Despre noi |  |






Alegeri |  |






Societate civilă |  |




Puncte de vedere |  |





Informaţie utilă |  |



|  |
Guvernare şi democraţie în Moldova

e-journal, an. III, nr. 63, 22 noiembrie - 5 decembrie 2005
Activitatea instituţiilor publice
Politici economice
Problema transnistreană
Relaţii externe
Studii, analize, comentarii
Activitatea instituţiilor publice
Parlament
1.1. Numiri
Curtea Constituţională a validat mandatul de deputat al Victoriei Dobrovolscaia, care a candidat în alegerile parlamentare pe lista Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Dobrovolscaia este al 10-a candidat supleant de pe lista PCRM care a obţinut mandat de legislator.
1.2. Acte legislative
- Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2006. Bugetul asigurărilor sociale va însuma 4 miliarde 504 milioane de lei, cu peste 28,5% mai mult decît in anul 2005. Indemnizaţia unică la naşterea copilului pentru persoanele neasigurate va constitui 800 de lei. Contribuţia angajatorilor la plata salariului va fi de 26%, iar a salariatului - 3 %. Întreprinzătorii individuali şi fondatorii de întreprinderi individuale vor plăti o contribuţie de 2013 lei. Pensia minimă medie lunară va ajunge în 2006 la circa 331 lei.
- Hotărîrea cu privire la Programul legislativ pentru anii 2005-2009. Documentul conţine o listă de peste 200 de acte legislative care urmează a fi examinate de Parlament în următorii 4 ani, pentru a asigura realizarea sarcinilor şi dezideratelor trasate în programul de guvernare, strategiile şi programele naţionale. Anterior Parlamentul a adoptat Hotărîrea Nr.122-XVI din 16.06.2005, prin care s-a obligat la examinarea în mod prioritar a iniţiativelor legislative privind organizarea şi reglementarea procesului de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu acquisul comunitar".
- Legea pentru modificarea unor acte legislative ce reglementează regimul actelor de identitate. Legea prevede introducerea în sistemul naţional al actelor de identitate a paşapoartelor cu date biometrice (grupa sangvina, statura, culoarea ochilor, iar la solicitare - şi amprenta digitala). Modificările efectuate prevăd anularea posibilităţii prelungirii paşapoartelor, la expirare acestea urmînd a fi întocmite din nou.
- Hotărîrea privind aprobarea bugetului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. Bugetul, care va fi format din taxele şi plăţile percepute de CNVM de la subiecţii pieţei valorilor mobiliare pentru efectuarea diferitor proceduri şi autorizări, va constitui în anul 2006: la capitolul venituri - 8,2 milioane de lei; la capitolul cheltuieli - 6,5 milioane de lei; sursele suplimentare de circa 2 milioane de lei vor rămîne la dispoziţia CNVM pentru anul 2007.
- Hotărîrea privind participarea militarilor Armatei Naţionale a Moldovei la operaţiunea internaţională din Irak. Prin actul respectiv a fost aprobată participarea unui grup de militari moldoveni la operaţiunea internaţională cu caracter umanitar în Irak, cu echipamentul şi armamentul individual necesar. Hotărîrea a fost adoptată în şedinţă secretă, deşi anterior a fost anunţată public decizia respectivă a Consiliului Suprem de Securitate şi Hotărîrea Guvernului care înainta proiectul de hotărîre în Parlament. Despre decizia adoptată de Parlament au comunicat membrii unor partide politice cu reprezentare în Parlament, care au dezaprobat "ascunderea discuţiilor la tema respectivă de opinia publică şi cetăţenii Republicii Moldova". O şedinţă închisă a legislativului nu a mai avut loc în ultimii 5 ani, anterior alte două hotărîri similare ale Parlamentului în problema dată (Nr.276-XV din 03.07.2003 şi Nr.57-XV din 27.02.2004) fiind adoptate în şedinţă publică.
1.3. Control parlamentar
- Pentru prima dată în anul curent Parlamentul a audiat raportul de activitate al executivului, prezentat de Primul-ministru Vasile Tarlev. Raportul a cuprins informaţia despre indicii social-economici pentru primele 9 luni ale anului 2005. În opinia premierului, executivul a reuşit să realizeze majoritatea sarcinilor trasate în Programul de guvernare, o anumită creştere economică (PIB a crescut comparativ cu anul 2005 cu 8,5 la sută), să acumuleze surse financiare suplimentare în buget (peste 1 miliard de lei). Cu toate acestea, Guvernul recunoaşte că calitatea creşterii economice înregistrate nu este satisfăcătoare, dar o motivează în temei prin diferendul transnistrean nesoluţionat (lipsa unui spaţiu vamal, economic, financiar şi bancar unic) şi consideră că în cadrul echipei guvernamentale mai există potenţial ce va fi valorificat.
Reprezentanţii opoziţiei, care au adresat întrebări şi au rostit declaraţii pe marginea audierii Guvernului, au criticat foarte dur activitatea executivului, apreciind că echipa guvernamentală nu este capabilă să realizeze sarcinile care stau în faţa Republicii Moldova la etapa actuală şi urmează să demisioneze. Criticile lansate au vizat în principal:
- lipsa perspectivelor creşterii economice durabile;
- preponderenţa economiei de consum;
- susţinerea insuficientă a sectorului agricol şi de producere;
- corupţia persistentă în cadrul structurilor guvernamentale, lipsa de transparenţă în activitatea executivului;
- finanţarea insuficientă a domeniilor sănătăţii, educaţiei şi culturii;
- blocarea finanţării externe;
- politica externă indecisă etc.
Reprezentanţii majorităţii parlamentare au apreciat în temei pozitiv activitatea Guvernului, dar au cerut mai multă disciplină executorie, modernizare, îndeplinirea în termen a sarcinilor stabilite de actele legislative, gestionarea eficientă a resurselor financiare publice, evitarea adoptării unor decizii ilegale şi prezentarea la timp în Parlament a proiectelor de legi.
