versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Rezumatul hotărârilor şi deciziilor CEDO pe marginea cererilor îndreptate împotriva Moldovei, Vladislav Gribincea

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Remanieri

Parlamentul a declarat vacante două mandate de deputat, unul aparţinînd fracţiunii PCRM, iar celălalt Blocului electoral "Moldova Democrată". Conform ordinii, în funcţia vacantă de pe lista BMD urmează a fi validat mandatul lui Efim Agachi, reprezentant al Partidului Democrat din Moldova.

1.2. Acte legislative

• Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice. Legea adoptată introduce un şir de modificări menite să liberalizeze regimul de trecere a frontierei de către persoanele fizice şi bunurile pe care acestea le introduc în ţară sau le scot peste hotare. În special, este permisă introducerea în ţară a valutei în mărimi nelimitate, precum şi scoaterea din Moldova a valutei în sumă de pînă la 10 mii euro, fără prezentarea unor documente bancare justificative.

• Proiectul de lege pentru modificarea articolului 5 al Legii nr.633-XV din 15 noiembrie 2001 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Documentul adoptat în prima lectură, prevede că datele despre orice operaţiuni financiare limitate sau suspecte se expediază Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei¹. Totodată, plafonul minim al operaţiunilor respective efectuate de persoanele fizice a fost redus pînă la 200 mii lei (15 mii dolari SUA).

• Proiectul Legii pentru completarea unor acte legislative referitoare la activitatea vamală. Proiectul adoptat în prima lectură prevede transferarea competenţelor de certificare a originii de la Camera de Industrie şi Comerţ la Serviciul vamal. Se propune a stabili că la certificarea originii mărfurilor exportate, organele vamale sînt în drept să solicite de la agentul economic documentele necesare, care ar justifica şi demonstra originea mărfurilor şi să efectueze, după caz, expertiza originii mărfurilor.

1.3. Control parlamentar. Declaraţii

Audieri

Comisia specială pentru monitorizarea procesului de restituire a depunerilor băneşti ale deponenţilor Băncii "Guineia" şi ai Concernului "Intercapital" s-a întrunit într-o şedinţă la care au fost audiate rapoartele şi informaţiile prezentate de Ministerul Justiţiei, Procuratura generală şi administratorii din oficiu. Conform informaţiilor prezentate, organele procuraturii au examinat pretenţiile înaintate de foştii deponenţi ai Băncii "Guineia", iar organele de executare au organizat licitaţii pentru comercializarea unui imobil ce a aparâinut anterior Concernului "Intercapital" şi a fost luat în prorpitatea statului. Conform Legii Nr.197 din 28.07.2005: Departamentul de executare al Ministerului Justiţiei urma să vîndă "în regim de urgenţă" imobilul respective amplasat în or.Vatra din mun.Chişinău şi să asigure executarea documentelor executorii ale deponenţilor "Intercapital", iar Guvernul, în termen din 2 luni de la intrarea în vigoare a respectivei Legi (pînă la 12.10.2005), trebuia să întreprindă măsurile necesare îndeplinirii ei. Conform informaţiei prezentate la şedinţa Comisiei speciale, licitaţiile de vînzare a imobilului au eşuat, motiv pentru care restituirea a careva sume nu este posibilă.

Întrebări şi interpelări

Ministerul Justiţiei a prezentat răspunsurile sale la interpelarea despre activitatea organizaţiilor de pionieri, menţionînd principiile care au stat la baza formării şi activităţii organizaţiilor respective ele tinerilor din Moldova, înregistrate cu statut de organizaţie obştească. Totodată, reprezentantul ministerului a afirmat că numărul organizaţiilor respective şi numărul membrilor lor nu este cunoscut, deoarece în legislaţie nu este stabilită obligaţia de a informa despre o asemenea obligaţie.

Deputatul PPCD Gheorghe Susarenco a adresat Procuraturii generale solicitarea de a examina posibilitatea intentării dosarelor penale împotriva preşedinţilor judecătoriilor sectoarelor Centru şi Buiucani din mun.Chişinău. Conform unui răspuns primit de la Consiliul Superior al Magistraturii, în instanţele numite nu se respectă principiul repartizării aleatorii (conform art.344 Cod de procedură penală: în modul stabilit la începutul anului, în ordine alfabetică) a dosarelor penale, preşedinţii instanţelor luînd decizii fie "reieşind din complexitatea sau rezonanţa dosarului", fie "reieşind din sarcina care revine judecătorilor". Deputatul Susarenco consideră că în acţiunile respective sînt elemente ale infracţiunii "Exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu". De notat în context că preşedintele judecătoriei Centru a examinat dosarul în cazul fostului ministru al Apărării Valeriu Pasat, pe care l-a condamnat pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art.185 al Codului penal din 1961 - "Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu". Examinarea dosarelor la Judecătoria sectorului Buiucani se află adesea în centrul atenţiei opiniei publice din cauza că în raza teritorială a acesteia sînt situate instituţiile centrale ale puterii de stat (Parlament, Preşedinţie, Guvern), precum şi sediile CCCEC, SIS, dosarele cu implicarea acestor instituţii avînd rezonanţă deosebită.

Deputatul Susarenco a reiterat şi interpelarea sa anterioară, în care ceruse Consiliului municipal să demită din funcţii pe viceprimarii mun.Chişinău, pe motiv că numirea în funcţie a fost realizată cu încălcarea legislaţiei.

Deputatul Dumitru Braghiş a solicitat Guvernului prezentarea unor informaţii despre situaţia în domeniul pensiilor de asigurări sociale, care urmează a fi indexate de la 1 aprilie 2006. În opinia deputatului, procedura de indexare uniformă a pensiilor este inechitabilă, deoarece persoanele cu pensii mici vor primi o indexare minoră, pe cînd cei care primesc pensii mari vor primi şi majorări mari, comparabile chiar cu mărimea medie a pensiilor². Despre necesitatea reformării sistemului de pensionare se duc discuţii de mai mult timp şi anterior Guvernul preconiza efectuarea unor măsuri pentru majorări şi indexări diferenţiate, însă un rezultat final aşa şi nu a fost atins.

Declaraţii

Fracţiunea AMN a lansat la 23 martie o declaraţie despre nerespectarea angajamentelor asumate în faţa Consiliului Europei, în cuprinsul căreia se afirmă că Republica Moldova "nu se conformează angajamentelor asumate la admiterea în Consiliului Europei" şi din această cauză, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) monitorizează o perioadă atît de îndelungată funcţionarea instituţiilor democratice în Moldova. AMN invocă faptul că partidul majoritar "nu îşi onorează angajamentele de reformare a sistemului politic, a sectorului public, a administraţiei si autonomiei locale, a audiovizualului, a justiţiei si a Procuraturii". În declaraţie, majoritatea parlamentară este acuzată de tărăgănarea realizării Programului calendaristic de ajustare a legislaţiei la Rezoluţiile şi Recomandările APCE, de încălcarea moratoriului recomandat de APCE în probleme sensibile precum istoria şi limba, de "mimarea realizării reformelor democratice". În finalul declaraţiei este solicitată convocarea unei şedinţe speciale a Parlamentului la care s-ar discuta mersul reformelor şi respectarea angajamentelor asumate în faţa Consiliului Europei.

Declaraţia AMN a fost urmată de o declaraţie a fracţiunii Partidului Comuniştilor din RM, care s-a referit tangenţial la afirmaţiile citate şi a răspuns la acuzaţiile aduse într-o declaraţie anterioară a AMN despre situaţia din agricultură. PCRM afirmă că "are drept scop principal al activităţii sale asigurarea bunăstării populaţiei" şi promovarea reformelor legislative menite să contribuie la redresarea situaţiei din domeniul agricol. Drept argumente în favoarea sa, PCRM menţionează creşterea anuală a mijloacelor bugetare pentru subvenţionarea agriculturii, crearea reţelei staţiilor tehnologice de maşini, consolidarea terenurilor agricole etc.

Guvern

2.1. Remanieri

Guvernul a decis numirea lui Ion Mihailuţă în funcţia de consilier principal de stat în domeniul administraţiei publice locale. Anterior Mihailuţă a activat în cadrul subdiviziunilor Aparatului Guvernului (Cancelariei de Stat).

