versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Guvern
Preşedinţie

Pietrele de încercare ale consensului parlamentar, Sergiu Grosu
Vinurile moldoveneşti - între realitate şi statistici, Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

1.1. Numiri

Guvernul a acceptat propunea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene privind numirea domnului Iulian Grigoriţă în calitate de Consul general al Moldovei în Germania, cu reşedinţă în oraşul Frankfurt pe Main. Anterior Iulian Grigoriţă a deţinut funcţia de secretar II în Ambasada Republicii Moldova din Germania şi funcţii diplomatice în cadrul aparatului central al MAEIE.

Executivul i-a confirmat pe Valentin Beniuc în postul de rector al Institutului de Relaţii Internaţionale din Moldova şi pe Victoria Melnic în postul de rector al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. Confirmările au fost făcute în baza rezultatelor concursurilor desfăşurate de senatele instituţiilor de învăţămînt respective. De notat că anterior deputaţii din fracţiunile parlamentare de opoziţie au făcut în adresa Guvernului interpelări referitor la tărăgănarea organizării concursului pentru ocuparea funcţiei de rector al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, precum şi referitor la deciziile Guvernului prin care era favorizat Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova, fondat şi condus anterior de Valentin Beniuc, ex-ministru al educaţiei.

1.2. Hotărîri

Hotărîrea privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la Guvern. Proiectul de lege elaborat de Guvern propune instituirea Ministerului Administraţiei Publice Locale, în sarcina căruia, conform unor oficiali din Aparatul Guvernului, ar putea intra "coordonarea domeniului administrării publice locale, asigurarea conlucrării eficiente dintre administraţia publică centrală şi cea locală". Se presupune că noul minister va prelua o parte din funcţiile Agenţiei pentru Dezvoltare Regională şi ale Biroului Naţional Migraţiune. După adoptarea legii, Guvernul va elabora structura, statele de funcţii şi regulamentul de activitate ale noului minister.

Mai mulţi experţi în domeniu consideră că această decizie a executivului este adoptată la sugestia şefului statului fără analize prealabile profunde, fapt care poate crea deficienţe în promovarea şi realizarea ei. Astfel, noul minister va avea un domeniu limitat - al administraţiei publice locale, spre deosebire de structuri similare din alte state, care au în sarcină întreaga administraţie publică profesionistă. De asemenea, se pare că proiectul nu a fost coordonat suficient cu Consiliul Europei şi organismele specializate ale acestuia, care pot interpreta crearea noului minister drept o nouă încercare de a influenţa şi controla puterea locală.

Despre inoportunitatea proiectului poate vorbi şi faptul că recent Guvernul a aprobat Strategia de reformă a administraţiei publice centrale, care presupune realizarea unor mecanisme de descentralizare, de reorganizare şi optimizare a administraţiei publice centrale. Crearea noului minister nu este prevăzută expres de Strategia reformei şi pare să constituie o măsură "paralelă" principiilor şi scopurilor stabilite şi consultate cu organismele internaţionale la elaborarea respectivei strategii.

Pentru a asigura activitatea noului minister ar fi necesară nu numai modificarea Legii cu privire la Guvern, dar şi a Legii privind administraţia publică Locală, a Legii privind statutul alesului local, a Legii contenciosului administrativ şi Legii cu privire la actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale (în cazul că actualele oficii teritoriale ale Aparatului Guvernului vor trece în structura noului minister), iar avînd în vedere că se intenţionează preluarea unor funcţii ce revin altor structuri guvernamentale, va trebui modificată Legea cu privire la migraţiune, precum şi revizuite o serie de strategii naţionale (SCERS, Programul "Satul Moldovenesc"), pentru a stabili locul şi sarcinile noului minister în realizarea lor.

Hotărîrea privind prelungirea termenului de confirmare a cetăţeniei Republicii Moldova. Guvernul a modificat hotărîrea sa anterioară nr.959/09.09.2005 cu privire la măsurile de asigurare a confirmării cetăţeniei şi documentării populaţiei din localităţile din stînga Nistrului (Transnistria), extinzînd termenul aplicării ei pînă la 1 iulie 2006 (anterior termenul era stabilit pînă la 1 ianuarie 2006). Documentul în cauză prevede posibilitatea confirmării cetăţeniei Republicii Moldova prin aplicarea ştampilei corespunzătoare în actele de identitate, precum şi eliberarea gratuită (o singură dată) a actelor de identitate ale Moldovei pentru persoanele care, la data de 10 septembrie 2005, erau înregistrate în localităţile din stînga Nistrului (Transnistria).

Necesitatea modificării nu este anunţată public, dar se poate presupune că a fost determinată de numărul redus de persoane care s-a adresat pentru perfectarea actelor respective şi de perioada iniţială prea scurtă acordată de autorităţi în acest scop.

