versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

O încrengătură a "evoluţiei oranj"? Igor Boţan
Gazul vine de la Est, Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Numiri. Imunităţi

• La şedinţa Comisiei pentru securitate naţională, apărare şi ordine publică s-a luat decizia de a-l numi în fruntea subcomisiei ce va supraveghea activitatea Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) pe vicepreşedintele Parlamentului Iurie Roşca. Din componenţa subcomisiei, creată ca urmare a promovării de către PPCD a propunerilor convenite cu ocazia alegerii lui Vladimir Voronin în funcţia de Preşedinte al Moldovei, face parte şi celălalt vicespeaker, Maria Postoico, precum şi deputaţi din toate fracţiunile parlamentare.

• După refuzul celorlalte fracţiuni parlamentare să participe la proces, deputaţii fracţiunii majoritare a PCRM nu au reuşit să aprobe cererea Procurorului general privind ridicarea imunităţii colegului lor Ivan Guţu. Pentru aprobarea respectivei cereri au votat doar 51 din cei 56 de deputaţi ai PCRM, în timp ce legislaţia prevede că imunitatea poate fi ridicată cu votul secret al majorităţii deputaţilor aleşi. Conform unei decizii a Curţii Constituţionale, această majoritate constituie în Republica Moldova un număr de cel puţin 52 de deputaţi. Înainte de votarea secretă Ivan Guţu s-a declarat nevinovat şi a apreciat acţiunile procuraturii ca tardive şi contradictorii cu legislaţia în domeniu. Procedura ridicării imunităţii a fost iniţiată după ce reprezentanţii opoziţiei au solicitat informaţii despre perspectiva examinării respectivei cereri a Procurorului general, cerere depusă încă în vară, deoarece, în privinţa altor trei deputaţi din fracţiunea de opoziţie AMN, deputaţii fracţiunii PCRM au decis aprobarea cererilor de ridicare a imunităţii şi încuviinţarea prealabilă a trimiterii cauzelor penale în judecată.

1.2. Acte legislative

• Legea pentru modificarea unor acte legislative referitoare la intrarea şi ieşirea pe teritoriul Republica Moldova. Legea prevede că evidenţa cetăţenilor străini şi a apatrizilor care vin în Republica Moldova pentru un termen de pînă la 90 de zile se va efectua prin introducerea acestora în Registrul de stat al populaţiei, la imediata trecere a frontierei.

• Legea cu privire la Cartea Roşie a Republicii Moldova. Ea va reglementa relaţiile sociale în domeniul protecţiei, utilizării şi restabilirii speciilor de plante şi animale rare sau pe cale de dispariţie incluse în Cartea Roşie, în scopul prevenirii dispariţiei unor astfel de specii şi asigurării conservării fondului genetic al acestora.

• Legea pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2005. Prin acest act legislativ a fost aprobată majorarea veniturilor bugetului cu 469 milioane lei şi au fost distribuite cheltuieli în sumă de peste 275 milioane lei. Excedentul bugetar urmează a fi utilizat pentru finanţarea realizării noii legi a salarizării în sistemul bugetar.

• Legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Preţul unei poliţe de asigurare va creşte pînă la 816 lei, iar angajaţii şi angajatorii vor achita cîte 2% lunar din salariu. Legea obligă Guvernul să introducă în instituţiile medico-sanitare publice un sistem informaţional autorizat. Această măsură va spori evidenţa şi va scuti medicii de la perfectarea mai multor acte stabilite în prezent pentru evidenţa bolnavilor şi serviciilor medicale prestate.

• Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la protecţia concurenţei. Legea stabileşte noi reglementări referitoare la activitatea Agenţiei naţionale pentru protecţia concurenţei, statutul, drepturile şi atribuţiile acestei instituţii publice.

• Legea pentru modificarea Legii privind Curtea de Conturi. Legea introduce noi reglementări referitoare la statutul membrilor Curţii, încetarea mandatului acestora şi instituie posibilitatea efectuării unor controale la cererea oricărei fracţiuni parlamentare.

• Legea pentru modificarea Codului electoral. Legea stabileşte posibilitatea includerii în listele concurenţilor pentru alegerile din consiliile locale a cel mult 5 candidaţi supleanţi faţă de 2 candidaţi cum era stabilit în Codul electoral.

• Legea pentru aderarea Republicii Moldova la Protocolul Opţional al Convenţiei cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei. Protocolul prevede recunoaşterea de către statele părţi a competenţei Comitetului privind eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei- de a primi, analiza şi formula recomandări statelor-părţi pe baza unor comunicări, inclusiv confidenţiale, transmise de persoane sau grupuri de persoane care se consideră victime ale încălcării drepturilor stabilite de Convenţia cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare faţă de femei.

• Legea pentru modificarea Legii cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice. Legea permite ca alcoolul etilic şi producţia alcoolică confiscată de organele de control, dar corespunzătoare standardelor, să fie comercializată în calitate de materie primă agenţilor economici titulari de licenţe în domeniu.

1.3. Control parlamentar

• La prima şedinţă a subcomisiei parlamentare pentru supravegherea activităţii SIS a fost constatată necesitatea perfecţionării cadrului legislativ care reglementează statutul angajaţilor SIS şi procedura de colaborare a acestui serviciu cu structurile parlamentare abilitate cu drept de control în domeniu. La şedinţa subcomisiei a fost luată decizia ca SIS "să se concentreze asupra consecinţelor diferendului transnistrean, diferend care afectează situaţia politică şi economică, inclusiv cea energetică, a Republicii Moldova". Membrii subcomisiei urmează să participe la una din apropiatele şedinţe ale Colegiului SIS, să efectueze vizite la sediul central şi la subdiviziunile teritoriale ale Serviciului pentru a studia situaţia în domeniul resurselor umane, înzestrării tehnice, stării sediilor, necesităţile financiare pentru asigurarea securităţii naţionale.

• Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a audiat Ministerul Afacerilor Interne la capitolul contribuţiei în realizarea Planului de acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană. Raportul ministerului s-a axat pe dezvoltarea bazei normative, însă deputaţii au apreciat acest lucru ca insuficient. Parlamentarii au invocat o serie de neajunsuri în activitatea organelor poliţiei, printre care:
  • rata mare a criminalităţii din ţară;
  • luarea unor măsuri administrative cu scopul de a diminua numărul infracţiunilor înregistrate;
  • aplicarea de către colaboratorii de poliţie a torturii şi tratamentelor inumane;
  • măsuri insuficiente în combaterea traficului de persoane;
  • corupţia în cadrul sistemului şi pregătirea insuficientă a cadrelor.