2.2. Hotărîri

• Hotărîrea cu privire la indexarea prestaţiilor de asigurări sociale şi a unor prestaţii sociale de stat. Documentul stabileşte indexarea prestaţiilor în anul 2006 în mărime de 15,7%, reieşind din creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum de 11,9% şi creşterea anuală a salariului mediu pe ţară în anul 2005 de 19,5%. Sînt supuse indexării toate tipurile de pensii, stabilite şi recalculate în temeiul Legii privind pensiile de asigurări sociale, precum şi pensiile deputaţilor, membrilor de Guvern, funcţionarilor publici, aleşilor locali şi colaboratorilor vamali.

• Hotărîrea privind aprobarea mărimii sumelor băneşti achitate persoanelor fizice citate de către instanţa judecătorească, organele de urmărire penală, de examinare a materialelor administrative şi cele de executare a documentelor executorii. Hotărîrea emisă la 15 martie stabileşte mărimile sumelor băneşti achitate persoanelor fizice citate de către instanţa judecătorească, organele de urmărire penală, de examinare a materialelor administrative şi cele de executare a documentelor executorii (4-6 lei/oră pentru lucrul executat; nu mai mult de 36 lei/zi recompensă pentru sustragerea de la ocupaţia de bază).

• Hotărîrea privind aprobarea proiectului legii cu privire la Institutul Naţional al Justiţiei. Proiectul de lege prezentat spre examinare Parlamentului are drept scop constituirea şi determinarea statutului juridic al Institutului Naţional al Justiţiei, principiile de organizare şi funcţionare a acestuia, modul de instruire iniţială şi continuă a judecătorilor şi procurorilor, precum şi a altor persoane care contribuie la înfăptuirea justiţiei. Înfiinţarea Institutului este recomandată insistent de instituţiile internaţionale, constituind o etapă importantă în realizarea angajamentelor pentru reformarea şi asigurarea eficienţei justiţiei, unul din punctele Planului de Acţiuni RM-UE. La examinarea documentului în Parlament sînt posibile anumite impedimente, mai ales că şi reprezentanţi ai justiţiei şi-au exprimat deja dezacordul cu unele prevederi ale proiectului, în special privind statutul autonom şi lipsa mijloacelor financiare necesare pentru începerea funcţionării adecvate a Institutului. Conform Programului legislativ pentru anii 2005-2009 (aprobat prin HP Nr.300/24.11.2005), Legea despre Institutul Naţional al Justiţiei urma să fie adoptată pînă la finele trimestrului I al anului 2006.

• Hotărîrea cu privire la alocarea de mijloace financiare Comisiei Electorale Centrale. Executivul a alocat din fondul său de rezervă 210 mii de lei pentru: pregătirea şi desfăşurarea cercetării sociologice a fenomenului absenteismului la alegerile primarului general al municipiului Chişinău în anul 2005 şi desfăşurarea unei conferinţe internaţionale la teamă; pentru acoperirea cheltuielilor de participare a membrilor CEC în calitate de observatori internaţionali la alegerile parlamentare din Ucraina şi Ungaria; acoperirea parţială a cheltuielilor pentru procurarea unui automobil de serviciu.

• Dispoziţia Primului-ministru emisă pentru executarea Hotărîrii Guvernului Nr.1031/03.10.2005 cu privire la implementarea programelor naţionale. Conform Dispoziţiei, ministerele şi celelalte autorităţi administrative centrale vor prezenta de două ori pe an, în termenele stabilite, sub răspunderea personală a conducătorilor acestor autorităţi, rapoartele preconizate spre examinare la şedinţele Guvernului însoţite de un proiect de hotărîre care să conţină evaluarea obiectivă a etapei de transpunere în viaţă a programelor şi strategiilor naţionale (inclusiv realizările şi deficienţele atestate pe parcursul îndeplinirii lor). Consilierii principali de stat vor efectua analiza calificată a rapoartelor în cauză şi vor înainta conducerii guvernului notele analitice respective.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Raportul despre implementarea SCERS

La 23 martie, Guvernul a prezentat în cadrul unui Forum naţional Raportul anual privind implementarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei. Conform estimărilor prezentate, pe parcursul perioadei 2002-2004, ratele sărăciei au scăzut cu 14.5 puncte procentuale, în anul 2004 numai 26.5% din populaţia Republicii Moldova era săracă (comparativ cu 40% în 2002). Evoluţia social-economică se caracterizează prin ascensiune, creşterea PIB în anul 2005 (7,1 %) depăşind estimările din SCERS (5%). Sunt înregistrate progrese în acumularea resurselor bugetare, administrarea fiscală, s-au îmbunătăţit factorii din domeniul sănătăţii (rata mortalităţii materne, mortalitatea infantilă şi a copiilor de pînă la 5 ani au scăzut).

Creşterea economică este însă determinată de creşterea consumului, satisfăcut în cea mai mare parte din importuri şi finanţat din remitenţe. În Raportul dat publicităţii se menţionează că "fluxul mare de remitenţe (30% din PIB), majorarea importului (77.5% din PIB), deficitul balanţei comerciale (39% din PIB) şi deficitul contului curent (7.3% din PIB) reprezintă caracteristici ale accentuării dependenţei creşterii economice şi situaţiei economice în general de factorii externi. În aceste condiţii şi în situaţia restructurării insuficiente a economiei şi nivelului scăzut de investiţii, vulnerabilitatea externă a ţării creşte, iar perspectiva durabilităţii creşterii economice şi reducerii sărăciei poate deveni incertă în cazul în care nu se vor întreprinde acţiuni imediate de redresare a situaţiei" .

La categoria problemelor mai sînt menţionate:

• angajamentul scăzut al diferitor instituţii publice centrale şi locale în implementarea reformei regulatorii;
• înrăutăţirea unor caracteristici calitative ale activităţii bancare, nivelul scăzut de creditare a economiei, diminuarea rentabilităţii activelor şi indicelui eficienţei activităţii bancare;
• performanţa scăzută a întreprinderilor autohtone (management corporativ deficient, structuri productive inadecvate, capacităţi de producţie depăşite, acces limitat la resurse financiare);
• creşterea modestă şi nivelul scăzut al productivităţii în sectorul agricol;
• tergiversarea reabilitării infrastructurii, creşterea preţurilor la resursele energetice;
• reformarea lentă a sistemului de pensionare, tergiversarea implementării sistemului de evidenţă personificată şi lipsa sistemului reuşit de motivare pentru angajatori şi angajaţi;
• stagnarea în politicele de dezvoltare regională etc.

Susţinerea producătorilor agricoli

În cadrul Adunării Generale a Uniunii republicane a asociaţiilor producătorilor agricoli "Uniagroprotect" Primul-ministru Vasile Tarlev a anunţat că pentru perioada anului 2006 şi în perspectivă se preconizează: revizuirea tuturor programelor naţionale şi structurale din cadrul sectorului agroalimentar; promovarea proiectelor-model de dezvoltare a capacităţilor în producţia agroalimentară ecologică; utilarea a două laboratoare raionale de testare a produselor alimentare de origine animalieră; deschiderea oficiilor locale pentru prestarea serviciilor zooveterinare şi a staţiunilor tehnologice de maşini; subvenţionarea indirectă prin alocarea unor credite în scopuri speciale pentru dezvoltarea unor ramuri prioritare pentru economia ţării etc.

Primul-ministru a anunţat că pînă în luna iulie 2006 preţul la motorina achiziţionată de producătorii agricoli nu va creşte, asupra moratoriului convenindu-se la o şedinţă cu cei mai mari importatori de produse petroliere de pe piaţă. Executivul speră că odată lansat Terminalul petrolier de la Giurgiuleşti, va fi posibilă importarea produselor petroliere la preţuri mai mici.

