versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Ostaticii regimului transnistrean, Igor Boţan
Potenţiale consecinţe economice ale noului regim vamal, Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Colaborare cu societatea civilă

Preşedintele Parlamentului a convocat organele de lucru ale Parlamentului într-o şedinţă la care au fost examinate procedurile de punere în aplicare a Concepţiei privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă, adoptată la finele anului 2005 (HP nr.373-XVI din 29.12.2005). Şeful legislativului a solicitat preşedinţilor de comisii permanente să acorde atenţie sporită cooperării cu societatea civilă, respectînd întocmai procedurile stabilite prin Hotărîrea Biroului permanent din 16.02.2006, care determină mecanismul concret de aplicare a Concepţiei: plasarea proiectelor de acte legislative pe pagina web a Parlamentului; recepţionarea în termen de 15 zile a contribuţiilor organizaţiilor societăţii civile; examinarea propunerilor şi întocmirea raportului asupra lor.

Ulterior Preşedintele Parlamentului a invitat reprezentaţi ai mai multor asociaţii obşteşti la o întrunire dedicată începerii procesului de cooperare cu Parlamentul. Marian Lupu a afirmat că toate premisele pentru demararea cooperării sînt pregătite şi procesul de cooperare cu societatea civilă trebuie axat pe două domenii:

• realizarea Programului calendaristic al acţiunilor legislative în conformitate cu Rezoluţia şi Recomandările Comisiei pentru respectarea obligaţiilor şi angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei;
• îndeplinirea Programului legislativ pentru anii 2005-2009.

De notat că la finele lunii februarie pe web-siteul oficial al Parlamentului au început să fie plasate proiecte de acte legislative, însă procesul nu are un caracter odonat, se confruntă cu deficienţe tehnice: lipsesc notele de argumentare şi alte acte adiţionale necesare, lipseşte informaţia operativă despre intrarea în Parlament a documentelor respective. De asemenea, proiectele sînt plasate selectiv, în timp ce Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI indică că vor fi plasate toate proiectele de acte legislative "înregistrate în modul stabilit". Astfel, nu au fost propuse pentru discuţii publice proiectele care ulterior au provocat cele mai controversate şi aprinse discuţii în cadrul şedinţelor plenare: proiectele de legi despre facilităţile administrative şi fiscale pentru agenţii economici din stînga Nistrului; proiectul Legii privind importul articolelor din granit utilizate pentru reconstrucţia Memorialului Slavei Militare din municipiul Chişinău; proiectul noii legi a viei ţi vinului; proiectul legii privind accesul prin Internet la actele oficiale; proiectul legii pentru modificarea Legii cu privire la Agentul Guvernamental; proiectul hotărîrii privind rezultatele controlului executării legii cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice etc.

Agenţia "Moldpres" informează că la 2 martie Biroul permanent al Parlamentului a aprobat un Regulament despre acreditarea reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă la lucrările Parlamentului, precum şi o listă a jurnaliştilor acreditaţi. Se menţionează că acreditarea jurnaliştilor la şedinţele plenare, şedinţele comisiilor permanente, conferinţe de presă şi alte evenimentele publice din cadrul legislativului se va efectua "de către Biroul Permanent al Parlamentului la propunerea Serviciului de Presă şi Imagine". De asemenea, se instituie o serie de temeiuri pentru retragerea legitimaţiei de acreditare: comportament inadecvat; acţiuni provocatoare, scandal şi alte acţiuni ce contravin "normelor general recunoscute". Proiectul regulamentului respectiv nu a fost dat publicităţii, însă în timpul apropiat Condiţiile de acreditare şi eliberare a legitimaţiilor, precum şi lista jurnaliştilor acreditaţi urmează a fi plasate pe pagina web a Parlamentului. Remarcăm că în anul 2002, îndeplinind recomandările Consiliului Europei, deputaţii au exclus din Regulamentul Parlamentului norma ce permitea retragerea autorizaţiei reprezentantului mass-media de a asista la şedinţele plenare, dacă acesta prezenta informaţii "vădit inexacte privind lucrările Parlamentului" şi nu se subordona observaţiilor preşedintelui şedinţei plenare. Din 2002 şi pînă în nul 2005 reprezentanţii mass-media erau acreditaţi în Parlament fără aplicarea unor regulamente şi condiţii speciale de acreditare.

1.2. Acte legislative

• Legea privind susţinerea suplimentară a activităţii de antreprenoriat desfăşurate de agenţii economici din zona transnistreană. Conform documentului adoptat, teritoriul localităţilor Cocieri, Coşniţa, Doroţcaia, Molovata Nouă şi Pîrîta va constitui o zonă specială de susţinere suplimentară a activităţii de antreprenoriat, cu scopul accelerării dezvoltării social-economice a localităţilor respective din zona de securitate, aflate sub jurisdicţia autorităţilor oficiale ale Moldovei. Prin derogare de la Codul fiscal, legea stabileşte o serie de drepturi şi facilităţi suplimentare (compensarea plăţii impozitului pe venit, scutirea de plata taxei pentru înregistrare şi eliberare a licenţei, reducerea plăţii pentru proceduri vamale etc.) agenţilor economici rezidenţi în teritoriu (peste 200 de subiecţi) sau care vor investi acolo, în schimbul asumării unor obligaţii corelative.

• Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative în scopul stabilirii facilităţilor fiscale şi administrative pentru agenţii economici din zona transnistreană care nu au relaţii cu bugetul de stat al Moldovei. Documentul prevede că aplicarea taxelor vamale, a TVA şi accizelor la operaţiunile de import şi export realizate de agenţii economici, care nu au relaţii fiscale cu bugetul ţării, va fi efectuată în ordinea stabilită de Guvern. Conform intenţiilor Guvernului schema restituirii impozitelor ar fi următoarea: întreprinderile din zona transnistreană care s-au înregistrat în organele competente ale Republicii Moldova, vor plăti impozitele în conformitate cu legislaţia Moldovei, dar sumele achitate se vor acumula pe un cont special al Serviciului Vamal. După livrarea mărfurilor la destinaţie sumele respective trebuie să fie restituite agenţilor economici, care le vor plăti în bugetul transnistrean. La examinarea proiectului în prima lectură reprezentanţii fracţiunilor de opoziţie au susţinut ideea adoptării legii dar au avut obiecţii serioase referitor la conţinutul reglementărilor propuse. În opinia lor, proiectul prezentat de Guvern contravine Constituţiei, care stabileşte că impozitele, taxele şi alte venituri ale bugetului publica naţional se stabilesc de către Parlament şi autorităţile administraţiei publice locale, Guvernul şi organele fiscale fiind doar executori ai acestor decizii.

• Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale. Modificările adoptate la propunerea fracţiunii parlamentare a Partidului Democrat din Moldova stabilesc că legile, hotărîrile Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului, deciziile şi hotărîrile Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate în cauzele în care Republica Moldova are calitatea de pîrît, actele Curţii Constituţionale şi ale Curţii de Conturi, actele normative ale organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, ale Băncii Naţionale a Moldovei şi ale Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare se publică pe web-siteul oficial al Guvernului. Guvernul trebuie să asigure accesul liber, gratuit, prin Internet, la toate actele legislative şi normative adoptate după 23 iunie 1990, actualizarea acestora în măsura modificării sau completării. Documentul aprobat nu instituie termenul de la care urmează a se asigura publicarea actelor respective şi nici termenele în care acestea trebuie să fie plasate pe Internet. Respectiv, conform dispoziţiilor constituţionale, efectele legii urmează a se produce de la data publicării, moment de la care urmează a fi accesibile şi actele oficiale la care se referă. Aspectele tehnice şi financiare ale implementării legii nu au fost însă stabilite şi în aceste condiţii, este puţin probabilă punerea ei în aplicare imediată de către Guvern.

• Legea privind abilitarea autorităţilor administraţiei publice locale cu drepturi suplimentare în domeniul autentificării unor acte juridice. Se stabileşte dreptul secretarului primăriei de a autentifica dreptul de proprietate asupra cotelor-părţi valorice din patrimoniul întreprinderilor agricole reorganizate. Legea are menirea de a scuti proprietarii de anumite plăţi suplimentare pe care trebuie să le achite notarilor şi are printre scopurile sale facilitarea procesului de consolidare a terenurilor agricole.

• Legea pentru modificarea Legii cu privire la Agentul Guvernamental. Legea adoptată în lectura a doua instituie procedura de achitare a sumelor reparaţiilor stabilite de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO şi stabileşte condiţiile generale de exercitare a dreptului de regres împotriva persoanelor a căror acţiuni au constituit temei pentru adoptarea deciziilor CEDO sau încheierea acordului de soluţionare amiabilă a cauzei.