  De notat că Legea cu privire la poliţie a fost adoptată în anul 1990 şi majoritatea dispoziţiilor acesteia sînt învechite, fiind necesară elaborarea unei noi legi, bazată pe principiile moderne ale activităţii serviciilor de securitate şi ordine publică. De asemenea, sondajele de opinie publică indică că în organele poliţiei este atestat unul din cele mai mari nivele ale corupţiei şi această stare de lucruri este continuă.

• Comisia pentru drepturile omului, cu invitarea reprezentanţilor societăţii civile, a audiat rapoartele unor autorităţi guvernamentale la capitolul îndeplinirii Planului de Acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008. Membrii comisiei au calificat ca insuficiente măsurile întreprinse în domeniu de Ministerul Culturii şi Turismului, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Ministerul Justiţiei, Compania Publică "Teleradio Moldova" şi Curtea Supremă de Justiţie. Parlamentarii au apreciat rapoartele prezentate ca superficiale, fără o prezentare reală a stării de lucruri. Responsabilii instituţiilor audiate au motivat neajunsurile prin finanţarea insuficientă a structurilor de stat, ceea ce nu permite acoperirea tuturor măsurilor indicate în Planul de Acţiuni în domeniul drepturilor omului.

• În cadrul orei Guvernului deputaţii au audiat raportul de activitate pentru 11 luni al Inspecţiei Muncii. Potrivit raportului, în cele 11 luni ale anului 2005, Inspecţia a efectuat 5700 controale în cadrul cărora au fost depistate peste 56 mii încălcări, cele mai frecvente fiind: - neachitarea salariului în cuantumul prestabilit; - utilizarea forţei de muncă fără întocmirea contratului individual de muncă sau întocmirea lor necorespunzătoare; - neperfectarea carnetelor de muncă; - nerespectarea timpului de muncă sau de odihnă; - neplata indemnizaţiilor pentru munca supra program; - măsuri organizatorice insuficiente în domeniul protecţiei muncii (lipsa examenelor medicale, lipsa condiţiilor adecvate, a echipamentului individual de protecţie, utilizarea mecanismelor ce nu au trecut reviziile tehnice necesare etc.). În anul 2005 deja s-au produs 113 accidente de muncă. Din acestea 75 au fost grave, 38 mortale (inclusiv doi minori), iar 84 de persoane au fost traumate. Sancţiunile aplicate de inspectorii muncii se cifrează la peste 400 mii lei. Deputaţii au criticat activitatea Inspecţiei Muncii, în special pentru lipsa disciplinei executorii şi a operativităţii angajaţilor, care nu întreprind măsuri efective pentru a împiedica diminuarea impozitului pe venit la sursa de plată şi ascunderea salariilor reale. De asemenea, a fost indicată lipsa conlucrării Inspecţiei Muncii cu serviciile fiscale şi organele de protecţie socială din teritoriu.

• Deputaţii au audiat un raport despre implementarea Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului (ODM), raport prezentat de şeful Misiunii PNUD Moldova Bruno Pouezat şi directorul Institutului de Politici Publice (IPP), Arcadie Barbăroşie. Reprezentantul ONU a apreciat că obiectivele stabilite de guvern pînă în 2015 pot fi realizate, deşi sînt destul de ambiţioase. Pouezat a opinat că parlamentarii trebuie să asigure monitorizarea implementării obiectivelor trasate în cadrul ODM şi, în special, să monitorizeze modul de utilizare a banilor publici şi a celor proveniţi din afara ţării. Directorul IPP a declarat că majoritatea obiectivelor stipulate în raportul naţional ODM pentru Moldova nu vor fi atinse dacă se vor păstra actualele ritmuri de dezvoltare, deşi, o concluzie clară poate fi făcută mai tîrziu după o anumită perioadă de implementare.

Interpelări

• Vicepreşedintele Parlamentului Iurie Roşca a solicitat Prim-ministrului să prezinte în plenul legislativului o informaţie despre forma organizatorico-juridică actuală a ziarelor "Moldova Suverană" şi "Nezavisimaia Moldova", după ce Guvernul şi-a retras calitatea de fondator în aceste publicaţii. De asemenea, Iurie Roşca a cerut de la şeful executivului confirmarea sau infirmarea zvonurilor că aceste ziare vor intra într-un holding pe cale de apariţie, împreună cu un post de televiziune, cîteva posturi de radio şi alte publicaţii periodice.

• Deputatul Partidului Democrat Vladimir Filat a solicitat de la Ministerul Economiei şi Comerţului prezentarea unor informaţii despre măsurile întreprinse în legătură cu apropiata aderare a României la Uniunea Europeană şi consecinţele negative iminente în legătură cu abrogarea în aceste condiţii a Acordului de liber schimb între Republica Moldova şi România.

Guvern

2.1. Remanieri

Guvernul a propus rechemarea lui Dumitru Croitor din funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Confederaţia Elveţiană, Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lîngă Oficiul ONU la Geneva. Croitor a fost ales Guvernator (Başcan) al UTA Găgăuzia în anul 1999, iar în vara anului 2002, după mai multe presiuni exercitate de puterea centrală şi forţe politice din teritoriu, şi-a dat demisia. În toamna anului 2002 a fost numit Ambasador în Elveţia. Alegerile pentru funcţia de Guvernator al Găgăuziei urmează să aibă loc în anul 2006.

2.2. Hotărîri

• Hotărîrea privind aprobarea proiectului de lege pentru prelungirea acţiunii Legii cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998. Hotărîrea de aprobare a proiectului propune extinderea aplicării legii respective pînă la finele anului 2006. Remarcăm că Programul de privatizare care urma să finalizeze la începutul anului 1999 a fost prelungit pentru mai mulţi ani, termenul iniţial fiind majorat practic de trei ori. Programul respectiv conţine o listă de peste 650 de obiecte, inclusiv cele mai mari întreprinderi de stat: S.A. "Moldtelecom", S.A. "Tutun-CTC", S.A. "Aroma", S.A. "Franzeluţa", întreprinderile energetice ("RED Nord", "RED Nord-vest", "CET-1", "CET-2") ş.a.

• Hotărîrea privind aprobarea proiectului de lege cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Proiectul respectiv propune instituirea reglementărilor despre protecţia şi accesul autorizat la datele personale ale cetăţenilor republicii, inclusiv datele din actele de identitate, despre plata impozitelor, proprietăţile deţinute etc.