Hotărîrea privind recunoaşterea dreptului de proprietate al Ucrainei. Guvernul Republicii Moldova a aprobat o hotărîre prin care este recunoscut dreptul de proprietate al Ucrainei asupra unor obiecte amplasate pe teritoriul Moldovei (o parte a unui sistem de irigare din sudul Moldovei şi a unui apeduct amplasat în raionul Ştefan-Vodă). Decizia respectivă a fost luată în conformitate cu acordul interguvernamental din 11 august 1994 privind recunoaşterea reciprocă a drepturilor şi reglementarea raporturilor de proprietate. Conform acordului respectiv, fiecare dintre Părţi recunoaşte dreptul celeilalte, al cetăţenilor şi persoanelor fizice din ţara acesteia la proprietatea asupra întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi altor obiecte situate pe teritoriul său şi care la 1 decembrie 1990 se aflau sub autoritatea organelor conducerii de stat ale celeilalte Părţi, precum şi a celor care constituie proprietatea unor persoane juridice şi fizice.

Moldova a solicitat Ucrainei recunoaşterea dreptului de proprietate asupra a mai mult de 140 de obiective şi pînă în prezent au fost finalizate actele de recunoaştere a cîtorva fabrici şi instituţii balneo-climaterice. Recent premierul moldovean şi-a exprimat regretul în legătură cu situaţia la capitolul dat, mai ales referitor la starea fabricilor de vinuri amplasate pe teritoriul Ucrainei, ajunse în stare de faliment. Vasile Tarlev a solicitat expedierea unor noi solicitări autorităţilor guvernamentale şi locale din Ucraina, includerea acestor chestiuni în ordinea de zi a şedinţei comisiei mixte moldo-ucrainene pentru colaborare în domeniul comercial-economic. Mass-media oficială nu informează dacă în cadrul recentei sale vizite la Kiev premierul Moldovei a abordat cu şeful cabinetului ucrainean problema recunoaşterii proprietăţii amplasate pe teritoriul statului vecin.

Aviz pozitiv propunerii de modificare a Codului electoral. Guvernul a avizat pozitiv proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral, conform căruia, pentru înregistrare, candidaţii trebuie să prezinte, împreună cu celelalte documente cerute de art. 44 al Codului electoral, şi certificatul privind starea sănătăţii. Comunicatele de presă la această temă nu oferă detalii despre conţinutul proiectului înaintat de un grup de deputaţi din fracţiunea PCRM şi acesta nu a fost făcut accesibil publicului, dar se poate spune cu certitudine că afară de momentele tehnice neclare, există şi alte impedimente serioase în calea adoptării.

Introducerea prevederii în cauză poate avea mai multe efecte negative, printre cele mai evidente fiind posibilităţile de abuz din partea serviciilor medicale, a organelor electorale, precum şi crearea unor premise pentru coruperea acestor instituţii de către concurenţii de rea credinţă.

Din perspectivă mai generală, în cazul că reglementarea va fi introdusă şi va avea conţinut normativ-obligatoriu cu efecte juridice referitoare la înregistrarea candidaţilor, va apărea problema corespunderii acestui document prevederilor constituţionale şi internaţionale cu privire la drepturile omului. Nu există şi garanţii suficiente referitoare la protecţia morală a persoanei, datele din certificatele medicale putînd ajunge în mass-media sau aflate şi utilizate de concurenţi.

Hotărîrea privind aprobarea proiectului de lege despre accesul la actele oficiale. Conform proiectului aprobat de Guvern, în Legea privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale vor fi introduse reglementări care obligă la publicarea acestor documente în Internet, în cel mult 3 zile de la semnare şi înregistrare.

De remarcat că necesitatea accesului liber la actele oficiale din baza legislativă a ţării este menţionată de mai mult timp, însă pînă în prezent încercările de acest gen aveau un caracter neorganizat, neoficial sau presupuneau procurarea unor programe speciale şi abonamente costisitoare. Încă în luna septembrie 2005 un grup de deputaţi din fracţiunea Partidului Democrat din Moldova au înaintat un proiect de lege privind accesul liber prin Internet la actele legislative şi normative ale Republicii Moldova, dar acest document nu a fost susţinut de majoritatea parlamentară şi nici de Guvern, care au preferat să fie elaborat un alt document, pe care Parlamentul ar trebui să-l examineze deja în sesiunea de primăvară. Simpla adoptare a legii nu va avea însă efectul realizării, deoarece ulterior Guvernul (prin intermediul Ministerului Justiţiei, care ţine evidenţa oficială a legislaţiei), va trebui să asigure plasarea tuturor actelor legislative şi normative cu acces liber în Internet, iar acest lucru presupune elaborarea şi menţinerea unui soft special, a unui personal calificat şi bine plătit, a unei pagini web cu acces rapid etc. Nu este exclusă şi o anumită rezistenţă din partea concurenţilor, în special a editorilor Monitorului Oficial şi a organizaţiilor care comercializează baze de date juridice cu actualizări, care vor rămîne fără o bună parte a clienţilor.

Recent în Internet a apărut pagina www.justice.md care oferă posibilitatea consultării legislaţiei Republicii Moldova, dar programul se află la etapa de testare şi are foarte multe neajunsuri. Totuşi, faptul că problema este în sfîrşit abordată la nivel guvernamental este un lucru îmbucurător, constituind un pas înainte spre asigurarea accesului la informaţia publică, consolidarea şi afirmarea statului de drept.

