Despre noi |  |






Alegeri |  |






Societate civilă |  |




Puncte de vedere |  |





Informaţie utilă |  |



|  |
Guvernare şi democraţie în Moldova

e-journal, an. IV, nr. 68, 15-28 februarie 2006
Activitatea instituţiilor publice
Politici economice
Problema transnistreană
Relaţii externe
Studii, analize, comentarii
Activitatea instituţiilor publice
Parlament
1.1. Remanieri
- A fost completată vacanţa unei funcţii de deputat prin validarea mandatului lui Afanasii Mandaji, candidat supleant pe lista Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Mandaji este al 67-ea în lista PCRM şi a mai deţinut funcţia de deputat în Parlamentul de legislatura a XV-a.
- Parlamentul a operat o serie de modificări în structura Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe. Gheorghe Popa (PCRM) a fost numit vicepreşedinte al Comisiei, iar Valeriu Calmaţui (PCRM) - secretar. În calitate de membru al Comisiei a fost numit Afanasii Mandaji (PCRM).
- Deputaţii Ion Guţu (fracţiunea AMN) şi Gheorghe Popa (Fracţiunea PCRM) au fost numiţi în Comisia centrală de control a declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate. Conform Legii Nr.1264-XV din 19.07.2002, Comisia centrală de control primeşte şi verifică în prealabil declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate depuse în fiecare an pînă la 31 ianuarie de: Preşedintele Republicii Moldova, deputaţi, membrii Guvernului, judecătorii Curţii Constituţionale, ai instanţelor judecătoreşti de toate nivelele, Procurorul General şi procurorii subordonaţi, membrii Curţii de Conturi, membrii Consiliului de administraţie a Băncii Naţionale a Moldovei, membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, avocaţii parlamentari, Preşedintele Comisiei Electorale Centrale, şeful şi adjuncţii şefului Aparatului Guvernului, şefii oficiilor teritoriale ale Aparatului Guvernului etc.
- Deşi a fost pus în discuţie, nu s-a reuşit adoptarea proiectului de hotărîre despre înlocuirea în delegaţiile la organizaţiile internaţionale a unor deputaţi care au fost excluşi anterior din fracţiunea AMN. Iniţierea de către AMN a discuţiilor la tema dată a scos în evidenţă faptul că numărul de deputaţi ai acestei fracţiuni nu-i mai permite să aibă aceeaşi cotă de reprezentare ca la începutul activităţii Parlamentului şi o parte din funcţiile respective pot reveni altor fracţiuni, în special celei a PCRM.
- La şedinţa din 24 februarie 2006 fracţiunile de opoziţie au acuzat reprezentanţii majorităţii parlamentare de abuz, iar fracţiunea AMN a solicitat demiterea din funcţie a vicepreşedintelui legislativului Maria Postoico, pe motivul că nu a acordat timp suplimentar pentru întrebările şi interpelările deputaţilor.
1.2. Acte legislative
- Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la Guvern. Legea instituie crearea Ministerului Administraţiei Publice Locale şi exclude din lista organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice Biroul Naţional Migraţiune şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională. Iniţiativa creării ministerului respectiv, în formula propusă de executiv, a provocat discuţii controversate şi critici din partea opoziţiei parlamentare. Majoritatea parlamentară a susţinut formarea ministerului, dar a acceptat ca funcţiile şi atribuţiile acestuia să fie discutate ulterior cu "implicarea" tuturor celor interesaţi.
- Legea pentru modificarea Codului de procedură penală. Modificările aduse art.429 şi 455 din Codul de procedură penală anulează obligativitatea declarării recursului şi a recursului în anulare "în formă dactilografiată". Această soluţie a fost adoptată pentru a asigura plenar dreptul de acces la justiţie al persoanelor aflate în detenţie sau în imposibilitate de a pregăti adecvat cererile de contestare a deciziilor judecătoreşti.
- Legea cu privire la cereale şi la certificatele de depozit pentru cereale. Documentul adoptat stabileşte reglementări noi referitoare la activităţile de păstrare a produselor cerealiere, instituind un registru special în care vor fi introduse toate unităţile ce desfăşoară activităţi în domeniu.
- Proiectul legii pentru modificarea Legii cu privire la Agentul Guvernamental. Proiectul adoptat în prima lectură propune instituirea unor dispoziţii noi referitoare la achitarea sumelor reparaţiilor stabilite de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), precum şi referitor la exercitarea dreptului de regres împotriva persoanelor a căror activitate intenţionată a constituit temei pentru adoptarea hotărîrii despre plata sumelor stabilite prin decizie a CEDO sau prin acord de soluţionare amiabilă a cauzei. Acţiunea în regres va fi intentată obligatoriu de către Procurorul General, la prezentarea de către Agentul Guvernamental a informaţiilor despre cazurile respective. Proiectul este apreciat echivoc de către forţele politice parlamentare şi reprezentanţii comunităţii juridice, principalul pericol invocat fiind persecutarea unor judecători care s-au subordonat presiunilor politico-administrative şi au emis decizii inechitabile, contestat ulterior la CEDO.
- Proiectul legii pentru completarea legii privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale. Documentul votat în primă lectură instituie obligativitatea plasării în regim de acces liber a actelor oficiale ce constituie fondul legislativ al Republicii Moldova. Guvernul consideră inoportună modificarea respectivă, deoarece accesul la baza legislativ-normativă este asigurat prin intermediul paginii web a Ministerului justiţiei, recent lansată în reţeaua Internet.
1.3. Control parlamentar
Audieri
În cadrul şedinţei din 17 februarie 2006 deputaţii au audiat informaţia despre controlul executării Legii nr.1100 din 30.06.2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice. Conform unui raport prezentat de Comisia parlamentară pentru agricultură şi industria prelucrătoare lipsa evidenţei stricte a fabricării şi circulaţiei alcoolului etilic şi produselor alcoolice generează pierderi considerabile bugetului de stat. Conform unor estimări, sumele care ar putea fi încasate în buget constituie circa 200 milioane de lei (15,5 milioane dolari SUA). Drept principală cauză a neajunsurilor este menţionată lipsa unui Registru de evidenţă computerizată a tuturor agenţilor economici care desfăşoară activităţi în domeniu, conţinînd date actualizate despre producţia fabricată sau/şi comercializată de aceştia. A fost expusă şi ideea înăspririi sancţiunilor pentru încălcarea legislaţiei în domeniu, necesitatea asigurării controlului strict asupra utilizării zahărului în industria vinicolă, combaterea falsificării producţiei alcoolice.