Anularea patentei de întreprinzător

Guvernul va propune excluderea treptată a comerţului cu amănuntul, a transportului de călători cu automobile taxi şi a transportului de mărfuri desfăşurate în baza patentei de întreprinzător. Modificările preconizate în legislaţie urmează a intra în vigoare pînă la finele anului 2008. Executivul motivează intenţiile sale prin necesitatea "legalizării activităţii comerciale şi apărarea drepturilor consumatorilor", pornind şi de la faptul că volumul vînzărilor cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător ar constitui peste 8 miliarde lei (peste 600 milioane dolari SUA). Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC) propune să se admită înregistrarea gratuită a deţinătorilor de patentă în calitate de întreprindere individuală sau cu altă formă juridică de activitate. Remarcăm că Legea cu privire la patenta de întreprinzător a fost adoptată în anul 1998 şi actualmente permite desfăşurarea a circa 50 de genuri de activitate cu achitarea unor taxe lunare sau anuale fixe, plata respectivă incluzînd: impozitul pe venit, taxele pentru resursele naturale, taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale, taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru dreptul de a presta servicii la transportarea călătorilor, precum şi defalcările în bugetul asigurărilor sociale de stat. Alte impozite, taxe şi încasări se plătesc de titularul patentei pe principii generale.

Declaraţia privind proprietatea din Transnistria

Guvernul Republicii Moldova a emis o declaraţie conform căreia "întregul patrimoniu de care dispun în prezent locuitorii din regiunea transnistreană, potenţialul de producţie, în baza căruia îşi desfăşoară activitatea toţi agenţii economici din regiune, nu este şi nici nu poate fi obiect al unor pretenţii din partea autorităţilor oficiale ale Republicii Moldova". Executivul declară că "garantează respectarea dreptului la proprietate al persoanelor fizice şi juridice din regiunea transnistreană, înregistrate de organele respective de înregistrare ale Republicii Moldova, că regulile de desfăşurare a operaţiunilor de comerţ exterior, precum şi regulile de înregistrare a agenţilor economici din regiunea transnistreană, aprobate prin hotărîrile de Guvern nr.815 din 2 august 2005, nr.1001 din 19 septembrie 2001 şi nr.299 din 22 martie 2006, vor acţiona pînă la elaborarea mecanismului de reglementare a acestor relaţii în cadrul soluţionării politice definitive a problemei transnistrene".

Declaraţia a fost adoptată în cadrul unei şedinţe lărgite a Guvernului, consacrate evoluţiei evenimentelor din zona de est a ţării, la şedinţă participînd şi Preşedintele Republicii Moldova.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Preşedintele Republicii l-a decorat pe Iurie Bucinschi, consilier în domeniul dezvoltării sociale al Prim-ministrului RM, cu medalia "Meritul Civic".

Şeful statului a semnat două decrete privind numirea unor ambasadori, prin cumul:

• Natalia Gherman, Ambasador al Republicii Moldova în Regatul Suediei, a fost numită, prin cumul, în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Moldovei în Regatul Norvegiei;
• Victor Postolachi, Ambasador al Republicii Moldova în Republica Austria, a fost numit, prin cumul, în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Moldovei în Republica Slovacă, cu reşedinţa la Viena, a relatat agenţiei MOLDPRES serviciul de presă al Preşedinţiei.

3.2. Întrevederi. Şedinţe. Declaraţii

Şedinţă în problema relaţiilor cu Federaţia Rusă

Vladimir Voronin a convocat o şedinţă cu factori de decizie din cadrul Parlamentului, Guvernului, MAEIE şi Preşedinţiei, în cadrul căreia au fost discutate căile de soluţionare a relaţiilor moldo-ruse. La întrunire a participat şi Vasile Sturza, Ambasadorul Moldovei la Moscova, care a declarat ulterior că s-au discutat evoluţiile situaţiei din regiunea transnistreană, neînţelegerile apărute în acest context între Moldova şi Federaţia Rusă, precum şi pregătirile pentru vizita la Moscova a Preşedintelui Republicii Moldova.

Întrevedere cu ambasadorul SUA

La întîlnirea cu Heather Hodges, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al SUA în Republica Moldova, Vladimir Voronin a apreciat înalt contribuţia Statelor Unite în internaţionalizarea conflictului transnistrean, amplificarea interesului structurilor europene şi internaţionale faţă de soluţionarea diferendului. Heather Hodges a menţionat că evoluţiile din Moldova în ultimul an sînt tot mai prezente pe agenda SUA, care sprijină acţiunile de ultimă oră ale autorităţilor de la Chişinău, orientate spre soluţionarea politică definitivă a problemei transnistrene, combaterea corupţiei şi atingere a unor înalte standarde de dezvoltare democratică, economică şi socială.

Colaborare cu Estonia

În cadrul Forumului economic moldo-estonian, care s-a desfăşurat la Chişinău în perioada vizitei Preşedintelui Estoniei, Vladimir Voronin s-a expus pentru dezvoltarea plenară a relaţiilor comercial-economice bilaterală, intensificarea activităţii agenţilor economici moldoveni pe piaţa estoniană. Arnold Ruutel a menţionat că Estonia susţine procesele de reformare din Republica Moldova şi aspiraţiile ei spre integrare europeană, iar oamenii de afaceri şi investitorii estonieni sînt deschişi pentru colaborare cu partenerii din Moldova.

Întîlnire cu businessmani ruşi

Preşedintele Republicii Moldova i-a primit pe preşedintele holdingului rus "Vinnîi Mir" şi pe preşedintele Uniunii Participanţilor la Piaţa Produselor Alcoolice din Federaţia Rusă. Serviciul de presă al Preşedinţiei a comunicat că în cadrul întrevederii au fost examinate problemele simplificării procedurii de certificare a producţiei alcoolice din Moldova şi de pregătire a ei pentru export în Federaţia Rusă. Părţile au menţionat faptul că în pofida dificultăţilor apărute, exportul vinurilor şi divinurilor moldoveneşti în primele două luni ale anului curent nu au avut de suferit.

Participare la Conferinţa Uniunii Stîngii Unite a Parlamentului European

Vladimir Voronin a participat la lucrările Conferinţei "Uniunea Europeană şi noii vecini", care şi-a ţinut lucrările în Chişinău, la iniţiativa Grupului Stîngii Unite a Parlamentului European. În cadrul forului, şeful statului a menţionat că politica spre integrarea europeană a Moldovei nu este caracteristică forţelor de stînga din spaţiul ex-sovietic, dar există mai multe momente care i-au determinat pe comuniştii din Republica Moldova să aleagă conştient calea spre Europa. Cauzele principale ar fi lipsa alternativelor viabile, în locul eurointegrării propunîndu-se doar: "dezlănţuirea capitalismului corupt, cu o democraţie doar nominală", "naţionalismul xenofob agresiv" şi "păstrarea stării de dezbinare a ţării, persistenţa conflictului transnistrean, precum şi încercările de a soluţiona acest conflict prin a impune Moldovei o prezenţă militară sau alta".

Perfecţionarea mecanismului acordării concediilor de boală

În cadrul unei şedinţe convocate la Preşedinţie a fost discutată situaţia în sfera acordării concediilor medicale şi plăţii indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă. Conform unor date prezentate, în anul 2005 cheltuielile bugetare în domeniu au crescut cu peste 230 milioane de lei, fiind cu peste 40% mai mari decît în anul 2004. S-a menţionat că situaţia creată este datorată imperfecţiunii legislaţiei în domeniu şi faptului că reglementările respective nu stimulează angajatorii şi angajaţii să reducă cheltuielile legate de îmbolnăviri. Vladimir Voronin a solicitat Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale să stabilească un control strict asupra procesului de acordare a buletinelor medicale, iar factorilor de decizie din Guvern şi Parlament să elaboreze modificări ale legislaţiei în domeniu.

Preocupări vizînd privatizarea şi gestionarea patrimoniului public

Preşedintele Moldovei a prezidat o şedinţă dedicată problemei privatizării şi gestionării patrimoniului statului, în cadrul căreia a fost analizată situaţia în domeniu, perspectiva deetatizării obiectivelor incluse în Programul de stat de privatizare pentru anii 1997-1998, a cărui aplicare a fost extinsă pînă la finele anului 2006³. Referindu-se programul de privatizare pentru etapa următoare, Vladimir Voronin a subliniat necesitatea diversificării metodelor şi principiilor de înstrăinare a patrimoniului, crearea condiţiilor pentru valorificarea eficientă a activelor economice publice.

Cooperativele agricole - forme optime de organizare a activităţii în agricultură

Participînd la reuniunea conducătorilor cooperativelor agricole, organizată de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Preşedintele Republicii Moldova a reiterat interesul statului pentru susţinerea producătorilor agricoli, declarînd că cooperativele de producţie sînt o formă optimă de organizare a activităţii în agricultură. Cooperativele urmează a fi dezvoltate pe o bază nouă, în conformitate cu principiile economiei de piaţă şi cu realităţile economice, dar să contribuie la consolidarea terenurilor agricole, ceea ce permite aplicarea tehnologiilor avansate şi creşterea soiurilor înalt productive.