1.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Declaraţie privind normalizarea situaţiei din regiunea transnistreană

În documentul respectiv, difuzat la 23 ianuarie, executivul reconfirmă onorarea angajamentelor asumate în cadrul acordului la care s-a ajuns la 30 decembrie 2005 între guvernele Republicii Moldova şi Ucrainei privind efectuarea unui control eficient la graniţa moldo-ucraineană. Concomitent, Guvernul informează despre modificarea hotărîrilor sale anterioare cu scopul de a restabili procedurile simplificate de evidenţă a agenţilor economici din stînga Nistrului şi de acordare a unor facilităţi la plăţile efectuate de aceştia în legătură cu operaţiunile de import-export.

În aceeaşi declaraţie executivul apelează către participanţii la procesul de negocieri şi le solicită "să sprijine eforturile Guvernului Moldovei şi ale Guvernului Ucrainei pentru realizarea înţelegerilor la care s-a ajuns în efectuarea controlului eficient la graniţa de stat moldo-ucraineană şi în crearea condiţiilor favorabile pentru activitatea agenţilor economici din regiunea transnistreană a Republicii Moldova".

La 25 ianuarie 2006, cînd urma să fie pus în aplicare acordul dintre cele două guverne despre controlul la frontieră, mai întîi autorităţile de la Tiraspol, apoi reprezentanţii SUA urmaţi de oficialităţi de la Kiev au declarat că înţelegerea stabilită este suspendată pe o perioadă nedeterminată. În numele Guvernului de la Chişinău situaţia a fost comentată de Ministrul reintegrării Vasile Şova, care a declarat că prevederile documentului semnat la 30 decembrie 2005 "vor continua să fie implementate", dar a menţionat şi faptul că există "anumite probleme tehnice de implementare a procedurii de export-import în baza specimenelor vamale moldoveneşti", probleme care urmează a fi discutate la finele lunii ianuarie la o reuniune a experţilor.

Implementarea propunerilor businessmanilor

În cadrul şedinţei convocate de Vasile Tarlev, vicepreşedintele Consiliului Economic de pe lîngă Primul-ministru, Iacob Tihman, a declarat că Guvernul a reuşit implementarea în acţiuni şi acte normative concrete "a aproape jumătate" din propunerile formulate în cadrul business-forumului "Climatul investiţional în Moldova". Progresul realizat priveşte implementarea reformei regulatorii şi politica administrării fiscale, Tihman afirmînd că practic a dispărut problema controalelor dese din partea organelor de stat. Oficialităţile guvernamentale au afirmat că alte propuneri ale oamenilor de afaceri vor fi luate în consideraţie la elaborarea cadrului de cheltuieli pentru anii 2007-2009.

Preşedinţie

Problema reglementării transnistrene

Şeful statului a convocat cîteva şedinţe consacrate problemei reglementării transnistrene, la care au participat factorii de decizie din Parlament, Guvern şi consilieri prezidenţiali.

La una din reuniuni a fost discutată detaliat perspectiva transformării actualei operaţiuni de pacificare într-un mecanism de observatori civili şi militari sub mandatul OSCE, mai ales că după cum afirmă şeful statului, ideea în cauză este susţinută de către Preşedintele Federaţiei Ruse şi de către Preşedintele Ucrainei.

Vladimir Voronin a cerut Guvernului să ia măsuri pentru trimiterea în regiunea transnistreană a unei misiuni de evaluare a OSCE, care să elaboreze recomandări pentru desfăşurarea alegerilor libere şi democratice.

Preşedintele ţării a evidenţiat importanţa introducerii, începînd cu 25 ianuarie 2006, a regimului preferenţial pentru agenţii economici transnistreni şi a reintrării în vigoare a protocolului moldo-ucrainean privind asigurarea cu specimene vamale moldoveneşti a mărfurilor din Transnistria. În acelaşi context, s-a menţionat că oamenii de afaceri din Transnistria "trebuie să fie informaţi bine şi corect despre esenţa iniţiativei Chişinăului, astfel încît nici un agent economic să nu perceapă acţiunile comune ale Moldovei şi Ucrainei drept blocadă economică". Preşedintele ţării a expus necesitatea includerii unui compartiment special consacrat Transnistriei în proiectul de lege privind amnistierea capitalului (aflat în proces de elaborare).

În contextul acestei ultime declaraţii a şefului statului, a comentariilor făcute referitor la "oficializarea şi legalizarea businessului şi proprietăţii" agenţilor economici transnistreni care se vor înregistra în organele competente de la Chişinău, nu este pe deplin clară situaţia aplicării Legii privatizării întreprinderilor din localităţile din stînga Nistrului şi din municipiul Bender. Conform acestei legi, adoptate la 14 octombrie 2004, statul garantează doar dreptul de proprietate al participanţilor la privatizare "asupra obiectivelor privatizate în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale altor acte normative ale Republicii Moldova". Privatizarea întreprinderii efectuată cu încălcarea prevederilor legii respective şi ale altor acte normative ale Republicii Moldova "este nevalabilă de la data încheierii acordului de privatizare". Respectiv, dacă un agent economic a privatizat o întreprindere din Transnistria fără acordul autorităţilor de la Chişinău, dreptul de proprietate asupra acestei întreprinderi nu este garantat, caracterul licit al dobîndirii nefiind prezumat.

Parlamentul trebuie să restabilească relaţiile cu Rusia

În cadrul tradiţionalei recepţii oferite pentru şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Chişinău, Vladimir Voronin a efectuat o trecere în revistă a evenimentelor principale şi de perspectivă în domeniul politicii externe a Republicii Moldova.