• Guvernul a decis rechemarea din Parlament a proiectului de lege privind impozitarea imobilelor reieşind din preţul de piaţă al acestora. Iniţial, se presupunea că de la 1 ianuarie 2006 va fi introdusă pe etape impozitarea reieşind din preţul imobilelor estimat ca urmare a reevaluării efectuate de oficiile cadastrale. Deoarece măsura respectivă determina creşterea considerabilă a impozitului pe imobil, Guvernul a propus micşorarea acestuia de 15 ori. Însă deputaţii din Parlament au apreciat aceste măsuri ca insuficiente şi au considerat că executivul şi autorităţile abilitate nu sînt suficient pregătite pentru implementarea noului sistem de impozitare, fapt care a determinat amînarea introducerii lui. Despre operarea schimbărilor respective se ştie de mai mult timp, discuţiile la această temă fiind lansate încă în vara a.c. şi apare firească întrebarea de ce Guvernul nu a consultat în prealabil opinia publică şi pe cea a legislatorilor, înainte de a iniţia proiecte care produc reacţii negative şi controversate. Pe de altă parte, a fost expusă şi opinia că împotriva introducerii noului sistem de impozitare se pronunţă deţinătorii de imobile luxoase, deţinători care ar fi obligaţi să achite impozite destul de mari în cazul păstrării actualei rate de impozitare dar reieşind din valoarea de piaţă a proprietăţii deţinute. La această etapă rămîne neclară situaţia tranzacţiilor cu imobile, deoarece, taxarea acestor tranzacţii, ţinînd cont de valoarea de piaţă, ar majora încasările în buget şi pe cele ale notarilor şi ar diminua venitul încasat real de proprietar. Cu toate acestea, în prezent organele cadastrale continuă să emită acte despre valoarea reziduală (de bilanţ) a imobilelor aflate în proprietate privată.

• Programul naţional privind producţia agroalimentară ecologică şi Planul de acţiuni pentru implementarea acestuia. Conform prevederilor Programului, pe parcursul anilor 2006-2010 va fi elaborată şi implementată legislaţia şi actele normative armonizate cu cerinţele internaţionale în domeniu, va fi organizat un sistem de inspecţie şi certificare a producţiei agroalimentare ecologice. La etapa iniţială vor fi create gospodării-model, unde se preconizează organizarea sistemului de producţie agroalimentară ecologică. Gospodăriile respective urmează să fie susţinute logistic, să beneficieze de credite bancare preferenţiale şi să fie scutite de plata impozitului funciar pentru perioada de conversie, să beneficieze de subvenţionare directă din bugetul de stat. Se presupune că în urma realizării măsurilor preconizate, în anul 2006 vor fi comercializate peste 30 mii tone de produse agroalimentare ecologice, iar către anul 2010 aceste produse vor constitui o cantitate de cca 75 mii tone.

• Programul naţional de acţiuni prioritare pentru redresarea situaţiei privind securitatea circulaţiei rutiere pînă în anul 2008. Prin hotărîrea sa Guvernul a stabilit prelungirea Programului, reieşind din situaţia atestată la capitolul dat - sporirea numărului de accidente rutiere (anual cu 5-18%, în anul 2005 fiind înregistrate 2120 de accidente), creşterea considerabilă a numărului de victime (în anul 2005 - 366 persoane, media europeană fiind de 7 ori mai mică). Programul va fi completat cu capitole care prevăd aplicarea sistemului de control pe magistrale prin tehnologii informaţionale moderne, sporirea calităţii instruirii conducătorilor auto, majorarea sancţiunilor pentru anumite încălcări etc. De notat în context că constatările au loc după ce s-a anunţat reorganizarea radicală a activităţii poliţiei rutiere, presupunînd reducerea numărului de personal, atestarea cadrelor, limitarea controalelor etc.

• Hotărîrea despre aprobarea proiectului de lege a apiculturii. Proiectul propus de Guvern conţine o serie de reglementări în domeniul dat şi are menirea de a susţine dezvoltarea ramurii, de a asigura producţie apicolă calitativă şi ecologic pură. Actualmente în Republica Moldova sînt peste 87 mii de familii de albine. Anual se produc cca 2 mii tone de miere, exportată fiind doar a treia parte din producţie (cca 700 tone). Printre problemele principale ale apiculturii este lipsa pieţei de desfacere, inexistenţa unor laboratoare specializate de testare, preţurile ridicate la medicamentele de profilaxie. Cu toate acestea, ramura se dezvoltă constant, iar creşterea numărului familiilor de albine în ultimii 4 ani a fost cu 34%.

• Hotărîrea privind atribuirea unor terenuri întreprinderii "Metro Cash&Carry Moldova". Cele 5 hectare de teren cu destinaţie agricolă situate în hotarele administrativ-teritoriale ale mun.Chişinău se atribuie pentru construcţia unui nou magazin Metro. Întreprinderea beneficiară obţine drept de proprietate, însă va trebui să recupereze pierderile cauzate de excluderea terenurilor din categoria celor cu destinaţie agricolă (pierderi care se estimează la cca 260 mii USD) şi să decoperteze stratul fertil de sol de pe suprafaţa terenului atribuit. Hotărîrea Guvernului nu menţionează preţul pentru care este transmis terenul în cauză. De notat că în municipiul Chişinău preţul comercial al unui hectar de teren este estimat la peste 100 mii USD.

2.3. Şedinţe. Decizii

• Delegaţia Republicii Moldova condusă de prim-viceprim-ministrul Zinaida Greceanîi a negociat la Moscova cu conducerea Concernului "Gazprom" livrarea gazelor naturale pentru necesităţile ţării noastre. Potrivit comunicatelor difuzate nu a fost încheiat un acord final despre preţul la care va fi achiziţionat gazul rusesc, însă s-a convenit că acesta va creşte pînă la "nivelul mediu european" (anterior administraţia concernului rus estima preţul la 150-160 USD pentru 1000 m3). În cadrul vizitei a fost discutat şi un şir de aspecte referitoare la achitarea datoriilor pe care le are Republica Moldova faţă de Concernul "Gazprom".

• Primul-ministru Vasile Tarlev a convocat o şedinţă de lucru referitoare la situaţia din complexul termo-energetic al Chişinăului. Informaţia prezentată constată că situaţia financiară şi tehnică a centralelor termoelectrice este complicată din cauza datoriilor creditoare foarte mari, necesităţii stringente de modernizare ce ar contribui la reducerea preţului de cost al energiei electrice. Şeful executivului a dispus ca în termen de o lună întreprinderile de generare şi distribuire a energiei termice din Chişinău să prezinte propriile concepţii de retehnologizare, iar Ministrul Industriei şi Infrastructurii să le studieze şi în decurs de două luni să înainteze propuneri privind realizarea acestora.

• Vasile Tarlev, Prim-ministrul Republicii Moldova, consideră că este prematur să se vorbească de rezultate palpabile privind monitorizarea frontierei moldo-ucrainene sub egida Uniunii Europene. În cadrul unei emisiuni televizate, şeful executivului a declarat că de la momentul începerii monitorizării pînă la mijlocul lunii decembrie "de la Uzina metalurgică din Rîbniţa peste hotare au plecat iarăşi fără actele de identitate sau fără specimenele vamale constituţionale ale Moldovei mai mult de 170 de vagoane cu metal". Situaţia este explicată prin faptul că hotărîrile guvernelor Republicii Moldova şi al Ucrainei privind reglementarea trecerii mărfurilor peste hotare nu sînt implementate în practică.

