versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Concepţii noi ale politicii externe şi securităţii naţionale Igor Boţan
Zborul la nivelul firului ierbii al economiei moldoveneşti, G. Şelari, A. Gudîm

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Numiri. Remanieri

Comisia parlamentară pentru politică externă şi integrare europeană a examinat propunerea ministerului de externe privind numirea Lidiei Guţu în funcţia de ambasador al Republicii Moldova în România. Despre examinarea chestiunii date opinia publică a fost informată de deputatul Oleg Serebrian, preşedintele Partidului Social Liberal, membru al comisiei parlamentare sus-numite. Dacă Guvernul va înainta Preşedintelui Republicii Moldova candidatura Lidiei Guţu şi şeful statului o va numi în funcţia respectivă, mandatul de deputat deţinut de ea va deveni vacant, iar următorul candidat din lista Blocului electoral "Moldova Democrată" este reprezentant al Partidului Democrat din Moldova, care probabil că se va alipi la fracţiunea respectivă din Parlament. De notat în context că ambasadorul Moldovei în România a fost rechemat din funcţie în luna decembrie 2005 şi în cadrul relaţiilor bilaterale s-au constatat mai multe cazuri cînd funcţia de ambasador a Moldovei era vacantă un timp îndelungat, în pofida menţionării "priorităţii şi caracterului special" al relaţiilor dintre cele două ţări.

În funcţia de şef al Serviciului presă şi imagine al Parlamentului a fost numit Alexandr Barbov, jurnalist specializat în tematică economică şi politică, care a colaborat anterior cu "Pervâi kanal v Moldove", ziarul "Moldavschie Vedomosti" şi alte publicaţii electronice. Motivele demisiei anteriorului său Alexandru Gîscă nu au fost enunţate.

1.2. Acte legislative

• Legea privind asigurarea şanselor egale pentru femei şi bărbaţi. Documentul instituie o serie de prevederi normative, măsuri administrative şi organizaţionale pentru asigurarea promovării în condiţii egale a femeilor şi bărbaţilor, excluderea discriminării pe motive de gen.

• Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Legea a fost adoptată încă la finele anului 2005, însă nu a fost promulgată de Preşedinţie, care a expus o serie de obiecţii şi propuneri, pe care deputaţii le-au examinat şi luat în consideraţie, total sau parţial, la examinarea finală a documentului.

• Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la arenda în agricultură. Legea modifică prevederile referitoare la administrarea terenurilor agricole, stabileşte condiţii noi referitor la modul de transmitere în folosinţă a terenurilor comune.

• Legea pentru modificarea unor acte legislative referitoare la distincţiile de stat. Respingînd propunerea Preşedintelui Republicii de a extinde alocaţiile pentru deţinătorii ordinelor "Ştefan cel Mare", Parlamentul şi-a menţinut votul anterior asupra legii în cauză, prin care au fost stabilite alocaţii lunare de 500 lei pentru pensionarii deţinători ai distincţiilor sovietice "Erou al Muncii Socialiste", "Slavă Muncii" şi a distincţiilor Moldovei "Ordinul Republicii".

• Hotărîrea privind desemnarea componenţei nominale a Comisiei interparlamentare de cooperare între Parlamentul Republicii Moldova şi Adunarea Federală a Federaţiei Ruse. În componenţa comisiei au intrat deputaţi din toate fracţiunile parlamentare şi deputaţi independenţi.

• Hotărîrea privind instituirea Comisiei speciale pentru monitorizarea procesului de restituire a depunerilor băneşti ale deponenţilor Băncii "Guineia" şi Concernului "Intercapital". Comisia va prelua funcţiile unei comisii similare constituite în Parlamentul de legislatura a XV, care a contribuit la soluţionarea parţială a cerinţelor deponenţilor în instituţiile financiare nominalizate.

• Legile pentru ratificarea unor acte internaţionale. Parlamentul a ratificat Convenţia privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, Convenţia pentru crearea Organizaţiei Europene şi Mediteraniene pentru protecţia plantelor, Protocolul cu privire la încetarea acordurilor multilaterale încheiate în cadrul CSI etc.

1.3. Control parlamentar

Audieri

Ministrul Industriei şi Infrastructurii a prezentat deputaţilor informaţia referitoare la situaţia din domeniul energetic. Vladimir Antosii a informat că indicatorii economici ai întreprinderilor din sectorul energetic sînt în ascendenţă, volumul producţiei înregistrînd o creştere de 5,2 % iar volumul vînzărilor nete s-a majorat cu 8% faţă de anul 2004. În anul 2005 au fost conectate la conductele de gaz 143 de localităţi, numărul total al acestora pe republică atingînd cifra de 614 unităţi. Pentru construcţia conductelor magistrale din bugetul de stat în anul 2005 au fost alocate 250 milioane de lei. În calitate de prioritate a gazificării este stabilită construcţia conductei magistrale Tocuz-Căinari-Mereni, care va asigura integral necesităţile suplimentare de gaze ale municipiului Chişinău, raioanelor Ialoveni şi Căuşeni. În calitate de surse energetice alternative sînt examinate proiecte de asigurare a energiei din resurse regenerabile (energie solară, pe bază de biomasă, energie eoliană), însă procentul maxim al acestora va fi foarte mic, nu va putea depăşi cifra de 6 % din necesităţi.

Preţul pentru gazele naturale ce urmează a fi procurate din Federaţia Rusă după 1 aprilie 2006 nu este încă determinat, iar Guvernul încearcă să încheie contracte pentru livrarea gazelor din surse alternative, din Kazahstan şi Turkmenistan. Reprezentanţii opoziţiei parlamentare au solicitat informaţii despre iminenţa creşterii preţului pentru gazele naturale după 1 aprilie 2006, însă careva confirmări sau infirmări nu au fost făcute. De asemenea, a fost indicată necesitatea soluţionării echitabile a problemei deţinerii de către întreprinderea "Moldova-Gaz" a conductelor de gaze, care sînt construite cu aportul financiar al populaţiei dar ulterior sînt trecute la balanţa acestei întreprinderi.