Întrebări şi interpelări
Deputaţii au audiat cîteva răspunsuri la întrebările date anterior Ministerului Economiei şi Comerţului, referitor la:
- Cesionarea de către Concernul "Gazprom" a datoriilor Moldovei pentru gazele naturale livrate. Conform informaţiei prezentate de ministrul Valeriu Lazăr, datoriile Moldovei au fost cesionate Companiei "Factoring-Finance", o instituţie financiară afiliată concernului rus. SA "Moldova-gaz" nu a fost informată în prealabil despre intenţiile de cesionare a datoriilor şi pînă la acest moment noii debitori nu au înaintat careva pretenţii faţă de compania moldovenească.
- Efectele pentru comerţul exterior urmare a aderării României la UE. În opinia oficialilor guvernamentali, aderarea României la UE şi denunţarea cu acest prilej a Acordului de comerţ liber între Moldova şi România nu va afecta considerabil domeniul comerţului extern al Moldovei. Această afirmaţie este bazată pe faptul că regimul comerţului cu România va fi cel practicat cu alte ţări ale comunităţii europene, iar sistemul generalizat de preferinţe "GSP+" oferă acces liber pe piaţa UE pentru 85 la sută din exportul Republicii Moldova. Pe de altă parte, exportatorii moldoveni ar putea obţine noi oportunităţi, legate de faptul că odată cu aderarea la UE, preţurile la produse în România ar putea înregistra o anumită creştere.
- Vînzarea de către SA "Moldtelecom" a pachetului de acţiuni deţinut la compania de telefonie mobilă "Voxtel". Ministrul economiei şi comerţului a declarat că "a existat acoperire legală" pentru vînzarea celor 10% de acţiuni deţinute de stat în capitalul companiei "Voxtel". Compania de telefonie mobilă şi-a realizat dreptul său de a răscumpăra acţiunile pe care acţionarul "Moldtelecom" a hotărît să le vîndă. Statul a obţinut în urma tranzacţiei circa 10 milioane dolari SUA şi a pierdut dreptul de a participa la administrarea societăţii pe acţiuni "Voxtel". De notat că în anul 2005 veniturile Voxtel au constituit 956,2 milioane de lei (73,7milioane dolari SUA). Acţionari ai Voxtel sînt: France Telecom Mobiles (FTM) cu 61%, Moldavian Mobile Telephone Bis cu 30%, MobilRom cu 4% şi Corporaţia de Finanţare Internaţională (IFC) cu 5%.
La 17 februarie 2006 deputatul fracţiunii AMN Anatol Onceanu a adresat Preşedintelui Republicii Moldova cîteva interpelări, prin care i-a solicitat să se pronunţe public referitor la "acoperirea juridică a implicării directe în dirijarea puterilor legislativă, executivă şi judiciară" şi la declaraţiile Preşedintelui României Traian Băsescu despre "solicitarea pentru Republica Moldova a unei foi de parcurs de la Uniunea Europeană", "relansarea relaţiilor bilaterale dintre România şi Republica Moldova, pornind de la principiul "două state - acelaşi popor", care se vor reîntîlni în cadrul Uniunii Europene", "translatarea întregii naţiuni române în interiorul Uniunii Europene".
La şedinţele Parlamentului din 23 şi 24 februarie 2006 reprezentanţii opoziţiei au adus un şir de acuzaţii în adresa majorităţii parlamentare şi a unor exponenţi ai acesteia, acuzîndu-i de abuzuri şi uzurpare a unor funcţii improprii în condiţiile unui stat cu regim parlamentar democratic. Motiv al acuzaţiilor a servit închiderea şedinţei plenare a Parlamentului după expirarea unei ore de întrebări şi interpelări. Cu acest prilej a fost readusă în prim plan necesitatea modificării Regulamentului Parlamentului, atît opoziţia cît şi majoritatea parlamentară insistînd la introducerea unor amendamente care să stabilească clar procedurile de control parlamentar.
Declaraţia cea mai neaşteptată a fost făcută de Victor Stepaniuc, preşedintele Comisiei parlamentare pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă, ex-preşedinte al Fracţiunii PCRM. Stepaniuc a declarat că dreptul deputaţilor la întrebări şi interpelări este prevăzut numai de legislaţie şi "nu există în Constituţie"1, iar modul în care este utilizat acest drept în şedinţele plenare "este ineficient", situaţie care impune revizuirea legislaţiei şi a practicilor în domeniu.
1 Articolul 105 din Constituţie (Întrebări şi interpelări) stabileşte că "Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sînt obligaţi să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi" şi că "Parlamentul poate adopta o moţiune prin care să-şi exprime poziţia faţă de obiectul interpelării"
Guvern
2.1. Remanieri
- Natalia Gherman a fost numită Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Regatul Suediei, iar în funcţia rămasă vacantă de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Austria, Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lîngă OSCE şi Reprezentant pe lîngă Oficiul Naţiunilor Unite de la Viena a fost confirmat Victor Postolachi (actualmente viceministru al reintegrării).
- Vladimir Botnari a fost eliberat din funcţia de prim-viceministru al afacerilor interne, în locul lui fiind numit Valentin Zubic, care pînă la noua funcţie a condus Comisariatul General de Poliţie al municipiului Chişinău.
- Vicedirector general al Serviciului vamal a fost numit Anatol Barbăroşie.
- Ştefan Calancea a fost numit viceministru al agriculturii, avînd ca sarcină principală coordonarea activităţii de consolidare a terenurilor agricole, iar Mihai Machidon, directorul general al Departamentului "Moldova-Tutun", a fost numit consilier principal de stat în domeniul agriculturii.
2.2. Hotărîri
- Hotărîrea pentru aprobarea proiectului legii privind asistenţa juridică internaţională în materie penală. Documentul propune instituirea mecanismului de realizare a asistenţei juridice, şi formele de cooperare internaţională în domeniu: transmiterea informaţiilor şi datelor, comunicarea actelor de procedură, citarea martorilor, experţilor şi persoanelor urmărite, transferul procedurilor penale, extrădarea, transferul persoanelor condamnate, recunoaşterea hotărîrilor instanţelor judecătoreşti străine ş.a.
- Hotărîrea privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Codului penal. Se propune reducerea ori modificarea sancţiunilor pentru un şir de infracţiuni ca furtul, tîlhăria, jaful, vătămarea corporală, escrocheria, huliganismul, traficul de influenţă, darea de mită, violarea de domiciliu, determinarea la sinucidere, comercializarea ilegală a substanţelor narcotice. Documentul este elaborat ca reacţie la mesajul Preşedintelui Republicii Moldova despre necesitatea revizuirii sistemului de pedepse şi sancţiuni, însă aplicarea lui poate provoca anumite efecte nedorite, mai ales că furturile, vătămările corporale şi huliganismul sînt printre cele mai des întîlnite infracţiuni, înregistrînd o anumită creştere. Modificarea normelor care stabileau sancţiunea închisorii "de la 2 la 5 ani" prin norme care stabilesc închisoare "de pînă la 5 ani" lasă la discreţia organelor de urmărire penală şi a instanţei de judecată gravitatea sancţiunii şi aici nu sînt excluse abuzuri sau corupere, aplicarea unor pedepse "mai blînde" putînd fi lesne motivată.