Şeful statului a menţionat că alături de opţiunea europeană care determină dezvoltarea ţării "prietenia şi parteneriatul strategic cu Rusia determină viitorul ţării". El s-a declarat convins de faptul că "Parlamentul va şti să elaboreze o poziţie europeană, responsabilă şi solidară, care va evidenţia profunzimea legăturilor noastre cu Rusia şi va stabili direcţii suplimentare, pe termen lung, pentru parteneriatul nostru strategic".

Preşedintele Moldovei a apreciat înalt sprijinul acordat ţării de SUA, Ucraina şi România, precum şi rezultatele colaborării cu Uniunea Europeană în procesul de soluţionare a diferendului transnistrean şi de implementare a Planului de Acţiuni RM-UE.

Control în distribuirea proprietăţilor funciare din municipiul Chişinău

Vladimir Voronin i-a convocat pe Procurorul general, preşedintele Comisiei juridice a Parlamentului şi consilierii săi responsabili de securitate şi probleme de drept, într-o şedinţa dedicată respectării legislaţiei în procesul de repartizare a terenurilor de pămînt în municipiul Chişinău. La şedinţă au fost examinate rezultatele unui raport întocmit recent de Guvern, conform căruia în procesul de repartizare a terenurilor se contată încălcări grave ale legii. Şeful statului s-a referit în mod special la încălcările şi abaterile comise de instanţele de judecată cu prilejul examinării unor litigii despre dreptul de proprietatea asupra terenurilor.

La şedinţă a fost remarcată necesitatea "studierii şi revizuirii" practicii judiciare în domeniu, precum şi luarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unor măsuri pentru "aplicarea sancţiunilor disciplinare" în privinţa judecătorilor ce au emis decizii ilegale. De la Procuratura generală s-a cerut "efectuarea unor verificări şi soluţionarea problemei tragerii la răspundere penală a judecătorilor care au adoptat decizii vădit ilegale".

Noi acţiuni pentru dezvoltarea Chişinăului

În cadrul unei şedinţe avînd ca temă perspectivele social-economice ale dezvoltării capitalei, Preşedintele ţării a solicitat mobilizarea eforturilor conducerii Primăriei şi a Guvernului la realizarea în anul 2006 a unor proiecte cărora le acordă cea mai mare importanţă: restaurarea Catedralei "Naşterea Domnului", a Complexului Memorial al Gloriei Militare, finisarea Gării de Nord, construcţia liniei de troleibuze spre Universitatea Agrară, a staţiei de epurare a apei şi a uzinei de prelucrare a deşeurilor, reparaţia traseului auto spre Aeroportul Internaţional Chişinău.

Construcţia spaţiului locativ

În opinia şefului statului, la momentul actual este necesară elaborarea unei concepţii şi a unui plan de acţiuni complexe pentru redresarea situaţiei asigurării cu spaţiu locativ. Această declaraţie a fost făcută în cadrul unei întîlniri cu participarea factorilor de decizie din Guvern, Parlament şi a conducătorilor autorităţilor administraţiei publice de nivelul doi (raioane). Măsurile preconizate urmează să aibă trei direcţii de bază: construcţia de locuinţe din mijloacele statului, construcţia prin metoda ipotecară şi construcţia individuală de locuinţe. Pentru aceasta trebuie să fie delimitate clar categoriile de cetăţeni care pot beneficia de locuinţe de stat (locuinţe sociale), de preferinţe la procurarea locuinţelor prin metoda ipotecară sau de facilităţi la construcţia individuală de spaţiu locativ. În context, Vladimir Voronin a cerut elaborarea stringentă a Legii cu privire la locuinţa socială, care să stabilească clar criteriile şi condiţiile de oferire pe gratis a spaţiului locativ de către stat. Anterior şeful statului a solicitat autorităţilor municipiului Chişinău şi Guvernului să acorde atenţie sporită construcţiei spaţiului locativ, astfel ca în anul 2006 în capitală să fie date în exploatare 2000 de locuinţe pentru persoanele angajate în sfera bugetară.

Comunicatul oficial despre şedinţa în cauză nu informează dacă noua strategie are menirea de a substitui documentele adoptate anterior cu referire la problema spaţiului locativ sau va constitui încă un plan lansat împreună cu celelalte aprobate anterior (Programul social-economic cu destinaţie specială în domeniul construcţiei de locuinţe, aprobat prin HG Nr.1148 din 04.11.2005; Programul Naţional Social "Alocaţii şi credite pentru locuinţă" pe anii 2003-2008, aprobat prin HG Nr.422 din 08.04.2003; Strategia pieţei spaţiului locativ şi altor bunuri imobiliare, aprobată prin HG Nr.416 din 10.05.99; Concepţia locativă naţională, aprobată prin HG nr.594 din 05.08.1994 etc.).

Cooperare eficientă cu RAO "EĂS"

Preşedintele Republicii Moldova a prezidat o şedinţă consacrată problemelor colaborării şi coordonării detaliate a schemei interacţiunii cu RAO "EĂS Rossii" la Centrala Hidroelectrică Moldovenească. Ministrului Industriei şi Infrastructurii i s-a propus "să încheie şi să perfecteze într-un termen cît mai restrîns negocierile cu proprietarii CHE Moldoveneşti".