Reprezentanţii majorităţii parlamentare au menţionat necesitatea urgentării construcţiei de staţii electrice, precum şi a unor sisteme de interconexiune cu Ucraina şi România. De asemenea, a fost indicată necesitatea reluării livrărilor de energie electrică de la Centrala Cuciurgan. De notat în context că deputaţii fracţiunii parlamentare a PPCD au calificat acordul Guvernului privind tranzitarea curentului electric produs de Centrala de la Cuciurgan drept "complicitate economică cu regimul de la Tiraspol" şi "încălcare a prevederilor legislaţiei ce califică drept ilegală privatizarea de către autorităţile de la Tiraspol a patrimoniului statului". În replică, reprezentantul Guvernului a declarat că Republica Moldova ar putea obţine de la transportul curentului electric produs la Centrala de la Cuciurgan un venit anual de 6-7 milioane dolari SUA.

Întrebări şi interpelări

• Preşedintele Parlamentului a adresat o interpelare ministrului Apărării, invocînd faptul că la Parlament s-au adresat diverse companii care s-au plîns că, pentru motive artificiale, nu au fost admişi la concursul desfăşurat pentru comercializarea la licitaţie a unor terenuri aparţinînd ministerului Apărării. Ministrului Apărării i s-a solicitat prezentarea unor informaţii la temă în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului.

• Deputatul PPCD Gheorghe Susarenco a solicitat informaţii despre persoanele fizice care deţin acţiuni în capitalul S.A. "Moldova-Gaz". Cota acţiunilor respective constituie circa 1% din numărul total, însă valoarea financiară a acestor acţiuni este considerabilă.

• Deputatul PDM Dumitru Ivanov a solicitat intervenţia autorităţilor de resort pentru ca locuitorii raionului Ştefan-Vodă din satele de la frontiera moldo-ucraineană să poată recepţiona programele televiziunii şi radioului naţional. De asemenea, a fost solicitată informaţia despre interdicţiile introduse de autorităţile ucrainene pentru trecerea neimpozabilă de către locuitorii satelor din regiunea de frontieră a unor cantităţi mici de producţie agricolă.

• Deputatul Iurie Bolboceanu a solicitat Curţii Supreme de Justiţie şi Procuraturii generale informaţii despre situaţia creată la centrul comercial "Gemenii", despre implicarea frauduloasă în activitatea şi conflictele judiciare de la această societate a unor funcţionari de înalt rang din Republica Moldova şi Ucraina, precum şi despre măsurile întreprinse de autorităţi pentru curmarea acţiunilor ilegale.

• Deputatul AMN Veaceslav Untilă a solicitat Ministerului culturii şi Procuraturii generale informaţii referitor la legalitatea demolării în august 2005 a clădirii "Conacului urban Theodosiu" amplasat în mun. Chişinău, pe bulevardul Ştefan cel Mare nr.160, în preajma Preşedinţiei RM. Monumentul de arhitectură respectiv a fost demolat fără a fi îndeplinite toate condiţiile prevăzute de legislaţie în acest scop, precum şi fără a fi exclus din Registrul monumentelor ocrotite de stat, prin hotărîre specială a Parlamentului. De notat că problema respectivă a fost abordată cu 4 luni în urmă, la primele şedinţe ale Parlamentului din octombrie 2005, propunîndu-se formarea unei comisii parlamentare de anchetă, însă această propunere a fost respinsă de majoritatea parlamentară, care a considerat că sesizarea Procuraturii în acest caz este suficientă pentru elucidarea iniţială a situaţiei. Informaţia procuraturii asupra cazului nu este făcută publică pînă la acest moment.

• Deputatul PCRM Valeri Garev a solicitat executivului implicare în examinarea unor cazuri de încălcare a legislaţiei vamale de către o serie de agenţi economici, fapte semnalate de un fost angajat al Serviciului vamal, determinat ulterior prin presiuni exercitate de conducerea vămii să se concedieze din funcţie.

Guvern

2.1. Remanieri

Guvernul a propus rechemarea lui Victor Borşevici din funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Populară Chineză. În timpul apropiat sînt preconizate modificări nominale în conducerea Reprezentanţei Republicii Moldova la OSCE, precum şi numirea conducătorilor misiunilor diplomatice ale Moldovei în Suedia şi Cehia.

Guvernul a aprobat eliberarea din funcţie a lui Adrian Fetescu, vicedirectorul Camerei de Licenţiere. Motivul demisiei nu este enunţat.

2.2. Hotărîri

• Hotărîrea pentru aprobarea proiectului de lege privind combaterea violenţei în familie. Proiectul de lege în cauză propune instituirea reglementărilor menite să redreseze situaţia în domeniu, prin aplicarea unor interdicţii faţă de persoana vinovată, inclusiv interzicerea de a se apropia de locul de muncă sau de trai a victimei şi copiilor acesteia. Organele de drept urmează să ţină evidenţă specială pentru cetăţenii culpabili, să viziteze periodic victimele acestor acte şi să le acorde asistenţa necesară. În opinia autorilor, implementarea legii ar permite elaborarea unui sistem statistic complex despre cazurile de violenţă în familie şi ar permite autorităţilor să întreprindă măsuri adecvate pentru combaterea lui eficientă.

• Hotărîrea despre aprobarea proiectului de lege privind scutirea de plată a unor importuri de utilaje. Guvernul a elaborat un proiect de lege care propune scutirea de plata TVA a utilajului şi instalaţiilor de epurare a apei, instalaţiilor de degazare a biogazului folosite pentru reconstrucţia capitală a Staţiei de epurare biologică din municipiul Chişinău. Sumele care nu vor fi încasate în buget ca urmare a acestor scutiri se estimează la circa 300 milioane lei (circa 23 milioane dolari SUA). De asemenea, Guvernul a stabilit lista unităţilor de utilaj tehnologic, echipamente şi mijloace circulante în domeniul ştiinţei şi inovării care vor fi importate în anul 2006 fără aplicarea taxelor vamale. Conform calculelor prealabile, pierderile bugetului de stat vor constitui circa 2,5 milioane lei (circa 193 mii dolari SUA).

• Hotărîrea privind aprobarea proiectelor de legi pentru ratificarea unor tratate internaţionale. Guvernul propune ratificarea celui de al doilea Protocol facultativ la Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice privind abolirea pedepsei cu moartea (adoptat la New York la 15 decembrie 1989) şi ratificarea Protocolului 13 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale privind abolirea pedepsei cu moartea în toate circumstanţele (semnat la Vilnius la 3 mai 2002).

• Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare. Guvernul a aprobat o hotărîre prin care, din fondul de rezervă al executivului, au fost alocate peste 42 mii lei Agenţiei "Moldpres", pentru achitarea titlurilor executorii eliberate conform unei decizii judecătoreşti din decembrie 2004. De notat că Regulamentul privind utilizarea mijloacelor fondului de rezervă al Guvernului, aprobat prin Legea Nr.1228-XIII din 27 iunie 1997 stabileşte o listă a destinaţiei mijloacelor respective şi în această listă nu este stabilită expres alocarea de mijloace financiare pentru necesităţile unor întreprinderi de stat. Pe de altă parte, statutul Agenţiei "Moldpres" prevede posibilitatea acoperirii pierderilor financiare suportate în cadrul activităţii întreprinderii, de către Fondatorul acesteia, care este Guvernul Republicii Moldova. Textul documentului emis de Guvern nu conţine însă careva detalii despre cauza ce a determinat sancţionarea întreprinderii de stat respective, precum şi despre faptul dacă pentru recuperarea sumelor respective urmează a fi înaintate careva acţiuni în regres, împotriva persoanelor care se fac vinovate de comiterea eventualelor încălcări ce au generat emiterea unei decizii judecătoreşti de sancţionare.

  De asemenea, abia la şedinţa din 8 februarie 2006 Guvernul a adoptat hotărîrea cu privire la aprobarea componenţei nominale a delegaţiei şi a cheltuielilor efectuate în legătură cu vizita de lucru din 21 septembrie 2005 a Preşedintelui Republicii Moldova, în Ucraina, Kiev.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

• Primul ministru a convocat o şedinţă de lucru privind executarea de către autorităţile Moldovei a deciziilor Curţii Europene pentru Drepturile Omului. Conform informaţiei prezentate la şedinţă, majoritatea hotărîrilor instanţei europene referitor la Moldova au fost executate, cu excepţia celei în cazul grupului Ilaşcu, care, în opinia oficialilor de la Guvern, nu poate fi executată "din cauza conjuncturii internaţionale". Vasile Tarlev a menţionat că Guvernul îşi asumă responsabilitatea de executare a tuturor deciziilor CEDO, dar este necesară şi "crearea cadrului legal pentru prevenirea adresărilor cetăţenilor la instanţa europeană", deoarece, în majoritatea hotărîrilor pronunţate, Guvernul Moldovei a fost condamnat din cauza neexecutării sau executării tardive a deciziilor judecătoreşti interne. Şeful Executivului consideră că depăşirea situaţiei poate fi realizată prin modificarea legislaţiei în vederea "sporirii responsabilităţii persoanelor cu funcţii de răspundere ale căror acţiuni pot servi drept temei pentru adresare la CEDO". Anterior declaraţii de acest gen a făcut şi Preşedintele Republicii Moldova, iar Parlamentul a încercat să adopte chiar şi o modificare în Constituţie care să instituie un recurs naţional suprem, însă proiectul a fost respins din cauza lipsei de consens între fracţiunea parlamentară majoritară şi cele de opoziţie. În acelaşi timp, pînă în prezent nu este modificată legislaţia care ar permite recuperarea averii sau compensarea echitabilă a valorii ei persoanelor supuse represiilor politice, iar multe din adresările la CEDO sînt legate anume de aceste inacţiuni ale autorităţilor.

• În cadrul unei mese rotunde a fost analizat stadiul realizării Programului "Guvernul electronic" ("e-Guvern"). Conform unor studii efectuate de experţi în tehnologii informaţionale s-a constatat că există o mare diferenţă între nivelul utilizării tehnologiilor informaţionale în instituţiile publice centrale şi cele ale administraţiei publice locale. Reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Informaţionale, responsabili de implementarea programului "e-Guvern" au apreciat că una din cauzele principale care împiedică realizarea lui este lipsa resurselor financiare adecvate. Remarcăm că sistemul public necesită dotări serioase şi anume în această direcţie trebuie îndreptate investiţiile de resurse publice, precum şi cele ale investitorilor străini.

• Primul ministru Vasile Tarlev intenţionează să răspundă săptămînal în regim on-line la întrebările cetăţenilor. Astfel, conform afirmaţiilor sale, în curînd pe site-ul Guvernului trebuie să fie deschisă o rubrică specială, unde cetăţenii vor putea să-şi plaseze întrebările. Primul ministru a susţinut ideea ca în fiecare structură de stat să existe o persoană care "să comenteze în orice moment unele evenimente sau să ofere presei la nivel oficial informaţia solicitată". Mai mulţi experţi s-au declarat sceptici în privinţa implementării adecvate a acestei din urmă măsuri, în condiţiile cînd majoritatea deciziilor şi acţiunilor autorităţilor publice se iau după coordonări repetate, evitîndu-se publicitatea pînă la obţinerea acordului factorilor de decizie supremă. De asemenea, este inexplicabilă tăinuirea proiectelor de decizii ale Guvernului, care ar putea fi lesne plasate pe site-ul oficial al executivului, după cum sînt prezentate electronic pe calculatoare în cadrul şedinţei la care se examinează.

• Guvernul intenţionează să aprobe un plan special pentru "Promovarea imaginii reale a Moldovei în lume". După cum declară Primul-ministru Vasile Tarlev, elaborarea Planului este necesară deoarece "opiniile în lume despre ţara noastră sînt prea unilaterale, inadecvate, nu corespund realităţii".

• Guvernul a examinat stadiul implementării deciziei sale anterioare de eliberare gratuită a actelor de identitate cetăţenilor Moldovei din stînga Nistrului. Conform informaţiei prezentate, în Transnistria circa 45 % din locuitori cu vîrsta mai mare de 16 ani deţin buletine de identitate de tip nou, cifra totală a acestora constituind circa 190 mii de persoane. De notat că la momentul punerii în aplicare a deciziei respective a Guvernului, în septembrie 2005, acte de identitate din sistemul naţional de paşapoarte deţineau peste 150 mii de cetăţeni. Respectiv, în perioada celor 4 luni de eliberare gratuită a documentelor, s-au adresat pentru perfectare doar 40 mii de persoane. După cum se presupunea anterior, numărul scăzut de persoane care s-au adresat la autorităţile abilitate a determinat Guvernul să prelungească aplicarea deciziei sale pînă la 1 iulie 2006.