• Legea viei şi vinului. Noua lege reglementează aspecte vizînd clasificarea materialului săditor, instituie o nouă clasificare a vinurilor şi determină particularităţile atribuirii denumirilor de origine ale acestora. De asemenea, se instituie o serie de reguli referitor la particularităţile comercializării vinurilor, atît în piaţa internă cît şi la export. Capitole aparte sînt dedicate realizării politicii de stat în domeniu, evaluării conformităţii produselor, sancţiunilor aplicabile pentru încălcarea legii. Sînt incluse şi prevederi referitoare la crearea unui fond special de susţinere a creării plantaţiilor viticole, format din plăţile percepute la efectuarea tranzacţiilor cu producţie vinicolă.

• Legea privind importul pietrei de granit şi articolelor din granit utilizate pentru reconstrucţia memorialului militar din municipiul Chişinău. Legea stabileşte scutirea de plata TVA a 1612 m2 (350 tone) de granit, importat de la o întreprindere din Federaţia Rusă de către Asociaţia obştească pentru apărarea drepturilor slavilor "Vece". Plata pentru marfa importată urmează a fi achitată de către Întreprinderea "Cariera de piatră", antreprenor general al lucrărilor de reconstrucţie finanţate din bugetul de stat, care, de asemenea, va fi scutită de plata TVA pentru recepţionarea mărfii livrate. În opinia autorilor, necesitatea importului granitului din Federaţia Rusă este determinată de preţul redus al acestuia în comparaţie cu preţurile din piaţa Moldovei, iar scutirea de TVA determină economisirea banilor publici. Fracţiunile parlamentare de opoziţie au expus mai multe obiecţii la proiectul examinat, considerînd inadmisibilă acordarea banilor publici spre gestionare unei organizaţii obşteşti, cu statut necomercial, conducătorul căreia este şi autor al proiectului de lege, deputat în fracţiunea majoritară. Ei au invocat caracterul fraudulos, netransparent şi lobbyst al tranzacţiei, realizate fără implicarea directă a Guvernului şi instituţiilor administraţiei publice abilitate. Sumele neîncasate la bugetul de stat în cazul aplicării legii sînt estimate la circa 700 mii lei (54 mii dolari SUA).

• Hotărîrea privind rezultatele controlului executării Legii cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice. Documentul adoptat constată că organele centrale de specialitate şi agenţii economici nu execută în deplină măsură prevederile legale în domeniu, principalele încălcări fiind lipsa evidenţei zilnice a stocurilor de materie primă pe fiecare furnizor, a materiei prime prelucrate şi a cantităţilor de producţie alcoolică fabricată; lipsa sistemul de evidenţă unică computerizată; comercializarea pe piaţă a cantităţilor mari de producţie alcoolică contrafăcută. Prin hotărîrea adoptată, Procuraturii Generale şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei li se solicită investigarea cazurilor de prejudiciere a statului şi consumatorilor în urma neîndeplinirii prevederilor Legii, prezentarea în Parlament a unor rapoarte despre măsurile întreprinse, pînă în luna octombrie 2006.

1.3. Control parlamentar. Declaraţii

Întrebări şi interpelări

• Deputatul PPCD Gheorghe Susarenco a solicitat consiliului local municipal şi autorităţilor competente ale Guvernului examinarea problemei destituirii din funcţie a viceprimarilor Vasile Ursu, Fiodor Negru şi Petru Şveţ. În opinia deputatului, legislaţia stabileşte că Primarul general poate numi un primar interimar iar dacă acesta nu-şi poate îndeplini funcţiile, consiliul local este cel care trebuie să numească un interimar.
• Deputatul PSL Oleg Serebrian a solicitat Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene informaţii despre studiile persoanelor angajate în cadrul misiunilor diplomatice ale Moldovei şi în ministerul de resort. Se solicită prezentarea informaţiei despre numărul persoanelor ce deţin studii diplomatice şi cunosc o limbă de circulaţie internaţională, posedarea limbii fiind probată prin certificate recunoscute pe plan internaţional.
• Deputatul PCRM Grigore Petrenco solicită Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare informaţii despre situaţia din căminele studenţeşti ale Universităţii Agrare de Stat, invocînd condiţiile proaste de trai ale studenţilor şi măsurile insuficiente întreprinse în domeniu de către administraţia instituţiei de învăţămînt.
• Deputatul AMN Ion Pleşca a invocat existenţa mai multor cazuri de reţinere ilegală de către angajaţii Ministerului Afacerilor Interne a unor persoane care ulterior sînt eliberate fără nici un fel de explicaţii. Deputatul a cerut Procurorului General şi Ministrului Afacerilor Interne informaţii despre numărul de persoane reţinute, numărul de persoane ulterior eliberate, numărul de dosare intentate în privinţa acestor persoane şi numărul de dosare remise în instanţele de judecată. Remarcăm în context că conform art. 165 al Codului de procedură penală pot fi supuse reţinerii pe un termen de pînă la 72 de ore:
  • persoanele bănuite de săvîrşirea unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare de un an;
  • învinuitul, inculpatul care încalcă condiţiile măsurilor preventive neprivative de libertate, luate în privinţa lui, dacă infracţiunea se pedepseşte cu închisoare;
  • condamnaţii în privinţa cărora au fost adoptate hotărîri de anulare a condamnării cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei sau de anulare a liberării condiţionate de pedeapsă înainte de termen.
  Reţinerea persoanei poate avea loc doar în baza: - procesului-verbal; ordonanţei organului de urmărire penală; hotărîrii instanţei de judecată. Persoana eliberată după reţinere nu poate fi reţinută din nou pentru aceleaşi temeiuri, iar la eliberare, persoanei reţinute trebuie să-i fie înmînat un certificat în care se menţionează de către cine a fost reţinută, temeiul, locul şi timpul reţinerii, temeiul şi timpul eliberării.
• Deputatul AMN Anatol Onceanu a solicitat Guvernului informaţii despre aplicarea măsurilor de evacuare a Companiei "NIT" din sediul de pe str.Hînceşti 53. Anterior Guvernul a cerut tuturor companiilor private şi instituţiilor publice amplasate în clădirea respectivă s-o părăsească pînă la finele anului 2005. Conform deputatului, Compania de televiziune "NIT" a fost printre instituţiile somate şi ameninţate cu acţionarea în judecată, însă ea continuă să ocupe spaţiul anterior, deşi contractul de locaţiune expirase la finele anului 2005.

Declaraţii

• Declaraţia Parlamentului Republicii Moldova despre escaladarea artificială a tensiunii pe segmentul transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene. În documentul adoptat Parlamentul îşi exprimă îngrijorarea profunda în legătură cu evoluţia periculoasă a situaţiei din regiunea transnistreană a ţării. Se constată că măsurile întreprinse de Republica Moldova şi Ucraina în conformitate cu Declaraţia comună a prim-miniştrilor din 30 decembrie 2005 au fost etichetate neîntemeiat de către administraţia ilegală de la Tiraspol drept "blocadă economică a Transnistriei" şi astfel "s-a luat cursul spre autoizolarea regiunii, unde este generată o adevărată isterie îndreptată împotriva întreprinzătorilor şi a întregii ei populaţii". Deputaţii condamnă "acţiunile subversive ale autorităţilor de la Tiraspol, orientate împotriva eforturilor constructive ale Republicii Moldova, Ucrainei, Uniunii Europene şi SUA de legalizare a activităţii economice din raioanele de est ale ţării şi de lichidare a componentei criminale a acestei activităţi". Parlamentul Republicii Moldova îşi exprimă regretul că acţiunile subversive ale autorităţilor de la Tiraspol nu sînt apreciate adecvat de către Federaţia Rusă, că "unele forţe politice şi unii politicieni de la Moscova se lasă influenţaţi de separatiştii de la Tiraspol, obsedaţi de ideea fixă de a smulge Transnistria din componenţa Republicii Moldova, de a legifera dezmembrarea ei teritorială, de a transforma zona de est a ţării noastre într-un adevărat ghetou, iar populaţia acesteia într-un scut viu menit să acopere afacerile criminale ale cîtorva persoane". În document se subliniază că "întreaga răspundere pentru recentele evoluţii periculoase din regiune le revine liderilor separatişti de la Tiraspol şi protectorilor acestora de peste hotare".

• La 3 martie 2006, în ziua cînd a fost pus în aplicare regimul convenit de control la frontiera moldo-ucraineană, grupul de deputaţi ai Partidului Social Liberal a emis o declaraţie privind evoluţia situaţiei social-politice în estul Republicii Moldova, în care eforturile autorităţilor Moldovei în reglementarea problemei transnistrene sînt apreciate ca eşuate. În opinia autorilor, existenţa problemei transnistrene a determinat intrarea Republicii Moldova în CSI, ridicarea limbii ruse la rang de limbă oficială, promovarea ideii de neutralitate permanentă. PSL propune stabilirea unei zone de frontieră "de facto" de-a lungul zonei limitrofe, instituirea unor posturi de control şi vamă de-a lungul frontierei. De asemenea, se propune schimbarea modului de acţionare în privinţa reglementării: "îngheţarea conflictului"; "aplicarea unor măsuri de influenţă economică menite să descurajeze regimul separatist", "asanarea situaţiei economico-sociale pe malul drept al Nistrului".