De notat în acest context că anterior Centrala de la Cuciurgan a sistat livrările de curent electric către Compania "Union Fenosa" care asigură cu energie electrică mai mult de jumătate din consumatorii Republicii Moldova. Motivul declarat al sistării l-a constituit refuzul de a accepta majorarea preţului de livrare a energiei electrice de la 3,05 cenţi la 4,08 cenţi pentru 1 kWh.

Declaraţia recentă a preşedintelui RAO "EĂS Rosii" Anatoli Ciubias în legătură cu condamnarea ex-ministrului apărării al RM Valeriu Pasat, conţinînd ameninţări la adresa Preşedintelui Moldovei, a provocat reacţii dure din partea autorităţilor de la Chişinău, consilierul prezidenţial Marc Tkaciuc şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene cerînd explicaţii de la autorităţile ruse. Se poate constata însă că situaţia de conflict nu a împiedicat negocierile dintre părţi referitor la colaborarea în probleme energetice.

Politici economice

1. Sectorul financiar-bancar

Dobînzile la creditele în lei s-a redus cu cca 4% în anul 2005...

Băncile comerciale locale pe durata anului 2005 au redus în mediu cu 3,81% rata dobînzii le creditele în lei moldoveneşti, pînă la nivelul de 17,3% anual, comparativ cu 21,11% pentru finele anului 2004. Totodată, dobînzile la creditele în valută străină au diminuat cu 0,71%, pînă la un nivel mediu de 10,64%, pentru începutul anului 2006. Potrivit statisticilor BNM pe parcursul anului 2005, băncile au acordat credite în valoare de 13,45 miliarde lei, din care 9,27 miliarde în lei moldoveneşti, iar restul în valută străină.

De fapt, Guvernul a "sugerat" în repetate rînduri băncilor comerciale să reducă rata dobînzii la creditele în lei pînă la nivelul de 15% anual, "în vederea sporirii accesibilităţii la credite, în special, a agenţilor economici". Mai multe bănci deja operează cu o dobîndă de cca 15%, însă acesta este aplicată doar pentru creditele ipotecare, credite care sînt contractate pe un termen de pînă la 10 ani cu o valoare maximă de pînă la 60 mii USD.

Este interesantă evoluţia pentru 2005 a ratei dobînzii la depozitele la termen în lei moldoveneşti. Aceasta s-a redus cu 4,93 p.p., de la 15,48% la finele anului 2004, pînă la 10,55% în mediu la finele anului 2005. Specialiştii cred că această reducere a fost condiţionată şi de indicaţiile "ultimative" ale Guvernului de a micşora rata dobînzilor pe întreg sistemul bancar. Totuşi, menţinerea acestui nivel al ratei dobînzii ar putea micşora din atractivitatea depozitelor în lei

...iar creditul ieftin a bucurat consumatorii

Creşterea consumului din ultimii ani probabil i-a îngrijorat pe oficialii BNM şi cei din Guvern, care au dat o "mînă de ajutor", obligîndu-i pe bancheri să scadă dobînzile la creditele în lei. Aceştia în mare parte s-au conformat şi, în scurt timp, am asistat la micşorări ale dobînzilor la lei cu cca 4 p.p. Este un semn bun pentru consumatori, însă o notă proastă pentru băncile care au menţinut la cote ridicate dobînzile o bună bucată de timp. Rămînînd fideli ideii că băncile nu pierd niciodată, reprezentanţii acestora vor găsi cu siguranţă o cale să reducă din pierderile provocate prin scăderea dobînzilor la lei. Nu este exclus că ei vor înlocui profitul adus de dobînzi cu acela obţinut din perceperea unor comisioane pe măsură. Astfel, în unele cazuri, clienţii vor scoate din buzunare cam aceiaşi bani.

2. Sectorul real

Creşterea economică a fost înregistrată în toate sectoarele economiei...

Întreprinderile industriale din Moldova au produs, pe parcursul anului 2005, mărfuri în valoare de cca 21,13 miliarde lei (1,3 miliarde EUR) şi au înregistrat o creştere de 6,3% în comparaţie cu anul 2004, contribuind astfel la creşterea PIB-ului care potrivit statisticilor preliminare se estimează la 8,5%. În 2005 s-a înregistrat creştere şi în sectoarele de bază. Creşterea în industria alimentară s-a situat practic la nivelul anului 2004, iar sectorul agricol a crescut dublu în comparaţie cu 2004.

Însă contribuţia principală a fost pe seama comerţului angro şi cu amănuntul, serviciile hoteliere şi restaurantele, care crescut în total cu 15%. Importurile au crescut cu cca 16%á explicîndu-se prin faptul că oferta internă nu a putut face faţă la creşterea cererii internă. Peste 23% din venitul obţinut în economie a fost direcţionat la formarea brută de capital fix, o tendinţă sigură, benefică pentru perpetuarea creşterii economice.