• Ministerul Economiei şi Comerţului a examinat proiectul Programului naţional de ocupare a forţei de muncă pentru anii 2006-2008, obiectivul de bază al căruia îl constituie dezvoltarea businessului mic prin formarea premiselor economice favorabile pentru crearea locurilor de muncă, atragerea investiţiilor, relansarea industriei şi asigurarea financiară a politicilor promovate pe piaţa muncii. Potrivit prognozelor, anual la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă vor apela peste 60 mii de şomeri, dintre care vor fi plasaţi în cîmpul muncii mai puţin de jumătate (23-25 mii şomeri). Conform proiectului, se prevede subvenţionarea de către stat a creării locurilor noi de muncă în sectorul real al economiei naţionale (în domeniile turismului, meşteşugăritului, micului business, activităţii în baza patentei de întreprinzător). Potrivit programului de guvernare, pînă în anul 2009 autorităţile administraţiei publice centrale şi locale trebuie să asigure crearea a peste 300 mii noi locuri de muncă.

• Republica Moldova a încheiat cu Ucraina şi România acorduri de livrare a energiei electrice. În context, Primul-ministru Vasile Tarlev a comunicat că în Republica Moldova au crescut şi capacităţile proprii de producere a energiei electrice, acestea ajungînd la 35% din totalul energie consumate. Scopul Guvernului este ca în anii 2008-2009 în ţară să fie produsă energie electrică care ar acoperi cca 90% din necesităţi.

• Guvernul a decis să interzică transportarea pasagerilor cu automobile reutilate începînd cu 1 ianuarie 2006. Automobilele care prestează servicii transport de pasageri şi deţin licenţe pentru o perioadă ce depăşeşte data stabilită vor putea continua activitatea pînă la expirarea licenţelor (1-2 ani). Cele peste 2000 de microbuze care circulă în municipiul Chişinău urmează a fi substituie prin 500 de autobuze şi troleibuze care vor fi achiziţionate de municipalitate treptat. Măsura de interdicţie va cauza probleme proprietarilor de microbuze care efectuează curse urbane şi interurbane, majoritatea automobilelor care circulă în prezent fiind reutilate şi adaptate mecanic transportului de pasageri. Subiecţii vizaţi se pronunţă împotriva ei, invocînd faptul că reutilările s-au efectuat la întreprinderi specializate, deţinătoare de licenţă în domeniul dat şi investiţiile făcute rămîn astfel nerecuperate. Susţinătorii interdicţiei o motivează prin necesitatea asigurării securităţii circulaţiei rutiere şi deblocarea traficului aglomerat din municipiul Chişinău.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Vladimir Voronin a semnat decretul privind numirea lui Petru Răilean, ex-preşedinte al Comisiei Electorale Centrale, în funcţia de judecător al Judecătoriei Economice a Republicii Moldova. Pînă la numirea în fruntea CEC, Petru Răilean a exercitat funcţia de Preşedinte al Judecătoriei Economice, funcţie care şi în prezent rămîne vacantă, pînă cînd Consiliul Superior al Magistraturii nu va propune Preşedintelui Republicii Moldova o candidatură corespunzătoare.

3.2. Şedinţe. Declaraţii

• Preşedintele Republicii Moldova şi-a declarat nemulţumirea în legătură cu rezultatul summitului OSCE de la Ljubljana, eveniment la care nu a fost luată o decizie referitor la problema transnistreană, aşa după cum insista diplomaţia moldovenească. Federaţia Rusă şi-a exprimat dezacordul cu formulările propuse în proiectul de declaraţie, proiect care propunea reiterarea obligaţiei de a evacua forţele armate aflate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova şi a Georgiei.

• Aflîndu-se într-o vizită de lucru în raionul Dubăsari, Vladimir Voronin a declarat că Moldova ar putea revizui principiile de participare la negocierile pentru reglementarea diferendului transnistrean dacă nu se va ajunge la un numitor comun în problema ţăranilor din raionul Dubăsari care nu au acces la propriile pămînturi aflate sub controlul separatiştilor, iniţiind în acest scop tratative directe cu Federaţia Rusă. Voronin a cerut ministrului reintegrării să insiste asupra includerii chestiunii respective în agenda apropiatei runde de negocieri în problema transnistreană, afirmînd că în caz de refuz, vor fi necesare negocieri directe cu Federaţia Rusă, deoarece liderii separatişti "sînt marionete ale unor grupări de interese din Federaţia Rusă". Şeful statului a reiterat afirmaţiile anterioare că toată influenţa exercitată prin majorarea preţurilor la gaze, la energie electrică, stoparea importului de producţie agricolă, nu vor determina autorităţile Moldovei să cedeze în problema reglementării transnistrene. În scopul de a contribui la soluţionarea problemelor economice ale localităţilor din raionul Dubăsari, Vladimir Voronin a propus elaborarea propunerilor "privind instituirea unei zone economice internaţionale libere". De notat în context că anterior reprezentanţi ai autorităţilor ruseşti au afirmat în mass-media că nu vor răspunde la încercările autorităţilor Moldovei de a aborda direct cu Rusia problema înlăturării de la conducere a actualilor lideri transnistreni.

• În cadrul şedinţei Consiliului naţional pentru dezvoltare economică şi reducerea nivelului sărăciei, Preşedintele Moldovei a declarat că în ultimii patru ani nivelul sărăciei în Moldova s-a redus de 4 ori. În acelaşi timp, el a anunţat că 75% din populaţie au venituri mai mici decît cele necesare pentru acoperirea consumului vital minim. Preşedintele consideră că în aceste condiţii este necesară realizarea consecventă a Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS), precum şi acordarea atenţiei sporite realizării în trei raioane ale republicii a proiectelor-pilot ce prevăd acordarea asistenţei sociale în dependenţă de nivelul veniturilor reale ale cetăţenilor.

Politici economice

1. Anul economic 2005 - evaluări preliminare

Economia este în continuă creştere...

Chiar şi în absenţa datelor finale preliminare este cert că ritmul de creştere economică va face din 2005 un an special în dinamica economiei moldoveneşti şi orice spirit, oricît de critic ar fi, trebuie să recunoască acest lucru. Spre exemplu, pentru primele nouă luni ale anului (ianuarie-septembrie 2005) creşterea economică a fost de 8,4%. Am avut parte de un an agricol foarte bun, cu o recoltă de cereale mare. În acelaşi timp, producţia industrială a crescut cu 9,1% (adevărat că pentru perioada ianuarie-septembrie 2005, însă tendinţa se va păstra pentru întreg anul). Totuşi, este puţin probabil ca acest ritm de creştere să fie menţinut.