• Declaraţia deputaţilor-istorici despre intenţiile de suprimare a cursului de istorie naţională şi implementarea în locul acestui obiect de studiu a cursului de istorie integrată. Sînt invocate persecuţii din partea autorităţilor şi în special a Ministerului Educaţiei, concedierea profesorilor care nu acceptă implementarea experimentului de studiere a cursului de istorie integrată. În anul 2002, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a recomandat instituirea unui moratoriu asupra problemelor studierii limbii şi istoriei naţionale. În replică, reprezentantul fracţiunii majoritare a calificat declaraţia colegilor săi deputaţi ca "politică" şi a afirmat că "experimentul de implementare a noului concept de istorie integrată este realizat cu sprijinul Consiliului Europei şi a unor instituţii internaţionale competente".

• Fracţiunea "Alianţa Moldova Noastră" a difuzat o declaraţie referitoare la situaţia din agricultură. În text sînt enumerate mai multe decizii care ar fi înrăutăţit starea de lucruri şi se cere Guvernului realizarea de urgenţă a unor acţiuni de redresare, cum ar fi: scutirea de impozitul funciar şi de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale a terenurilor agricole pe o perioadă de cinci ani; prelungirea termenului aplicării cotei TVA de 5% pentru producţia din fitotehnie şi horticultură; scutirea de TVA a pesticidelor şi a îngrăşămintelor, a mijloacelor tehnice agricole şi a pieselor de schimb; crearea Fondului de intervenţie pentru cereale; procurarea şi distribuirea pe gratis ori sub formă de credit tehnic, în condiţii avantajoase, a materialului semincer, a motorinei şi a lubrifianţilor, necesare pentru campania lucrărilor agricole; compensarea majorării preţurilor la produsele petroliere; deblocarea exportului etc.

Guvern

2.1. Remanieri

Prin hotărîrea Guvernului din 1 martie 2006, Ion Chicu a fost numit viceministru al Finanţelor. Pînă la numire Ion Chicu a exercitat funcţia de consilier al Prim-viceprim-ministrului Zinaida Greceanîi.

Tot la 1 martie Guvernul a aprobat numirea Mariei Cara în funcţia de rector a Universităţii de Stat din Comrat.

La şedinţa din 7 martie 2006 Guvernul a aprobat propunerea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene privind numirea Lidiei Guţu, în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în România.

La aceeaşi şedinţă din 7 martie Valentin Crudu a fost numit viceministru al Educaţiei, Tineretului şi Sportului, iar Valeriu Ţurcanu a fost numit în funcţia de viceministru al Culturii şi Turismului.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea privind majorarea compensaţiilor nominative. În legătură cu majorarea tarifelor la gazele naturale Guvernul a decis majorarea cu 37 la sută, începînd cu 1 februarie 2006, a compensaţiilor nominative acordate unor categorii de populaţie pentru compensarea cheltuielilor legate de utilizarea gazelor naturale. Numărul beneficiarilor se estimează la peste 120 mii persoane, iar costul anual al majorării va cifra circa 7,5 milioane lei (circa 577 mii dolari SUA). Costul anual al aplicării Legii nr.933/2000 cu privire la protecţia socială specială a unor categorii de populaţie se estimează la 220 milioane de lei (circa 17 milioane dolari SUA).

Hotărîrea despre aprobarea proiectului de lege privind scutirea de unele plăţi a mărfurilor şi serviciilor utilizate pentru construcţia centralei electrice de la Burlăceni. Executivul propune Parlamentului să scutească de plata taxelor vamale şi TVA mărfurile şi serviciile importate în scopul investiţiilor capitale la construcţia centralei electrice din apropierea satului Burlăceni, raionul Cahul. În opinia Ministerului Industriei şi Infrastructurii, acordarea facilităţilor ar permite urgentarea construcţiei centralei şi ar reduce costul obiectivului, fapt care se va reflecta şi asupra tarifelor la energia electrică ce va fi ulterior livrată de această centrală. Construcţia centralei se realizează de Compania "Mold Itera Energy", care intenţionează să investească astfel timp de trei ani circa 250 milioane de euro. De notat că anterior Guvernul a mai propus aplicarea scutirilor respective pentru construcţia de la Burlăceni şi pentru una similară la Bălţi, iar Parlamentul a adoptat legea respectivă după dezbateri aprinse şi contradictorii. Ulterior însă Preşedintele Republicii a refuzat să promulge legea din cauza caracterului dubios şi netransparent al afacerii şi legislativul a fost de acord cu aceste calificări, respingînd legea. După apariţia conflictului cu Centrala electrică de la Dubăsari şi majorarea preţului la gazele naturale tema securităţii şi independenţei energetice a căpătat însă valori primare şi se poate vedea că autorităţile revin la realizarea unor proiecte care păreau să eşueze.

Hotărîrea privind alocarea mijloacelor financiare pentru efectuarea studiului de fezabilitate a construcţiei unei linii de curent electric cu tensiune înaltă. Guvernul a alocat din fondul de rezervă 1,5 milioane de lei (circa 115 mii dolari SUA) pentru finalizarea studiului de fezabilitate a construcţiei liniei de tensiune înaltă de 330 MW "Bălţi-Novodnestrovsk". Anterior, construcţia dată a fost menţionată drept prioritate pentru asigurarea securităţii energetice a ţării, ea asigurînd importul de energie electrică din Ucraina şi exportul energiei electrice în Balcani.

Hotărîrea privind Programul de dezvoltare a capitalei. Guvernul a aprobat în calitate de priorităţi pentru anul 2006 în dezvoltarea municipiului Chişinău: construcţia liniei de troleibuz pînă la Universitatea Agrară de Stat (pînă la finele lunii aprilie); finalizarea lucrărilor de reparaţie la Catedrala "Naşterea Domnului"; redimensionarea şi reconstrucţiei Complexului memorial "Eternitate"; reconstrucţia staţiei de epurare biologică a apei şi construcţia Gării de Nord. La propunerea prim-ministrului, în program a fost inclusă şi reconstrucţia drumului spre Aeroportul Internaţional Chişinău.

Hotărîrea de aprobare a Regulamentului privind ordinea de aplicare a semnăturii digitale în documentele electronice ale autorităţilor publice. Regulamentul determină condiţiile de aplicare a semnăturii digitale în documentele electronice ale autorităţilor publice, ordinea de certificare a cheilor publice, obligaţiile şi drepturile persoanei care aplică semnătura digitală, cerinţele de asigurare a securităţii etc. Aplicarea regulamentului constituie una din condiţiile funcţionării sistemului "Guvernul Electronic", astfel fiind create premize favorabile pentru implementarea schimbului electronic de documente de serviciu, se reduce timpul necesar pentru executarea şi coordonarea documentelor, sporeşte controlul asupra executării.

Hotărîrea privind instituirea Comisiei naţionale pentru elaborarea rapoartelor iniţiale şi periodice privind implementarea convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Este aprobată componenţa şi Regulamentul de activitate a Comisiei, conform căruia, printre sarcinile ei principale vor fi:

• efectuarea analizei şi controlului asupra respectării integrale a convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
• coordonarea activităţii privind modul de elaborare a rapoartelor iniţiale şi periodice privind implementarea convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
• aprobarea rapoartelor iniţiale şi periodice privind implementarea convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi prezentarea acestora Guvernului;
• instituirea grupurilor de experţi pentru elaborarea rapoartelor iniţiale şi periodice privind implementarea convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi coordonarea activităţii acestora;
• plasarea informaţiei despre activitatea legată de elaborarea rapoartelor iniţiale şi periodice privind implementarea convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi a rapoartelor propriu-zise în mijloacele de comunicare în masă (presă, radio, televiziune, Internet etc.).

Hotărîrea Guvernului privind alocarea mijloacelor financiare Revistei "Moldova". Din Fondul de rezervă al Guvernului a fost alocată, în calitate de ajutor material unic, suma de 457,7 mii lei (35 mii dolari SUA) "pentru acoperirea parţială a cheltuielilor de întreţinere". Revista "Moldova" a fost fondată prin Hotărîrea Guvernului nr.1128 din 17.09.2003, executivul fiind unicul fondator al acesteia, cu o cotă de 10 mii lei (770 dolari SUA) . Conform statutului revistei, aceasta activează pe principii de autogestiune, sursele financiare fiind formate din: cotele financiare şi materiale ale Fondatorului; veniturile obţinute de la comercializarea Revistei, altei producţii poligrafice şi a mărfurilor, precum şi de la prestarea serviciilor, publicitate etc.; creditele bancare, alte credite; donaţii cu caracter de binefacere; alte surse care nu sînt interzise de legislaţia în vigoare. De notat în context că anterior opoziţia parlamentară a solicitat Guvernului să-şi retragă calitatea de fondator în două ziare republicane, lucru care s-a şi realizat pe parcursul anului 2005.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Realizarea Programului "Satul Moldovenesc"

În cadrul unei şedinţe de Guvern a fost analizată activitatea de realizare a Programului naţional "Satul Moldovenesc" pe parcursul anului 2005. Conform informaţiilor prezentate, pentru implementarea Programului în anul trecut au fost cheltuiţi 1,7 miliarde de lei (peste 130 milioane USD), dintre care numai 370 milioane (28 milioane USD) au constituit contribuţii ale bugetului de stat. Restul contribuţiilor au fost asigurate din bugetele locale, investiţii locale şi străine, asistenţă financiară nerambursabilă. Majoritatea mijloacelor au fost direcţionate spre dezvoltarea reţelelor telefonice, de gazificare, înfiinţarea plantaţiilor, construcţia şi modernizarea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă etc. Cele mai mari sume au fost valorificate de UTA Găgăuzia, raioanele Orhei, Ialoveni şi Hînceşti. Pentru anul 2006 suma investiţiilor se estimează la peste două miliarde de lei, dintre care 600 milioane din bugetul de stat.