Evoluţia PIB şi a ratei inflaţiei



Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Problema transnistreană

La 26-27 ianuarie 2006 la Tiraspol şi Chişinău a avut loc o nouă rundă de negocieri în problema transnistreană în formatul "5+2" cu participarea reprezentanţilor părţilor moldovenească şi transnistreană, ai mediatorilor din partea OSCE, Rusiei şi Ucrainei şi ai observatorilor din partea UE şi SUA. Runda s-a încheiat la 27 ianuarie aproape de miezul nopţii prin semnarea unui protocol comun. Acesta stipulează printre altele întreprinderea de către părţi a unei serii de măsuri temporare în vederea stabilizării situaţiei din regiunea satului Doroţcaia din zona de securitate. Se preconizează ca pînă la 15 februarie partea transnistreană va asigura accesul liber al ţăranilor din satul Doroţcaia la terenurile agricole de peste şoseaua Grigoriopol-Camenca, iar ţăranii vor plăti administraţiei transnistrene o taxă de 0,18 % din valoarea producţiei recoltate. În plus, postul vamal şi de grăniceri instalat de autorităţile transnistrene în regiunea satului Doroţcaia va fi înlocuit printr-un post mixt de miliţieni transnistreni şi poliţişti moldoveni. Alte prevederi ale protocolului comun salută proiectul prezentat de OSCE cu privire la crearea unei misiuni internaţionale de evaluare a situaţiei din Transnistria în vederea organizării unor alegeri libere în regiune şi constată disponibilitatea părţii transnistrene de a continua consultările cu reprezentanţii mediatorilor în subiectul transmiterii părţii moldoveneşti a informaţiei cu privire la trupele şi armamentul deţinute. În protocol se mai stabileşte că următoarea rundă de negocieri va avea loc la 27-28 februarie.

Unul din principalele subiecte discutate în cadrul acestei runde de negocieri a fost realizarea declaraţiei comune a prim-miniştrilor ucrainean şi moldovean din 30 decembrie 2005 cu privire la unificarea procedurilor vamale la frontiera moldo-ucraineană. În cadrul rundei de negocieri partea ucraineană şi-a prezentat oficial decizia de a suspenda măsurile prevăzute în declaraţia moldo-ucraineană şi a propus iniţierea din 31 ianuarie 2006 a unor consultări moldo-ucrainene cu participarea experţilor şi a reprezentanţilor business-ului transnistrean cu privire la aplicarea acestora. Reamintim că potrivit acestei înţelegeri partea ucraineană s-a angajat să permită trecerea din şi în regiunea transnistreană doar a mărfurilor însoţite de documente vamale cu ştampilele oficiale ale Republicii Moldova şi certificatele de origine eliberate de autorităţile moldovene de resort. În schimb, autorităţile moldovene se angajau să introducă facilităţi pentru înregistrarea business-ului transnistrean în Republica Moldova. Potrivit autorităţilor moldovene, aceste măsuri au scopul de a normaliza regimul de trecere a mărfurile destinate pentru import şi export peste hotarul moldo-ucrainean şi de a preveni activităţile de contrabandă la această frontieră. În acelaşi timp, partea transnistreană a calificat aceste măsuri drept o nouă "blocadă economică" din partea Chişinăului, rezervîndu-şi dreptul de a se retrage din procesul de negocieri în cazul în care acestea vor fi puse în aplicare. Şi Federaţia Rusă, în persoana reprezentantului la procesul de negocieri, Valeri Nesteruşkin, şi-a arătat îngrijorarea în legătură cu măsurile prevăzute în declaraţia moldo-ucraineană, avertizînd că procesul de negocieri nu poate decurge normal în condiţiile unor presiuni economice, de forţă sau de altă natură. În cele din urmă, la 25 ianuarie, cînd măsurile în cauză trebuiau să fie puse în aplicare, partea ucraineană a declarat că suspendă îndeplinirea acestora pînă la clarificarea "impactului practic" al acestora.

Willian Hill, Şeful Misiunii OSCE în Republica Moldova s-a arătat rezervat faţă de rezultatele rundei de negocieri. "Discuţiile decurg anevoios. Asupra fiecărui punct fiecare parte are propriul punct de vedere, care se deosebeşte în mod radical de opinia părţii opuse," a declarat Hill jurnaliştilor după încheierea discuţiilor. Potrivit lui Hill, unul din subiectele de discuţie cele mai dificile a fost cel legat de organizarea unor alegeri libere şi democratice în regiunea transnistreană prevăzute în planul Iuşcenco, prezicînd "mari dificultăţi" în ceea ce priveşte organizarea nemijlocită a acestora. În ceea ce priveşte aplicarea procedurilor vamale unice moldo-ucrainene, Hill a menţionat că acestea nu vor dăuna nimănui atît timp cît vor corespunde standardelor internaţionale.

Reprezentantul Chişinăului la negocieri, ministrul moldovean al Reintegrării, Vasile Şova, s-a arătat nemulţumit de rezultatele rundei de negocieri şi şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că deja la a treia rundă de negocieri în format extins "nu se reuşeşte adoptarea nici unei decizii, toate chestiunile se amînă, se formează comisii şi grupuri de lucru care nu oferă rezultate".

Pe de altă parte, reprezentantul Tiraspolului, "ministrul de externe al Transnistriei", Valeri Liţcai, s-a arătat mulţumit de rezultatele rundei de negocieri, în mod special de decizia părţii ucrainene de a suspenda aplicarea procedurilor vamale moldo-ucrainene unificate.