• Guvernul a difuzat un comunicat de presă referitor la funcţionarea Căii Ferate a Republicii Moldova. Conform comunicatului, restabilirea regimului de activitate al Caii ferate din Republica Moldova se află în atenţia Guvernului, se întreprind măsuri pentru soluţionarea acestei probleme. Executivul se declară gata sa colaboreze cu agenţii economici şi cu administraţia publică locală din regiunea transnistreană, care sînt interesate în restabilirea unităţii căii ferate. În baza Hotărîrii Guvernului nr.814 din 2 august 2005 privind acordarea garanţiilor de bază populaţiei din Transnistria, în cazul restabiliri unităţii căii ferate Guvernul Moldovei garantează tuturor lucrătorilor căii ferate din regiune păstrarea locurilor de munca şi a salariului.

  Situaţia complicată în domeniul funcţionării integre a Căii Ferate Moldoveneşti a fost generată de decizia autorităţilor transnistrene de a trece în jurisdicţia sa întreprinderile şi căile de comunicare din sistemul feroviar, blocînd circulaţia pe anumite tronsoane de cale ferată de pe teritoriul controlat. Pentru a înlătura consecinţele abuzurilor şi blocărilor neîntemeiate, autorităţile Moldovei au decis investirea resurselor financiare considerabile în restabilirea unei porţiuni de cale ferată, care permite ocolirea teritoriului controlat de separatişti, tronsonul Revaca-Căinari fiind dat în exploatare la finele anului 2005.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Prin decretul din 2 februarie 2006, Preşedintele Republicii Moldova l-a numit de Petru Răilean în funcţia de Preşedinte al Curţii de Apel Economice, pentru un termen de 4 ani. Funcţia de preşedinte al instanţei judecătoreşti economice a fost vacantă toată perioada cît Petru Răilean a exercitat funcţia de Preşedinte al Comisiei Electorale Centrale, interimatul fiind exercitat de vicepreşedintele instanţei în cauză.

3.2. Şedinţe. Declaraţii

Întîlnire cu reprezentanţii consiliilor de securitate ai Rusiei şi Ucrainei

Preşedintele Republicii Moldova i-a primit pe Iuri Zubakov, secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei şi Serghei Pirojkov, secretarul adjunct al Consiliului de Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei, în cadrul întrevederii fiind examinate aspecte ale securităţii regionale în contextul reglementării transnistrene. Zubakov şi Pirojkov au declarat în cadrul întrevederii că vizita lor comună în Moldova este "o continuare a apropierii poziţiilor şi a parteneriatului stabil dintre Federaţia Rusă şi Ucraina în calitate de participanţi la procesul de reglementare transnistreană". La şedinţă au fost examinate problemele referitoare la mecanismele de casare şi evacuare a muniţiilor şi echipamentului militar de la depozitele din satul Cobasna, legalizarea agenţilor economici transnistreni, monitorizarea cu participarea Rusiei, Ucrainei şi OSCE a întreprinderilor complexului industrial-militar din regiunea transnistreană.

Elaborarea Concepţiei securităţii naţionale

În cadrul unei şedinţe convocate de şeful statului a fost aprobată structura Concepţiei Securităţii Naţionale a Republicii Moldova, conţinînd referiri la dimensiunile, domeniile şi obiectivele de bază ale activităţii de asigurare a intereselor naţionale ale ţării în actualele condiţii geopolitice şi geoeconomice. În opinia participanţilor la şedinţă, Concepţia Securităţii Naţionale trebuie să devină un document fundamental, un suport pentru toate strategiile naţionale. Proiectul Concepţiei trebuie să fie definitivat pînă la sfîrşitul lunii februarie.

Calitatea serviciilor medicale

Şeful statului a prezidat o şedinţă la care a fost totalizată activitatea sistemului de ocrotire a sănătăţii în anul 2005 în condiţiile sistemului de asigurare medicală obligatorie. Principalele probleme ale sistemului sînt insuficienţa de cadre, lipsa de servicii medicale într-un şir de sate, necesitatea optimizării gestionării în medicină, îmbunătăţirea situaţiei în domeniul medicinii primare. Vladimir Voronin a insistat asupra sporirii calităţii serviciilor medicale, asupra reducerii cheltuielilor ce ţin de întreţinerea clădirilor şi alte plăţi legate direct de prestarea serviciilor medicale, asupra necesităţii creării unui mecanism de sporire a eficienţei utilizării mijloacelor alocate.

Colegiul lărgit al MAI

Participînd la şedinţa colegiului lărgit al Ministerului de Interne, Vladimir Voronin a rostit o alocuţiune conţinînd aprecierea activităţii organelor poliţiei şi sarcinile acesteia pe viitor. El a insistat asupra necesităţii combaterii corupţiei, contrabandei, a crimelor economice, asupra îmbunătăţirii politicii de cadre, ridicării nivelului de profesionalism, asigurării legalităţii acţiunilor poliţiştilor şi conlucrării MAI cu societatea civilă. Şeful statului a apreciat că liderii lumii interlope şi-au schimbat tactica, încercînd legalizarea surselor dobîndite ilegal, investirea banilor obţinuţi anterior prin căi ilicite în diferite proiecte economice. Pe de altă parte, a fost menţionată necesitatea contracarării asocierii foştilor angajaţi ai organelor de ordine şi drept cu grupări criminale. Se poate presupune că anume cu această din urmă apreciere a şefului statului sînt legate evenimentele din ultimul timp, reţinerea şi anchetarea de către organele de drept a unor patroni de agenţii de securitate din Chişinău şi a unor funcţionari responsabili din cadrul MAI.

Problemele migraţiei

În cadrul unei şedinţe convocate la Preşedinţie cu factori de decizie din cadrul Guvernului, Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi ai serviciilor cu atribuţii în domeniul migraţiei au fost examinate un şir de probleme legate de respectarea legalităţii în procesul de migraţiune. Şeful statului a accentuat importanţa asigurării evidenţei intrării şi ieşirii din ţară a cetăţenilor străini pe întreg perimetrul frontierei de stat a Republicii Moldova şi a subliniat că legalitatea în procesul de migraţiune devine actuală în perspectiva demarării negocierilor cu Uniunea Europeană în vederea simplificării regimului de vize cu ţările UE. De remarcat în context că recent Guvernul a înaintat o iniţiativă legislativă prin care se propune desfiinţarea Biroului Naţional Migraţiune în calitate de autoritate centrală subordonată executivului, fără a fi prezentată însă o argumentare clară a modificărilor propuse, fapt semnalat şi de către parlamentarii care au luat în discuţie proiectul respectiv.

Interviul pentru postul de radio "Eho Moskvî"

În cadrul interviului acordat corespondentului postului de radio de la Moscova, Vladimir Voronin a făcut cîteva declaraţii referitoare la evenimentele din Moldova, precum şi la starea relaţiilor moldo-ruse.