Primul raport despre realizarea SCERS

Ministerul Economiei şi Comerţului a prezentat Guvernului un prim raport de evaluare a implementării Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei. Documentul nu este dat publicităţii, dar conform unor date comunicate mass-media rezultă că în anul 2005 investiţiile străine directe în economie au constituit 260 milioane dolari SUA, atingînd astfel cea mai mare cotă din ultimii zece ani. În calitate de priorităţi pentru perioada următoare sînt enunţate elaborarea unei Strategii privind atragerea investiţiilor şi promovarea exporturilor, a Strategiei de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2006-2008, colaborarea cu organismele financiare internaţionale, intensificarea cooperării cu Organizaţia Mondială a Comerţului, micşorarea deficitului balanţei comerciale.

Prioritatea Strategiei ocupării forţei de muncă

În timpul apropiat Ministerul Economiei şi Comerţului urmează să definitiveze Strategia de ocupare a forţei de muncă pentru perioada 2006-2020. Anul curent principalele eforturi ale ministerului de ramură se vor axa pe necesitatea creditării pentru crearea locurilor noi de muncă, elaborarea unui sistem de analiză şi prognoză reală a pieţei muncii. Conform unor date ale MEC, în anul 2005 doar 24,6 mii de şomeri (41 la sută din numărul celor înregistraţi) au fost plasaţi în cîmpul muncii.

Comentariu referitor la situaţia creată pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene

Serviciul de presă al Guvernului a difuzat un comunicat al Primului-ministru, în care se dau aprecieri situaţiei din regiunea transnistreană, menţionîndu-se şi următoarele:

• În regiunea transnistreană şi-au confirmat cetăţenia moldovenească circa 300 mii de persoane şi acest proces decurge cu viteza de aproximativ 1000 de acte de identitate pe lună, de aceea, nu este cazul de a afirma că ultimele acţiuni comune ale Moldovei şi Ucrainei au fost planificate cu scopul unei blocade şi ar putea avea un oarecare efect negativ asupra locuitorilor regiunii şi a economiei ei.
• Misiunea Uniunii Europene la frontiera moldo-ucraineană, Hotărîrea Guvernului Moldovei privind operaţiunile de export-import pentru agenţii economici din regiunea transnistreană, care prevede înregistrarea privilegiată în Chişinău, adoptarea Declaraţiei comune a prim-miniştrilor Moldovei şi Ucrainei de la 30 decembrie 2005 constituie prima etapă în procesul de normalizare a situaţiei la frontiera moldo-ucraineană.
• Realizarea celei de a doua etape - implementarea Declaraţiei comune a prim-miniştrilor Moldovei şi Ucrainei a decurs deschis şi transparent, în timpul consultărilor bilaterale şi multilaterale cu informarea tuturor celor interesaţi, a agenţilor economici din zona transnistreană.
• Regimul de înregistrare temporară pentru întreprinderile regiunii transnistrene presupune o procedură simplificată de legalizare a activităţii economice externe, în termen restrîns, fără perceperea taxelor vamale.
• Mecanismul de realizare a Declaraţiei comune a prim-miniştrilor din 30.12.2005, constituie, în principiu, o revenire la funcţionarea regimului de înregistrare temporară, care acţiona cu succes în 2003-2004. Anume acest lucru a fost solicitat în repetate rînduri părţii moldoveneşti de către antreprenorii regiunii transnistrene.
• Trimiterile la prevederile Memorandumului din anul 1997 nu-şi au locul, toţi experţii cunosc, că pentru realizarea prevederilor acestui Memorandum lipsesc mecanismele de drept.
• Realizarea Declaraţiei comune a prim-miniştrilor oferă condiţii pentru activitate legală şi transparentă a întreprinderilor, care sînt situate în regiunea transnistreană, ca o alternativă businessului subteran şi contrabandei. Blocada şi autoizolarea constituie măsuri care sînt luate de administraţia regiunii pentru a interzice întreprinderilor înregistrarea şi efectuarea perfectării vamale în departamentele respective ale Republicii Moldova. Politica de autoizolare a regiunii prejudiciază agenţii economic din partea stîngă a Nistrului şi economia întregii regiuni şi anume această politică este condamnabilă.

Preşedinţie

3.1. Decrete

La 3 martie 2006 Preşedintele Republicii Moldova a semnat decretele privind numirea unor ambasadori:

• Natalia GHERMAN a fost numită Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Regatul Suediei;
• Victor POSTOLACHI a fost numit în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Austria, Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lîngă OSCE şi Reprezentant pe lîngă Oficiul Naţiunilor Unite de la Viena.
• Veaceslav MADAN, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Bulgaria, a fost numit prin cumul, în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Albania, în Republica Macedonia şi în Serbia şi Muntenegru, cu reşedinţa la Sofia.

În perioada 1-10 martie 2006 au fost publicate zece decrete ale şefului statului privind acordarea distincţiilor oficiale.

Dumitru Ursu, ex-prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a Moldovei a fost decorat cu ordinul "Gloria Muncii". De notat că Ursu, în vîrstă de 46 ani, a demisionat din funcţia pe care a deţinut-o începînd cu anul 1992, din motive care nu sînt pe deplin cunoscute.

3.2. Şedinţe. Declaraţii

Renovarea unor monumente şi sedii

Preşedintele Republicii Moldova a prezidat o şedinţă de lucru în problema renovării şi amenajării Complexului muzeal "Alexei Mateevici" din satul Zaim, raionul Căuşeni. Urmează a fi renovate casa părintească a poetului, biserica în care a slujit tatăl acestuia, mormîntul poetului şi clădirea fostei şcoli primare, în care a învăţat Alexei Mateevici. După cum transmite mass-media, şeful statului a insistat ca reparaţia şi restaurarea obiectelor menţionate să poarte un caracter capital şi să includă consolidarea fundamentelor, pereţilor, restabilirea aspectului istoric al edificiilor, amenajarea teritoriului, repararea drumului de acces, construcţia sistemelor de termoficare şi asigurare cu apă. Voronin a propus ca pentru acoperirea financiară a lucrărilor să fie antrenate diferite surse: bugetul central şi local, Fondul Investiţiilor Sociale, sponsorizări etc.

La 2 martie Vladimir Voronin a convocat o şedinţă de lucru pentru discutarea problemei edificării unui nou sediu pentru Colegiul Naţional de Coregrafie. Preşedintele ţării a opinat că noul sediu al Colegiului Naţional de Coregrafie trebuie construit conform celor mai moderne cerinţe în domeniu, iar edificarea lui ar trebui să devină o prioritate pe agendele Ministerului Culturii şi Turismului, Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului, Agenţiei pentru Dezvoltare Regională şi Primăriei capitalei. El a propus în calitate de soluţie provizorie, ca Guvernul să identifice posibilităţi pentru finanţarea ritmică a lucrărilor de construcţie a anexei la actualul sediu al Colegiului.

Ordine şi legalitate în sistemul de expertiză medicală

Agenţia "Moldpres" informează că la 9 martie Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă în problema mecanismului de atribuire a gradelor de invaliditate, la care au participat factori respeonsabili din cadrul Guvernului, Parlamentului şi Preşedinţiei, reprezentanţi ai Asociaţiei Invalizilor. La şedinţă, şeful Consiliului Republican de Expertiză Medicală a Vitalităţii, Leonid Zaharia, a prezentat un raport privind activitatea sistemului de expertiză medicală, în care a menţionat nereguli grave, existente în domeniu. Potrivit rezultatelor unor controle efectuate au fost atestate cazuri de stabilire a gradului de invaliditate în lipsa documentelor corespunzătoare, a fost atestată lipsa în arhive a 16 mii de dosare de expertiză medicală. Directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a informat că recent a fost depistat un număr considerabil de cazuri de falsificare a dosarelor medicale la stabilirea invalidităţii, în anul 2005 numărul dosarelor falsificate constituind circa 20%. La şedinţă "s-a decis că Guvernul va examina oportunitatea sistării, începînd cu 1 aprilie anul curent, a eliberării pensiilor de invaliditate acelor persoane, ale căror dosare medicale lipsesc din arhive şi care refuză să fie reexpertizate pentru reconfirmarea dosarelor".