...iar inflaţia ar putea să se încadreze în prognozele guvernamentale...

Inflaţia ar putea să se încadreze în limitele de 8-10% prognozate de guvern pentru 2005, însă vom putea relata despre aceasta doar la începutul anului atunci cînd vom dispune de date preliminare pentru întreg anul. Cu toate acestea în luna noiembrie rata inflaţiei a fost de 1,9%, iar cumulativ, pentru cele 11 luni ale a.c. IPC (indicele preţurilor de consum) a fost de 8,5%.

Cu toate că exporturile s-au majorat, ele sînt puţin competitive...

Exporturile au crescut, însă ele au rămas puţin competitive, în timp ce importurile au explodat ca urmare a creşterii puterii de cumpărare interne. Drept urmare, deficitul comercial se măreşte. Consumul este pe credit şi din importuri, iar construcţiile s-au relansat în mare parte din banii moldovenilor plecaţi în străinătate la muncă. În ultima perioadă, explozia consumului ca şi dobînzile în scădere la depozite afectează negativ economisirea internă.

...iar zonele-cheie pentru creşterea pe termen lung sînt subfinanţate...

Pe de altă parte, avem zone-cheie pentru creşterea pe termen lung care sînt considerabil subfinanţate (cercetare şi dezvoltare) şi avem fenomene cu efecte perverse (consumul, dobînzi scăzute la depozite, etc.), fenomene care afectează calitatea creşterii economice.

...în lipsa schimbărilor structurale...

Structural, mai nimic nu s-a schimbat. Agricultura este la fel de înapoiată şi de extensivă, importurile masive se reflectă negativ în deficitul comercial şi de cont curent, iar în ceea ce priveşte construcţiile, finanţarea lor nu este programatică, de durată, ci sporadică, depinzînd de mai mult de piaţa internaţională a muncii.

2. Mediul de afaceri

Mediul de afaceri a fost marcat în anul 2005 şi de realizări, şi de nerealizări...

Pe parcursul anului am asistat la o suită de mese rotunde şi forumuri de afaceri. În cadrul acestor întruniri s-au purtat discuţii cu guvernul cu privire la viitorul investiţiilor şi sectorului privat în Moldova. Din partea oamenilor de afaceri s-au auzit şi propuneri concrete şi judicioase, cum ar fi adoptarea unei legi cu privire la protecţia concurenţei, în primul rînd pentru a proteja piaţa internă de pătrunderea unor mărfuri de import necalitative.

Prognoze pentru business în 2006...

Daca firmele moldoveneşti în 2006 şi pe viitor nu vor fi preocupate de creşterea productivităţii vor avea probleme serioase; creşterea productivităţii trebuie sa fie ţinta noastră. Aceasta ar trebui să fie de fapt una dintre priorităţile strategice ale Moldovei în 2006.

În acelaşi timp, Moldova trebuie să aibă ca obiectiv prioritar creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor. În momentul de faţă, aceasta este limitată şi rezidă în faptul ca nu putem să definim proiecte clare de investiţii.

3. Privatizarea

Privatizarea s-a mişcat lent şi defectuos...

Pe parcursul lui 2005 s-a perceput chiar şi o înrăutăţire a transparenţei privatizării. Aici am putea da exemplul fabricii de vinuri de la Cojuşna care a fost privatizată după o perioadă lungă de negocieri ascunse. Îngrijorează nu privatizarea ca atare, ci faptul că nu au fost făcute publice condiţiile contractului de privatizare: preţul, obligaţiile investitorului vizavi de salariaţi, graficul investiţiilor ce urmează a fi făcute.

Şi în general în ceea ce priveşte privatizarea, trebuie să spunem că ceea ce s-a petrecut in ultimii ani a fost mai mult o vînzare la tarabă a activelor statului, pentru că rareori obiectivele privatizării au fost atinse. Ne referim aici la eficientizarea exploatării, ridicarea nivelului de trai, crearea locurilor de muncă, etc.

Sistemul bancar va trebui să-şi revadă politica de creditare...

Anul 2005 a însemnat pentru băncile din Moldova perioadă în care economisirea s-a blocat. Spre exemplu, în octombrie, economisirea la bănci, în raport cu creditarea, a diminuat vizibil, iar în noiembrie acest derapaj a continuat. Este o tendinţă periculoasa, pe care băncile vor trebui să o stopeze la începutul anului viitor. Pe de o parte, concurenţa ne spune că, dacă vrem să dăm credite mai bune, trebuie să lăsăm jos dobînzile, iar, pe de altă parte, să dăm dobînzi mai atractive în primăvară la depozite ca să atragem economisirea.

4. Piaţa muncii

Migraţia masivă a populaţiei a continuat şi în 2005...

Migrarea intensă a muncitorilor peste hotare a continuat şi în 2005. Cu toate acestea, rata şomajului a crescut chiar dacă fenomenul migraţiei intense a populaţiei în străinătate a fost predominant şi în acest an, ceea ce pare a fi paradoxal.

Este de presupus că o parte nu mică a populaţiei din mediul rural se află într-o formă ascunsă de şomaj; este ceea ce se poate numi "suprapopulaţie rurală". Interpretarea economică a acestei suprapopulaţii ar fi randamentul marginal negativ al muncii în agricultură.

Deşi numeroşi oameni, la sate, nu îşi pot folosi cum se cuvine capacitatea de muncă, costul căutării unui loc de muncă şi costul vieţii în oraşe îi determină să rămînă în sat. Cei mai tineri îşi încearcă şansele migrînd spre mediul urban, avînd posibilitatea obţinerii unei pregătiri profesionale superioare.

Există şi alternativa plecării la muncă în străinătate; această oportunitate este valorificată de mulţi cetăţeni datorită diferenţialului de salariu foarte mare şi care compensează costurile de mutare în afara ţării; o analiză strict economică cost-beneficiu favorizează net migraţia externă în cele mai multe cazuri.

5. Sectorul agricol

Impozitarea în agricultură...

Sectorul agricol nici în acest an nu prea s-a bucurat de asistenţă din partea statului. Ba mai mult, producătorii agricoli deseori s-au plîns că statul vine cu frecvente experimente fiscale asupra terenurilor şi producţiei finite. Considerăm că prioritatea anului 2006, şi în general pe viitor, ar trebui să fie consolidarea fermelor de familie. Nu le putem impozita înainte să le încurajăm, mai ales că subvenţiile pentru agricultură pentru 2006 nu sînt semnificative (220 milioane lei - doar 0,5% din PIB pentru 2006 sau cca 2% din cheltuielile bugetului pentru 2006).