- Comisia parlamentară pentru drepturile omului a audiat în cadrul unei şedinţe speciale situaţia respectării drepturilor deţinuţilor din Republica Moldova. S-a constatat că situaţia existentă în domeniul respectiv nu corespunde normelor internaţionale şi necesită mai multe îmbunătăţiri: reducerea aglomerării în instituţiile penitenciare; asigurarea medicală; asigurarea cu hrană; introducerea măsurilor de educaţie şi reintegrare în cîmpul muncii a persoanelor eliberate din detenţie. Deficienţele sesizate se datorează finanţării insuficiente a sistemului instituţiilor penitenciare (în proporţie de 44 % din necesităţi), faptului că sediile instituţiilor penitenciare sînt vechi şi nu corespund standardelor moderne pentru dotarea locurilor de recluziune. Pentru construcţia unui nou izolator de detenţie preventivă, afară de cheltuielile necesare pentru procurarea terenului, este necesară o sumă de circa 250 milioane de lei (19,5 milioane dolari SUA), pe cînd, spre exemplu, în scopul finanţării întregului sistem de justiţie anul curent au fost alocate doar 127 milioane de lei (9,9 milioane dolari SUA).
- Deputaţii Alianţei "Moldova Noastră" şi ai Partidului Social Liberal (ex-membru al blocului electoral AMN) au solicitat iniţierea procedurii demiterii din funcţie a Preşedintelui Republicii, invocînd că acesta a încălcat Constituţia şi legislaţia în vigoare prin "declaraţiile sale denigratoare la adresa opoziţiei, implicare în campania electorală municipală în favoarea unor concurenţi". Conform prevederilor art.89 din Constituţie, în cazul săvîrşirii unor fapte prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele Republicii Moldova poate fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaţilor aleşi. Propunerea de demitere poate fi iniţiată de cel puţin o treime din deputaţi. Grupul parlamentar al PSL este constituit din 3 deputaţi, iar fracţiunea AMN din 16 (după ce 7 deputaţi ai aripei social-democrate a AMN au părăsit formaţiunea în octombrie a.c. aceştia nu au anunţat dacă părăsesc şi fracţiunii parlamentară, site-ul oficial al Parlamentului menţinînd informaţia despre componenţa deplină a fracţiunii). Respectiv, cele 26 de mandate deţinute de susţinătorii ideii de lansare a procedurii de demitere sînt insuficiente, iar deputaţii din celelalte fracţiuni parlamentare nu s-au arătat dispuşi să susţină ideea demiterii, deşi unii şi-au exprimat regretul în legătură cu declaraţiile şefului statului. Afară de aceasta, chiar dacă s-ar întruni numărul necesar de iniţiatori, aceştia trebuie să se adreseze Curţii Constituţionale, singura instanţă competentă să constate circumstanţele care justifică demiterea Preşedintelui Republicii Moldova.
- Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe a audiat Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a Moldovei asupra stadiului de realizare a Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS). În cadrul discuţiilor a fost remarcat faptul că, dacă în materie fiscală şi de gestionare a finanţelor sînt înregistrate anumite progrese, la capitolul creştere industrială şi perspective macroeconomice sînt mai multe neajunsuri, lipsesc indicatori ai creşterii durabile. De asemenea, a fost remarcată necesitatea reluării unui acord de finanţare cu FMI, care ar genera mai multe procese pozitive pentru dezvoltarea economică a ţării şi ar contribui la realizarea obiectivelor trasate de SCERS.
Guvern
2.1. Remanieri
Guvernul a propus rechemarea din funcţie a Ambasadorului Republicii Moldova în România, Victor Zlacevschi. În perioada 1994-1998 Zlacevschi a fost ales deputat în Parlament pe listele blocului "Edinstvo", iar în perioada 1999-2001 a făcut parte din fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Numirea în funcţia de ambasador în România la începutul anului 2004 a fost apreciată contradictoriu, deoarece Zlacevschi nu avea studiile şi experienţa diplomatică necesare pentru exercitarea funcţiei de reprezentant în una din ţările candidate la UE şi care este dispusă să menţină relaţii speciale cu Republica Moldova.
2.2. Şedinţe. Decizii
- Realizarea Strategiei Naţionale de edificare a societăţii informaţionale "Moldova electronică" a constituit tema unei şedinţe de lucru convocată de Primul-ministru. Vasile Tarlev a solicitat urgentarea realizării unor componente, în special a subcapitolului "E-guvern". De notat că, în conformitate cu prevederile Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei, pînă la finele anului 2005 urmau să fie finalizate mai multe acţiuni, printre care şi:
- elaborarea proiectului de lege privind comunicaţiile electronice în corespundere cu noul cadru reglementar al Uniunii Europene;
- elaborarea proiectului de lege cu privire la combaterea fraudei prin mijloace electronice;
- perfectarea cadrului legislativ-normativ referitor la condiţiile de activitate a investitorilor străini şi locali în domeniul IT;
- actualizarea Legii învăţămîntului prin introducerea titlului despre învăţămîntul la distanţă;
- crearea Centrului Tehnologii Informaţionale şi de Comunicaţii în Educaţie;
- elaborarea cadrului legislativ-normativ despre crearea şi funcţionarea bibliotecilor ştiinţifice on-line;
- elaborarea şi aprobarea programelor de informatizare a instituţiilor culturale la toate nivelurile în scopul creării spaţiului informaţional-cultural unic;
- crearea în cadrul Ministerului Culturii a Centrului de e-cultură etc.
Strategia "Moldova electronică", adoptată la începutul anului 2005, urmăreşte ca finalitate crearea sistemelor informaţionale capabile să asiste procesele de reformă economică, politică, administrativă şi socială a Moldovei. Ea trebuie să fie sincronizată cu realizarea SCERS şi a Programului naţional "Satul Moldovenesc".
- Premierul a discutat cu o serie de factori de decizie problema construcţiei spaţiului locativ pentru funcţionarii din cadrul administraţiei publice centrale. Motivînd prin faptul că "începînd cu anii 90 asigurarea funcţionarilor cu spaţiu locativ a fost neglijată şi că acest lucru influenţează negativ activitatea executivului" Primul-ministru a dispus elaborarea de urgenţă a unor soluţii în domeniu, prin construcţia locuinţelor de serviciu şi pe principii ipotecare. Comunicatul de presă difuzat cu această ocazie nu stabileşte dacă locuinţele vor fi acordate funcţionarilor gratuit sau contra plată şi în acest context este de notat că Concepţia locativă naţională (aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.594/05.08.94) şi Strategia pieţei spaţiului locativ (aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.416/10.05.99) prevăd că în Republica Moldova:
- se va trece de la principiul repartizării cu titlu gratuit a locuinţelor la principiul comercializării acestora pe piaţa de locuinţe;
- rolul statului în domeniu va fi schimbat prin trecerea lui de la funcţia de ofertant direct de locuinţe la cea de reglor în problema locativă, adică de creare a condiţiilor în care sectorul privat şi cel cooperatist să se afle în raporturi de interdependenţă pînă în momentul cînd va apare necesitatea intervenţiei statului în scopul protejării categoriilor socialmente vulnerabile ale populaţiei, în măsura în care îi permit mijloacele de care dispune.