De notat în context că la finele anului trecut presa a relatat depre apariţia unui conflict de proporţii în cadrul Consiliului de Expertiză Medicală a Vitalităţii, mai mulţi medici-experţi fiind suspendaţi din funcţii pentru desfăşurarea unor cercetări de serviciu. Aceştia, la rîndul lor, au acuzat pe şeful Consiliului de abuz în serviciu şi cazuri de corupţie, invocînd obţinerea frauduloasă a gradelor de invalidiatate de către persoane apropiate funcţionarilor din cadrul Preşedinţiei, Guvernului şi Ministerului Sănătăţii.

Planul de dezvoltare a capitalei

Serviciul de presă al preşedinţiei comunică că Vladimir Voronin a convocat o şedinţă în problema realizării planului de dezvoltare a municipiului Chişinău în anul 2006. Propunerile avansate în acest sens de către conducerea Primăriei au vizat reconstrucţia Catedralei "Naşterea Domnului", construcţia unui azil pentru bătrîni, reparaţia centrului pentru minori, reconstrucţia şi redimensionarea Complexului Memorial, finalizarea construcţiei Gării de Nord, construcţia liniei de troleibuz în direcţia Universităţii Agrare, continuarea amenajării cartierelor locative şi realizarea unor proiecte de construcţie a mansardelor etc. Şeful statutlui a cerut urgentarea lucrărilor de proiectare, identificarea unor soluţii optime la stabilirea devizelor de cheltuieli şi gestionării gospodăreşti a mijloacelor repartizate pentru dezvoltarea municipiului în anul 2006.

Declaraţii la "Moldova 1"

În cadrul apariţiei la postul de televiziune "Moldova 1" Preşedintele Republicii Moldova a făcut o seriie de declaraţii privind apectele politicii interne şi externe a ţării:

• Referindu-ţse la problema transnistreană, Vladimir Voronin a airmat că pînă în prezent negocierile cu reprezentnaţii părţii transnistrene au fost ineficiente şi retragerea acestora din negocieri nu va constitui un impediment, discuţii urmînd a fi purtate "cu societatea democratică din regiune, alesă pe principii democratice". Voronin a comparat participarea Transnistriei la negocieri cu o şedinţă de judecată la care procurorul şi judecătorul negociază cu acuzatul ce pedeapsă să-i dea. Şeful statului a exclus posibilitatea unui nou conflict armat în Transnistria, afirmînd că "toate problemele sînt rezolvate pe cale politică".
• În relaţiile cu Federaţia Rusă sînt aşteptate noi abordări, Preşedintele Moldovei urmînd să efectueze o vizită la Moscova, unde va discuta cu Vladimir Putin aspecte ce ţin de problema transnistreană şi dezvoltarea relaţiilor de parteneriat strategic bilateral.
• Răspunzînd la întrebarea despre temeinicia acuzaţiilor de concentrare exagerată a puterii în stat şi despre refuzul de a renunţa la funcţia de preşdine al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, Vladimir Voronin a declarat că funcţia de preşedinte al PCRM îi ajută ca prin intermediul organelor de conducere ale partidului şi a fracţiunii majoritare să obţină îndeplinirea sarcinilor puse, colaborarea dintre Preşedinţie, Parlament şi Guvern contribuind la soluţionarea operativă a problemelor ţării.
• Cu referire la votarea din 4 aprilie 2005 pentru candidatura sa a unor formaţiuni politice de opoziţie Vladimir Voronin a afirmat că partidele respective au dat dovadă de maturitate politică şi nu au trădat pe nimeni. El consideră că coaliţia le-a permis acestor formaţiuni să-şi realizeze anumite obiective, exemplu fiind cele aşa-zise "zece condiţii" ale PPCD, care ar fi fost deja îndeplinite.
• Preşedintele ţării a mai declarat că nu va candida pentru funcţia de şef al statului, respectînd astfel prevederile constituţionale.
• Despre obiectivul integrării europene Voronin crede că acesta nu va fi atins pînă în anul 2009, dar el va face tot posibilul pentru a lăsa succesorului său un stat puternic, în care populaţia să trăiască decent. Şeful statului a mai precizat că nu există contradicţie între vectorul european enunţat de Moldova şi faptul că ţara noastră face parte din CSI, deoarece structura respectivă este cea mai mare piaţă de desfacere pentru produsele moldoveneşti, unde acestea se bucură de anumite facilităţi.

Politici economice

1. Sectorul real

Economia Moldovei a înregistrat o creştere de 7,1% în 2005...

În 2005 economia Republicii Moldova a înregistrat o creştere de 7,1%, iar PIB în preţuri comparabile a constituit 34,2 miliarde de lei (2,7 miliarde USD). În acelaşi timp, ritmul de creştere s-a dovedit a fi inferior celui din 2004, cînd creşterea a fost de 7,3%.

În particular, creşterea PIB a fost determinată atît de evoluţiile pozitive din sectoarele de bunuri şi servicii, cît şi din colectarea considerabilă a impozitelor pe produs şi import. Totodată, peste 60% din acumulările PIB revin pe seama serviciilor şi comerţului, pe cînd ponderea industriei şi agriculturii rămîne a fi destul de mică. Spre exemplu, sectorul agricol a înregistrat o creştere de numai 1% faţă de 2004 şi a avut o pondere de cca 25% la formarea PIB în 2005.



...însă ritmurile de creştere au încetinit, ca de altfel şi în alte state din spaţiul CSI

Pe de altă parte, potrivit datelor Comitetului de Statistică al CSI cea mai înaltă creştere economică a fost înregistrată în Azerbaidjan - 26,4%, urmat de Armenia cu 13,9%, Belarus şi Kazahstan cu o creştere de 9,2% a PIB. Dacă s-ar face un clasament potrivit creşterii PIB Republica Moldova s-ar situa pe locul patru între statele CSI. De fapt, potrivit unui recent raport al ONU ţările în tranziţie (inclusiv cele din CSI) au înregistrat cele mai înalte niveluri de creştere economică între 2000-2005, cu o medie de 6%, iar statele CSI o medie de 7%. Pe de altă parte, doar în Armenia şi Azerbaidjan nivelurile creşterii economice în 2005 au fost mai mari ca în 2004, evoluţie reflectată în graficul de mai jos.



Sursa: Comitetul de Statistică al CSI şi calculele noastre

Potrivit prognozelor guvernamentale creşterea PIB pentru 2006 este de 6,5%, însă aceasta ar putea diminua moderat pînă la 5% ca urmare a creşterii preţurilor la carburanţi şi a unui grad încă mic de concentrare a investiţiilor în procesul de producţie. Volumul mare al transferurilor băneşti din străinătate şi preţul energiei de import în creştere ar putea genera o inflaţie mai mare în 2006.

Pe de altă parte, grupul britanic EIU (Economist Intelligence Unit) prognozează un ritm mediu de creştere de 4,1% pentru Europa Centrală şi de Est (Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia şi Slovenia), 4,4% pentru statele balcanice (Bulgaria, Croaţia, Macedonia, România şi Serbia şi Muntenegru), 6,6% pentru ţările baltice (Estonia, Lituania, Letonia) şi 5,9% pentru ţările din CSI (Azerbaidjan, Kazahstan, Moldova, Rusia, Ucraina Uzbekistan).

2. Preţurile şi inflaţia

Inflaţia creşte încet dar sigur...

În ianuarie 2006 rata inflaţiei a fost cu 1,9% mai mare faţă de decembrie 2005, iar pentru luna februarie indicele preţurilor de consum a constituit 1,4%. Cumulativ pentru primele două luni ale anului rata inflaţiei a fost înregistrată o rată a inflaţiei de 3,3%. În opinia noastră acest nivel se va menţine şi pentru luna martie sau chiar va creşte moderat. Cea mai mare creştere a preţurilor a fost la tarifele pentru serviciile prestate populaţiei cu 3,3% (generată în mare parte de majorarea preţurilor pentru consumul de gaze naturale), preţurile pentru produsele alimentare au crescut cu 3,1%, iar cele la produsele nealimentare - cu 2,6%.

În baza datelor BGC (bugetelor gospodăriilor casnice), în 2006 în calcularea IPC (indicelui preţului de consum) produsele alimentare vor deţine o cotă de 44,5%, faţă de nivelul din anul trecut de 45,77%, cele nealimentare 30,19%, în comparaţie cu 29,77% din anul trecut, iar serviciile prestate populaţiei vor constitui 25,36%, faţă de 24,47 din 2005.