Ca şi în alte cazuri, succesul unei măsuri fiscale (ne referim la introducerea cotei de 20% a TVA la producţia agricolă în bugetul pentru 2006) depinde de modul de aplicare a impozitului. Dacă majorarea TVA va fi pe ţăranul de la piaţă cu 2-3 kilograme de mere din propria gradină, atunci vom avea mai degrabă tensiuni sociale decît venituri sporite la buget.

Impozitarea terenurilor agricole are sens, întrucît pămîntul are valoare economică. Însă acest impozit nu trebuie să depăşească capacitatea celor mai mulţi ţărani de a plăti impozite - într-o agricultură de subzistenţă. A impozita însa şi producţia care nu se desface la piaţă (autoconsumul) este mai mult decît discutabil.

Problema transnistreană

Runda de negocieri din 15-16 decembrie 2005

Între 15 şi 16 decembrie, la Chişinău şi Tiraspol a avut loc o nouă rundă de negocieri în problema transnistreană în formatul "5+2", la care au participat reprezentanţii părţilor moldovenească şi transnistreană, reprezentanţii mediatorilor din partea OSCE, Rusiei şi Ucrainei, şi observatori din partea SUA şi UE.

Participanţii la runda de negocieri au adoptat un protocol final potrivit căruia pînă la următoarea rundă de negocieri OSCE se va pregăti un proiect de mandat al misiunii internaţionale de evaluare a situaţiei din Transnistria în vederea desfăşurării alegerilor democratice în regiune; partea transnistreană va furniza informaţii complete cu privire la trupele şi armamentul militar pe care le deţine în conformitate cu pachetul de proiecte de documente cu privire la măsurile de încredere şi securitate prezentat părţilor de către OSCE în iulie 2005; participanţii s-au adresat preşedintelui OSCE cu rugămintea de a trimite în regiune o misiune de monitorizare a complexului militar-industrial din regiune; participanţii au discutat situaţia din zona de securitate pe marginea căreia OSCE a făcut o serie de recomandări părţilor. Următoarea rundă de negocieri va avea loc la 26-27 ianuarie la Tiraspol şi Chişinău.

Potrivit Şefului Misiunii OSCE în Republica Moldova, William Hill, a fost "foarte dificil" să se obţină un consens în toate aceste probleme, dar anumite rezultate au fost obţinute ceea ce este "mai bine decît nimic". Potrivit lui Hill, cele mai aprigi discuţii au avut loc pe marginea situaţiei din zona de securitate, în special cea din apropierea satului Doroţcaia. Misiunea OSCE a pregătit o serie de propuneri cu privire la libera mişcare a mărfurilor şi persoanelor, utilizarea şi prelucrarea terenurilor agricole, funcţionarea posturilor vamale şi de poliţie pe care mediatorii şi observatorii le-au recomandat părţilor. Situaţia va fi re-examinată la următoarea rundă de negocieri, după care va fi creat un grup comun de lucru care se va ocupa de soluţionarea acestor probleme, inclusiv examinarea posibilităţilor de reluare a activităţii Comisiei Unificate de Control. De asemenea, părţile nu au putut ajunge la un consens în problema mandatului comisiei internaţionale de evaluare a situaţiei din regiunea transnistreană în vederea organizării unor alegeri democratice, dar au consimţit ca pînă la următoarea rundă de negocieri Misiunea OSCE să pregătească un proiect în acest sens.

Runda de negocieri a început în aceiaşi zi în care Preşedinţii Rusiei şi Ucrainei au făcut o declaraţie comună cu privire la procesul de reglementare transnistreană. Potrivit declaraţiei, Federaţia Rusă salută iniţiativele ucrainene cu privire la problema transnistreană, iar Ucraina califică drept "substanţiale" ultimele propuneri ale Rusiei pe marginea acestora, fără a da mai multe amănunte cu privire la propunerile invocate. Rusia şi Ucraina reafirmă sprijinul pentru acordurile atinse în această problemă pînă în prezent şi consideră că durabilitatea unei soluţii a conflictului va putea fi asigurată doar printr-un sistem complex de garanţii. Cei doi preşedinţi remarcă rolul stabilizator al actualei operaţiuni de menţinere a păcii din regiune şi consideră oportună transformarea acesteia într-o operaţie de garantare a păcii sub egida OSCE în urma reglementării conflictului transnistrean.

Declaraţia celor doi preşedinţi nu a fost comentată oficial de către partea moldovenească, dar a fost calificată de către Ministrul Şova drept imixtiune în afacerile interne ale RM. Potrivit publicaţiei electronice www.kommersant.ru, care face referinţă la surse guvernamentale moldoveneşti, nemulţumirea părţii moldoveneşti s-ar datora intenţiei Federaţiei Ruse de a acorda celor 1.500 de militari ruşi dislocaţi în Transnistria statutul de pacificatori, după care va încerca să convingă OSCE ca aceştia să rămînă în regiune sub egida OSCE. În urma acestei manevre Rusia va putea declara că şi-a îndeplinit angajamentele de la Istanbul, dar de fapt, îşi va păstra prezenţa militară în Moldova.

Reuniunea ministerială a OSCE de la Ljubliana

Reuniunea ministerială a OSCE care a avut loc la Ljubliana între 5-6 decembrie s-a încheiat, pentru al treilea an consecutiv, fără adoptarea unei Declaraţii Politice finale din cauza refuzului Federaţiei Ruse de a include în textul acesteia o clauză cu privire la lipsa progresului în procesul de retragere a trupelor şi muniţiilor ruse din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

În declaraţia sa finală, preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul de Externe sloven, Dmitrej Rupel, a declarat că "majoritatea miniştrilor au constatat lipsa progresului înregistrat în 2005 în procesul de retragere a forţelor ruse din Moldova" şi că "miniştrii au reafirmat determinarea comună de a promova îndeplinirea acestor angajamente în timpul cel mai apropiat pentru a permite ratificarea Tratatului adaptat cu privire la Forţele Convenţionale în Europa". Reamintim că pînă în prezent acest Tratat a fost ratificat de doar patru state - Rusia, Belarus, Ucraina şi Kazahstan. Toate celelalte state semnatare au condiţionat ratificarea Tratatului prin retragerea completă şi necondiţionată a trupelor şi muniţiilor ruse din Moldova.

Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă după încheierea reuniunii de la Ljubliana că Rusia nu acordă prea multă importanţă eşecului reuniunii de a adopta o decizie finală. Lavrov a atribuit refuzul Rusiei de a semna documentul final prezenţei în textul acestuia a unor clauze "inacceptabile" cu privire la modalităţile soluţionării conflictului transnistrean. Lavrov a mai afirmat că Federaţia Rusă a îndeplinit toate angajamentele asumate la Istanbul în ceea ce priveşte Tratatul FCE şi că a retras din Moldova tot echipamentul reglementat de acest tratat. Restul muniţiilor care mai rămîn în regiune vor fi retrase atunci cînd vor exista "condiţiile necesare", adică cînd vor fi reluate negocierile în problema transnistreană.