Preşedintele Moldovei apreciază conflictul transnistrean ca fiind un "conflict de interese", menţionînd că în regiunea transnistreană există structuri cu ramificaţii în Moldova, Ucraina şi Rusia, care au la bază interese financiare rezultînd în "spălarea" anuală a unor sume de circa 2 miliarde de dolari provenind din producerea şi comercializarea armamentului, contrabanda cu mărfuri. Vladimir Voronin consideră că cu aceşti bani "impostorii din Transnistria îi cumpără pe toţi cei de care au nevoie" şi anume de aceasta nu s-a reuşit implementarea înţelegerii despre noul regim de tranzitare a mărfurilor transnistrene peste frontiera moldo-ucraineană.

Referindu-se la Memorandumul din 2003 propus de Federaţia Rusă, Vladimir Voronin a declarat că acesta era inacceptabil din cauza că propunea crearea unei federaţii, iar "în Moldova nu există pentru aceasta nici un fel de condiţii", fiind imposibilă apariţia semnăturii Preşedintelui Moldovei într-un document care putea permite Transnistriei să iasă ulterior din federaţie şi să devină subiect recunoscut de drept internaţional. În acelaşi sens, Preşedintele a menţionat că dacă nu exista pericolul descris, problema constituirii federaţiei "putea fi depăşită cu majoritatea de voturi a deputaţilor în Parlament", însă nu a specificat cum ar fi corelat această decizie cu normele constituţionale în materie (art.142), care stabilesc că dispoziţiile privind caracterul unitar al statului pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

Vladimir Voronin a mai declarat că apreciază drept necesară o întîlnire a sa cu Vladimir Putin şi în timpul apropiat va fi lansată o iniţiativă în acest sens din partea Moldovei. De asemenea, el a mai afirmat că regretă destrămarea URSS, că comuniştii din Moldova sînt de tip nou, care înţeleg greşelile istoriei şi îşi construiesc politica pe principii sociale moderne, deşi contribuie la instalarea unor monumente dedicate lui Lenin, la funcţionarea în republică a organizaţiilor comsomoliste şi de pionieri.

Referindu-se la intentarea împotriva lui Valeriu Pasat a unui dosar privind tentativa de răsturnare a puterii de stat şi de asasinare a unor lideri politici, Vladimir Voronin a declarat că nu dispune de careva informaţii oficiale la tema dată, iar intentarea unui dosar penal "trebuie să fie comunicată imediat persoanei vizate". El afirma că Procuratura Generală nu este obligată să-i comunice despre orice dosare intentate, iar personal nu se informează asupra unor asemenea subiecte. La cîteva zile după interviu, reprezentanţii Procuraturii generale au confirmat intentarea unui nou dosar penal în care Valeriu Pasat este cercetat pentru tentativă de uzurpare a puterii de stat şi pregătirea unui asasinat.

Politici economice

1. Sectorul financiar-bancar

Şase bănci din Moldova deţin cca 77% din activele totale ale sistemului bancar...

Ritmul de creştere a activelor totale din sistemului bancar, in anul 2005, a constituit cca 35,5% sau cu 6% mai înalt decît în 2004 (29,5%). La 1 ianuarie 2006 activele sistemului bancar se cifrau la o valoare totală de peste 18 miliarde lei (cca 1,4 miliarde USD). Tendinţa înregistrată ne sugerează ńă principalul factor care a dus la creşterea activelor sînt afluxurile de depozite noi şi venituri. Aceasta este o dovadă a faptului că sistemul bancar continuă să demonstreze că este unul dintre cele mai dinamice sectoare din economie.

Cele 6 mari bănci (Moldova-Agroindbank, Banca de Economii, Victoriabank, Moldindconbank, Mobiasbancă, Banca Socială) deţin active între 1-4 miliarde lei. Lider după mărimea activelor rămîne, tradiţional, Moldova Agroindbank - cu 3,7 miliarde lei, urmată de Banca de Economii - cu 3,4 miliarde lei, Victoriabank - 2,08 miliarde lei, etc. Restul băncilor oscilează între 160 şi 900 milioane lei. Cel mai mare salt de creştere a activelor în anul 2005 a fost stabilit de Mobiasbancă - 73% (!), instituţie care a reuşit să urce o treaptă, de pe 6 pe 5, în clasamentul băncilor. Spectaculos au crescut, în 2005, şi activele Băncii de Economii (în care staul deţine 56% din pachetul majoritar de) - cu 49% şi Energbank - 46,8% (vezi graficul).

La sfîrşitul lui ianuarie 2006 Grupul austriac Raiffeisen International, prin intermediul subsidiarei Raiffeisen Bank Romania, a deschis o reprezentanţă la Chişinău. Băncile locale nu sînt prea încîntate de prezenţa grupului austriac, din cauză că acesta ar putea să le strice "socotelile" financiare prin practicarea unor dobînzi inferioare actualelor pe sistem. "Gurile rele" de la Chişinău spun că, neoficial, BNM s-a opus intrării pe piaţa a Raiffeisen Bank, probabil motivul fiind lobying-ul băncilor mari fiindcă ar fi împotriva anumitor interese. Cert este una: intrarea băncilor străine pe piaţa din Moldova ar genera o adevărată concurenţă în sistem şi probabil o creştere pronunţată a ISD (investiţii străine directe).

În 2005 volumul depozitelor bancare a sporit în mediu cu 43%...

Totodată, unul dintre indicatorii de bază, capitalul de gradul I a crescut cu 437,1 milioane lei în 2005 sau 18% şi a constituit 2 871,2 milioane lei. Evoluţia acestui indicator a contribuit la consolidarea stabilităţii pe ansamblul băncilor. Cota investiţiilor străine în capitalul bancar a constituit 50,6% în 2005. Aceasta s-a diminuat cu 1,8% faţă de 2004 şi a fost determinată în principal de ritmurile mai accentuate investire a oamenilor de afaceri locali decît a celor din străinătate.

Alţi doi indicatori financiari, rentabilitatea activelor (RA) şi a capitalului acţionar (RC), au constituit pentru anul 2005 - 3,2% şi respectiv 17,3%, fiind în descreştere nesemnificativă cu 0,5 p.p. faţă de finele anului 2004. Diminuarea în cauză a fost determinată de ritmurile mai înalte de creştere ale activelor şi capitalului acţionar comparativ cu ritmurile de creştere ale profitului băncilor. De menţionat că acesta din urmă, provenind, în principal, din activitatea de creditare, a fost influenţat de reducerea în anul trecut a dobînzilor aferente, fapt ce a condiţionat o finanţare mai consistentă a economiei.