2.3. Hotărîri
- Guvernul a aprobat Nomenclatorul serviciilor cu plată prestate de către instituţiile subordonate Ministerului Culturii şi Turismului. Documentul stabileşte modul de percepere şi gestionare a mijloacelor speciale acumulate de biblioteci, muzee şi alte instituţii de cultură. Printre serviciile cu plată vor fi şi următoarele:
- plata de intrare în muzeu (1-3 lei de persoană);
- serviciile ghidului (de la 50 pînă la 100 de lei pentru un grup de vizitatori);
- fotografierea exponatelor (de la 10 la 150 de lei);
- expertiza unui obiect muzeal (de la 40 la 195 de lei);
- utilizarea Internetului în biblioteci (5 lei pe oră);
- depăşirea termenului de restituire a împrumutului (penalitate de 0,5 lei pe zi).
Anterior proiectul menit să reglementeze domeniul dat a fost criticat de şeful executivului, care a dispus retragerea şi perfectarea lui, în scopul excluderii mai multor plăţi şi stabilirii celor necesare într-un cuantum rezonabil, reieşind din posibilităţile economice ale utilizatorilor serviciilor respective.
- Executivul a propus micşorarea de 15 ori a impozitului pe imobil. Această hotărîre a fost aprobată după finalizarea evaluării imobilelor de pe teritoriul Republicii Moldova şi în legătură cu preconizata impozitare a acestora reieşind din preţul real de piaţă. Decizia respectivă determină creşterea considerabilă a sumei impozitului pe care urmează să-l achite proprietarii de imobile şi prin decizia sa, Guvernul doreşte să diminueze impactul negativ asupra contribuabililor. Respectiv, începînd cu 1 ianuarie 2006 în municipiul Chişinău, în loc de impozitul de 0,3%, se propune a fi achitat un impozit de 0,02%. Autorităţile vor evita astfel nemulţumirea păturilor mai sărace ale populaţiei, dar vor putea obţine venituri suplimentare din tranzacţiile de vînzare-cumpărare a imobilelor, în cadrul cărora subiecţii nu vor mai putea indica preţul de bilanţ, dar pe cel real, conform noilor estimărilor cadastrale. În acest context este însă mai puţin explicabilă ideea promovată de autorităţi ce prevede implementarea pe etape a noii metode de impozitare, de la prima etapă fiind excluse casele particulare, costul real al cărora în municipiul Chişinău atinge cîteva sute de mii de dolari.
- În şedinţa din 23 noiembrie Guvernul a aprobat proiectul de lege care prevede modificarea legii bugetului de stat pentru anul curent, majorîndu-se veniturile bugetare cu 461 milioane de lei şi cheltuielile cu 275 milioane lei. Majorarea respectivă este asigurată din acumularea veniturilor suplimentare la aplicarea TVA pentru import (330 milioane lei) şi la aplicarea accizelor (110 milioane de lei). Principalele cheltuieli incluse vizează investiţiile capitale (102 milioane lei), procurarea troleibuzelor şi autobuzelor pentru municipiul Chişinău (100 milioane lei). Se mai propune ca 246 milioane de lei să fie rezervate pentru aplicarea în 2006 a prevederilor legii despre salarizarea demnitarilor şi a funcţionarilor publici. Împreună cu majorarea stabilită în luna iulie curent, bugetul de stat pentru anul 2005 va creşte faţă de cifrele iniţiale cu peste 1 miliard de lei. De notat că la examinarea proiectului legii bugetului pentru anul 2005 mai mulţi deputaţi din fracţiunile parlamentare de opoziţie au menţionat existenţa unor rezerve interne în bugetul propus şi au solicitat majorarea din start a capitolului venituri, însă majoritatea parlamentară nu a acceptat acest lucru, fapt motivat şi prin apropierea alegerilor parlamentare, rezultatele cărora nu erau pe deplin previzibile. Proiectul respectiv urmează să fie adoptat de Parlament pînă la finele lunii decembrie, tărăgănarea intrării în vigoare a modificărilor putînd crea dificultăţi la cheltuirea unor surse, în special a celor de la capitolul investiţii capitale.
- Conform unui proiect de lege elaborat de Guvern, evidenţa cetăţenilor străini şi a apatrizilor se va efectua prin introducerea acestora în Registrul de stat al populaţiei. Astfel, la momentul intrării pe teritoriul Moldovei, străinul va fi înregistrat automat de Serviciul de grăniceri pentru o perioadă de 90 de zile. În prezent orice străin care vine în Moldova pe un termen de pînă la 90 de zile este obligat să se înregistreze la birourile teritoriale de evidenţă şi documentare a populaţiei, în termen de 3 zile de la data sosirii. Prevederile actuale adesea constituie temei pentru aplicarea faţă de străini a unor sancţiuni şi amenzi, acordă posibilităţi de abuz pentru poliţie, responsabilii de evidenţă şi ai Serviciului de grăniceri. Problema respectivă este abordată de opinia publică de mai mult timp, însă Guvernul a hotărît să întreprindă careva măsuri numai după ce Preşedintele ţării a menţionat într-un interviu că domeniul înregistrării străinilor este una din cele mai corupte sfere a activităţii organelor de stat ale Moldovei.
Preşedinţie
3.1. Decrete
Preşedintele ţării l-a decorat pe Valeriu Gurbulea, prim-adjunct al Procurorului General, cu medalia "Meritul Civic". Distincţia a fost conferită pentru activitate prodigioasă în organele Procuraturii, merite în asigurarea executării legislaţiei şi înalt profesionalism, în legătură cu împlinirea vîrstei de 40 de ani. Anterior Gurbulea a exercitat funcţia de Secretar al Consiliului Suprem de Securitate, structură subordonată Preşedintelui RM.
3.2. Şedinţe. Declaraţii
Participarea la forumul Comunităţii Opţiunii Democratice (COD)
Participînd la Forumul care s-a desfăşurat în Ucraina, Vladimir Voronin a lansat cîteva propuneri referitoare la formatul de colaborare în cadrul organizaţiei. El a apreciat că COD trebuie să stimuleze integrarea regională, să instituie o adunare parlamentară, iar ţările-membre să continue preluarea standardelor europene, în perspectiva integrării unor dintre ele în UE.