- Hotărîrea despre aprobarea proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului Opţional la Convenţia împotriva torturii şi altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, adoptat la 18 decembrie 2002, la New York. Protocolul prevede că experţii ONU pentru prevenirea torturii vor putea vizita penitenciarele şi elabora recomandări cu privire la modul de ameliorare a garanţiilor juridice sau practice de prevenire a torturii, cu scopul protecţiei deţinuţilor împotriva pedepsei sau tratamentelor inumane sau degradante.
- Hotărîrea pentru aprobarea proiectului de lege privind ratificarea Convenţiei Consiliului Europei cu privire la lupta contra traficului de fiinţe umane, semnată la 16 mai 2005 la Varşovia. Convenţia instituie mecanisme mai eficiente de cooperare între statele-membre, prevede schimbul de informaţii, facilitarea prevenirii, combaterii şi depistării traficului de fiinţe umane, protecţia victimelor traficului.
- Hotărîrea privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Codului electoral. Proiectul de lege propune abrogarea alineatului (2) al art.69 din Codul electoral, care prevede dreptul Comisiei Electorale Centrale de a aplica pentru încălcarea legislaţiei electorale sancţiuni sub forma avertismentului sau amenzii. Norma respectivă este practic inaplicabilă, CEC abţinîndu-se de la aplicarea sancţiunilor, preferînd sesizarea instanţelor de judecată sau lăsarea acestor competenţe la discreţia concurenţilor.
- Hotărîrea privind modificarea regimului actelor de identitate din sistemul naţional de paşapoarte. Documentul aprobat de Guvern prevede că autorităţile administraţiei publice locale trebuie să informeze Ministerul Dezvoltării informaţionale despre persoanele ce locuiesc în teritoriul administrat, în termen de 24 de ore de la sosire, indiferent dacă aceştia sînt cetăţeni ai Moldovei, cetăţeni străini sau apatrizi, cu reşedinţă temporară sau permanentă. Din regulamentele despre obţinerea actelor de identitate a fost exclusă obligaţia prezentării livretului militar sau a fişei de evidenţă militară. Această modificare nu a fost susţinută de Ministerul Apărării, însă argumentele altor ministere, despre faptul că norma respectivă încalcă drepturile omului şi împiedică documentarea adecvată a populaţiei, au avut prevalare.
2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii
Şedinţa Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană
La întrunire a fost făcută o evaluare a activităţilor de implementare pe parcursul unui an a Planului de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană şi trasate principalele direcţii de activitate pentru perioada următoare. Viceprim-ministrul Andrei Stratan a declarat că anul 2006 va fi unul decisiv în procesul implementării Planului de Acţiuni, iar prioritare 2006 rămîn domeniile consolidării democraţiei şi statului de drept, asigurării reformelor economice, iniţierea unui dialog cu UE privind facilitarea regimului de vize. Ministrul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene a menţionat necesitatea elaborării unui Program de implementare a Planului de Acţiuni, iar Primul ministru a solicitat ministerelor coordonatoare prezentarea în decurs de 20 de zile a programelor sectoriale privind îndeplinirea prevederilor Planului de Acţiuni.
Drept sarcini prioritare în implementarea Planului de Acţiuni Vasile Tarlev a indicat importanţa unor progrese serioase în asigurarea eficienţei, imparţialităţii şi independenţei justiţiei; garantarea drepturilor şi libertăţilor omului; libertatea mijloacelor de informare în masă şi modernizarea domeniului audiovizualului; reforma administraţiei publice. Şeful executivului a reiterat importanţa introducerii mecanismului de simplificare a regimului de vize pentru locuitorii ţărilor UE, pentru a demonstra "deschiderea Republicii Moldova".
Verificarea activităţilor funcţionarilor
Premierul Vasile Tarlev consideră că mai mulţi funcţionari din aparatul central sînt nedisciplinaţi şi practică activităţi extra serviciu, pe care legislaţia nu le permite. El a solicitat Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) să depisteze toţi angajaţii aparatului central care lucrează concomitent în structuri comerciale sau sînt salariaţi ai diverselor proiecte financiare internaţionale. CCCEC va trebui să întocmească o listă cu asemenea funcţionari, iar Guvernul să aprecieze soarta lor de mai departe.
De notat în context că Legea serviciului public interzice funcţionarului:
- să deţină două funcţii în acelaşi timp sau să cumuleze o altă muncă în autorităţile publice, să deţină două funcţii în acelaşi timp sau să cumuleze o altă funcţie, prin contract sau acord, în întreprinderi străine sau întreprinderi şi organizaţii mixte, în întreprinderi, instituţii şi organizaţii cu orice formă de organizare juridică şi în asociaţii obşteşti, a căror activitate este controlată, subordonată sau în anumite privinţe este de competenţa autorităţii în care el este angajat, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice, de creaţie şi de reprezentare a statului în societăţile economice;
- să desfăşoare nemijlocit activitate de întreprinzător ori să înlesnească, în virtutea funcţiei sale, activitatea de întreprinzător a persoanelor fizice şi juridice în schimbul unor recompense, servicii, înlesniri;
- să aibă conturi nedeclarate în băncile din străinătate;
- să plece în delegaţie peste hotare din contul persoanelor fizice şi juridice, cu excepţia deplasărilor de serviciu, prevăzute în acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte sau conform înţelegerilor dintre autorităţile publice ale Republicii Moldova şi organele respective din alte state etc.
Dispoziţia Primului-ministru nu stabileşte modalităţile prin care CCCEC va trebui să îndeplinească sarcina pusă, modul de verificare a organizaţiilor străine care remunerează funcţionari publici şi nu se comunică un termen definit în care trebuie prezentată informaţia. Pe de altă parte, trebuie să remarcăm că încă la formarea actualei structuri a Guvernului, în alocuţiunea sa din 8 aprilie 2005, Preşedintele Republicii Moldova a formulat sarcina reducerii considerabile a personalului puterii executive cu păstrarea volumului finanţării, ceea ce va face posibilă "majorarea salariilor funcţionarilor rămaşi la echivalentul a 400-1500 dolari SUA, asigurarea unui aflux de specialişti de înaltă calificare din businessul privat şi din alte sfere concurente, o mare parte a experţilor fiind concentrată în diferite proiecte, pe lîngă misiuni străine în Moldova".