În structura activelor, la situaţia din 1 ianuarie 2006 majorarea depozitelor persoanelor fizice cu cca 42% pînă la 6, 89 miliarde lei şi a depozitelor persoanelor juridice cu 45,4% pînă la 6,34 miliarde lei demonstrează o stabilitate în creştere a sistemului bancar din Moldova.



Sursa: BNM şi calculele noastre

2. Comerţul extern

Moldova are exporturi mai mici decît deficitul comercial...

Statistica arată că comerţul exterior al Republicii Moldova în 2005 a crescut cu 23,5% şi a constituit cca 3,4 miliarde USD. În acelaşi timp s-a înregistrat un deficit comercial enorm, acesta fiind de 1, 22 miliarde USD (estimat la peste 40% din PIB). Moldova de fapt are exporturi (în 2005 acestea s-au cifrat la 1,09 miliarde USD) mai mici decât deficitul comercial. Este interesant că băuturile alcoolice, produsele alimentare şi tutunul constituie 36,3% din exporturile moldoveneşti.

În pofida barierelor fitosanitare şi veterinare impuse de Rusia, precum şi incertitudinile asupra relaţiilor comerciale, această ţară se situează pe primul loc. Exporturile moldoveneşti au înregistrat o valoare de 347, 52 milioane USD dolari, importurile din Rusia au constituit 273, 64 milioane USD. În ţările UE Republica Moldova a exportat mărfuri în valoare totală de 324, 27 milioane USD, însă a importat în sumă de 752,35 milioane USD.

Exporturile moldoveneşti spre UE ar putea creşte după includerea Republicii Moldova, de la 1 ianuarie 2006, în sistemul de preferinţe comerciale extinse GSP+. Pe de altă parte, experţii afirmă că exporturile nu vor avea o creştere pronunţată, ci o evoluţie lentă, din cauza că acestea nu acoperă produsele în care Moldova are avantaje competitive, în primul rînd produsele agroalimentare. Oficialii moldoveni sînt interesaţi de obţinerea unor Preferinţe Comerciale Autonome, preferinţe prevăzute în Planul de Acţiuni pe care Moldova l-a semnat cu UE în 2005.

Problema transnistreană

Vizita reprezentanţilor consiliilor de securitate rus şi ucrainean în Transnistria

Între 7-9 februarie 2006 în Republica Moldova s-a aflat într-o vizită de documentare o delegaţie mixtă a reprezentanţilor consiliilor rus şi ucrainean de securitate, condusă de Prim-vicesecretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Iuri Zubakov, şi vicesecretarul Consiliului de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Serghei Pirojkov. La 7 februarie delegaţia a avut o întrevedere cu Preşedintele Voronin. În cadrul întrevederii părţile au remarcat importanţa unor aspecte ale securităţii regionale în contextul reglementării transnistrene şi au discutat despre mecanismul de evacuare şi distrugere a armamentului rusesc din Colbasna, mecanismele de legalizare a activităţii agenţilor economici transnistreni şi despre monitorizarea întreprinderilor din complexul militar-industrial al regiunii transnistrene.

Între 8-9 februarie delegaţia ruso-ucraineană s-a aflat în Transnistria, unde a vizitat uzina "Electromaş", uzina "Litmaş", Uzina Metalurgică din Rîbniţa, precum şi depozitele militare ruseşti din Colbasna. "Nu am reuşit să găsim dovezi că întreprinderile pe care le-am vizitat şi la care am discutat cu angajaţii şi administraţia produc arme de foc", a declarat Iuri Zubakov în cadrul conferinţei de presă de totalizare. Serghei Pirojkov a declarat, la rîndul său, că Ucraina vede în Transnistria o importantă regiune limitrofă. "Vrem ca aici oamenilor, inclusiv ucrainenilor, să nu le fie lezate drepturile fundamentale", a declarat Pirojkov presei, subliniind că realizarea planului Iuşcenco va permite înlăturarea tuturor obstacolelor în calea unui trai normal al oamenilor. Potrivit lui Pirojkov, citat de Infotag, nu toţi participanţii la procesul de negocieri dau dovadă de "destulă voinţă politică" şi, ca urmare a acestui fapt, în procesul de negocieri se utilizează anumite "modele confrontaţioniste".

Potrivit celor doi oficiali, în timpul apropiat va avea loc o misiune internaţională de monitorizare a complexului militar-industrial al Transnistriei sub egida OSCE, care va avea de spus ultimul cuvînt în acest subiect.

Liderul transnistrean Igor Smirnov s-a arătat mulţumit de concluziile misiunii ruso-ucrainene, declarînd că după ce şi misiunea sub egida OSCE va arăta că Transnistria nu se ocupă cu producţia şi contrabanda armelor de foc, autorităţile de la Chişinău şi Preşedintele Voronin vor trebui să îşi ceară scuze faţă de "poporul transnistrean" pentru acuzaţii false şi "publicitate neagră".

Pe de altă parte, ministrul moldovean al Reintegrării, Vasile Şova, nu consideră vizita reprezentanţilor consiliilor rus şi ucrainean de securitate una de monitorizare şi va putea comenta situaţia de la întreprinderile în cauză doar în urma unei misiuni internaţionale de monitorizare sub egida OSCE, transmite AP Flux.

Problema monitorizării internaţionale a complexului militar industrial al Transnistriei va fi examinată la următoarea rundă de negocieri în format "5+2" programată pentru 27-28 februarie.

Procedurile vamale comune moldo-ucrainene

În urma suspendării de către Ucraina a procedurilor vamale unificate moldo-ucrainene, la 1 februarie la Odesa a avut loc o rundă de consultări bilaterale ale reprezentanţilor Moldovei şi Ucrainei cu privire la implementarea acestor proceduri. Discuţiile au durat mai multe ore, însă s-au soldat fără nici un rezultat. Vice-ministrul moldovean al Reintegrării, Victor Postolache, a declarat la începutul negocierilor că noile reguli cu privire la tranzitul mărfurilor trebuie să intre în vigoare fără modificări, iar dacă agenţii economici transnistreni vor cu adevărat să activeze, vor trebui s-o facă conform legislaţiei RM. Reprezentanţii Transnistriei, pe de altă parte, au insistat că dreptul regiunii la realizarea activităţilor de comerţ extern este stabilit prin acordurile anterioare încheiate în cadrul procesului de negocieri, iar introducerea regimului de tranzit convenit între Moldova şi Ucraina va duce la stoparea activităţii întreprinderilor transnistrene şi prin urmare, la o "catastrofă umanitară" în Transnistria. Consultările moldo-ucrainene în acest subiect trebuiau să continue la 6-7 februarie, însă au fost contramandate.