Declaraţii controversate
În cadrul unei emisiuni televizate Preşedintele Moldovei a făcut un şir de afirmaţii care au generat multiple comentarii în presă şi din partea partidelor politice.
- Vladimir Voronin a declarat că nu intenţionează să demisioneze din funcţia de şef al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova şi că nu a promis depolitizarea funcţiei de şef al statului. El a declarat că are nevoie de susţinerea politică a partidului său. Ulterior această declaraţie a fost comentată de cîteva partide parlamentare, care au considerat că prin lansarea ei şeful statului se depărtează de la înţelegerile convenite cu ocazia alegerii în funcţie la 4 aprilie 2005.
- Totuşi, Preşedintele ţării şi al PCRM a confirmat că procesul de reformare a partidului continuă, dar acest proces va dura mai mult timp, platforma politică rămînîd de stînga şi după eventuala reformare.
- În contextul alegerilor pentru funcţia de primar general al capitalei, şeful statului a declarat că Guvernul şi Preşedintele îl susţin pe Vasile Ursu, candidatul independent la funcţia respectivă, motivînd această susţinere prin faptul că "în calitate de Preşedinte nu poate fi indiferent faţă de rezultatul scrutinului din capitală".
- Referindu-se la ultimele hotărîri de condamnare a Moldovei de către CEDO, şeful statului a apreciat că aceste decizii sînt determinate de examinarea îndelungată a dosarelor, nu de tenta lor politică şi pentru a evita agravarea situaţiei Guvernul urmează să elaboreze un proiect de lege ce ar stabili responsabilitatea judecătorilor ce emit decizii ilegale contestate la CEDO.
- Întrebat despre posibila demitere a Guvernului, Vladimir Voronin a declarat că această temă nu este examinată, de la membrii Guvernului s-a cerut doar eficientizarea şi modernizarea activităţii, întreprinderea unor măsuri mai hotărîte pentru a asigura o creştere economică calitativă.
- Şeful statului şi-a exprimat regretul că Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată în Republica Moldova, conform deciziei Curţii Europene pentru Drepturile Omului, considerînd că "nu este normal ca într-o ţară să existe două mitropolii pentru o singură credinţă".
Implementarea Programului "SALT"
Preşedintele ţării a convocat conducerea Guvernului şi a ministerelor de ramură pentru a examina implementarea Programului "SALT", iniţiat de şeful statului în anul 2004. Vladimir Voronin a solicitat detalierea tehnică şi metodologică a Programului şi a stabilit necesitatea elaborării unor metodologii concrete de aplicare a tehnologilor informaţionale în educaţie, a pregătirii programelor educaţionale pe diferite discipline şcolare, a creării unor mecanisme de pregătire a profesorilor pentru utilizarea tehnicilor informaţionale şi predarea informaticii în şcoli. La şedinţă a fost discutată şi problema stabilirii unor costuri adecvate pentru utilizarea reţelei Internet, elaborării unor standarde tehnice unice pentru dotarea şcolilor cu calculatoare şi a unui mecanism de asigurare centralizată a deservirii tehnice a echipamentului. De la responsabilii pentru implementare a fost cerută mobilizarea forţelor şi asigurarea unui control strict asupra realizării tuturor componentelor Programului.
Atenţie sporită protecţiei sociale
Vladimir Voronin a participat la o videoconferinţă în problemele protecţiei sociale a populaţiei, desfăşurată cu preşedinţii de raioane şi persoanele responsabile din cadrul Guvernului. Şeful statului s-a declarat îngrijorat de situaţia existentă în sfera protecţiei sociale a cetăţenilor, în special a celor din localităţile rurale şi a solicitat reprezentanţilor administraţiei publice locale acţiuni operative pentru redresarea stării de lucruri în domeniu. În special, Preşedintele ţării a cerut conducerii raioanelor şi localităţilor rurale "să asigure toţi cetăţenilor cu agent termic", declarînd că "vor fi dur sancţionaţi conducătorii organelor de administraţie publică din teritoriu la depistarea cazurilor în care cetăţenii nu dispun de cărbuni sau de lemne pentru perioada rece a anului". Voronin a solicitat de la conducătorii raioanelor efectuarea unei paşaportizări sociale a fiecărei localităţi, care să includă datele despre toate categoriile de persoane aflate în dificultate: invalizi, şomeri, bătrîni singuratici, copii fără îngrijire. Preşedintele s-a referit la oportunitatea angajării asistenţilor sociali pe lîngă primăriile din teritoriu, care să aibă în grijă permanentă situaţia persoanelor dezavantajate. De notat în context că la aprobarea, în anul 2003, a statelor de personal ale primăriilor (HG Nr.688 din 10.06.2003), funcţiile de asistenţi sociali nu au fost prevăzute şi acest lucru a fost apreciat negativ de autorităţile locale şi cetăţenii din localităţile rurale, însă la acea etapă Preşedintele Republicii şi Guvernul urmăreau scopul de a asigura reducerea considerabilă a funcţionarilor din administraţia publică locală, pentru a diminua efectele negative ale reformei administrativ-teritoriale. Astfel, situaţia constatată în prezent de şeful statului denotă şi faptul că nu toate măsurile întreprinse pentru implementarea reformei administrative au avut un caracter benefic pentru situaţia socială a localităţilor.
Reforma administraţiei publice centrale presupune noi reduceri de personal
Convocînd într-o şedinţă specială factorii de decizie din cadrul Parlamentului, Guvernului şi ai Preşedinţiei, Vladimir Voronin a supus unei examinări suplimentare sarcinile şi direcţiile de bază ale reformei administraţiei publice centrale. În cadrul discuţiilor s-a decis ca reforma să se bazeze pe "modelul european", fiind accentuată crearea la prima etapă a Ministerului Administraţiei Publice Locale responsabil de cooperarea între organele administraţiei publice locale şi centrale. Şeful statului a propus ca rezultatele activităţii grupului de lucru să servească drept temei pentru definirea principiilor următoarei etape de reducere a personalului organelor administraţiei publice centrale. De notat în context că la o recentă şedinţă a Parlamentului, preşedintele Comisiei pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului a invocat necesitatea unei transparenţe sporite a procesului de reformă şi implicarea organului legislativ în acest domeniu, ca unică autoritate competentă să modice legislaţia care reglementează activitatea administraţiei publice centrale şi locale. De asemenea, încă la formarea actualului cabinet de miniştri a fost expusă ideea creării unui minister pentru administraţia publică, însă ea nu a fost susţinută de guvernare, o parte a funcţiilor dezvoltării teritoriului fiind atribuite Agenţiei pentru dezvoltare regională.