Critici în adresa Ministerului Afacerilor Interne
Participînd la şedinţa colegiului MAI, Vasile Tarlev a rostit un discurs prin care a recunoscut aportul Ministerului în combaterea criminalităţii şi menţinerii ordinii de drept, dar a opinat că pe lîngă rezultatele pozitive există mai multe probleme care trebuie soluţionate "în cel mai scurt timp". Printre problemele enunţate se numără: - combaterea crimei organizate; sporirea calităţii evidenţei infracţiunilor, a instrumentării cauzelor penale. Primul-ministru a criticat modul de îndeplinire a măsurilor de reorganizare şi optimizare a structurii, politica de cadre a MAI şi activitatea unor subdiviziuni aparte, a menţionat persistenţa unor acte de corupţie, implicarea colaboratorilor poliţiei în activitatea agenţilor economici, aplicarea de tratamente ce lezează drepturile omului. Activitatea MAI în domeniul combaterii traficului de fiinţe umane şi a migraţiei ilegale nu este suficient coordonată şi eficientă.
Creşterea tarifului la gaze nu justifică majorarea preţurilor la toate produsele şi serviciile
În opinia ministrului Economiei şi Comerţului, energia termică, sticla şi cimentul sînt principalele produse care ar trebui să se scumpească din cauza creşterii tarifelor la gazele naturale. Majorările nu trebuie să vizeze energia electrică, iar Guvernul a început recalcularea valorii compensaţiilor nominative pentru anumite categorii de cetăţeni asiguraţi cu protecţie socială sporită.
"Servicii gratuite" pentru consolidarea terenurilor
Primul-ministru a dispus pregătirea unui pachet de documente ce ar stabili acordarea serviciilor gratuite pentru procesul de consolidare a terenurilor agricole. În acest scop au fost stabilite înţelegeri cu notariatele de stat şi se duc tratative cu cei privaţi "să accepte prestarea serviciilor gratuite" referitor la vînzarea, donarea sau moştenirea pămîntului.
Deschiderea Terminalului petrolier se amînă
După o vizită efectuată pe şantierul de construcţie a Terminalului petrolier de la Giurgiuleşti Vasile Tarlev a anunţat că deschiderea va avea loc în luna mai şi nu în martie, cum se preconiza anterior. Etapa a doua a proiectului investiţional prevede construcţia unui port de marfă şi pasageri, a unei fabrici de prelucrare a ţiţeiului şi dezvoltarea unei reţele de 50 de benzinării pe întreg teritoriul Republicii Moldova, suma totală a investiţiilor estimîndu-se la 250 milioane dolari SUA. Pînă în prezent compania din Azerbaidjan a investit în proiect circa 18 milioane dolari SUA, achitînd şi datoriile anterioare ale Moldovei faţă de creditori externi. De notat că recent Consiliul municipal Chişinău nu a putut adopta decizia despre acordarea în arendă fără licitaţie a 7 terenuri pentru amplasarea benzinăriilor Companiei "Az Petrol". Consilierii municipali au fost nemulţumiţi de faptul că Guvernul a decis amplasarea unor benzinării în Chişinău fără a-i consulta în prealabil şi au expus opinia că staţiile de benzină pot fi construite în alte localităţi, unde acestea lipsesc. Ei au mai invocat faptul că în municipiul Chişinău se atestă un număr prea mare de benzinării (circa 100) şi intenţiile executivului de a facilita construcţia a încă cîteva, pe lîngă faptul că lezează autonomia locală, prezintă şi pericol ecologic.
Modernizarea învăţămîntului universitar
În cadrul unei întîlniri cu studenţii şi profesorii Universităţii de Stat "Bogdan Petriceicu Hajdeu" din oraşul Cahul, Primul ministru a comunicat o serie de intenţii ale executivului în domeniul perfecţionării şi modernizării învăţămîntului universitar.
Vasile Tarlev consideră că este necesară o "întinerire" a corpului de profesori, deoarece, în 2005, vârsta medie a 99 la sută dintre rectorii celor instituţii de învăţămînt superior subordonate Academiei de Ştiinţe era de peste 74 de ani. Guvernul va propune un proiect de lege care să stabilească că persoanele ce au împlinit 65 de ani vor putea fi reangajate în funcţii de conducere a instituţiilor de învăţămînt superior, în mod excepţional, numai pe baza de contract individual.
Preşedinţie
3.1. Decrete
Preşedintele Republicii a decretat decorarea economistului Vladislav Cutîrchin cu "Ordenul Republicii", pentru contribuţie substanţială la dezvoltarea economică a ţării, activitate organizatorică şi obştească prodigiosă, în legătură cu împlinirea vîrstei de 75 de ani. Conform unei recente legi adoptate recent de Parlament, pensionarii deţinători ai distincţiei "Ordenul Republicii" vor primi un adaos lunar în sumă de 500 lei (38 dolari SUA).
Ion Vasilati, judecător la Curtea Constituţională, a fost decorat cu distincţia "Ordinul de onoare", iar un alt judecător al Curţii Constituţionale, Dumitru Pulber, a primit medalia "Meritul Civic", ambii pentru activitate prodigioasă în jurisprudenţă, înalt profesionalism, contribuţie la înfăptuirea reformei judiciare şi de drept.
Prin decretul şefului statului Victor Borşevici a fost rechemat din funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Populară Chineză.
3.2. Şedinţe. Declaraţii
Realizarea Planului Naţional "Satul Moldovenensc"
Preşedintele ţării a condus o şedinţă a Academiei de Ştiinţe despre activitatea desfăşurată de această instituţie şi asigurarea suportului ştiinţific în realizarea Planului Naţional "Satul Moldovenesc". S-a enunţat că preocupările principale ale savanţilor în domeniu trebuie să privească revitalizarea ramurilor prioritare din sectorul agroalimentar, restabilirea capacităţilor de producere, valorificarea posibilităţilor de producere şi regenerare a resurselor energetice. Comunicatul de presă difuzat de la şedinţă menţionează că "Vladimir Voronin a pus în sarcina Academiei de Ştiinţe determinarea zonelor economice specifice pentru cultivarea culturilor agricole, crearea cooperativelor de achiziţionare, prelucrare şi comercializare a producţiei agricole".
Atitudine faţă de problema "Kosovo"
În cadrul conferinţei de presă susţinută la finele întrevederii cu Preşedintele Macedoniei, Vladimir Voronin a declarat că "Republica Moldova, ca ţară membră a ONU, nu poate decît să spijine soluţionarea problemei Kosovo şi lichidarea cît mai grabnică a acestui focar de tensiune din Centrul Europei". El a menţionat că conflictele din Transistria, Kosovo, Abhazia, Osetia de Sud se deosebesc şi modalităţile de soluţionare a lor trebuie să fie diferite, reieşind din situaţia concretă a regiunii.