Potrivit Preşedintelui Camerei înregistrării de stat a RM, Alexandr Ghiduleanov, citat de ziarul "Vremea", din 25 ianuarie 2006, cînd a intrat în vigoare procedura simplificată de înregistrare pentru întreprinderile transnistrene, 16 agenţi economici transnistreni s-au înregistrat provizoriu în RM, printre care şi o serie de întreprinderi mari - Centrala Hidroelectrică, Uzina de ciment din Rîbniţa, Fabrica "Buchet Moldavii", "Moldavkabeli", etc. În prezent circa 50 de agenţi economici transnistreni sînt înregistraţi permanent în RM.

Problema transnistreană în interviul lui Vladimir Voronin la "Eho Moskvî"

La 4 februarie Preşedintele Vladimir Voronin a acordat un interviu de o oră postului moscovit de radio "Eho Moskvî" (www.echo.msk.ru). Unul din subiectele principale ale interviului a fost conflictul transnistrean. Interviul a avut o rezonanţă largă în presa de la Chişinău din cauza unei serii de afirmaţii făcute de Preşedintele Voronin la acest subiect. Astfel, Preşedintele a declarat că conflictul transnistrean nu este unul etnic, cultural sau religios, ci este un "conflict de interese" susţinut de nişte "anclave criminale" bine stabilite care "spală" prin Transnistria circa 2 miliarde de dolari SUA anual şi care se extind la Chişinău, Kiev şi Moscova. Aceste interese sînt principalul obstacol în calea soluţionării conflictului transnistrean, ceea ce a servit drept motiv pentru ca autorităţile moldovene să invite UE şi SUA să adere la formatul de negocieri. Tot din cauza acestor interese Ucraina a suspendat aplicarea procedurilor de control vamal unificate moldo-ucrainene care urmau să intre în vigoare la 25 ianuarie, a mai afirmat Voronin. Întrebat despre motivele pentru care a eşuat aşa-zisul "Memorandum Kozak", Voronin a declarat că modelul federativ care era prevăzut în acel document contravine principiului constituţional de stat unitar. În plus, federaţia nu era decît o capcană pentru recunoaşterea internaţională a Transnistriei. Referindu-se la stadiul actual al relaţiilor moldo-ruse, Voronin a declarat că îşi doreşte nişte relaţii "normale, de bună vecinătate" şi că ar fi "cel mai rapid şi mai corect dacă am putea soluţiona problema transnistreană cu Rusia în loc să căutăm sprijin prin diferite [cancelarii] europene şi mondiale". "Asta ar servi drept un bun fundament pentru nişte relaţii noi cu Rusia pentru mulţi ani înainte", a mai afirmat Voronin.

Relaţii externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

• Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a adoptat o decizie prin care şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu întîrzierea executării depline a hotărîrii Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din anul 2001 în cazul "Mitropolia Basarabiei contra Guvernului Moldovei". Deşi Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată urmare a deciziei CEDO, Consiliul Europei consideră că autorităţile nu au asigurat executarea integrală a deciziei în partea referitoare la modificarea legislaţiei despre libertatea religioasă, cu scopul neadmiterii violării pe viitor a prevederilor în domeniu ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Comitetul de Miniştri consideră că legislaţia Moldovei continuă să ofere guvernului discreţie în ceea ce priveşte oferirea, suspendarea sau retragerea recunoaşterii cultelor religioase şi recomandă autorităţilor Moldovei să accelereze adoptarea unei noi legi a cultelor, ţinînd cont de concluziile şi recomandările experţilor CE. La finele lunii martie Comitetul de Miniştri se va reuni din nou şi va examina stadiul implementării recomandării sale, ceea ce înseamnă că pînă la acea dată Parlamentul ar trebui să adopte, iar Preşedintele ţării să promulge noua lege a cultelor, care să fie în concordanţă cu recomandările CE în materie.

• De la momentul aderării sale la Consiliul Europei şi începerea examinării cererilor în CEDO, Republica Moldova a fost impusă să achite în calitate de compensaţii materiale şi morale, cheltuieli judiciare peste 345 mii Euro, în 24 de procese judiciare pierdute. Cele mai multe hotărîri au fost pronunţate în anii 2004-2005, majoritatea referindu-se la neexecutarea echitabilă sau termen îndelungat a deciziilor judecătoreşti emise de instanţele naţionale. Surse avizate informează că pînă la acest moment, împotriva Moldovei la CEDO au fost intentate şi comunicate 151 de cauze, circa jumătate referindu-se la neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti.

Republica Moldova - Uniunea Europeană

• Republica Moldova a iniţiat negocieri cu Uniunea Europeană în vederea includerii în lista ţărilor beneficiare de Preferinţele Comerciale Autonome ale UE. La negocieri urmează a fi determinate condiţiile generale necesare a fi îndeplinite de RM pentru a putea beneficia de regimul respectiv, precum şi urmează a fi delimitate atribuţiile de eliberare şi gestionare a certificatelor de origine pentru exportul produselor în UE. Regimul comercial al Preferinţelor Comerciale Autonome are un grad sporit de liberalizare în exporturile spre ţările comunităţii europene şi poate fi acordat în mod unilateral de UE.

• Franco Frattini, Comisarul UE pentru justiţie, libertate şi securitate a declarat că Comisia Europeană apreciază înalt nivelul realizării Planului de Acţiuni RM-UE, dialogul în problemele justiţiei şi afacerilor interne. În opinia oficialului european, una din problemele care necesită atenţie sporită din partea autorităţilor Moldovei este problema migraţiei, după soluţionarea căreia se va putea trece la negocierile privind regimul de vize.