Politici economice
1. Preţurile şi inflaţia
Preţurile la imobilul locativ sînt în continuă creştere...
Pe durata perioadei ianuarie-octombrie 2005 preţurile la imobilul locativ în mun. Chişinău au crescut cu cca 30%, aproape dublu faţă de estimările analiştilor imobiliari care anunţau la început de an scumpiri de 15-20%. Cauzele creşterii au rămas acelaşi: transferurile de valută din străinătate continuă să alimenteze cererea pentru imobil, cerere care devansează ritmurile de creştere a ofertei.
Spre exemplu, un apartament cu o odaie evaluat de agenţiile imobiliare costa la începutul lunii noiembrie în medie 24,7 mii USD (cu 28% mai mult faţă de începutul anului), cu două odăi - 35,6 mii USD (+26%), cu trei 43,6 mii USD (+28%) şi cu patru - 50,1 mii USD (+21%).
Pe de altă parte, unii experţi în domeniu estimează că curînd sectorul imobiliar va intra într-o perioadă amorfă sau la o îngheţare a preţurilor odată cu sosirea iernii, însă nu sînt excluse creşteri de preţ lente în dependenţă de dinamica inflaţiei.
Principalii factori care au influenţat inflaţia în 2005:
- preţul ţiţeiului pe pieţele internaţionale;
- creşterea preţurilor la produsele alimentare, legume, fructe;
- şi ritmul de creştere al consumului;
- sporurile la plata salariilor.
Prognozele pentru 2006 nu sînt foarte optimiste din cauza:
- unor presiuni sindicale care vor conduce la eventuale majorări salariale;
- a preţului internaţional al ţiţeiului;
- parităţii (raportului) euro/dolar;
- unor majorări de preţuri administrate
Rata inflaţiei pentru luna octombrie a fost de 1,5%, iar pentru perioada ianuarie-octombrie rata cumulativa a inflaţiei a înregistrat un nivel de 6,5%.
2. Piaţa muncii
Salariul mediu lunar pe economie a crescut cu 19%, în primele 10 luni ale anului...
Pentru perioada ianuarie-octombrie a.c. salariul mediu lunar al unui lucrător din economia naţională (întreprinderi cu 20 şi mai mulţi salariaţi) a constituit 1265,2 lei (100 USD) şi a crescut cu 19% faţă de perioada similară a anului precedent. În sfera bugetară, salariul mediu a fost de cca 981 lei, iar în sectorul real al economiei - 1 412 lei.
Cele mai mari salarii le-au avut, ca de obicei, angajaţii sistemului financiar-bancar - 3 177 lei, cei din complexul de energie electrică, termică, apa şi gaze - 2 450 lei, lucrătorii din construcţii - 2 158 lei, iar angajaţii din transport şi comunicaţii - 2 144 lei. Cele mai mici salarii le-au primit lucrătorii din agricultura, cu o medie de 807 lei.
3. Sectorul financiar-bancar
O eventuală criză economică ar putea afecta grav sistemul bancar...
Un raport (Transition Report) lansat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), arată că dintre ţările fostei URSS, Moldova şi Ucraina sînt predispuse cel mai mult riscului de a combina sistemul bancar slab cu criza macroeconomică.
Experţii BERD consideră că în cazul în care ritmul de creştere se va încetini, aceste ţări ar putea fi expuse mai puternic unei crize bancare de amploare care în mod tradiţional implică decontări masive şi, în ultimă instanţă, asistenţă din partea Guvernului. Totuşi, volumul mic de credite acordate de bănci şi raportat la dimensiunile economiilor, le va uşura guvernelor sarcina de a ajuta băncile în caz de criză financiară.
Spre deosebire de Moldova şi Ucraina, instituţiile financiar-bancare din Rusia şi Kazahstan îşi pot creşte activele bancare datorită "dolarilor pe petrol" cu care aceste ţări, după necesitate, şi-ar putea rezolva eventualele probleme.
Experţii spun că problema principală a băncilor din regiune este lipsa de transparenţă şi că aproape toate cele 12 ţări din CSI au un sistem bancar slab dezvoltat şi sînt ameninţate de diverse riscuri. Intensificarea controlului bancar prin administrarea raţională şi mecanisme de dezvoltare a pieţei trebuie să devină o prioritate pentru băncile centrale.
Ca pondere a remitenţelor în PIB Moldova este pe locul doi în lume...
Potrivit raportului anual al Băncii Mondiale "Perspective economice globale (Global Economic Prospects - GEP)", Republica Moldova este clasată pe locul doi în lume într-un top mondial cu privire la ponderea remitenţelor în PIB, după Tonga, cu o cotă de 27,1%.
Ţările pentru care sumele repatriate reprezintă cea mai mare proporţie din PIB sunt Tonga (31%), Moldova (27,1%), Lesotho (25,8%), Haiti (24,8%) şi Bosnia şi Herţegovina (22,5%). Sumele repatriate oficial înregistrate la nivel mondial au depăşit 232 miliarde USD în 2005. Autorii raportului sugerează că sumele trimise acasă prin canale informale ar mai putea reprezenta încă cel puţin jumătate din suma oficială estimată.
Pe lîngă creşterea consumului familiilor celor care migrează, fluxul constant de valută al sumelor repatriate poate mări bonitatea unei ţări în cazul creditelor externe, se spune în raport. "Sumele repatriate reprezintă un venit cîştigat cu greu care, în majoritatea cazurilor, a fost deja impozitat, de aceea ele nu trebuie să fie impozitate din nou, iar guvernele nu trebuie să le considere ajutor de dezvoltare", consideră economistul şef al Băncii Mondiale Francois Bourguignon.
însă acestea ocolesc afacerile, deocamdată...
Potrivit unui studiu care a avut ca generic "Remitenţele lucrătorilor migranţi: oportunităţi de optimizare", elaborat de Organizaţia Internaţională a Muncii şi Programul pentru Securitate Alimentară a UE, se arată că doar 1,5-4,8% din banii transferaţi de cetăţenii Moldovei care lucrează în străinătate sînt investiţi în afaceri. Peste 70% din remitenţe se cheltuiesc pentru necesităţi curente: achiziţionarea de electrocasnice, a îmbrăcămintei, achitarea serviciilor comunale, etc.