...Moldova situîndu-se pe poziţia a trei între ţările CSI după nivelul creşterii preţurilor

Republica Moldova se situează locul trei între statele CSI după nivelul creşterii preţurilor de consum, ritmuri mai mari de creştere a preţurilor fiind înregistrate doar în Armenia şi Rusia, respectiv, 3,6% şi 2,4%. După Moldova urmează Tadjikistan, cu o rată a inflaţiei de 1,5%, Azerbaidjan, Belarus şi Kîrgîzstan, cîte 1,3%. Celei mai mici creşteri de preţuri au fost înregistrate în Ucraina, Georgia, respectiv, cîte 1,2% şi Kazahstan, cu cea mai mică inflaţie din CSI - de 0,9%.



Sursa: Comitetul de Statistică al CSI şi calculele noastre

Guvernul şi Banca Naţională au prognozat pentru acest an un nivel al inflaţiei de pînă la 10%, nivel care în opinia noastră va fi greu de menţinut ţinînd cont de faptul că economia ar putea fi afectată de scumpirea resurselor energetice. Menţionăm că în februarie a.c. au fost majorate tarifele la gazele naturale cu cca 37%, tarife care la rîndul ar putea genera şi o scumpire a energiei electrice.

3. Sectorul bancar

Activele totale ale sistemului bancar moldovenesc au crescut în ianuarie 2006...

Activele totale ale sistemului bancar din Moldova au crescut, în luna ianuarie, cu 147 milioane de lei (11,4 milioane USD), estimîndu-se că tendinţele de creştere înregistrate în ultimii doi ani se vor menţine şi în continuare. Valoarea activelor era de cca 18,2 miliarde de lei (cca 1,401 miliarde USD sau 1,175 miliarde Euro) la începutul lui februarie. Pentru comparaţie, valoarea activelor sistemului bancar din România este estimată la peste 36 miliarde Euro, active ce sînt de 30 ori mai mari decît cele din sistemul bancar din Republica Moldova.

...însă volumul depozitelor la termen în lei moldoveneşti s-a redus...

În acelaşi timp, volumul depozitelor la termen în lei moldoveneşti s-a redus, cauzat în principal de scăderea volumului depozitelor atrase de la persoane juridice. Pe cînd ponderea depunerilor la termen ale persoanelor fizice s-a majorat cu 11,7% faţă de luna decembrie 2005, pînă la nivelul de 69,8% din volumul total al depozitelor în moneda naţională atrase în ianuarie 2006.

...pe fundalul undei rate a dobînzii mai ridicate

În luna ianuarie rata medie a dobînzii la depozitele la termen în lei moldoveneşti a crescut cu 0,28 p.p., constituind 10,83% (7,91% pentru persoane juridice şi 12,10% pentru persoane fizice, în comparaţie cu 7,98% şi 12,41%, respectiv, în luna decembrie 2005). În acelaşi timp, rata medie a dobînzii la depozitele în valută străină s-a micşorat cu 0,18 p.p., constituind 5% (4% pentru persoane juridice şi 5,19% pentru persoane fizice).

Potrivit datelor BNM la începutul lunii februarie soldul depozitelor în sistemul bancar a însumat 11,245 miliarde lei, micşorîndu-se cu 10,8 milioane lei (0,1%) faţă de luna decembrie 2005. Scăderea acestuia a fost provocată de diminuarea depozitelor în monedă naţională cu 211,4 milioane lei (3,2%).

Din cauza dobînzilor mici la depozite populaţia ar putea să-şi caute alte plasamente...

Prognoză pentru 2006: Valoarea şi numărul creditelor vor creşte, nu acelaşi lucru se va întîmpla, însă, cu depozitele - din cauza dobînzilor mici, e foarte probabil că oamenii vor căuta să-şi depună economiile în alte plasamente, mai rentabile.

Băncile centrale din lume îşi modifică rezervele valutare...

Conform unui sondaj publicat la jumătatea lui februarie 2006 de publicaţia Central Banking, care apare la Londra, anul trecut a evidenţiat o tendinţă de migrare de la dolar către euro a rezervelor valutare naţionale. Sondajul Central Banking a fost realizat în rîndul a 56 de bănci centrale din lume.

Euro
10 bănci şi-au redus proporţia rezervelor în Euro.
23 de bănci au crescut proporţia rezervelor valutare în Euro.
Majoritatea celor care s-au reorientat spre euro au fost bănci centrale europene din afara zonei euro.

Dolar
15 bănci şi-au redus proporţia rezervelor în USD.
12 bănci au crescut proporţia rezervelor valutare în USD.
Majoritatea celor ce s-au consolidat pe dolar au fost bănci centrale din Asia, America Latină şi alte ţări producătoare de petrol.

Rezervele deţinute de băncile participante la sondaj reprezintă cca 42% din totalul de 4,4 trilioane de USD aflat în administrarea băncilor centrale din lume la sfîrşitul lunii iunie 2005. Banca Naţională a Moldovei deţine rezerve valutare în valoare de cca 600 milioane USD, iar 30% din acestea sînt denominate în Euro.

4. Finanţe publice

Veniturile la bugetul de stat ar putea să diminueze în perioada imediat următoare...

În perioada ianuarie-februarie 2006 la bugetul de stat au fost acumulate venituri de bază în sumă de cca 1,1 miliarde lei (71,2 milioane Euro), venituri care au crescut cu 22,2% faţă de primele două luni ale anului 2005. Însă această creştere pronunţată ar putea fi temperată ca urmare a micşorării ratei impozitului corporativ pînă la 15%, scăderea veniturilor agenţilor economici datorită creşterii preţurilor la resursele energetice, reglementările guvernamentale şi nu în ultimul rînd barierile comerciale, cum ar fi cele impuse de Rusia.

5. Comerţul extern

Deficitul comercial creşte cu "perspective"...

Deficitul comercial al Moldovei a înregistrat, în luna ianuarie, nivelul de 76,5 milioane USD şi a crescut de aproape 1,9 ori faţă de ianuarie 2005, cu "perspective" de creştere pronunţată în lunile următoare. Datele statistice arată că volumul comerţului extern pentru prima lună a anului a fost de 220 milioane USD, fiind cu peste 17% mai mare decît în ianuarie 2005. Cu toate că principalii parteneri ai Moldovei în relaţiile de export-import rămîn a fi ţările din spaţiul CSI cu o cotă de 46,7% în total, ponderea exporturilor moldoveneşti în statele UE a crescut de la 29,7% în decembrie 2005 la 34,7% în ianuarie 2006, creştere care s-a datorat în mare parte reorientării producţiei alimentare si vegetale spre UE.

Valoarea şi volumul exporturilor moldoveneşti ar putea creşte ca urmare reluării importului de zahăr din Moldova de către România şi Ucraina (pentru ultima un proiect în acest sens urmează să fie examinat în timpul apropiat de către Guvernul de la Kiev). Guvernul a prognozat pentru 2006 o creştere cu 13% a exporturilor, şi cu 11% a importurilor.

Problema transnistreană

Procedurile vamale unificate moldo-ucrainene

La 3 martie Ucraina a purces la implementarea procedurilor unificate de control vamal la frontiera moldo-ucraineană în urma acordurilor atinse cu partea moldovenească cu privire la mecanismul de punere în aplicare a Declaraţiei premierilor moldovean şi ucrainean în această problemă (a se vedea e-journal-ul nr. 68). Astfel, din 3 martie, autorităţile vamale ucrainene permit trecerea peste frontiera moldo-ucraineană, inclusiv segmentul transnistrean al acesteia, doar a mărfurilor însoţite de documentele vamale oficiale ale Republicii Moldova. Autorităţile moldovene au introdus mai multe facilităţi pentru înregistrarea provizorie a întreprinderilor transnistrene la Camera Înregistrării de Stat a RM, care includ şi acordarea acestora a certificatelor care permit schimburile comerciale în regim preferenţial cu Ucraina. În plus, la 10 martie Parlamentul de la Chişinău a adoptat o lege care prevede rambursarea valorii taxelor vamale agenţilor economici transnistreni care vor realiza operaţiuni de export-import în baza certificatelor vamale moldoveneşti.

Salutate de către Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă şi de Securitate a UE, Javier Solana, măsurile moldo-ucrainene au fost primite cu multă iritare atît la Tiraspol, cît şi la Moscova. La 4 martie Ministerul rus de Externe a dat publicităţii un comunicat în care îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu impunerea "inopinată" a măsurilor de "înăsprire" a regimului de tranzit a mărfurilor transnistrene prin frontiera moldo-ucraineană. Sub pretextul de restabilire a ordinii la frontieră, Ucraina şi Moldova exercită presiuni economice asupra Transnistriei pentru a o forţa pe aceasta să cedeze în probleme legate de reglementarea transnistreană, se mai afirmă în comunicat. La 10 martie Duma de Stat a Rusiei a adoptat o declaraţie "Cu privire la încălcarea de către Ucraina a acordurilor cu privire la reglementarea transnistreană şi stabilirea unei blocade economice totale împotriva Transnistriei". Invocînd drepturile celor "170,000 de conaţionali" care locuiesc în regiunea transnistreană, deputaţii ruşi îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu situaţia tensionată creată în urma introducerii procedurilor vamale unificate moldo-ucrainene. Noile măsuri vamale sînt calificate drept "măsuri economice represive" faţă de Transnistria, intenţionate să o facă pe aceasta să accepte planul moldovenesc unilateral de reglementare transnistreană. Deputaţii ruşi cer anularea procedurilor vamale moldo-ucrainene şi revederea acestora. Atît comunicatul Ministerului de externe, cît şi declaraţia Dumei de Stat invocă Memorandumul de la Moscova din 1997 care ar stabili dreptul Transnistriei la activitatea comercială externă de sine stătătoare. Autorităţile de la Chişinău au precizat în repetate rînduri că acest drept poate fi exercitat de către Transnistria doar în cîmpul constituţional şi în baza legislaţiei RM, ceea ce se şi încearcă a realiza prin unificarea procedurilor vamale moldo-ucrainene.