Declaraţia privind participarea la Programul "Provocările mileniului"

Conform textului declaraţiei, autorităţile Moldovei au solicitat ca potenţialele resurse de care va beneficia ţara în cadrul Programului să fie direcţionate pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, fenomen care subminează dezvoltarea durabilă şi valorile democratice, descurajează procesul de atragere a investiţiilor străine, provoacă majorarea costurilor tranzacţiilor, distorsionează mecanismele economiei de piaţă, etc. Se anunţă despre faptul că un grup de lucru format din reprezentanţii autorităţilor publice, mediului de afaceri, societăţii civile a elaborat un plan de acţiuni ce include atît măsuri concrete orientate spre sporirea capacităţii instituţionale a organelor publice antrenate în prevenirea şi combaterea corupţiei, cît şi un set larg de acţiuni ce presupun participarea activă în aceste procese a societăţii civile, mediului de afaceri, reprezentanţilor mass-media, plan apreciat de către partea americană drept foarte ambiţios şi de a căruia realizare cu succes constituie o responsabilitate notorie comună a organelor puterii şi a întregii comunităţi. Şeful statului cheamă toată societatea, reprezentanţii organelor administraţiei publice, opoziţiei, mediului de afaceri, societăţii civile să participe activ în realizarea angajamentelor de combatere a corupţiei, asumate în cadrul Programului "Provocările Mileniului".

Politici economice

1. Preţurile şi inflaţia

Inflaţia din acest an va fi determinată în mare parte de preţul gazelor şi recolta agricolă...

Pe parcursul ultimilor 4-5 ani, inflaţia în martie nu a întrecut nivelul de 1%. Cu toate acestea, luna martie din acest an ameninţă să fie o tristă excepţie în acest sens. Creşterea tarifelor la gaze se va solda cu creşterea preţurilor aproape la toate mărfurile. Respectiv şi cheltuielile gospodăriilor casnice se aşteaptă să crească, în special din cauza scumpirii gazelor. În plus, ca urmare a condiţiilor climaterice nefavorabile din această iarnă pentru mai multe tipuri de culturi este lesne de prognozat că vor creşte preţurile pentru majoritatea produselor agricole.

O bună parte din culturile cerealiere au fost compromise, generînd şi o creştere de preţuri...

Guvernul s-ar putea ca şi în acest an să intervină administrativ pe piaţa cerealieră după ce în 2003 recolta de cereale a fost ceva mai mare de 100 mii tone şi acesta a fost nevoit să recurgă la mai multe metode pentru a asigura necesităţile interne, necesităţi care nu întotdeauna au mulţumit agenţii economici şi consumatorii. Motivul este simplu - gerurile din această iarnă au compromis în mare parte culturile cerealiere de toamnă. Datele Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare arată că au fost compromise peste 90% din suprafeţele de cereale şi pînă la 45% din terenurile cu grîu. Pentru reînsemînţarea terenurilor fermierii locali au nevoie de 14,6 mii tone de seminţe de orz şi 1,36 mii tone de material semincer de grîu.

Potrivit Bursei de Mărfuri a Moldovei, culturile cerealiere s-au scumpit cu peste 10% în medie în perioada 1-24 martie a.c.. În perioada de referinţă preţul soii a crescut cel mai mult - cu 25 USD, pînă la 225,5 USD/tonă, grîul furajer s-a scumpit cu 14 USD (110 USD), orzul furajer cu 9 USD (113 USD), iar porumbul cu 8 USD, pînă la 91 USD tona. Sămînţa de floarea-soarelui este unica cultură care s-a ieftinit cu 7 USD per tonă, pînă la 215 USD.

2. Piaţa muncii

În ianuarie-februarie 2006 salariul mediu în economie a crescut cu cca 26%...

Pentru perioada ianuarie-februarie 2006 salariul mediu lunar în economia naţională a constituit 1417 lei (109 USD) şi s-a majorat cu 26% faţă de primele două luni ale anului 2005. Cel mai mare salariu a continuat să-l primească angajaţii din domeniul finanţelor - 3220 de lei, urmaţi de cei din ransporturi şi comunicaţii - 2118 lei, industrie - 1812 lei şi construcţii - 1751 lei.

Totodată, cel mai mic salariu mediu lunar l-au primit agriculturii şi silviculturii - 608 lei, angajaţii din sistemul sănătăţii şi asistenţei sociale - 1137 lei şi învăţămîntului - 1156 lei. Pe parcursul lui 2006 va fi negociat şi stabilit un nou cuantum al salariului tarifar pentru prima categorie de calificare în sectorul real al economiei, salariu care astăzi constituie 550 de lei.

3. Sectorul real

Sectorul industrial a înregistrat o creştere de 1,3% în primele două luni ale anului...

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS) în primele două luni ale anului (ianuarie-februarie) 2006 întreprinderile industriale din Moldova au fabricat producţie în valoare de cca 3,16 miliarde lei (peste 200 milioane euro), sectorul industria înregistrînd o creştere de 1,3% faţă de primele două luni ale anului 2005. Creşterea s-a datorat în mare parte industriei alimentare şi a băuturilor unde s-a înregistrat o majorare a volumului de producţie la prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor, la prelucrarea şi conservarea cărnii şi produselor din carne, pîinii şi produselor de patiserie, fabricarea produselor lactate.

...iar strategii moldoveni elaborează proiecte menite să crească importanţa sectorului

Colaboratorii Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) în colaborare cu funcţionarii Ministerului Industriei şi Infrastructurii şi cei ai Economiei şi Comerţului au elaborat un proiect cu privire la Politica Industrială a Republicii Moldova pentru perioada 2006-2016. Proiectul a fost făcut public pe site-ul AŞM şi va fi discutat în timpul apropiat în cadrul unui seminar naţional. Acesta este un document de planificare strategică şi include principiile de bază, obiectivele, şi priorităţile politicii de stat în domeniul industriei. Scopul strategic al "Politicii industriale" a statului stipulată în proiect este formarea unui sector industrial al economiei tehnologic avansat, eficient şi competitiv, racordat la standardele europene.

În acelaşi timp, în următorii 10 ani creşterea producţiei agricole este estimată 5-7% anual...

În acelaşi timp, strategia de dezvoltare a sectorului agroalimentar pentru anii 2006-2015 prevede o creştere anuală a producţiei agricole cu 5-7%, majorarea ponderii producţiei agricole prelucrate pînă la 20% şi a producţiei ecologice pînă la 10%. Strategia mai spune că aceste creşteri trebuie să coreleze cu majorarea pînă în 2015 a veniturilor reale a lucrătorilor din sectorul agricol pînă la 85% faţă de media pe economie. Strategia propune cîteva ramuri prioritare cum ar fi producerea sfeclei de zahăr, sectorul zootehnic etc., ramuri care vor beneficia de subvenţii din partea statului. În ultima perioadă, decapitalizarea sectorului agroalimentar are o influenţă negativă asupra proceselor care au loc în această ramură . Activele proprietarilor terenurilor agricole deşi au crescut de 5 ori, constituie doar 4,9% din investiţiile totale în capitalul fix care au contribuit la formarea PIB pentru 2006.

Pe de altă parte rentabilitatea întreprinderilor agricole constituie doar 2,7%...

Profitabilitatea în agricultură s-a redus substanţial: din cele 15 grupe de mărfuri, analizate în cadrul sistemului de statistică, doar 8-9 sînt profitabile; iar din cele 11,8 mii întreprinderi de exploataţii agricole care funcţionează actualmente în complexul agroalimentar din ţară numai 50% sînt profitabile. Nivelul mediu de rentabilitate a unităţilor agricole constituie doar 2,7%. Această situaţie este motivată inclusiv prin utilizarea iraţională a terenurilor.

FMI anunţă o creştere economică mondială record pentru acest an...