Potrivit mai multor observatori de la Chişinău, această rundă de negocieri, de altfel, ca şi cele două runde precedente din octombrie şi decembrie 2005, s-a soldat practic fără nici un rezultat. Acest lucru a demonstrat încă odată ineficienţa actualului format de negocieri, iar prezenţa în cadrul acestuia a observatorilor din partea UE şi SUA pare să nu fie de mare ajutor în condiţiile în care părţile se află pe poziţii diametral opuse şi nu pot să ajungă la soluţii de compromis nici chiar în aspecte foarte practice, ca de exemplu reluarea activităţii Comisiei Unificate de Control.

Relaţii externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a emis un nou verdict referitor la sancţionarea Moldovei pentru neexecutarea unei decizii referitoare la cetăţeanul Serghei Popov, căruia nu i-au fost retrocedate proprietăţile imobiliare confiscate în timpul represiilor politice la care a fost supus în anul 1941. Deoarece deciziile instanţelor judecătoreşti autohtone şi cele ale CEDO nu sînt executate de mai mult timp, Popov, în vîrstă de 80 de ani, va primi de la Guvernul Moldovei încă peste 14 mii Euro, executivul fiind obligat să asigure şi retrocedarea imobilului în cauză.

Republica Moldova - Uniunea Europeană

Vladimir Voronin a declarat că de îndeplinirea Planului de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană depinde în mare parte realizarea şansei istorice de integrare a Republicii Moldova în comunitatea europeană. În cadrul aceleiaşi şedinţe consacrate implementării Planului de acţiuni RM-UE, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, a calificat anul 2006 drept unul de o importanţă crucială pentru implementarea Planului şi pentru "obţinerea calităţii de membru asociat sau de ţară candidat pentru aderarea la UE". Şeful statului a solicitat factorilor de decizie adoptarea unor poziţii ferme şi foarte responsabile, de natură să asigure o avansare considerabilă în îndeplinirea integrală a tuturor compartimentelor Planului de Acţiuni, în special la compartimentele care vizează respectarea drepturilor omului a principiilor statului de drept, funcţionarea instituţiilor democratice, reiterînd în acest sens necesitatea onorării obligaţiunilor asumate de autorităţile moldoveneşti faţă de Consiliul Europei, domeniile date fiind cea mai importantă componentă a integrării europene. Preşedintele Moldovei s-a pronunţat şi în favoarea eliminării regimului de vize pentru cetăţenii Uniunii Europene care vizitează Republica Moldova, lucru pe care îl sugerează de mai mult reprezentanţii fracţiunilor parlamentare de opoziţie.

Declaraţiile oficialilor moldoveni sînt enunţate în aceeaşi perioadă cînd Comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, anunţă că "după aderarea ţărilor candidate Uniunea Europeană va avea nevoie de timp pentru a îngloba noi state". Oficialul european a comunicat că după aderarea Bulgariei şi a României în 2007 şi după probabila integrare a Croaţiei, va trece o anumită perioadă pînă ce alte state candidate "vor îndeplini criteriile de admisie".

Preşedintele Consiliului de Miniştri al UE în probleme energetice, ministrul de economie al Austriei, a declarat că Moldova şi Rusia trebuie să revină urgent la masa de negocieri şi să încerce să ajungă la o înţelegere durabilă şi de perspectivă în problema livrării de gaze naturale. UE nu este satisfăcută de faptul că părţile au semnat un acord de colaborare doar pentru cîteva luni ale anului, ulterior situaţia putînd fi iarăşi destabilizată. În acelaşi timp, responsabilii de energetică din cadrul Comisiei Europene declară că UE consideră problema livrării gazelor "o chestiune ce ţine de relaţiile bilaterale, de aceea îşi va păstra neutralitatea", fiind în acelaşi timp gata să contribuie la determinarea unei soluţii reciproc avantajoase. De notat în context că un responsabil al Directoratului general pentru energie şi transport a Comisiei Europene, aflat în misiune de evaluare la Chişinău a declarat că Comisia Europeană va elabora un raport special privind situaţia energetică a Moldovei.

Şeful Misiunii de observatori UE la frontiera moldo-ucraineană a evaluat pozitiv demararea procedurilor de colaborare în domeniu, dar a menţionat că pentru a atinge standardele europene în domeniu Moldova şi Ucraina au nevoie de 7-10 ani. Reprezentanţii structurilor vamale ale Moldovei şi Ucrainei au comentat diferit situaţia creată la frontieră în legătură cu tranzitul mărfurilor transnistrene fără actele şi ştampilele vamale ale Moldovei. Reprezentantul Moldovei califică aceste mărfuri drept contrabandă, în timp ce reprezentantul Ucrainei consideră că nu este vorba de trecere ilicită a frontierei, deoarece "toată marfa este verificată la posturile vamale ucraineşti".

Republica Moldova - România

În cadrul întîlnirii cu diplomaţii străini acreditaţi la Bucureşti, Preşedintele României Traina Băsescu a făcut un şir de declaraţii referitoare la cooperarea cu Republica Moldova. Şeful statului român consideră că UE ar putea aborda problema unei "foi de parcurs" pentru Republica Moldova, similară celei puse la dispoziţie statelor din Balcanii de Vest. De asemenea, Băsescu a declarat că anul 2005 a însemnat relansarea relaţiilor bilaterale româno-moldovene pornind de la principiul: "o singură naţiune în două state distincte" şi că "unificarea naţiunii române se poate face în interiorul Uniunii Europene". Cu referire la perspectivele anului 2006, Traian Băsescu a evidenţiat necesitatea acordării unei atenţii sporite regiunii Mării Negre din partea UE şi NATO, susţinerea proiectului creării unei euroregiuni pontice.