Autorităţile transnistrene au calificat măsurile moldo-ucrainene drept "blocadă economică" şi au acuzat Ucraina că a luat partea RM în conflict. Liderul transnistrean Igor Smirnov a ameninţat chiar că Transnistria se va retrage din procesul de reglementare transnistreană în răspuns la introducerea acestor măsuri. La 10 martie "ministrul economiei" al regiunii a declarat că Transnistria a suferit pierderi în valoare de circa 20,2 milioane de dolari în urma introducerii "blocadei economice" de către Ucraina. Acestea s-ar datora în primul rînd întreruperii activităţii a 10 întreprinderi transnistrene, care sînt principalii plătitori la bugetul regiunii, şi trecerea în regim de lucru de 3-4 zile de lucru pe săptămînă a altor 20 de întreprinderi. În regiune au loc mitinguri de protest organizate de aşa-zisele organizaţii obşteşti patriotice, inclusiv corporaţia de tineret "Prorîv", creată cu sprijinul departamentului de securitate transnistrean şi a administraţiei de la Kremlin. Liderul separatist Igor Smirnov a emis la 7 martie un decret prin care interzice finanţarea externă a organizaţiilor neguvernamentale din regiune. Mai multe mass-media transnistrene şi ruse au transmis informaţii cu privire la creşterea preţurilor la produsele de consum curent şi au avertizat cu privire la alte posibile consecinţe umanitare nefaste pe care acţiunile Ucrainei le-ar putea avea asupra regiunii transnistrene.

În acelaşi timp, departamentul ucrainean de grăniceri a declarat că nu creează obstacole pentru tranzitul mărfurilor transnistrene peste frontiera moldo-ucraineană. "Problemele şi cozile de mijloace de transport care apar la punctele de trecere la frontiera cu Transnistria sînt create în mod artificial şi unilateral de către partea transnistreană", se arată într-un comunicat de presă al departamentului ucrainean. Aceste afirmaţii au fost confirmate de către reprezentantul special al Ucrainei pentru reglementarea transnistreană, Dmitri Tkaci, care a declarat la 10 martie la Odesa că "Transnistria se ocupă cu autoblocada şi autoizolarea". "Am vizitat punctele de trecere de pe porţiunea transnistreană a frontierei. Pot să spun cu încredere că nu există nici o blocadă. Din contra, Transnistria blochează ea însăşi trecerea transporturilor care merg în regiune", a declarat Tkaci aducînd drept exemplu 10 camioane încărcate cu pulpe de găină aparţinînd firmei "Şerif", pe care vama transnistreană nu le lase să intre în regiune după ce au trecut vama ucraineană. "Putem vorbi astăzi despre o autoblocadă. Transnistria vrea în acest fel să rupă toate acordurile, să creeze o isterie în jurul aşa-numitei blocade. Astfel, administraţia de la Tiraspol face presiuni asupra Kievului", a mai declarat oficialul ucrainean. Preşedintele ucrainean Victor Iuşcenko a afirmat la 11 martie că poziţia Ucrainei vizavi de situaţia de pe porţiunea transnistreană a frontierei moldo-ucrainene corespunde normelor internaţionale şi planului de reglementare transnistreană, sprijinit atît de partea moldovenească, cît şi de cea ucraineană. Iuşcenco a declarat că în viitorul apropiat la Kiev vor avea loc consultări cu partea transnistreană cu privire la situaţia creată. De asemenea, Iuşcenco a declarat că Ucraina va reglementa toate problemele de ordin comercial-economic cu Moldova reieşind din recunoaşterea integrităţii teritoriale, independenţei şi suveranităţii Moldovei şi în baza normelor internaţionale în vigoare. Potrivit preşedintelui ucrainean, procedurile vamale la frontiera moldo-ucraineană au fost introduse în vederea asigurării transparenţei modului de trecere a frontierei, iar misiunea UE de asistenţă la frontieră veghează ca acestea să corespundă normelor internaţionale.

Negocierile in format "5+2"

Runda de negocieri în format "5+2" din 27-28 februarie a fost întreruptă după ce la 28 februarie delegaţia moldoveană a părăsit pe neaşteptate sala de negocieri. Peste cîteva ore, delegaţia moldovenească a dat publicităţii un comunicat în care şi-a exprimat alarmarea cu privire la lipsa progresului în asigurarea liberei circulaţii a cetăţenilor şi mărfurilor în zona de securitate a conflictului transnistrean şi a îndemnat participanţii la negocieri să se concentreze asupra rezolvării acestei probleme, în perspectiva apropiatelor lucrări agricole de primăvară. Pe de altă parte, tot la 28 februarie liderul separatist Igor Smirnov a emis o dispoziţie cu privire la utilizarea terenurilor agricole din raionul Dubăsari, care prevede că, cultivarea terenurilor agricole respective şi transportarea roadei de pe acestea de către locuitorii şi agenţii economici din satele de sub jurisdicţia RM se va realiza în baza unor certificate de "înregistrare preferenţială specială a drepturilor de utilizare a terenurilor agricole". Înregistrarea respectivă se va face în baza unor contracte de arendă încheiate cu autorităţile transnistrene, iar la transportarea roadei de pe terenurile agricole vor fi achitate taxele vamale potrivit "legislaţiei Transnistriei".

Unicul document semnat în cadrul rundei de negocieri a fost o declaraţie comună a mediatorilor şi observatorilor în care aceştia şi-au exprimat regretul în legătură cu zădărnicirea rundei de negocieri, dar şi-au reafirmat disponibilitatea de a continua contactele şi consultaţiile în vederea continuării procesului de negocieri în formatul "5+2". Mai multe mass-media de la Chişinău au declarat că următoarea rundă de negocieri în format "5+2" va avea loc la 4-5 aprilie, dar aceste date nu au fost confirmate oficial de către participanţii la negocieri.

Relaţii externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a aprobat o nouă rezoluţie interimară cu privire la executarea hotărîrii Curţii Europene pentru Drepturile Omului în cazul "Ilaşcu şi alţii împotriva Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse". În document se insistă asupra aplicării deciziei CEDO despre punerea în libertate a lui Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa, deţinuţi ilegal de autorităţile de la Tiraspol.

La 7 martie Curtea Europeană pentru drepturile Omului a început audierea publică în dosarul "Manole şi alţii contra Moldovei", admisibilitatea căruia se examinează cu participarea reprezentanţilor petiţionarilor, ai avocaţilor lor şi a reprezentanţilor Guvernului. În dosar apar Larisa Manole, Corina Fusu, Mircea Surdu, Dinu Rusnac, Viorica Cucereanu-Bogatu, Angela Aramă-Leahu, Ludmila Vasilache, Leonid Melnic şi Diana Donică, foşti şi actuali angajaţi ai Companiei "Teleradio-Moldova". Aplicaţii acuză încălcarea articolului 10 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (Libertatea de exprimare). Urmare a audierilor desfăşurate Curtea Europeană a cerut autorităţilor Moldovei să prezinte răspunsuri la întrebările formulate, pînă la 21 martie 2006.

Pe 12 martie la Chişinău au sosit în vizită de lucru coraportorii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) pentru Moldova Josette Durrieu şi Egidijus Vareikis. Eu urmează să se întîlnească cu conducerea ţării, reprezentanţii fracţiunilor parlamentare, ai asociaţiilor obşteşti. De notat că rezultatele ultimei vizite a raportorilor au stat la baza adoptării Rezoluţiei şi Recomandării APCE din octombrie 2005 despre funcţionarea instituţiilor democratice în Moldova, sub impactul cărora Parlamentul a adoptat un program legislativ special de realizare a recomandărilor. Primele întîlniri raportorii le-au avut cu reprezentanţii fracţiunilor parlamentare, care au apreciat interesul manifestat de CE drept benefic pentru promovarea reformelor, menţinerea ţării sub monitorizare neavînd efecte negative. Reprezentanţii opoziţiei parlamentare au declarat raportorilor că doresc efecte mai serioase ale reformelor, promovarea lor în domenii de impact major imediat. În cadrul întîlnirii cu Prim-ministrul Vasile Tarlev, raportorii APCE au declarat că la etapa actuală Moldova trebuie să depună eforturi în implementarea reformelor instituţionale, obţinerea progreselor în domeniul funcţionării instituţiilor democratice contribuind decisiv la promovarea imaginii ţării pe plan internaţional.