Experţii Fondul Monetar Internaţional (FMI) prognozează în 2006 o creştere economică globală de 4,8%. Aceasta va depăşi nivelul de 4,3%, estimat anterior de FMI, ca urmare a unei îmbunătăţiri a situaţiei economice în Europa şi Japonia. În opinia celor de la FMI conjuctura economică din lume este foarte prolifică, astfel încît impactul negativ al preţului petrolului asupra creşterii producţiei şi influenţa acestuia asupra inflaţiei va fi contrabalansat de ratele scăzute ale dobînzilor şi de efectele benefice ale globalizării. Guvernul de la Chişinău estimează pentru acest an o creştere economică de 6,5%, faţă de 7,1%, înregistrată în 2005 şi 7,3% în 2004. Pe de lată parte, experţii independenţi prognozează o creştere economică de 6%, iar instituţiile internaţionale de 5,0-5,5%. Cererea internă ar putea creste şi în 2006, iar datorită creşterii consumului local, exporturile vor influenţa în mai mică măsură evoluţia PIB, per ansamblu.

4. Sectorul financiar-bancar

Sistemul bancar şi-a încetinit creşterea...

Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) pentru ianuarie-februarie 2006 evoluţia sectorului bancar a fost mai lentă faţă de aceiaşi perioadă din 2005. Activele totale ale băncilor au crescut în primele două luni ale anului mai lent decît în perioada respectivă a anului, iar depozitele şi creditele au înregistrat o creştere nesemnificativă. Acestea au crescut, în ianuarie-februarie, cu 1,42% - pînă la 18,2 miliarde lei (peste 1,4 miliarde USD). S-au redus uşor atît ponderea creditelor acordate, cît şi a depozitelor. Reducerea depozitelor, este probabil generată de diminuarea ratelor dobînzilor la depunerile populaţiei.

Unul dintre indicatorii de bază, capitalul de gradul I, care are menirea de a acoperi eventualele pierderi financiare, a crescut cu mult mai rapid decît activele, respectiv cu 4,6%, pînă la peste 3 miliarde lei (230,7 milioane USD). Creşterea acestui indicator serveşte de fapt la consolidarea stabilităţii pe ansamblul băncilor şi deci a protecţiei intereselor deponenţilor. Ponderea activelor în valută în totalul activelor este de 43,3% şi s-a redus în lunile ianuarie-februarie cu 0,35%.

Diferenţa dintre dobînda aplicată de băncile comerciale pentru depozite faţă de cea pentru credite rămîne a fi încă mare atît în lei, cît şi în valută străină: cca 8 p.p. în cazul persoanelor fizice şi aproximativ 6,5 p.p. în cazul persoanelor juridice. În februarie, în cazul persoanelor juridice, situaţia a evoluat destul de favorabil, ratele dobînzii au crescut destul de mult, cu 3,28 p.p. la depozitele în lei şi cu 0,68 p.p. la depozitele în valută străină. Totodată, rata dobînzii pentru creditele acordate a crescut nesemnificativ. Rata dobînzii a scăzut, în cazul persoanelor fizice, atît la credite în lei, cît şi la depozitele în lei cu 0,36 p.p. şi respectiv 0,26 p.p. În cazul creditelor în valută, rata dobînzii s-a majorat cu 0,03 p.p., iar la depozitele în valută rata a scăzut cu 0,16 p.p.



Sursa: BNM şi calculele noastre

Leul moldovenesc s-a depreciat cu cca 1% faţă de dolar şi euro în T1'2006…

În primul trimestru (T1'2006) al anului cursul oficial al leului moldovenesc s-a depreciat cu cca 1% în raport cu dolarul american, de la 12,8320 MDL pentru 1 USD, la sfîrşitul lui decembrie 2005, pînă la 13,0015 MDL pentru 1 USD, la sfîrşitul lunii martie. În acelaşi timp, şi cursul oficial mediu al leului moldovenesc faţă de euro s-a depreciat cu cca 1% de la 15,4251 MDL/Euro la sfîrşitul lui decembrie 2005 la 15,6468 MDL/Euro la sfîrşitul lui martie 2006.

Conform datelor BNM, rulajul total al tranzacţiilor încheiate contra MDL pe piaţa valutară internă în febuarie 2006 a fost de cca 450 milioane USD, în creştere cu 0,3% celui înregistrat în ianuarie 2006. Cumpărările de valută străină pe piaţa valutară internă pe parcursul lunii februarie a.c. au constituit 222 milioane USD, iar vînzările - 230 milioane USD. Din rulajul total al tranzacţiilor, 70% au revenit cotei de operaţii cu USD, 25,5% - cotei de tranzacţii în euro, în ruble ruseşti - 4%, iar în hrivne ucrainene şi lei româneşti - cîte 0,3%.



Sursa: BNM si calculele noastre

5. Climatul de afaceri

Investiţiile străine directe au constituit cca 9% din PIB în 2005...

În Republica Moldova anul trecut au fost plasate investiţii străine directe (ISD) în valoare de 260,3 milioane USD sau cca 9% din PIB, acesta fiind de fapt şi cel mai mare de ISD din ultimii 15 ani. Faţă de anul 2004 nivelul ISD a consemnat o creştere cu 7,7%. Volumul ISD a constituit în 2004 cca 240 milioane USD, în 2003 - 102 milioane USD, în 2002 - 166 milioane USD, iar în 2001 - 114 milioane USD. Potrivit statisticii în 2005 în Moldova au fost înregistrate 721 întreprinderi cu capital străin, fiind în creştere cu 65% faţă de anul precedent, iar numărul total al firmelor cu capital străin a atins 4 324 unităţi la începutul a.c.

...pe cînd în Ţările Baltice ponderea ISD în PIB este de cca 30%

Pe de alte parte, ponderea medie a ISD în Ţările Baltice este de cca 30% din PIB. Cel mai mare investitor străin în Moldova este Rusia, care a plasat între anii 1994-2005 cca 147 milioane USD, urmată de Spania - 81 milioane USD şi SUA - 61 milioane USD. În clasamentul celor 15 mari investitori mai intră Olanda (59 milioane USD), Germania (31 milioane USD), Franţa (30 milioane USD), România (27 milioane USD), Elveţia (17 milioane USD), Marea Britanie (15 milioane USD), Irlanda (15 milioane USD), Grecia (14 milioane USD), Liechtenstein (13 milioane USD), Malta (12 milioane USD), Turcia (12 milioane USD) şi Cipru (11 milioane USD).

Problema transnistreană

SUA, OSCE şi UE sprijină instituirea regimului vamal moldo-ucrainean

Republica Moldova şi Ucraina continuă să aplice regimul vamal unificat instituit la 3 martie la frontiera moldo-ucraineană, inclusiv pe segmentul transnistrean, potrivit căruia doar mărfurile însoţite de specimenele vamale moldoveneşti pot trece frontiera. SUA, OSCE şi UE au sprijinit implementarea măsurilor moldo-ucrainene şi au condamnat încercările autorităţilor transnistrene de a crea impresia unei blocade economice a regiunii prin obstrucţionarea activităţilor comerciale externe ale regiunii. În mod deosebit regimul vamal nou instituit a fost sprijinit de mai multe state membre ale UE (Marea Britanie, Portugalia, Letonia etc.), precum şi de către cele mai importante instituţii ale UE, care au emis în ultimele săptămîni o serie de declaraţii în acest sens. Anterior, Javier Solana, Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă şi de Securitate Comună a UE a calificat măsurile luate de Ucraina drept "foarte importante pentru stabilirea unui regim ordonat la hotarul moldo-ucrainean, care pentru UE este foarte important".

Federaţia Rusă cere suspendarea regimului vamal moldo-ucrainean

În acelaşi timp, autorităţile transnistrene şi Federaţia Rusă continuă să califice acţiunile Moldovei şi Ucrainei drept "blocadă economică". Şirul de declaraţii făcute de ministerul de Externe de la Moscova şi Duma de Stat, în care acestea au condamnat măsurile vamale ale Ucrainei şi a Moldovei, a fost încheiat de către Ambasadorul Federaţiei Ruse în RM, Nicolai Riabov, care a ţinut la 20 martie o conferinţă de presă la Chişinău. Riabov a calificat regimul vamal moldo-ucrainean drept "acţiune politică", care are drept scop schimbarea puterii politice de la Tiraspol cu una mai "receptivă". Potrivit lui Riabov, pentru a realiza acest lucru, Chişinăul vrea mai întîi să stabilească controlul asupra întregii activităţi economice externe a Transnistriei, să submineze bazele formării bugetului acesteia şi să aducă situaţia în pragul unei crize sociale. "Creşterea tensiunii în jurul Transnistriei, cauzată de conectarea directă a Ucrainei la încercările Moldovei de a obţine includerea regiunii în spaţiul său economic în afara procesului de negocieri trezeşte îngrijorarea profundă a Rusiei", a declarat Riabov. Avertizînd asupra consecinţelor distructive politice şi economice precum şi posibilei destabilizări a situaţiei atît din Transnistria, cît şi din întreaga regiune, diplomatul rus a chemat la suspendarea noului regim vamal şi la desfăşurarea unor negocieri între părţi.