Elaborarea planului de dezvoltare a capitalei
Şeful statului a convocat o şedinţă în problema elaborării planului social-economic de dezvoltare a municipiului Chişinău pentru următorii 4 ani. La şedinţă au participat reprezentanţii Guvernului, primarul interimar al municipiului, persoane responsabile din cadrul Primăriei capitalei, consilieri prezidenţiali şi membri ai consiliului municipal. Vladimir Voronin a propus ca începînd cu anul 2007 să fie implementat un plan special de dezvoltare social-economică a municipiului Chişinău, coordonat cu programul de dezvoltare a ţării şi cu planul general urbanistic al capitalei. Conform comunicatului oficial, şeful statului "a pledat pentru finalizarea lucrărilor asupra planului respectiv pînă la 1 iulie 2006, astfel închît să fie posibilă prevederea în bugetul municipal Chişinău pentru anul 2007 a resurselor financiare necesare pentru realizarea acţiunilor planificate".
3.3. Vizite peste hotare
Albania
În cadrul negocierilor între delegaţiile oficiale ale Moldovei şi Albaniei atenţia principală a fost acordată temei integrării europene şi extinderii relaţiilor economico-comerciale. Vladimir Voronin a solicit autorităţilor albaneze împărtăşirea experienţei de raliere la standardele europene, fapt care a Permis Albaniei să semneze Acordul de stabilizare şi asociere la UE.
Macedonia
Vizita în Macedonia a fost prima la nivel de şef de stat şi va contribui la impulsionarea relaţiilor bilaterale între ţări, în special în domeniul economic şi al perspectivei apropierii de UE, Macedonia obţinînd în anul 2005 statutul de ţară candidat pentru aderare. Preşedintele Macedoniei a exprimat disponibilitatea de a oferi Republicii Moldova sprijin pe calea spre UE.
Politici economice
1. Piaţa muncii
În 2005 salariile au crescut în mediu cu cca 7%...
Potrivit datelor statistice salariile reale în 2005 au crescut cu 7%, iar salariul mediu pe economie a fost de cca 1350 lei (105 USD). Creşterea salarială a avut ca efect majorările administrative a salariilor în sectorul bugetar, deoarece credem că în absenţa intervenţiilor guvernamentale creşterea salariului mediu real per economie ar fi fost mult mai mică faţă de 2004, atunci cînd acesta a înregistrat o creştere de 7,6%. De fapt salariile în 2005 au crescut mai lent decît în 2004, chiar dacă rata inflaţiei a fost mai mică.
...tendinţă care ar putea să se menţină şi în 2006
Pe de altă parte, unele venituri în casate de gospodăriile casnice au crescut pronunţat. Printre acestea am putea menţiona mijloacele valutare (acestea sînt estimate la peste 800 milioane USD) pentru remunerarea muncii transferate din străinătate. Pentru 2006 se aşteaptă ca ratele de creştere a salariilor în economia naţională (excepţie fiind sfera bugetară în care se estimează că creşterea salariilor va fi mult mai mare) să se menţină în limitele de 5-7% anual.
Salariul mediu lunar din Moldova este de 5,6 ori mai mic decît cel din Estonia...
Dacă am recurge la o comparaţie regională cu privire la salariul mediu lunar pe economie pentru 2005, atunci Republica Moldova se situează pe locul 7 printre statele CSI cu un salariu mediu lunar în 2005 de cca 105 USD. Salariul mediu lunar în Republica Moldova este de 5,6 ori mai mic faţă de cel plătit în Estonia spre exemplu, ţară în care salariul mediu lunar este cel mai mare între cele din spaţiul ex-URSS.
Ţara Salariul mediu (în USD)
Rusia 302
Kazahstan 260
Ucraina 220
Belarus 214
Azerbaidjan 140
Armenia 115
Moldova 105
Uzbekistan 60
Kîrgîstan 58
Georgia 50
Turkmenistan 40
Tadjikistan 36
Estonia 593
Letonia 493
Lituania 420
2. Mediul de afaceri
Pentru 2006 investiţiile străine directe în Moldova se estimează la cca 300 milioane USD...
Organizaţia de Promovare a Exporturilor din Moldova (MEPO) prognozează pentru 2006 un nivel al investiţiilor străine directe (ISD) de 300 milioane USD, după ce în anul trecut, potrivit datelor preliminare ale Băncii Naţionale, ISD au atins un nivel record pentru ultimii 15 ani de 260,3 milioane USD, cu 7,7% mai mult decît în 2004. Numărul întreprinderilor cu capital străin înregistrate în Moldova în 2005 a atins o cifră record de 721 întreprinderi sau cu 65% mai mult în comparaţie cu 2004. De fapt această creştere se va reflecta în anul 2006 asupra dinamicii totale ale investiţiilor străine în Moldova.
În 2001 Republica Moldova a atras investiţii străine directe în valoare de 114,9 milioane USD, în 2002 - 166,8 milioane USD, în 2003 - 102,9 milioane USD, 2004 - 241,8 milioane USD, iar în 2005 - 260,3 milioane USD. Potrivit unor estimări, la sfîrşitul anului 2006 valoarea investiţiilor străine directe totale în Moldova va atinge nivelul de 1,5 miliarde USD în 15 ani de independenţă. Aceasta este de fapt o valoare medie anuală a ISD care sunt plasate în România, spre exemplu.
Problema transnistreană
UE este nemulţumită de mersul procesului de reglementare transnistreană
La 14 februarie Consiliul UE a adoptat o poziţie comună prin care a extins restricţiile de călătorie în spaţiul Schengen pentru 17 lideri transnistreni consideraţi responsabili pentru lipsa progresului în reglementarea problemei transnistrene. Potrivit textului deciziei adoptate, UE consideră că soluţionarea conflictului transnistrean este crucială pentru stabilitatea şi prosperitatea RM şi pentru valorificarea pe deplin a potenţialului relaţiilor cu UE. Sancţiunile de călătorie, la care s-au alăturat şi SUA şi România, au fost introduse pentru prima dată în 2003 ca răspuns la obstrucţionarea procesului de reglementare a conflictului transnistrean de către liderii republicii autoproclamate. În cadrul unei conferinţe de presă ţinută la 23 februarie la Chişinău cu ocazia împlinirii a unui an de la semnarea Planului de Acţiuni RM-UE, Cesare de Montis, Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău, a declarat că UE este nemulţumită de mersul procesului de reglementare transnistreană şi din acest motiv a reînnoit sancţiunile de călătorie pentru 17 membri ai administraţiei de la Tiraspol. Peste şase luni UE va reveni asupra acestei chestiuni şi, în dependenţă de mersul procesului de negocieri, va decide dacă sancţiunile vor fi înăsrpite sau relaxate. În acelaşi timp, ministrul moldovean de Externe şi Integrare Europeană, Andrei Stratan, şi-a exprimat speranţa că în 2006 va fi realizat un progres în procesul de reglementare transnistreană datorită asistenţei UE şi OSCE.