Mai mulţi comentatori de la Chişinău au constatat că în ciuda eşecului reuniunii de a adopta o declaraţie comună, Moldova a obţinut o victorie simbolică la Ljubliana datorită consensului care a existat în rîndul statelor participante cu privire la principiile soluţionării conflictului transnistrean şi necesitatea retragerii necondiţionate a trupelor ruse din Transnistria. În acelaşi timp, veto-ul Rusiei asupra documentului final şi condiţionarea retragerii trupelor sale din Moldova prin existenţa unor "condiţii necesare" face dovada unei politici externe mai dure şi mai agresive promovate de Rusia, care, din nefericire, se resimte şi în politica promovată de aceasta în problema transnistreană.

Alegerile în "Sovietul Suprem" al Transnistriei

La 11 decembrie în regiunea transnistreană au avut loc alegeri în "Sovietul Suprem" al regiunii, alegeri nerecunoscute de către comunitatea internaţională. Acestea s-au petrecut în cele mai bune tradiţii sovietice într-o atmosferă de sărbătoare, creată la ordinul autorităţilor transnistrene pentru a asigura prezenţa la vot a 25% din alegători, prezenţă necesară pentru validarea alegerilor. Pentru cele 43 de mandate de "deputat" au concurat 179 de candidaţi, majoritatea reprezentanţi ai două blocuri electorale - mişcarea pro-smirnovistă "Respublica" şi mişcarea sprijinită de business-ul mare din regiune, "Obnovlenie". Astfel, potrivit Olvia-press, la aşa-zisele alegeri au participat puţin peste 50% din cca 400000 de alegători înregistraţi în regiune, iar mandatele de deputat au fost cîştigate de 23 de candidaţi din partea "Obnovlenie", 13 candidaţi din partea "Respublica" şi 7 candidaţi din partea altor mişcări social-politice şi candidaţi independenţi. 27 din deputaţii vechii legislaturi au fost realeşi, inclusiv speakerul actual Grigori Maracuţa.

Deputaţii aleşi din partea mişcării cîştigătoare "Obnovlenie" sînt în mare parte reprezentanţi ai unor importante cercuri financiar-industriale din regiunea transnistreană ca Firma "Scheriff" şi Uzina Metalurgică de la Rîbniţa. Anume aceste structuri par a fi principalii perdanţi ai măsurilor economice adoptate de Chişinău vizavi de întreprinderile transnistrene în august 2004, şi, prin urmare, actorii cei mai interesaţi în identificarea unui compromis cu privire la statutul regiunii. Mişcarea a controlat 17 din 43 de deputaţi din vechea legislatură, iar liderul acesteia, fostul vicespeaker, Evghenii Şevciuc, este cunoscut ca autorul unei serii de iniţiative progresiste ca reforma constituţională a regiunii, iniţiativa legislativă de a transforma televiziunea de stat a Transnistriei în televiziune publică şi campania de demitere a fostului "ministru al Justiţiei" Victor Balala.

În acelaşi timp, cele două mişcări politice, deşi întruchipează interese diferite, nu şi-au demonstrat prea tare diferenţele programatice, iar în ceea ce priveşte statutul regiunii transnistrene, au pledat cu la fel de multă convingere pentru recunoaşterea regiunii şi consolidarea "statalităţii" acesteia.

În lipsa unei intrigi politice a campaniei electorale, autorităţile separatiste şi-au îndreptat toate eforturile asupra recunoaşterii internaţionale a legitimităţii acesteia. Astfel, potrivit declaraţiilor acestora, alegerile au fost observate de zeci de observatori din CSI, Israel, Polonia, Irlanda, Moldova etc. care au declarat unanim că alegerile au fost libere şi corecte.

Autorităţile moldovene nu au recunoscut scrutinul din 11 decembrie, declarîndu-l o nouă "farsă electorală" nedemocratică şi care nu corespunde standardelor internaţionale. În acelaşi timp, autorităţile ruse au dat publicităţii un comunicat, în care constată că deşi alegerile au avut loc într-o regiune nerecunoscută pe plan internaţional, comentariile observatorilor şi mass-media au arătat că alegerile au avut loc în condiţiile unei "competiţii clar exprimate a candidaţilor" şi că procesul votării a decurs fără încălcări.

Relaţii externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

• Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a emis o nouă hotărîre, a 24-a la număr, de condamnare a Republicii Moldova. Această decizie este luată repetat pe un caz asupra căruia ţara noastră a mai fost deja sancţionată la începutul anului curent, însă autorităţile şi în continuare nu au executat decizia judecătorească în privinţa retrocedării reclamantului Serghei Popov a imobilului naţionalizat în anul 1941, conform deciziei judecătoreşti definitive din anul 1997. Prima dată CEDO a condamnat Republica Moldova la plata despăgubirii în mărime de 6000 euro, iar prin hotărîrea recentă, despăgubirea a fost deja majorată la 7000 euro.

• Observatorii la alegerile locale din 27 noiembrie şi 11 decembrie 2005 din partea Congresului Puterilor Locale si Regionale ale Consiliului Europei (CPLRCE) recomandă revizuirea legislaţiei electorale. În special, ei recomandă stabilirea unui consens politic referitor la necesitatea reducerii sau anulării pragului de participare la alegeri, deoarece, chiar dacă alegerile au fost libere şi corecte, ele nu au fost validate din cauza absenteismului populaţiei.

• Comitetul de Miniştri al CE a aprobat un răspuns la recomandarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei "Despre executarea obligaţiilor Federaţiei Ruse". În documentul respectiv, la capitolul executării obligaţiilor în raport cu ţările din regiune, Comitetul de Miniştri a fost solidar cu poziţia APCE, insistînd la îndeplinirea de către Rusia a angajamentelor sale, în special a celor referitoare la evacuarea trupelor de pe teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, Comitetul de Miniştri a chemat Federaţia Rusă să întreprindă măsurile necesare pentru eliberarea deţinuţilor politici Tudor Petrov-Popa şi Andrei Ivanţoc, conform deciziei CEDO în materie.

Republica Moldova - Uniunea Europeană

• Uniunea Europeană a adoptat o decizie de anulare a restricţiilor de intrare în ţările-membre ale UE faţă de opt persoane oficiale din Transnistria, restricţii stabilite în anul 2004 pentru împiedicarea activităţii şcolilor moldoveneşti. În prezent rămîn în vigoare restricţiile pentru două oficialităţi din oraşul Rîbniţa implicate în acţiunile împotriva şcolilor moldoveneşti, precum şi cele stabilite pentru 17 reprezentanţi ai conducerii autoproclamatei republici, pe care UE îi consideră responsabili de împiedicarea reglementării paşnice a conflictului în regiune.