Aceste şi alte afirmaţii făcute de diplomatul Riabov au provocat o reacţie dură atît din partea oficialilor de la Chişinău, cît şi mai ales din partea opiniei publice moldoveneşti. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a RM a calificat drept "inacceptabil" comportamentul Ambasadorului rus şi a expediat un mesaj MAE de la Moscova în care se afirmă că declaraţiile diplomatului rus au "un caracter vădit tendenţios şi nu se încadrează în practica dialogului diplomatic dintre două state suverane". Ambasadorul Moldovei în Federaţia Rusă, Vasile Sturza, a fost convocat la Chişinău pentru consultări.

Rugat să comenteze afirmaţiile diplomatului rus, Ambasadorul Ucrainei în RM, Piotr Cialîi, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă la Chişinău că propunerea lui Riabov de a include problemele legate de înregistrarea agenţilor economici transnistreni la Chişinău pe agenda negocierilor în format "5+2" este lipsită de sens deoarece problemele de ţin de ordinea la hotarul ţării ţin de dreptul intern, dar şi de responsabilitatea fiecărui stat în parte. În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, Cialîi a infirmat zvonurile potrivit cărora după alegerile parlamentare Ucraina va revoca decizia cu privire la regimul vamal de la frontiera cu RM. "Garantul poziţiei adoptate, ca şi garantul Constituţiei Ucrainei în întregime este preşedintele ţării", a mai declarat ambasadorul ucrainean.

"Criza umanitară" din Transnistria - acţiune propagandistică

Pe de altă parte, autorităţile transnistrene continuă să autoizoleze regiunea pentru a crea impresia unei "blocade economice" din partea Ucrainei şi Moldovei şi a arăta consecinţele "umanitare" nefaste ale acesteia asupra regiunii. Astfel, autorităţile transnistrene permit în mod intermitent intrarea mărfurilor ucrainene în Transnistria, intimidează antreprenorii transnistreni care s-au înregistrat sau vor să se înregistreze în Republica Moldova, cresc în mod artificial preţurile la produsele de consum curent etc. Neplata la timp a salariilor bugetarilor şi a pensiilor, precum şi alte probleme de ordin social cu care se confruntă regimul separatist de mai mult timp, sînt puse în seama aşa-zisei blocade. Potrivit ziarului "Novaia Gazeta", dă de bănuit staţionarea întreprinderilor care sînt înregistrate în Moldova, ca de exemplu combinatul de ciment din Rîbniţa, iar salariaţii şi pensionarii sînt somaţi să participe la protestele de stradă împotriva "blocadei" contra unor remunerări băneşti. Speculaţiile autorităţilor de la Tiraspol cu privire la existenţa unei "crize umanitare" în regiune sînt susţinute de către Federaţia Rusă, care a trimis Transnistriei o caravană de 23 de camioane cu ajutor umanitar în formă de medicamente şi produse alimentare. Tranzitarea teritoriului ucrainean de către caravana rusească a provocat un adevărat război diplomatic ruso-ucrainean, după ce Ucraina a cerut ca, caravana să meargă doar pe timpul nopţii, iar de pe camioane să fie scoase orice însemne.

În acelaşi timp, la 23 martie, MAEIE a dat publicităţii o Declaraţie în care condamnă tentativele de autoizolare a regiunii de către regimul transnistrean şi neagă existenţa unei "crize umanitare" în regiune, calificînd acţiunile Tiraspolului drept "propagandistice" şi menite să inducă în eroare populaţia locală şi să tensioneze artificial situaţia din stînga Nistrului. "Este cu atât mai mult regretabil faptul că aceste pseudo argumente ale Tiraspolului sînt acceptate de către unele cercuri influente din Federaţia Rusă. Interpretările acestor cercuri privind situaţia din regiunea transnistreană a Republicii Moldova sunt tendenţioase şi în deserviciul populaţiei din stânga Nistrului," se mai afirmă în Declaraţia MAEIE.

Misiunea UE de asistenţă la frontieră sprijină Ucraina

Generalul Ferenc Bamfi, Şeful Misiunii UE de Asistenţă la frontiera moldo-ucraineană, a negat existenţa unei crize umanitare în Transnistria în cadrul celei de-a 4 şedinţe de coordonare a Misiunii UE care a avut loc la 23 martie la Chişinău. Generalul Bamfi a declarat că situaţia în Transnistria este paşnică, şi că regiunea are destule produse alimentare pentru toţi locuitorii. În Transnistria pot fi importate produse alimentare, traficul de pasageri este fluent, sînt blocate doar încărcăturile dedicate tranzitului. Companiile înregistrate în RM nu au posibilitatea să exporte mărfuri din cauza situaţiei interne din regiune, însă angajaţii acestor întreprinderi continuă să-şi primească salariile, a mai declarat Generalul Bamfi. Potrivit acestuia, decizia Ucrainei de a implementa regimul vamal unificat este una corectă şi consecventă, iar actualul regim vamal corespunde standardelor internaţionale şi asigură legalitatea la frontieră. Eliminarea acestui regim ar fi un pas înapoi şi ar însemna încălcarea procedurilor legale.

Făcînd bilanţul celor patru luni de activitate a misiunii, Bamfi a declarat că, cazurile de contrabandă înregistrate pînă acum la frontiera moldo-ucraineană sînt nesemnificative şi că situaţia la frontieră se află sub control. Bamfi a mai spus că în viitorul apropiat serviciile vamale moldovenesc şi ucrainean vor primi echipament şi asistenţă tehnică pentru monitorizarea segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene.

Relaţii externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

La 16 martie raportorii APCE, Josette Durrieu şi Egidijus Vareikis au avut o întîlnire de bilanţ cu Preşedintele Moldovei, în cadrul căreia au menţionat menţinerea stabilităţii politice în Republica Moldova, factor care sporeşte esenţial şansele realizării cu succes a Planului de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană. Reprezentanţii CE au subliniat necesitatea accelerării şi intensificării activităţilor de promovare şi realizare a reformelor democratice, ceea ce ar permite încetarea exerciţiului de monitorizare şi trecerea ţării noastre la un nivel superior de cooperare în cadrul structurilor CE. Vladimir Voronin a exprimat recunoştinţă raportorilor APCE pentru interesul manifestat faţă de Moldova şi i-a asigurat de interesul clar al autorităţilor de a se conforma exigenţelor înaintate de Consiliul Europei. La conferinţa de presă consacrată bilanţului vizitei de monitorizare, raportorii APCE au declarat că elaborarea şi implementarea pînă la finele lui iulie 2006 a unui un şir reforme ar permite onorarea angajamentelor pe care Moldova le are faţă CE.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a cerut Guvernului Republicii Moldova să prezinte, în cel mult două luni, observaţiile sale în dosarul preşedintelui Consiliului Băncii Comerciale "Victoriabank". După prezentarea argumentelor Guvernului, părţile vor fi chemate pentru a-şi comenta afirmaţiile şi va fi luată hotărîrea cu privire la admisibilitatea dosarului.

La 21 martie CEDO a pronunţat încă două decizii de condamnare a Moldovei¹:

• în cazul "Lupăcescu ş.a. v. Moldova" Curtea a stabilit compensaţii materiale şi morale în sumă de peste 11 mii Euro;
• în cazul "Josan v. Moldova", Curtea a acordat 18 mii Euro compensaţii materiale şi morale.