Transferurile băneşti ale moldovenilor care lucrează peste hotare au crescut de la 7,1% din PIB, în anul 1998, pînă la 27% din PIB, în 2004, şi, potrivit surselor oficiale, au constituit peste 700 milioane USD. Numărul migranţilor care intră în baza de calcul a remitenţelor se estimează la cca 570 mii persoane sau 39% din populaţia aptă de muncă din Moldova.
În baza opiniilor expuse de participanţii la dialogul social Guvern-sindicate-patronat, autorii studiului oferă mai multe recomandări pentru atragerea remitenţelor în investiţii prin: suplimentarea principalelor acte legislative privind migraţia cu prevederi care să definească principiile politicii de stat în domeniul remitenţelor; stabilirea sectoarelor prioritare ale economiei pentru investirea acestor resurse financiare, inclusiv construcţia spaţiilor locative; elaborarea sistemului naţional explicativ şi informativ privind posibilităţile de atragere a remitenţelor, îmbunătăţirea politicii fiscale şi a climatului de afaceri în ţară.
Problema transnistreană
Lansarea misiunii UE de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene
La 30 noiembrie la Odesa Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă şi de Securitate Comună, Javier Solana, şi Comisarul UE pentru Relaţii Externe şi Politica de Vecinătate Europeană, Benita Ferrero-Waldner, au lansat Misiunea UE de asistenţă la hotarul molo-ucrainean în cadrul unei ceremonii şi a unei conferinţe de presă la care au participat şi miniştrii de Externe ai Republicii Moldova şi Ucrainei. Misiunea va avea obiectivul de a preveni activităţile de contrabandă şi trafic şi fraudele vamale la frontiera moldo-ucraineană, inclusiv pe segmentul transnistrean, şi va fi compusă din 69 de experţi UE în materie de control vamal şi poliţie de frontieră şi circa 50 de specialişti moldoveni şi ucraineni. Aceştia se vor deplasa în cadrul unor grupuri mobile de la un post de frontieră la altul pentru controale inopinate repetate (după trecerea frontierei) a transporturilor şi documentelor şi vor oferi consultanţă şi instruire vameşilor moldoveni şi ucraineni. Misiunea va avea un mandat de 2 ani, care va putea fi extins, şi va costa circa 6 milioane euro. Cartierul general al misiunii se va afla la Odesa, si va avea cinci birouri regionale. Misiunea va lucra în strînsă colaborare cu biroul Reprezentantului Special al UE pentru Moldova, Adriaan Jacobovits de Szeged, care la rîndul său va fi suplimentat cu consultanţi în probleme de frontieră la Kiev, Chişinău şi Odesa.
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, în ajunul lansării Javier Solana a declarat că lansarea misiunii are loc în urma solicitării preşedinţilor moldovean şi ucrainean care "a demonstrat ataşamentul puternic al acestora faţă de valorile europene" şi că misiunea va juca un rol important în a crea premisele pentru soluţionarea paşnică a conflictului transnistrean.
Comisarul european Benita Ferrero-Waldner a declarat în cadrul conferinţei de presă organizate cu ocazia lansării misiunii de monitorizare că aceasta reprezintă "un indiciu clar al dorinţei UE de a avea relaţii mai strînse cu statele vecine" şi că aceasta va duce la "mai multă stabilitate şi mai multe posibilităţi pentru reglementarea conflictului [transnistrean] în viitor", potrivit Infotag.
Boris Tarasiuk, ministrul de Externe al Ucrainei, a afirmat la rîndul său că lansarea misiunii UE va duce la creşterea încrederii nu doar între Ucraina şi Moldova, ci şi la nivelul întregii comunităţi europene. Oficialul ucrainean a mai ţinut să menţioneze că misiunea se înscrie în propunerile preşedintelui ucrainean Victor Iuşcenko de a reglementa conflictul transnistrean prin democratizarea regiunii.
Autorităţile transnistrene nu ar fost prezente la ceremonia de lansare a misiunii, deoarece, potrivit ministrului de Externe a Ucrainei, citat de Infotag, Transnistria nu este parte a acordului trilateral dintre UE, pe de o parte, şi Republica Moldova şi Ucraina, pe de altă parte. Deşi misiunea este în mare parte îndreptată spre controlul transporturilor ilegale din Transnistria, autorităţile transnistrene au susţinut lansarea misiunii UE, declarînd că aceasta îi va ajuta să demonstreze că acuzaţiile de contrabandă în adresa lor sînt nefondate şi prin urmare vor fi eliminate motivele pentru sancţiuni economice împotriva Tiraspolului. Cu toate acestea autorităţile transnistrene au arătat mai multe semne de nervozitate în legătură cu începerea misiunii UE, care se pare va afecta în mod serios activitatea economică a regiunii autoproclamate. Astfel, afirmă publicaţia Kommersant.ru, în ajunul lansării misiunii UE liderul separatist Igor Smirnov a efectuat o vizită la Kiev unde, sub pretextul unei vizite mondene, a încercat să obţină din partea autorităţilor ucrainene garanţii cu privire la păstrarea status quo-ului după începerea monitorizării internaţionale. În paralel, afirmă aceiaşi publicaţie, Tiraspolul încearcă să-şi înăsprească poziţia faţă de Republica Moldova - Speaker-ul legislativului local Grigori Maracuţa a declarat recent că în cel mai curînd timp Transnistria ar putea lua decizia de a refuza să participe la negocierile cu Moldova a statutului regiunii, iar o comisie parlamentară transnistreană a decis să anuleze o serie de acte legislative cu privire la modelele relaţiilor juridice dintre Transnistria şi Republica Moldova.
Merită a fi menţionat că prezenţa în Ucraina a Comisarului european, Benita Ferrero-Waldner, şi a Înaltului Reprezentant al UE pentru Politica Externă şi de Securitate Comună, Javier Solana, a fost legată şi de un alt eveniment de amploare: Summit-ul UE - Ucraina, primul după "revoluţia oranj" din Ucraina de anul trecut. Rezultatele reuniunii - în mod notabil decizia politică a UE de a acorda statut de economie de piaţă Ucrainei, care îi va deschide acesteia calea spre accederea la Organizaţia Mondială a Comerţului, l-au făcut pe Tony Blair, Premierul Marii Britanii, prezent şi el la reuniune, să afirme că reuniunea a fost cea mai productivă dintre toate şi că relaţiile dintre UE şi Ucraina au trecut la un nivel calitativ nou.