Pe de altă parte, Marianne Mikko, şefa delegaţiei Parlamentului European în cadrul comitetului pentru cooperare interparlamentară UE-RM, a declarat că federalizarea Moldovei, ca soluţie pentru problema transnistreană, contravine Constituţiei RM, iar prezenţa trupelor ruse pe teritoriul RM este ilegală. Potrivit Moldpress, care face referinţă la mass-media internaţionale, Marianne Mikko a declarat că a trimis o scrisoare Preşedintelui în Exerciţiu al OSCE, ministrului belgian de Externe, Karel De Gught, în care i-a cerut acestuia explicaţii pentru afirmaţiile făcute la începutul lunii ianuarie. "Sînt puţin mirată cum poate preşedintele OSCE să declare că prezenţa militară rusă este o problemă teoretică, cînd există Declaraţia OSCE de la Istambul din 1999, care prevede retragerea trupelor ruseşti pînă în 2002," a declarat Mikko. "Rusia trebuie să îşi respecte angajamentele asumate la Summit-ul OSCE din 1999, iar soluţie parţială a acestei probleme ar fi inacceptabilă. Mai mult, trupele de pacificare din Transnistria sînt formate doar din soldaţi ruşi, şi nu ucraineni sau români. Sper sincer că preşedinţia belgiană a OSCE va continua eforturile diplomatice vizavi de Federaţia Rusă, iar noi am dori să vedem un oarecare progres în acest efort dificil de identificare a unei soluţii viabile pentru conflictul transnistrean," a mai declarat Mikko, citată de Moldpress.
Primele rezultate ale activităţii misiunii UE de asistenţă la frontieră
La 16 februarie la Odesa a avut loc prima şedinţă a consiliului consultativ al Misiunii UE de asistenţă la hotarul moldo-ucrainean, la care au participat miniştrii de Externe şi conducătorii serviciilor vamale şi de grăniceri ale Moldovei şi Ucrainei, precum şi reprezentanţi ai Comisiei Europene şi birourilor PNUD din cele două ţări. Potrivit Agenţiei de Ştiri "Novosti-Moldova", la şedinţă au fost prezentate rezultatele unei prime evaluări a infrastructurii şi procedurilor de control de la frontiera moldo-ucraineană. Principalele recomandări se referă la necesitatea dezvoltării procedurilor instituţionale şi îmbunătăţirii procedurilor de control de frontieră. Ministrul moldovean de Externe, Andrei Stratan, a declarat că monitorizarea frontierei constituie unul din aspectele principale ale relaţiilor moldo-ucrainene şi i-a mulţumit părţii ucrainene pentru sprijinul acordat. Pe de altă parte, omologul său ucrainean, Boris Tarasiuk, a declarat că misiunea şi-a arătat deja eficienţa şi şi-a exprimat speranţa că aceasta va facilita regimul de trecere a frontierei de către cetăţenii simpli şi va împiedica contrabanda şi alte activităţi ilicite. Tarasiuk a mai declarat că adresîndu-se UE cu cererea de asistenţă la hotar, Ucraina şi-a demonstrat disponibilitatea de soluţiona problemele de la frontiera moldo-ucraineană.
Între timp Chişinăul şi Kievul au încheiat consultările cu privire la aspectele tehnice legate de aplicarea procedurilor vamale unificate la frontiera moldo-ucraineană. Autorităţile moldovene au acceptat propunerile Kievului de a revedea mecanismul de trecere peste frontieră a mărfurilor transnistrene în baza certificatelor vamale moldoveneşti. Astfel, autorităţile moldovene s-au angajat să extindă termenul de valabilitate a licenţelor de activitate a întreprinderilor transnistrene înregistrate provizoriu la Camera Înregistrării de Stat a RM. Acestea vor putea exporta mărfuri în Ucraina în aceleaşi condiţii ca şi întreprinderile care sînt înregistrate permanent în baza certificatelor de origine de tip CT-1 pentru exporturi spre Ucraina în regim preferenţial. Aceste certificate vor fi acordate întreprinderilor transnistrene cu condiţia asigurării accesului neîngrădit al autorităţilor moldovene la documentele, procesul de producţie, depozitele şi mărfurile destinate pentru export.
Noile reglementări vor intra în vigoare după ce vor fi discutate cu participanţii la procesul de reglementare politică a conflictului transnistrean şi cu reprezentanţi ai misiunii UE de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană. Potrivit unui comunicat de presă al Misiunii OSCE în Moldova, această problemă va fi discutată şi în cadrul rundei de negocieri în formatul "5+2" programată pentru 27-28 februarie. Alte subiecte de pe agenda rundei vor problema monitorizării întreprinderilor complexului militar-industrial din Transnistria şi situaţia din zona de securitate.
Vizita delegaţiei "parlamentare" transnistrene la Moscova
O delegaţie a nou-alesului "Soviet Suprem" de la Tiraspol, condusă de preşedintele acestuia Evgheni Şevciuc, a întreprins o vizită de lucru la Moscova între 20-22 februarie. În cadrul vizitei, "deputaţii" transnistreni au avut întrevederi cu conducători ai facţiunilor şi comitetelor Adunării Federale ruse, conducerea Dumei de Stat, precum şi cu conducerea Uniunii Industriaşilor şi Întreprinzătorilor din Rusia. "Am venit în Rusia pentru a stabili legături inter-parlamentare, precum şi contacte politice şi economice. În plus, pentru noi este deosebit de importantă poziţia Rusiei, la care apelăm în calitate de stat garant în procesul de reglementare transnistreană, în ceea ce priveşte respectarea prevederilor memorandumului din 1997, care reglementează relaţiile dintre Moldova şi Transnistria," a declarat Speaker-ul Şevciuk citat de Regnum.ru în cadrul conferinţei de presă de bilanţ din 22 februarie.
În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă Şevciuk a declarat că în cazul escaladării situaţiei de conflict din Osetia de Sud şi Abhazia, Transnistria va ieşi din formatul de negocieri în problema transnistreană, în conformitate cu acordurile semnate anterior cu Osetia de Sud şi Abhazia. De asemenea Şevciuk a susţinut poziţia Rusiei cu privire la universalitatea soluţiei care va fi aplicată în cazul Kosova, şi care ar fi una potrivită şi pentru Transnistria. Şevciuk s-a mai pronunţat împotriva retragerii forţelor de pacificare ruse din regiune, pe care le-a calificat drept garant al "stabilităţii şi securităţii din regiune".