Republica Moldova - Uniunea Europeană

Republica Moldova va negocia anul curent obţinerea de la Uniunea Europeană a unui regim de Preferinţe Comerciale Autonome pentru un şir de produse exportate de ţara noastră. Acţiunile respective constituie o prioritate a activităţii Ministerului Economiei şi Comerţului pentru anul 2006. Moldova doreşte un regim mai avantajos, dar pentru aceasta trebuie să reformeze sistemul de certificare a originii mărfurilor exportate şi să aigure consoliodarea administrării vamale. Datele statistice indică că în 2005 Republica Moldova a exportat în UE mărfuri în valoare de circa 325 milioane dolari SUA, înregistrînd o creştere de 9,5 la sută comparativ cu anul 2004. De notat însă şi faptul că în 2005 importurile din ţările UE au cresut comparativ cu anul 2004 cu peste 29 la sută, cifrîndu-se la peste 750 milioane dolari SUA.

Într-o Declaraţie a Comisiei Europene se menţionează că aceasta urmăreşte cu atenţie evenimentele de la graniţa dintre Ucraina şi Moldova, misiunea UE de Asistenţă la Frontieră fiind prezentă în teritoriu şi monitorizînd în permanenţă situaţia. Comisia Europeană apreciază pozitiv hotărîrea cu care Ucraina şi Moldova realizează măsurile necesare pentru implementarea Declaraţiei Comune cu privire la aspectele vamale semnată de către Prim-miniştrii Ehanurov şi Tarlev pe 30 decembrie 2005. Scopul acestor măsuri este asigurarea transparenţei la frontieră, permiterea oricăror bunuri legale să tranziteze liber graniţa dintre Ucraina şi Moldova, măsuri cae nu pot fi considerate în nici un fel drept "blocadă". Comisia condamnă orice eforturi ale autorităţilor transnistrene auto-proclamate să împiedice circulaţia legitimă a bunurilor la frontiera de stat dintre Ucraina şi Moldova şi înregistrarea agenţilor economici de către autorităţile moldovene.

Republica Moldova - România

În cadrul Reuniunii miniştrilor de mediu ai statelor-membre ale Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), reprezentanţii României au declarat că vor susţine Republica Moldova în realizarea obiectivelor europene de protecţie a mediului. România a pus la dispoziţia autorităţilor de mediu din Moldova setul de directive europene în domeniul mediului, traduse în limba româna.

Republica Moldova - Federaţia Rusă

Duma de Stat a Federaţiei Ruse a adoptat la 10 martie o Declaraţie privind aplicarea noului regim vamal la frontiera moldo-ucraineană, în care apreciază că acţiunile autorităţilor din cele două state "cauzează un prejudiciu de proporţii economiei Transnistriei şi s-ar putea solda cu o catastrofă umanitară", constituind "sancţiuni economice". Deputaţii ruşi consideră că astfel "sînt încălcate drepturile Transnistriei de a desfăşura activitate economică de sine stătătoare" şi se pronunţă pentru "restabilirea regimului vamal anterior la frontiera ucraineano-transnistreană", îndemnînd toate părţile interesate "să susţină negocieri şi consultări".

Reprezentantul oficial al Ministerului de externe al Federaţiei Ruse a comentat mass-mediei concluziile făcute ca rezultat al vizitei delegaţiei ruseşti în Transnistria. Mihail Kalmînin a declarat că "înăsprirea regimului de control vamal la frontiera moldo-ucraineană s-a produs imediat după întîlnirea ministerială a troicăi UE cu Ucraina". El a mai declarat că măsurile respective "de la bun început erau planificate ca măsură politică de influenţă economică a regiunii".

Valerii Keniaikin, trimisul cu misiuni speciale al Ministerului rus de externe a afirmat că Rusia "va face tot posibilul pentru deblocarea situaţiei din Transnistria", deoarece în regiune "există pericolul unei catastrofe umanitare". El a spus că Federaţia Rusă nu va lăsa la greu "nici pe cetăţenii săi care locuiesc în Transnistria, nici pe ceilalţi locuitori din regiune, acordîndu-le ajutorul umanitar necesar". Răspunzînd întrebării despre acordarea ajutorului financiar autorităţilor transnistrene, oficialul rus a afirmat că o astfel de posibilitate este examinată de guvernul rus, care va adopta o decizie corespunzătoare. Keniaikin a mai afirmat că în luna aprilie urmează să se desfăşoare o reuniune la care "vor fi examinate aspectele politice din cadrul negocierilor pentru reglementarea problemei transnistrene". Unele afirmaţii ale oficialului rus în care s-a referit la recentele declaraţii ale Preşedintelui Republicii Moldova au provocat reacţie de răspuns din partea administraţiei prezidenţiale, consilierul Mark Tkaciuk respingînd interpretările făcute, pe care le consideră datorate "informării extrem de proaste" în cadrul departamentului rus de externe.

Întrebat despre iminenţa creşterii preţului la gazele naturale livrate Republicii Moldova. Preşedintele Concernului rus "Gazprom" Aleksei Miler a declarat că preţul gazelor ruseşti pentru Moldova "trebuie să fie la nivelul preţului european", deşi negocierile continuă. El a motivat această poziţie prin "aplicarea principiilor economiei de piaţă" şi tratamentul unic faţă de toate statele ex-sovietice".

Holdingul rusesc "Vinnîi Mir", unul dintre cei mai mari importatori de vinuri din Moldova, afirmă că cota vinurilor moldoveneşti pe piaţa rusă este în scădere. În anul 2005 cota de piaţă a vinurilor moldoveneşti s-a redus de la 60%, până la 52% din totalul vinurilor de import, iar pentru 2006 este anticipată diminuarea cotei până la 40%. Chiar dacă exporturile din Republica Moldova sînt în creştere, cota de piaţă scade din cauza creşterii considerabile a consumului de vinuri în Federaţia Rusă.

Conform unui comunicat difuzat de Agenţia "Moldpres", în adresa Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare din Moldova a parvenit o scrisoare de la Agenţia pentru Asigurarea Securităţii alimentare din Federaţia Rusă, care solicită prezentareaunui plan de export al producţiei agricole pe pieţele ruseşti. În acelaşi timp, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentarecontinuă tratativele cu Serviciul federal pentru control fitosanitar şi veterinar din Rusia, pentru a debloca exportul producţiei agricole moldoveneşti, avînd în vedere că autorităţile Moldvei au îndeplinit toate cerinţele formulate de partea rusă.

Moldova în lume

Ambasada Statelor Unite şi-a exprimat îngrijorarea privind unele afirmaţii făcute în mass-media din Moldova, din care ar rezulta că Declaraţia Ambasadei SUA din 17 februarie 2006 pe marginea cazului Pasat "ar reprezenta o ingerinţă în politica internă a Moldovei. În declaraţia Ambasadei SUA din 1 martie se menţionează că "Moldova nu are un prieten mai bun decît Statele Unite, una din primele ţări care a recunoscut independenţa Moldovei şi cel mai mare donator de asistenţă bilaterală". Ambasada atenţionează că persoanele pe care reprezentanţii unor ziare de la Chişinău îi atribuie unor grupări de interese din SUA "sînt actuali sau foşti oficiali americani remarcabili, care au lucrat intens pentru a promova interesele naţionale ale Statelor Unite". SUA reiterează că tranzacţia de vînzare a avioanelor MIG către Statele Unite a fost în interesul ambelor ţări şi afirmaţiile contrarii sunt eronate.

La 8 martie Departamentul de Stat al SUA a dat publicităţii Raportul anual privind respectarea drepturilor omului, incluzînd un capitol aparte pentru Moldova, în care se constată că Guvernul ţării respectă drepturile cetăţenilor, dar există probleme într-o serie de domenii, în special legate de situaţia din regiunea transnistreană. Pentru a corespunde standardelor internaţionale în domeniul drepturilor omului, autorităţile de la Chişinău ar trebui să întreprindă mai multe acţiuni pentru îmbunătăţirea situaţiei din justiţie şi din instituţiile penitenciare. De asemenea, în raport se constată necesitatea unor acţiuni adecvate pentru asigurarea libertăţii mass-media, a drepturilor opoziţiei politice, combaterea traficului de persoane, eliminarea discriminării femeilor şi copiilor.

Studii, analize, comentarii

Ostaticii regimului transnistrean
Igor Boţan, 14 martie 2006

Autorităţile ruse trebuie să-i convingă pe liderii separatişti să elibereze "ostaticii transnistreni", în caz contrar, să procedeze aşa cum au procedat cu alte "regimuri" care iau ostatici

»»»

Potenţiale consecinţe economice ale noului regim vamal
Iurie Gotişan, 14 martie 2006

"Blocada economică" - termen cu care operează cu fast şi emfază administraţia de la Tiraspol în declaraţiile sale - este mai degrabă o autoblocadă

»»»