Responsabilii Mitropoliei Basarabiei au acţionat Guvernul Republicii Moldova la CEDO, pentru nerespectarea deciziei definitive a Curţii Supreme de Justiţie a Moldovei, conform căreia, Biserica "Acoperământul Maicii Domnului" din Floreşti ar fi subordonată Mitropoliei Basarabiei. Conform declaraţiilor secretarului Mitropoliei Basarabiei, autorităţile administraţiei publice din oraşul Floreşti ignoră decizia Curţii Supreme de Justiţie şi încearcă forţat să treacă biserica nominalizată în subordinea Mitropoliei Moldovei. Reprezentanţii administraţiei raionale Floreşti afirmă că nu se implică în conflictul respectiv, iar intervenţiile forţelor de ordine au scopul de a asigura ordinea publică şi securitatea enoriaşilor, indiferent de apartenenţa confesională.

Republica Moldova - Uniunea Europeană

Parlamentul European (PE) a adoptat la 16 martie o Declaraţie cu privire la drepturile omului în Moldova şi, în particular, în Transnistria. Documentul apreciază că Politica Vecinătăţii Europene recunoaşte aspiraţiile europene ale Moldovei şi că UE a făcut recent paşi importanţi în vederea intensificării angajamentului faţă de Republica Moldova şi căutarea unor soluţii privind conflictul transnistrean. Rezoluţia PE²:

• condamnă represiunea, hărţuirea şi intimidarea de către regimul transnistrean a reprezentanţilor presei independente, a cetăţenilor care critică autorităţile autoproclamatei republici transnistrene, a membrilor ONG şi a opoziţiei;
• se cere autorităţilor moldovene să continue efortul lor în vederea finisării detenţiei arbitrare şi ilegale a lui Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa şi să asigure eliberarea lor imediată; sînt îndemnate autorităţile ruse să folosească toate mijloacele necesare în vederea curmării detenţiei celor doi deţinuţi;
• solicită autorităţilor moldovene să asigure o procedură de apel transparentă şi în conformitate cu normele legale internaţionale în examinarea dosarului fostului ministru al apărării Valeriu Pasat;
• exprimă suportul puternic şi continuu întru susţinerea eforturilor autorităţilor moldovene în vederea implementării Planului de Acţiuni ca parte a politicii de vecinătate a UE, se cere Comisiei Europene şi Consiliului European să susţină autorităţile moldovene în procesul de democratizare şi să utilizeze mijloace diplomatice în vederea slăbirii regimului ilegal şi autoritar din Transnistria;
• îndeamnă Guvernul Moldovei să continue procesul reformelor în vederea progresării statului de drept şi combaterii corupţiei în instituţiile statului în conformitate cu angajamentele ce reies din Planul de Acţiuni precum şi să mărească eforturile în vederea luptei împotriva oricăror manifestări a traficului cu fiinţe umane;
• salută cooperarea constructivă între diferite partide politice în Parlamentul Moldovei, recunoaşte importanţa reformelor cu privire la independenţa judecătorească, serviciilor de securitate, legislaţiei electorale şi a Curţii de Conturi; cheamă la întărirea sistemului judecătoresc, accentuează importanţa implementării acestor şi altor reforme fără întîrziere;
• salută implementarea Declaraţiei Comune a prim miniştrilor Moldovei şi Ucrainei, îndeamnă agenţii economici transnistrene să se înregistreze la autorităţile competente din Chişinău;
• cheamă Rusia să înceteze imediat suportul regiunii transnistrene, să reafirme susţinerea integrităţii teritoriale a Moldovei, să-şi retragă trupele militare şi armamentul conform deciziilor luate la Summitul OSCE de la Istanbul din 1999 etc.

La 20 martie Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a difuzat o declaraţie de apreciere a poziţiei adoptate de către UE, SUA, OSCE în contextul implementării Declaraţiei Comune a premierilor RM şi Ucrainei din 30 decembrie 2005, în cuprinsul căreia este salutată poziţia adoptată şi exprimată profundă mulţumire vis-a-vis de sprijinul acordat în vederea susţinerii eforturilor Republicii Moldova de a soluţiona pe cale paşnică conflictul transnistrean. MAEIE remarcă rolul important pe care îl are Misiunea UE de Asistenţă la Frontieră în procesul de monitorizare a implementării Declaraţiei Comune şi în dezvoltarea unui regim de frontieră eficient şi transparent. Ministerul reiterează că acţiunile comune dintre RM şi Ucraina se înscriu în contextul dorinţei ambelor state de a utiliza standarde europene în toate domeniile, reliefînd aspiraţiile comune de aderare la comunitatea europeană.

La 23 martie s-a desfăşurat a patra reuniune de coordonare a Misiunii UE de asistenţă la Frontiera dintre Republica Moldova şi Ucraina. Conducătorul Misiunii a declarat că pe parcursul lunii februarie au fost deconspirate mai multe tentative de contrabandă peste frontieră a ţigărilor, drogurilor, cărnii congelate, dar cazurile respective au fost nesemnificative, iar situaţia este ţinută sub control. S-a mai anunţat că serviciile vamale din Moldova şi Ucraina vor primi echipament şi asistenţă tehnică pentru monitorizarea segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucraineane.

Republica Moldova - România

În perioada 14-17 martie 2006 la Chişinău s-a aflat în vizită oficială Radu de Hohenzollern-Veringen, reprezentantul special al Guvernului României pentru Integrare, Cooperare şi Dezvoltare Durabilă. Întîlnirile avute de trimisul Guvernului României şi Forumul oamenilor de afaceri care s-a desfăşurat în cadrul vizitei, au vizat, în temei, colaborarea bilaterală în domeniul comercial-economic, oamenii de afaceri din România exprimînd un interes deosebit pentru dezvoltarea colaborării cu parteneri din Republica Moldova, în special după aderarea statului vecin la Uniunea Europeană şi apariţia noilor oportunităţi de dezvoltare a relaţiilor economice. În cadrul vizitei la Chişinău, principele Radu de Hohenzollern-Veringen a avut întrevederi cu Preşedintele şi vicepreşedintele Parlamentului, cu Prim-ministrul, Ministrul Economiei şi Comerţului, Ministrul Apărării.

Vasile Blaga, Ministrul administraţiei şi internelor din România, a declarat că de la 1 noiembrie 2006 cetăţenii Republicii Moldova vor putea intra în România cu vize. Declaraţia a fost făcută în cadrul ceremoniei de semnare a Protocolului privind aplicarea Acordului de readmisie dintre Republica Moldova şi România, ministrul român afirmînd că sînt nevoiţi să introducă aceste măsuri "fără bucurie, în baza angajamentelor pe care şi le-a asumat în vederea aderării la UE". Vasile Blaga a reiterat că autorităţile României întreprind eforturi pentru ca cetăţenii Moldovei să beneficieze de un tratament preferenţial în obţinerea vizelor, pentru a nu limita libertatea de mişcare, că vize nu vor fi necesare pentru deţinătorii paşapoartelor diplomatice şi de serviciu. Ulterior declaraţiei făcute de ministrul român, reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova au afirmat că vizele de intrare pentru cetăţenii moldoveni care doresc să călătorească în România nu vor fi introduse mai devreme de 1 ianuarie 2007. Şeful Direcţiei Afaceri Consulare al MAEIE a declarat că în prezent proiectul de acord privind regimul de vize, înaintat de partea română este în faza de examinare şi avizare.

Protocolul privind aplicarea Acordului de readmisie între România şi Republica Moldova semnat pe 23 martie 2006 de către miniştrii de interne ale celor două ţări, prevede obligaţia Moldovei de a accepta readmisia propriilor cetăţeni şi a tuturor imigranţilor clandestini, dacă au fost depistaţi în România. Procedurile respective pot avea semnificaţie deosebită odată cu aderarea României la UE, ceastă ţară devenind una de destinaţie pentru potenţialii imigranţi ilegali.

Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a solicitat omologului său român "instituirea unui mecanism eficient care ar preveni cazurile de acordare a cetăţeniei române în baza unor acte false". Gheorghe Papuc s-a referit la cazurile de solicitare a cetăţeniei române de către reprezentanţi ai lumii interlope originari din Moldova care urmăresc scopul de a se eschiva de la răspunderea penală pe teritoriul ţării. Cei doi miniştri au convenit la elaborarea unui mecanism de schimb informaţional în scopul stabilirii veridicităţii actelor depuse de cetăţenii moldoveni.