• La începutul anului viitor în Moldova urmează să sosească un grup de experţi ai Comisiei Europene care vor evalua starea sectorului electroenergetic al republicii şi posibilităţile de interconexiune energetică a Moldovei cu sistemele energetice ale ţărilor vecine: România şi Ucraina. Experţii Comisiei Europene urmează să examineze starea liniilor de înaltă tensiune Bălţi-Suceava şi Goteşti-Fălciu, precum şi să estimeze posibilităţile de construcţie a liniei de înaltă tensiune de 330 KV Bălţi-Novodnestrovsk (Ucraina), prin care Moldova doreşte să majoreze capacitatea de import a energiei electrice din Ucraina.

Republica Moldova - OSCE

• Ministrul moldovean al Afacerilor Externe şi Integrării Europene a declarat că poziţia Rusiei la summitul OSCE de la Ljubljana "prejudiciază autoritatea şi imaginea organizaţiei". Exprimîndu-şi regretul în legătură cu eşecul adoptării unei declaraţii despre Moldova, Andrei Stratan a afirmat că democratizarea şi demilitarizarea regiunii transnistrene sînt condiţii indispensabile pentru soluţionarea problemei şi de aceea trupele ruse trebuie să fie evacuate necondiţionat. În context, şeful diplomaţiei moldoveneşti a cerut organizarea unei inspecţii internaţionale a depozitelor de muniţii ruse aflate pe teritoriul de est al Republicii Moldova şi monitorizarea complexului militar-industrial din regiunea transnistreană.

• Regretul în legătură cu eşecul adoptării la summitul OSCE a unui document referitor la Moldova a fost exprimat de UE, NATO, SUA şi România. Delegaţiile Marii Britanii, Finlandei, Ungariei, Sloveniei, Ţărilor Baltice, Azerbaidjanului, Bulgariei, Danemarcei, Islandei şi Suediei au susţinut poziţia Chişinăului în problema transnistreană. Discursul delegaţiei Ucrainei nu a abordat tema prezenţei militare ilegale a Rusiei pe teritoriul Republicii Moldova.

Republica Moldova - România

• În cadrul vizitei întreprinse în capitala României cu ocazia lansării festivalului vinului moldovenesc, Vladimir Voronin a discutat cu Traian Băsescu mai multe aspecte ale colaborării bilaterale şi pe plan internaţional. Teme aparte a discuţiilor au constituit reglementarea conflictului transnistrean, instituirea monitorizării internaţionale a frontierei moldo-ucrainene, reluarea tratativelor în problema transnistreană în format extins. Părţile au căzut de acord că acţiunile întreprinse în domeniu încă "nu s-au soldat cu progrese vădite". Băsescu l-a asigurat pe Voronin de sprijinul integral al României, inclusiv în soluţionarea dificultăţilor legate de creşterea excesivă a preţurilor la gaze şi energia electrică.

• Exporturile de vinuri ale Republicii Moldova în România au crescut de cca 3 ori în anul 2005 faţă de perioada similară de anul trecut. În primele zece luni în România au fost efectuate livrări de cca 900 mii USD (în anul 2004 livrările au constituit cca 295 mii USD). Autorităţile Moldovei speră ca în următorii doi ani să majoreze considerabil exportul de vinuri în ţara vecină, astfel ca ea să ocupe al doilea loc după Federaţia Rusă în lista importatorilor de vinuri moldoveneşti.

Republica Moldova - Federaţia Rusă

• Federaţia Rusă consideră "ilegală şi contraproductivă" corelarea ratificării Tratatului adaptat privind Forţele Armate Convenţionale în Europa cu îndeplinirea angajamentelor asumate de Rusia la summitul OSCE de la Istambul (1999). În opinia unor oficiali ai departamentului rus de externe, înţelegerile ruso-georgiene şi ruso-moldoveneşti cu privire la evacuarea muniţiilor şi retragerea bazelor militare ruseşti de pe teritoriul acestor ţări "au caracter bilateral şi nu generează nici un fel de obligaţiuni din partea Rusiei faţă de ţările terţe".

• Republica Moldova va susţine aderarea Ucrainei la Organizaţia Mondială a Comerţului, în timp ce negocierile cu Federaţia Rusă "vor fi continuate". Oficialii de la Ministerul Economiei şi Comerţului au declarat că Republica Moldova negociază activ cu Federaţia Rusă, consultările fiind purtate "pe probleme de ordin comercial-economic", în special, referitoare la "perceperea taxelor indirecte la export după principiul ţării de destinaţie".

• Autorităţile ruseşti sînt decise să majoreze preţul la gazele naturale livrate Moldovei. Deşi nu este stabilit încă un preţ final, în cadrul vizitei efectuate de delegaţia guvernamentală moldovenească la Moscova s-a convenit că preţul va fi adaptat celui mediu european, ceea ce ar însemna o creştere dublă faţă de cel practicat în prezent. În calitate de motive oficiale ale majorării sînt invocate pretexte "de ordin economic", însă majoritatea experţilor şi opinia publică este convinsă de existenţa componentei politice a măsurii preconizate. Între timp, se pare că autorităţile Moldovei au solicitat unor organisme internaţionale sprijin pentru diminuarea impactului aplicării noilor preţuri la resurse energetice şi în calitate de răspuns, reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) au declarat că este posibilă acordarea unor ajutoare financiare Moldovei. Aceste ajutoare ar putea fi cordate Băncii Naţionale a Moldovei, dar numai după o analiză a balanţei comerciale şi de plăţi.

Moldova în lume

În cadrul interviului acordat unei publicaţii de la Chişinău, Claudia Nolte, autoarea unei rezoluţii referitoare la Republica Moldova adoptată în unanimitate de Bundestagul german în anul 2004 şi cu rezonanţă pozitivă pe plan european, a făcut o serie de aprecieri referitoare la situaţia din ţara noastră. În opinia deputatului german, democraţia în Moldova nu este încă "veritabilă", deoarece libertăţile fundamentale şi independenţa justiţiei nu sînt asigurate pe deplin, independenţa mass-mediei publice este doar formală, iar cultura democratică are un nivel insuficient. Nolte vede soluţionarea problemelor Moldovei prin restructurarea şi modernizarea serviciilor publice, educarea unei noi generaţii de politicieni care să se conducă de regulile democraţiei acceptate de europeni.

Studii, analize, comentarii

O încrengătură a "evoluţiei oranj"?
Igor Boţan, 21 decembrie 2005

Anul 2006 va fi, fără îndoială, anul manifestării consecinţelor "monetizării" relaţiilor Federaţiei Ruse cu statele CSI

»»»

Gazul vine de la Est
Iurie Gotişan, 21 decembrie 2005

Scumpirea gazelor naturale ar putea extrem de rapid să năruiască mitul despre "economia de succes" a Moldovei

»»»