Republica Moldova - România

• Mass-media din România anunţă că Ministerul Afacerilor Externe al acestei ţări a elaborat un plan de măsuri cu privire la introducerea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova, care urmează să fie implementat de la 1 ianuarie 2007. Potrivit planului provizoriu, regimul de vize urmează să fie însoţit de o serie de facilităţi: acordarea vizelor în termen foarte scurt, fără perceperea taxelor consulare, în baza unui număr minim de documente justificative. Pentru studenţi, profesori, participanţi la evenimente culturale, transportatori şi oameni de afaceri vor putea fi eliberate vize pe termen de pînă la un an. Pentru reprezentanţii unor companii mari vizele ar putea fi eliberate pe un termen de pînă la 5 ani.

• Autorităţile României nu au încă o poziţie clară în procesul de obţinere a cetăţeniei române de către cetăţenii Republicii Moldova. Actualmente procedura de acordare a cetăţeniei ţine de competenţa Ministerului Justiţiei, care a acumulat peste 20 de mii de cereri de dobîndire a cetăţeniei, însă foarte mult timp actelor respective nu li se dă curs, solicitanţii aşteptînd mai mult de 3 ani de zile. Argumente clare despre cauza perpetuării acestei situaţii nu au fost enunţate oficial, făcîndu-se doar aluzii la faptul că dobîndirea rapidă a cetăţeniei de către moldoveni ar împiedica România în procesul de aderare a UE, afirmaţii care nu au însă suport juridic.

• Autorităţile de la Chişinău afirmă că modificarea regulilor de comerţ dintre Moldova şi România, în legătură cu aderarea acesteia la Uniunea Europeană şi suspendarea Acordului bilateral cu privire la liberul schimb, nu va avea ca efect reducerea considerabilă a circuitului de mărfuri între ambele ţări. Ministerul economiei şi comerţului consideră că datorită includerii Moldovei în sistemul european GSP-plus, circa 75 la sută din mărfurile moldoveneşti vor putea fi exportate în România în condiţii apropiate de cele stabilite în Acordul de liber schimb. În anul 2005 circuitul de mărfuri între Moldova şi România a constituit peste 340 milioane dolari SUA, în favoarea României fiind înregistrat un sold pozitiv de 140 milioane dolari SUA.

Republica Moldova - Federaţia Rusă

• Serghei Ivanov, ministrul rus al apărării a apreciat că forţele ruse de menţinere a păcii aflate în Transnistria reprezintă un element de echilibru pentru această zonă, în condiţiile în care nici una dintre părţile implicate în criza transnistreană nu şi-a asumat răspunderea. Declaraţia a fost făcută în cadrul lucrărilor Conferinţei de securitate de la Munchen (Germania), care a dezbătut problema ratificării Tratatului Forţelor Convenţionale din Europa.

• Un alt oficial rus, secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse Iurii Zubacov, a declarat că pacificatorii ruşi "îşi exercită cu demnitate misiunea şi trebuie să ne gândim bine asupra necesităţii schimbării formatului, pentru a nu întrece măsura". Potrivit presei transnistrene, Zubacov a declarat că iniţiativa Chişinăului de a modifica formatul operaţiunii de menţinere a păcii "trebuie examinată cu maximă prudenţă".

• Autorităţile Moldovei au declarat că vor asigura tranzitul în ţările balcanice a energiei electrice produse de Centrala Hidroelectrică Moldovenească (CHM), cumpărată recent de compania rusească Inter RAO "EĂS Rosii". Proiectul contractului a fost expediat deja părţii ruse şi conform ministrului industriei şi infrastructurii Vladimir Antosii, partea moldovenească va acorda "ajutor" în procesul de tranzitare a energiei electrice, deoarece CHM nu este înregistrată în organele abilitate ale Moldovei şi nu deţine certificatele necesare pentru conformitate şi declarare vamală a produsului exportat.

Moldova în lume

Republica Moldova şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au convenit să încheie un acord preliminar de creditare în valoare totală de 117 milioane USD. Thomas Richardson, şeful misiunii FMI, a menţionat că respectivul credit va fi acordat Băncii Naţionale a Moldovei pentru menţinerea balanţei de plăţi şi a rezervelor valutare ale statului, în scopul asigurării stabilităţii macroeconomice. Consiliul de Directori al FMI urmează să ia decizia finală asupra acordului în primăvara anului curent. Se presupune că noul credit al FMI va fi unul cu regim preferenţial, cu o rată a dobânzii de 0,5 la sută, pe un termen de 10 ani şi o perioadă de graţie de 5 ani, transferul în rate al mijloacelor prevăzute fiind precedat de estimarea periodică a realizărilor autorităţilor Moldovei. Reluarea finanţării din partea FMI constituie condiţia principală pentru reluarea colaborării cu alţi finanţatori externi, Guvernul avînd incluse în planurile sale mai multe credite şi granturi care urmează a fi obţinute pînă în anul 2009. Programul anterior cu FMI a fost stopat în anul 2003.

Preşedintele Comisia parlamentare pentru relaţii externe şi integrare europeană a declarat că Republica Moldova nu va participa în cadrul institutului Comunităţii Statelor Independente pentru monitorizarea dezvoltării democratice, consolidării parlamentarismului şi respectării dreptului electoral al cetăţenilor. Acest institut, care se creează pe lîngă Adunarea Interparlamentară a CSI, va avea sarcini similare altor structuri internaţionale specializate în monitorizarea alegerilor, în special cele ale OSCE şi CE. Republica Moldova nu a invitat observatori CSI la alegerile parlamentare şi locale din anul 2005, însă a ratificat în vara anului 2004 Convenţia privind standardele alegerilor democratice, drepturilor şi libertăţilor electorale în statele membre ale Comunităţii Statelor Independente.

Studii, analize, comentarii

Concepţii noi ale politicii externe şi securităţii naţionale
Igor Boţan, 15 februarie 2006

În conformitate cu decretele prezidenţiale nr. 374-IV din 22.12.2005 şi nr. 414-IV din 16.01.2006, pînă la 1 martie 2006 două comisii naţionale formate din înalţi demnitari de stat urmează să elaboreze Concepţia securităţii naţionale şi Concepţia politicii externe a Republicii Moldova

»»»

Zborul la nivelul firului ierbii al economiei moldoveneşti
G. Şelari, A. Gudîm, 15 februarie 2006

În intenţiile sale de adaptare la condiţiile de piaţă, deja şase ani la rînd (2000-2005) economia Republicii Moldova demonstrează o creştere, în a cărei stabilitate şi durabilitate însă, deocamdată, nu prea crede nici guvernul, nici businessul, şi nici populaţia în întregime

»»»