Ministrul de Externe al României Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că aparenta criză din regiunea transnistreană este urmarea unei false politici a regimului separatist. Ungureanu a apreciat că înţelegerea la care s-a ajuns între Ucraina şi Republica Moldova în legătură cu controlul tranzitului de mărfuri pe segmentul transnistrean de graniţă aduce o clarificare într-o chestiune foarte dificilă. Ministrul a reiterat că România nu este mulţumită de ritmul negocierilor în formatul "5+2", această opinie este împărtăşită şi de UE.

Preşedintele României Traian Băsescu, a declarat la Bruxelles, unde a participat ca invitat la reuniunea liderilor Partidului Popular European, că integrarea statelor din Balcanii de vest şi Republica Moldova în Acordul de Liber Schimb Central-European (CEFTA) "este o soluţie pe care Partidul Popular European o vede drept mijloc de accelerare a pregătirii acestor ţări pentru integrarea in UE".

Republica Moldova - Federaţia Rusă

Declaraţiile Ambasadorului Federaţiei Ruse în Moldova

În cadrul unei conferinţe de presă ţinută pe 20 martie, Ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, a făcut mai multe declaraţii ce au generat ulterior reacţii serioase din partea autorităţilor Moldovei şi a unor forţe politice. Nicolai Riabov a afirmat între altele că:

• Republica Moldova ar fi responsabilă de declanşarea şi nereglementarea conflictului transnistrean;
• măsurile întreprinse în ultimul timp de Moldova au efecte nu doar asupra situaţiei politice şi sociale din regiunea separatistă, dar şi asupra siguranţei şi stabilităţii întregii regiuni;
• "Noul regim vamal la frontiera moldo-ucraineană afectează în mod direct aceste interesele legitime ale Rusiei", această ţară avînd "interese legitime recunoscute în spaţiul post-sovietic şi în virtutea statutului ei de mare putere";
• măsurile întreprinse de autorităţile Moldovei pentru reglementarea activităţii economice externe ar trebui "să respecte înţelegerile anterioare referitoare la Transnistria", care ar fi constitui şi "condiţii de primirea a Moldovei în Organizaţia Mondială a Comerţului";
• Federaţia Rusă propune suspendarea măsurilor luate de Moldova şi Ucraina pentru reglementarea operaţiunilor de import-export ale agenţilor economici din Transnistria, elaborarea unui sistem de garanţii "care nu ar putea fi modificat prin acţiuni unilaterale";
• Întîlnirea între Preşedintele Moldovei şi al Federaţiei Ruse ar fi posibilă "după soluţionarea mai multor probleme aflate pe masa comună, inclusiv cele referitoare la situaţia reglementării transnistrene";
• Problema stabilirii noilor preţuri la gazele naturale "nu are nimic comun cu aplicarea noilor reglementări de trecere a frontierei moldo-ucrainene, deoarece a apărut cu mult înainte de aplicarea respectivelor reglementări.

Reacţionînd la declaraţiile făcute de Ambasadorul rus, fracţiunea PPCD în Parlament a propus elaborarea unei declaraţii a Parlamentului, în care să se ia atitudine faţă de poziţia Rusiei şi a reprezentantului acesteia în relaţiile cu Republica Moldova. Reprezentanţii fracţiunilor AMN şi PCRM consideră că executivul şi ministerul de externe trebuie să reacţioneze la declaraţiile Ambasadorului Riabov. Partidul Liberal (extraparlamentar) a propus declararea lui Riabov "persona non-grata" în Republica Moldova, iar statutul de garant al Federaţiei Ruse în procesul de negocieri să fie schimbat în "parte la conflict".

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a expediat o scrisoare Ministerului rus de externe, în care a fost expusă părerea vizavi de declaraţiile făcute de ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău şi s-a solicitat clarificarea dacă tot ce a menţionat ambasadorul Riabov constituie viziunea sa personală sau poziţia oficialităţilor ruse. Concomitent, la Chişinău a fost invitat pentru consultări Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Vasile Sturza, cu care s-a discutat subiectul relaţiilor moldo-ruse, inclusiv declaraţiile făcute de Ambasadorul rus la Chişinău.

Acţiunile de sancţionare din partea Federaţiei Ruse

Duma de stat a Rusiei a cerut Comitetului pentru problemele CSI să solicite de la Guvernul şi Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse informaţii despre "posibilitatea introducerii măsurilor limitative în privinţa migranţilor din Moldova şi vestul Ucrainei".

Medicul sanitar principal de stat al Federaţiei Ruse a declarat că vor fi luate măsuri drastice faţă de vinurile importate din Republica Moldova şi Georgia, din cauza "apariţiei unor întrebări referitoare la indicii securităţii alimentare". Factorii responsabili în domeniul vinificaţiei şi controlului asupra producţiei alcoolice, precum şi vinificatorii din Moldova afirmă că declaraţiile medicului veterinar din Rusia sînt iresponsabile, deoarece standardele, exigenţele şi standardele de conţinere în băuturile alcoolice a metalelor grele, pesticidelor şi altor substanţe sînt respectate întocmai, vinurile moldoveneşti, potrivit standardelor europene, pot pretinde la categoria băuturilor ecologic pure.

Mass-media rusă comunică că Uniunea Viticultorilor şi Vinificatorilor din Federaţia Rusă a solicitat Guvernului rus să iniţieze o investigaţie antidumping în privinţa vinurilor moldoveneşti, o cerere în acest sens fiind remisă Premierului rus şi ministrului Dezvoltării Economiei şi Comerţului. Organizaţia respectivă, care are statut de ONG, afirmă că vinurile din Moldova fac concurenţă neloială pe piaţa rusă şi Moscova ar trebui să majoreze taxele vamale la importurile acestor vinuri. În opinia oficialilor de la Agenţia "Moldova-Vin", investigaţia antidumping ar fi chiar "binevenită, deoarece va confirma calitatea superioară a vinurilor moldoveneşti".

Începînd cu 27 martie 2006, Federaţia Rusă a interzis importul de vinuri din Republica Moldova şi Georgia. Autorităţile Moldovei au declarat că interdicţia are caracter politic şi că Moldova nu va da acordul de aderare a Rusiei la OMC, pînă ce nu vor fi anulate restricţiile pentru importul unor produse moldoveneşti. O delegaţie a Agenţiei "Moldova-Vin" va duce tratative cu autorităţile ruse în problema deblocării exportului produselor moldoveneşti.

O delegaţie a Guvernului Republicii Moldova din care fac parte şi conducătorii SA "Moldova-Gaz" negociază la Moscova preţul pentru gazele naturale ce vor fi livrate ţării noastre începînd cu 1 aprilie 2006.

Moldova în lume

Preşedintele Partidului Socialist din Moldova, ex-deputatul în Parlament Victor Morev a fost anunţat în urmărire internaţională, fiind suspectat de comiterea unor fapte de corupţie. Conform Comunicatului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţie (CCCEC) din 27 martie 2006, prejudiciul material adus statului se cifrează la peste 2 milioane de lei. CCCEC invocă comiterea de către Morev a unor fapte de înstrăinare ilicită a proprietăţii de stat (terenuri de pămînt), efectuate prin exces de putere sau depăşire a atribuţiilor de serviciu, în timpul exercitării funcţiei de primar al municipiului Bălţi. Conform datelor CCCEC, imediat ce au fost depistate faptele respective, Victor Morev a părăsit localitatea, fiind anunţat în urmărire internaţională.

Victor Morev a fost ales deputat în perioada 1990-1995 (Blocul electoral "Partidul Socialist şi Mişcarea Unitate-Edinstvo") şi 2001-2005 (Blocul electoral "Alianţa Braghiş"), cînd a părăsit formaţiunea parlamentară pe listele căreia a fost ales deputat şi s-a declarat "deputat independent", susţinînd însă, practic, toate iniţiativele şi deciziile promovate de majoritatea parlamentară a PCRM.

Studii, analize, comentarii

Rezumatul hotărârilor şi deciziilor CEDO pe marginea cererilor îndreptate împotriva Moldovei
Vladislav Gribincea, 28 martie 2006

Pînă la moment, Republica Moldova a fost condamnată de CEDO în 29 de cazuri, suma totală a compensaţiilor materiale, morale şi a cheltuielilor de judecată însumînd circa 400 mii euro ( peste 6 milioane de lei)

»»»