Summit-ul UE-Ucraina a confirmat şi încurajat aspiraţiile europene ale Ucrainei, ceea ce a întărit certitudinea că Ucraina va fi un partener de încredere al UE în eforturile de soluţionare a conflictului transnistrean, inclusiv desfăşurarea cu succes a misiunii UE de monitorizare a frontierei. Ucrainei i se atribuie deja meritul mai multor evoluţii pozitive în eforturile de reglementare, ca de exemplu, propunerile de soluţionare a conflictului transnistrean prin democratizarea regiunii. Rolul de lider regional al Ucrainei devine şi mai proeminent după ce, în aceiaşi zi în care a avut loc Summit-ul UE-Ucraina, la Kiev, liderii mai multor state est-europene din regiunea mărilor Caspică, Baltică şi Neagră, inclusiv Preşedintele Moldovei Vladimir Voronin, au dat curs iniţiativei preşedinţilor ucrainean şi georgian din august curent de a crea o Comunitate a Opţiunii Democratice îndreptată spre promovarea democraţiei şi a valorilor europene în statele regiunii.
Alegeri în "Sovietul Suprem" al Transnistriei
Potrivit agenţiei oficiale de ştiri a Transnistriei "Olvia-press", în cursa electorală pentru legislativul local, "Sovietul Suprem", s-au înscris 185 de candidaţi, care la 11 decembrie vor disputa cele 43 de mandate de "deputat". Alegerile nu vor fi recunoscute nici de Republica Moldova, nici de comunitatea internaţională, şi nu vor fi monitorizate de observatori internaţionali, nici chiar din partea CSI.
Potrivit Olvia-press, care face un tablou sociologic al candidaţilor, vîrsta medie a acestora este de 47 de ani - ceea ce atestă o "întinerire a corpului de candidaţi", iar statutul social al acestora este unul "tipic" deja pentru ultimele campanii electorale din Transnistria. Astfel, predomină reprezentanţii business-ului mic şi mijlociu (30 din 185), urmaţi de conducătorii unor întreprinderi din sectorul industrial şi energetic (24), reprezentanţii structurilor oficiale (22) şi ai autorităţilor executive (22, dintre care 14 reprezintă structurile de forţă, în special "ministerul apărării" şi cel al "securităţii"). 38 din cei 43 "deputaţi" actuali vor candida pentru un mandat nou.
"În esenţă lupta pentru locurile în Sovietul Suprem se va duce între două puteri politice: puterea executivă în persoana blocului pro-prezidenţial "Respublica" şi mişcarea "Obnovlenie", în spatele căreia, după părerea mai multor observatori, se ascunde umbra firmei "Sherif". Opoziţia, cu excepţii mici, nu şi-a înaintat candidaţii", scria recent unul din puţinele ziare independente transnistrene "Novaia Gazeta". Potrivit mai multor analişti, candidaţii din partea "Obnovlenie" sînt cei favoriţi. Aceştia ar întruchipa o "nouă clasă politică" în Transnistria, care, potrivit unui comentariu publicat pe Regnum.ru şi semnat de analistul Vitali Andrievski, ar dori schimbări radicale în viaţa politică, economică şi socială a regiunii transnistrene, ar fi pragmatici şi realişti, deschişi lumii înconjurătoare, puţin ideologizaţi, orientaţi spre transformări în sfera economică şi democratizarea regiunii şi mai dispuşi să accepte un compromis.
În contextul discuţiilor actuale cu privire la democratizarea regiunii transnistrene, se pare că victoria acestor candidaţi ar favoriza crearea unor premise interne pentru modernizarea şi democratizarea regiunii. Nu poate fi trecut cu vederea însă faptul că lucrul care îi uneşte atît pe candidaţii exponenţi ai acestei gărzi noi, cît şi pe cei a gărzii vechi, pro-smirnoviste, este lupta pentru recunoaşterea Transnistriei pe plan internaţional şi consolidarea "statalităţii" acesteia.
Relaţii externe
Republica Moldova - UE
- Experţii internaţionali atrag atenţia asupra faptului că autorităţile Moldovei mai au restanţe la implementarea Planului de Acţiuni Republica Moldova - UE. Hilde Hardeman, şeful unei delegaţii a Comisiei Europene aflată în vizită la Chişinău a declarat că există unele îngrijorări privind libertatea expresiei şi a mass-media din Republica Moldova, îmbunătăţirea climatului investiţional. În cadrul şedinţei Comitetului de Cooperare RM-UE, Ambasadorul Marii Britanii în Moldova, a declarat, în numele preşedinţiei britanice a UE, că comunitatea europeană "este îngrijorată de situaţia justiţiei, recomandînd o mai mare transparenţă în procedurile judiciare". Bernard Whiteside a invocat în acest sens cazurile de reţinere a primarului unei localităţi din Găgăuzia Mihail Formuzal, a preşedintelui "Victoriabank" Victor Ţurcanu şi cazul ex-ministrului apărării Valeriu Pasat.
- În cadrul unei şedinţe a Parlamentului European Charles Tannock, reprezentant al Marii Britanii, a solicitat autorităţilor comunitare să facă o ofertă de aderare ţărilor care sînt sau vor deveni în timpul apropiat vecini ai Uniunii Europene. Referindu-se în special la Republica Moldova şi Ucraina, deputatul european a declarat că o eventuală ofertă de aderare făcută acestor ţări ar putea crea motivaţii serioase pentru promovarea reformelor în aceste state, unde majoritatea cetăţenilor deja se pronunţă pozitiv în favoarea accederii în comunitatea europeană.
Republica Moldova - Federaţia Rusă
- Reprezentanţi oficiali ai Concernului rus "Gazprom" au anunţat preţurile estimative la gazul natural care va fi livrat în ţările CSI şi în special, pentru Republica Moldova. Conform unor comunicate mass-media, începînd cu anul 2006 preţul pentru 1000 m3 de gaze naturale livrate Moldovei va constitui circa 150-160 dolari SUA, faţă de 80 dolari SUA achitaţi în prezent. Creşterea preţului a fost confirmată şi de ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, care, ca şi reprezentanţii "Gazprom", a infirmat existenţa unor motive "politice" declarînd că decizia este dictată de cauze "economice" obiective. Pînă la acest moment autorităţile competente ale Moldovei au discutat la Moscova despre cantităţile pe care urmează să le achiziţioneze ţara noastră în anul 2006, dar un contract oficial conţinînd preţul gazelor nu este încă semnat.
- Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a difuzat o informaţie potrivit căreia Moscova este categoric împotriva introducerii în documentul final al Conferinţei ministeriale OSCE a referinţelor la obligaţia Rusiei de a realiza angajamentele stabilite în cadrul Summit-ului OSCE de la Stambul (1999), constînd în retragerea trupelor de pe teritoriul Republicii Moldova şi a Georgiei. Reprezentantul oficial al MAE rus a declarat că "principalele obligaţii stabilite la Summit-ul de la Stambul se refereau la reducerea contingentului forţelor armate convenţionale din Europa şi în acest sens nu se observă un progres din partea ţărilor membre ale NATO". În acelaşi context, Vladimir Isakov, Ministrul adjunct al apărării din Federaţia Rusă, a declarat că evacuarea muniţiilor ruseşti din Transnistria nu va fi reluată în acest an, chiar dacă va fi adoptată o decizie politică privind reluarea evacuării. El a motivat acest lucru prin faptul că pentru expedierea unei garnituri de tren cu muniţii va fi nevoie de cel puţin o lună, deoarece, este nevoie de "coordonarea chestiunilor privind transportarea substanţelor explozive pe teritoriul Ucrainei şi de adoptarea unei decizii respective a Radei Supreme".
- Preşedintele Comitetului pentru CSI al Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, aflat în vizită la Chişinău, a declarat că Republica Moldova riscă să piardă statutul de partener strategic al Rusiei în cazul în care va pleda pentru integrarea în Uniunea Europeană. În opinia lui Andrei Kokoşin, Republica Moldova trebuie să-şi stabilească mai întîi vectorul strategic de dezvoltare şi de aceasta vor depinde viitoarele relaţii moldo-ruse. Stabilirea de către Republica Moldova a relaţiilor strategice şi cu UE şi cu Federaţia Rusă va fi dificilă, deoarece "între Bruxelles şi Moscova există concurenţă", Kokoşin invocînd în acest sens exemplul Poloniei, relaţiile căreia cu Rusia au devenit mai reci după integrarea Poloniei în UE.
- Exporturile de produse agroalimentare în Federaţia Rusă s-au redus în 10 luni ale anului 2005 cu aproape 100 milioane dolari SUA. Oficiali ai Ministerului agriculturii şi industriei alimentare de la Chişinău au declarat că diminuarea exporturilor în Rusia nu a generat şi o reducere a exporturilor în ansamblu, deoarece, după instituirea embargoului, mai mulţi agenţi economici au identificat noi pieţe de desfacere (în România, Belarus, Ţările Baltice, Ucraina etc.). În acelaşi timp, organizaţiile exportatorilor afirmă că stoparea exporturilor de producţie agricolă în Federaţia Rusă va genera exportatorilor moldoveni în anul 2005 pierderi estimate la 11-12 milioane dolari SUA.
Republica Moldova - România
- România nu va impune vize cetăţenilor Republicii Moldova pînă la momentul cînd va deveni ţară-membră a Uniunii Europene, a declarat Filip Teodorescu, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Moldova. Diplomatul român a informat că în prezent se încearcă stabilirea unei baze flexibile pentru legăturile între cele două state, încercîndu-se realizarea unui pachet maxim de facilităţi pentru moldoveni. Filip Teodorescu a confirmat că şi problema elaborării Tratatului de bază moldo-român urmează să fie abordată în contextul aderării României la UE, documentul bilateral urmînd să se bazeze pe principiile comunitare.
- Autorităţile de frontieră ale României şi ale Republicii Moldova au semnat un protocol special privind schimbul de informaţii în domeniul supravegherii şi controlului frontierei de stat. Documentul respectiv presupune colaborarea părţilor în domeniile managementului şi pregătirii resurselor umane, a relaţiilor internaţionale şi programelor de asistenţă comună. La întrunire au fost discutate şi problemele efectuării controlului comun de frontieră, perspectivele cooperării pentru paza, supravegherea şi controlul hotarului, în scopul combaterii acţiunilor ilicite: traficul ilegal de persoane, droguri, armament, muniţii, materie radioactivă şi strategică; migraţia clandestină etc. În anul 2006 este preconizată aplicarea unui plan special de realizare a supravegherii şi controlului la frontiera moldo-română.
Forumul de la Kiev al Comunităţii Opţiunii Democratice
- Republica Moldova a participat la constituirea Comunităţii Opţiunii Democratice şi a semnat declaraţia adoptată în finalul Forumului care şi-a ţinut lucrările pe 2 decembrie la Kiev (Ucraina). Ţara noastră, reprezentată de Preşedintele Republicii, s-a alăturat Ucrainei, Lituaniei, Letoniei, Estoniei, României, Macedoniei, Sloveniei şi Georgiei, cele nouă ţări convenind la stabilirea cooperării pentru dezvoltare şi consolidare a democraţiei. Declaraţia semnată prevede colaborarea ţărilor semnatare cu instituţii şi organizaţii internaţionale, reprezentanţii guvernelor şi ai societăţii civile în scopul coordonării susţinerii noilor democraţii. La lucrările forului au participat reprezentanţi din 23 de state, susţinerea plenară a scopurilor trasate fiind declarată în mod special de către reprezentantul SUA, în persoana adjunctul Secretarului de Stat. Mass-media, politologi ruşi şi unii reprezentanţi ai oficialităţilor de la Moscova au apreciat constituirea Comunităţii respective drept o încercare de influenţare a politicii Federaţiei Ruse în regiune.
- În cadrul lucrărilor Forumului, Preşedintele Ucrainei Victor Iuşcenco şi al României Traian Băsescu au declarat că vor continua să susţină soluţionarea conflictului transnistrean, acordînd autorităţilor Moldovei toată susţinerea necesară în acest scop. De notat în context că la una din întîlnirile cu reprezentanţii Comisiei Europene, viceministrul Reintegrării Victor Postolache a cerut UE "să încurajeze Ucraina în respectarea protocolului vamal din 2003". Protocolul vamal respectiv stipulează obligativitatea exportului de mărfuri peste frontiera ucraineană doar în baza ştampilelor vamale moldoveneşti, însă autorităţile ucrainene nu l-a pus în practică până în prezent.
Studii, analize, comentarii
Forumul Comunităţii Opţiunii Democratice
Igor Boţan, 6 decembrie 2005
Republica Moldova a participat la constituirea Comunităţii Opţiunii Democratice (COD) şi a semnat declaraţia adoptată în finalul Forumului care şi-a ţinut lucrările pe 2 decembrie la Kiev (Ucraina) | »»» |
|
 |





|