Relaţii externe
Republica Moldova - Consiliul Europei
La 15 februarie Preşedintele Moldovei a avut o întrevedere cu Vladimir Philipov, Reprezentant special al Secretarului General al Consiliului Europei în Republica Moldova, cu care a discutat despre cooperarea Republicii Moldova în cadrul Consiliului Europei. Un capitol aparte al discuţiilor a vizat îndeplinirea prevederilor Programului calendaristic al acţiunilor legislative, adoptat în scopul soluţionării deficienţelor enunţate de Rezoluţia şi Recomandarea APCE din octombrie 2005 privind funcţionarea instituţiilor democratice în Moldova. Vladimir Voronin a reiterat că autorităţile moldoveneşti sînt interesate în atingerea înaltelor standarde ale CE privind combaterea corupţiei, consolidarea sistemului judiciar şi a autonomiei locale. El a declarat că alături de Planul de Acţiuni RM-UE, îndeplinirea criteriilor CE în domeniul drepturilor şi libertăţilor democratice va contribui la avansarea ţării noastre spre obiectivul de integrare în Uniunea Europeană.
La conferinţa de presă din 22 februarie 2006, Reprezentantul special al Secretarului General al Consiliului Europei a declarat că Republica Moldova trebuie să reformeze justiţia, audiovizualul şi să asigure libertatea presei şi accesul liber la informaţie, pentru a demonstra că se încadrează în criteriile unui stat democratic autentic.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat Guvernul Moldovei în cauza "Partidul Popular Creştin Democrat împotriva Moldovei", obligînd la plata a 4 mii de euro cheltuieli de judecată. PPCD a solicitat doar recuperarea cheltuielilor de judecată din motivul că "conştientizează gravitatea consecinţelor pentru Executivul de la Chişinău în cazul în care acesta ar trebui să restituie sume impunătoare pentru acoperirea prejudiciilor morale şi materiale cauzate". În anul 2002 PPCD a organizat manifestaţii de protest care nu au fost autorizate în modul stabilit de legislaţia Moldovei. Ca reacţie, Ministerul Justiţiei a decis suspendarea activităţii partidului, pentru o lună de zile. Instanţele de judecată naţionale au confirmat legalitatea deciziei Ministerului Justiţiei, fapt care a determinat PPCD să se adreseze în Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Decizia Curţii menţionează încălcarea de către autorităţile Moldovei a prevederilor art.11 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, referitor la libertatea întrunirii şi asocierii. De notat în context că recent Parlamentul a adoptat în prima lectură un proiect de lege care propune instituirea responsabilităţii materiale a oficialilor culpabili de sancţionarea Republicii Moldova la CEDO. Fostul ministru al Justiţiei este în prezent secretar al Consiliului Suprem de Securitate de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova.
Republica Moldova - Uniunea Europeană
Un an al Planului de acţiuni RM-UE
La 22 februarie s-a împlinit un an de la semnarea Planului de Acţiuni Republica - Uniunea Europeană, prilej cu care la Chişinău au fost făcute totaluri şi estimări ale implementării documentului declarat prioritar pentru politica internă şi externă a Moldovei.
Reprezentanţii Comisiei Europene s-au declarat mulţumiţi de realizările înregistrate în procesul implementării Planului de Acţiuni, dar susţin că rămîn încă multe de realizat în domeniul asigurării drepturilor omului, în combaterea corupţiei, reformarea sistemului judiciar, asigurarea libertăţii mass-media şi audiovizualului. În calitate de realizări importante, şeful Delegaţiei Comisiei Europene în RM a menţionat deschiderea Delegaţiei CE la Chişinău, desemnarea reprezentantului special al UE pentru RM şi crearea unei Misiuni a UE pentru Asistenţă la Frontiera dintre Moldova şi Ucraina, obţinerea progreselor în domeniul reformelor economice, ş.a.
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene apreciază că autorităţile au reuşit realizarea mai multor priorităţi trasate în Planul de Acţiuni, iar anul 2006 va fi unul decisiv în procesul implementării. În calitate de priorităţi sînt enunţate consolidarea democraţiei şi statului de drept, asigurarea reformelor economice, iniţierea unui dialog cu UE privind facilitarea regimului de vize. Autorităţile intenţionează să elaboreze un program special de implementare a prevederilor Planului, care să stabilească domenii şi sarcini distincte, reieşind din capitolele incluse.
Reprezentanţii societăţii civile consideră că este înregistrat un anumit progres în implementarea Planului de acţiuni RM-UE, deşi realizările ar putea fi mai mari. Asociaţia pentru Democraţie Participativă "ADEPT" şi Centrul "Expert-Grup" au lansat cu sprijinul DFID un prim Raport de monitorizare independentă a implementării Planului de Acţiuni. Conform constatărilor preliminare, s-a realizat un progres moderat într-un şir de domenii prioritare prevăzute de Planul de Acţiuni, progres datorat preponderent voinţei politice, consensului social şi factorilor de ordin extern. Stagnarea în anumite domenii se datorează şi capacităţilor administrative insuficiente, inerţiei de adaptare la noile condiţii create în procesul de implementare a Planului şi lipsei resurselor economice şi financiare pe potrivă. Domeniile în care se constată un anumit regres ar putea i puse pe seama unor abateri temporare sau a unor factori de influenţă singulari, concluziile definitive urmînd a fi făcute în dependenţă de evoluţiile ulterioare şi de capacităţile autorităţilor de a corecta sau elimina abaterile. "ADEPT" şi "Expert-Grup" consideră că pentru implementarea ordonată şi progresivă a Planului de Acţiuni se impune elaborarea unui Program de măsuri concrete, diferenţiate pe domenii, coordonate şi puse în aplicare sub monitorizare strictă din partea autorităţilor şi a opiniei publice. De asemenea, este necesar ca UE să se implice mai mut în proces, acordînd Moldovei ajutor tehnic, financiar şi suport politic pentru implementarea Planului de Acţiuni.
Atitudine precaută faţă de extinderea UE
Cîţiva oficiali ai UE au făcut declaraţii din care rezultă că ar fi necesară o pauză în ceea ce priveşte extinderea şi acceptarea unor noi candidaţi la aderare. Comisarul european pentru Politica Externă, Benita Ferrero-Waldner, s-a pronunţat pentru o "pauză şi o reflecţie" în ceea ce priveşte viitoarea extindere a Uniunii Europene. Ea consideră că populaţia din ţările UE trebuie să facă faţă valului recent de lărgire, iar pentru aceasta este nevoie de mai mult timp.
Comisarul UE pentru Industrie, Gunter Verheugen, a fost şi mai categoric în pronosticuri, apreciind că în viitorii 20 de ani ţările din fosta Uniune Sovietică nu vor obţine statutul de membru al UE.
Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a opinat că declaraţiile oficialilor de la Bruxelles privind perspectivele de aderare ale Moldovei la UE nu trebuie sa descurajeze autorităţile moldovene în implementarea politicilor de integrare europeană şi că "nimeni in prezent nu poate sa treacă cu creionul pe harta politica a Europei şi să spună că o ţară sau alta nu va adera la UE". El a argumentat această părere prin faptul că şi anterior, după respingerea Constituţiei Europene de cîteva ţări, ideea stopării procesului de extindere a UE s-a vehiculat intens, însă ulterior a fost decisă acordarea statutului de asociat Albaniei, şi iniţiate negocieri de aderare cu Croaţia.
Republica Moldova - România
Mihai-Răzvan Ungureanu, ministrul de externe al României a îndemnat autorităţile Republicii Moldova să întreprindă paşi mai hotărîţi în procesul de integrare europeană, să treacă de la etapa declaraţiilor la fapte şi acţiuni concrete, care sînt mult mai convingătoare decît retorica pro-europeană.
În cadrul vizitei la Chişinău a ministrului român de externe au fost examinate mai multe aspecte ale relaţiilor dintre cele două ţări. S-a discutat despre determinarea statutului politic al relaţiilor moldo-române pînă la finele anului curent, partea română propunînd semnarea unui "Acord de parteneriat pentru Europa". Victor Stepaniuc, reprezentant al partidului de guvernămînt, consideră însă că este necesar un tratat de bază, document care se încearcă a fi semnat de mai mult timp. În replică, ministrul de externe al României a declarat că ţara sa priveşte în viitor şi "orice act care urmează să fie încheiat între cele două state, care angajează executivele celor două state şi deci voinţa claselor politice din România şi Republica Moldova are datoria să planifice viitorul şi nu să revină întotdeauna insistent şi fără rezultat asupra trecutului". De notat că Preşedintele Republicii Moldova nu s-a exprimat univoc în privinţa temei abordate, iar Ministrul de externe Andrei Stratan a afirmat că Chişinău acceptă discutarea Acordului cadrul de parteneriat bilateral pentru Europa, propus de autorităţile de la Bucureşti, dar că va fi examinat şi un "document de baza", care să stabilească relaţiile bilaterale.
Ministrul de externe al României a declarat că în cadrul vizitei sale la Chişinău a fost examinată posibilitatea prezentării de către Preşedintele României a propriului Plan de reglementare transnistreană. Traian Băsescu ar putea prezenta acest plan în faţa Parlamentului Republicii Moldova.
Ungureanu a mai declarat că va insista în cadrul executivului de la Bucureşti pentru a simplifica şi urgenta procedurile de examinare a cererilor de acordare a cetăţeniei române depuse de cetăţenii Moldovei, fără a modifica substanţa legii ce reglementează principiile de acordare a cetăţeniei. Această declaraţie a oficialului român a provocat nemulţumirea unor forţe politice de la Bucureşti, care au expus temerea că intervenţiile în procesul de acordare a cetăţenei pot crea obstacole în aderarea României la UE, părere ce nu este însă suficient argumentată din punct de vedere politic şi juridic.
Republica Moldova - Federaţia Rusă
Valerii Nesteruşkin, ambasadorul cu misiuni speciale al ministerului de externe de la Moscova a criticat poziţia Chişinăului în problema reglementării transnistrene, apreciind ca greşite intenţiile de a negocia doar cu Ucraina, ocolind Rusia. În opinia oficialului rus, nu există "dispoziţie politică" pentru soluţionarea diferendului transnistrean.
Ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Nicolai Reabov, a avut o întîlnire cu studenţii şi profesorii Institutului de Relaţii Internaţionale din Moldova, în cadrul căreia au fost discutate aspecte ale colaborării bilaterale şi evoluţiile politice de ultimă oră. Referindu-se la relaţiile moldo-ruse, Reabov a declarat că Federaţia Rusă doreşte consolidarea acestor relaţii pe bază de siguranţă şi beneficiu reciproc, în conformitate cu tratatul de prietenie şi colaborare între cele două ţări.
Ambasadorul a mai declarat că Federaţia Rusă nu se împotriveşte dorinţei Moldovei de a se integra în spaţiul european, alegerea aparţinînd oricărui stat suveran şi independent, deşi procesul de integrare este unul destul de complicat.
Cu referire la problema transnistreană, Nicolai Reabov a afirmat că nu poate fi vorba despre o "gaură neagră" a economiei, poziţie care ar fi susţinută şi de autorităţile ucrainene. El mai spus că Rusia nu a recunoscut niciodată statutul Transnistriei în calitate de subiect internaţional de drept şi că conflictul trebuie soluţionat "între cele două părţi implicate".
Fiind întrebat despre "Cazul Pasat" şi declaraţiile lui Anatoli Ciubais în legătură cu ondamanrea fostului ministru al Apărării, Ambasadorul Federaţiei Ruse a declarat că: "problema este simplă: Pasat este cetăţean al Moldovei şi de aceea, Rusia nu va întreprinde nici un fel de acţiuni"; "Ciubais este un manager, dar nu funcţionar de stat" şi "înaintarea unor note oficiale ar determina transferarea conflictului la nivel interstatal, ceea ce ar constitui o greşeală".
Republica Moldova în lume
La 17 februarie 2006 Ambasada SUA în Moldova a difuzat o declaraţie privitor la procesul judiciar contra fostului Ministru al Apărării a Moldovei. Statele Unite şi-au exprimat dezamăgirea sa faţă de recentul proces contra lui Valeriu Pasat, apreciind că Guvernul Moldovei a luat decizia corectă de a vinde avioanele MiG Statelor Unite. SUA regretă faptul ca procesul judiciar în cazul Pasat s-a desfăşurat cu uşile închise şi atenţionează asupra faptului ca nu au fost acceptate depoziţiile legalizate ale foştilor oficiali americani implicaţi tranzacţia respectivă. Ambasada face apel la Guvernul Moldovei să asigure pe viitor desfăşurarea procesului judiciar, atît în cazul judecat, cît şi în altele, cu respectarea deplină a standardelor internaţionale în domeniul drepturilor omului.
Studii, analize, comentarii
Perfecţionarea legislaţiei electorale
Cristian Untilă, 1 martie 2006
Adoptarea modificărilor în Codul electoral ar permite închiderea capitolului respectiv din pachetul de monitorizare al Consiliului Europei | »»» |
Pariuri pe cursul de schimb
Iurie Gotişan, 1 martie 2006
Mişcările mai puţin previzibile ale cursului valutar vor continua şi în 2006, chiar dacă nu vor exista mari fluctuaţii | »»» |
|
 |





|