În discursul pe care l-a rostit în faţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei Traian Băsescu a afirmat că orientarea europeană a Republicii Moldova este o prioritate a României şi că autorităţile statului român s-au angajat să sprijine eforturile Republicii Moldova de a acţiona conform standardelor democratice, de a contribui la consolidarea securităţii regionale. În contextul securităţii, Preşedintele României s-a referit la problema transnistreană, care în opinia sa reprezintă "o ameninţare directă la adresa integrităţii teritoriale a Moldovei" şi "grevează asupra evoluţiei fireşti a statului moldovean".

Ministrul de Externe al României, Mihai Răzvan Ungureanu, a făcut declaraţii ferme despre iminenţa introducerii de la 31 decembrie 2006 a regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova, afirmînd că acesta va fi însă "unul flexibil şi relaxat", constituind o premieră între toate statele Uniunii Europene. Ministrul român de externe a precizat că Republica Moldova a devenit o temă importantă de politică internă şi externă a României şi deoarece începînd cu 2007 România trebuie să devină vecinul din Uniunea Europeană pentru Republica Moldova, este esenţial ca ţara noastră "să investească încredere politică în România, pentru că aceasta este singura şansă de supravieţuire politică şi economică - şansa Republicii Moldova se numeşte România". Ungureanu a confirmat că există un plan pentru soluţionarea problemei transnistrene Ministerul de Externe al României, dar detaliile acestuia rămîn discrete pînă cînd autorităţile de la Bucureşti vor considera că se impune propunerea lui sau oferirea spre discuţie publicului.

Republica Moldova - Federaţia Rusă

La 19 ianuarie 2005 Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova a trimis Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse o notă în care este exprimat protestul hotărît în legătură cu manifestările inadmisibile şi ameninţările directe în adresa Preşedintelui Republicii Moldova, făcute de Anatoli Ciubais, conducătorul RAO "EĂS Rossii". MAEIE solicită autorităţilor Federaţiei Ruse explicaţii în legătură cu acest caz, conform uzanţelor internaţionale. Adresarea autorităţilor moldoveneşti a rămas deocamdată fără un răspuns direct din partea ministerului rus de externe, însă în comentariul Departamentului de informaţie şi presă al acestui minister, difuzat pe 21 ianuarie 2006, se dau aprecieri deciziei instanţei de judecată în cazul fostului ministru al apărării Valeriu Pasat. În comentariu se menţionează că procesul judiciar s-a aflat în atenţia opiniei publice ruseşti, iar sentinţa pronunţată este prea dură.

În cadrul unei conferinţe de presă ţinute pe 17 ianuarie 2006, Serghei Lavrov, ministrul de externe al Federaţiei Ruse a făcut cîteva declaraţii referitoare la relaţiile cu Republica Moldova. Astfel, Moscova insistă asupra reglementării diferendului transnistrean prin dialog direct între părţi şi solicită "democratizarea Transnistriei şi a Moldovei". Calificînd ca "unilaterală" adoptarea Legii despre prevederile de bază ale statutului juridic special al Transnistriei, şeful diplomaţiei ruse consideră că unele măsuri ale autorităţilor de la Chişinău duc la tergiversarea reglementării conflictului prin negocieri. Lavrov a reiterat necesitatea readucerii în discuţie a "înţelegerilor comune despre federalizarea Moldovei".

Moldova în lume

Republica Moldova a achitat o parte din datoriile pe care le avea faţă de Organizaţia Naţiunilor Unite şi a recăpătat dreptul de vot în Adunarea Parlamentară a ONU. Pînă la finele lunii ianuarie Moldova trebuie să achite şi cotizaţia din acest an. Hotărîrea Guvernului nr.54 din 19 ianuarie 2006 conţine date conform cărora, la 1.01.2006, Moldova avea faţă de ONU datorii în suma de peste 96 mii dolari SUA, plus cotizaţia pentru anul 2006, care constituie încă 32 mii dolari SUA, sume care urmează a fi transferate integral în bugetul ONU anul curent. Datoriile Republicii Moldova în diverse organizaţii internaţionale sînt estimate la peste 300 milioane de lei (peste 23 milioane dolari SUA).

Studii, analize, comentarii

Pietrele de încercare ale consensului parlamentar
Sergiu Grosu, 31 ianuarie 2006

În cadrul emisiuni televizate difuzate recent pe "Moldova 1", Preşedintele Parlamentului Marian Lupu declară că parteneriatul politic în Parlament condiţionează stabilitatea politică în ţară şi este unul de durată, deşi presupune "cheltuieli suplimentare"

»»»

Vinurile moldoveneşti - între realitate şi statistici
Iurie Gotişan, 31 ianuarie 2006

Industria vinicolă din Republica Moldova este prin tradiţie cel mai puternic sector al economiei naţionale, şi indiscutabil este ramura cu care ţara şi-a obţinut un renume internaţional

»»»