versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Opinia publică din Moldova privind integrarea euro-atlantică, Viorel Cibotaru
Deficitele externe vs. deficit de stabilitate economică, Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Numiri. Remanieri

La propunerea preşedintelui Parlamentului, în funcţia de Preşedinte al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare a fost numit Dumitru Ursu, ex prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a Moldovei. Vacanţa funcţiei de Preşedinte al CNVM a survenit în legătură cu demisia lui Ion Robu din funcţia respectivă, fără anunţarea motivelor.

Ghenadie Morcov, deputatul recent validat pe lista PCRM, a fost numit membru al Comisiei parlamentare pentru protecţie socială, sănătate şi familie.

Parlamentul a luat act de demisia lui Vasile Pascari din funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie.

Deputaţii care în toamna anului 2005 au părăsit fracţiunea "Alianţei Moldova Noastră" se prezintă de curînd în cadrul şedinţelor plenare ale Parlamentului ca fiind din partea "Partidului Democraţiei Sociale din Moldova"¹, formaţiunea desfăşurîndu-şi congresul de constituire la 15 aprilie 2006 şi avîndu-l drept lider pe deputatul Dumitru Braghiş.

1.2. Acte legislative

• Legea pentru completarea articolului 6 din Legea nr.1308-XIII din 25 iulie 1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului. Modificările adoptate consolidează prevederile legislative anterioare care acordă dreptul de cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă doar persoanelor fizice şi juridice autohtone. Reglementările actuale din diverse legi (Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, Legea cu privire la investiţiile în activitatea de antreprenoriat, Legea cu privire la investiţiile în activitatea de antreprenoriat, Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului etc.) conţin dispoziţii care permit aplicarea lor neuniformă, situaţie ce a generat o serie de conflicte, inclusiv sesizări ale instanţelor de judecată. Interdicţiile pentru întreprinderile cu capital străin sînt explicate prin protejarea "valorilor" ţării, însă mai mulţi experţi consideră că acestea constituie o piedică importantă pentru atragerea investiţiilor în agricultura Moldovei.

• Legea pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind obţinerea pensiei de întreţinere în străinătate. Documentul internaţional stabileşte principiile şi mecanismul de executare a deciziilor despre încasarea pensiei de întreţinere stabilite cetăţenilor statelor-părţi, procedurile documentare ce se îndeplinesc în acest scop.

• Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Codului penal. Proiectul votat în prima lectură propune revizuirea sancţiunilor pentru mai multe infracţiuni (furt, jaf, escrocherii, trafic ilicit de droguri etc.), prin reducerea sau modificarea termenelor minime de pedeapsă a închisorii, precum şi stabilirea unor pedepse alternative privaţiunii de libertate în cazul infracţiunilor cu pericol social mai redus. Documentul a fost elaborat ca urmare a recomandărilor instituţiilor internaţionale şi al controlului efectuat de Comisia parlamentară specială asupra situaţiei preveniţilor ţinuţi în stare de arest în izolatorul de urmărire penală nr.13 din mun.Chişinău. De notat că Hotărîrea Parlamentului Nr.370 din 28.12.2005 obliga Guvernul să elaboreze şi prezinte Parlamentului, în regim de urgenţă, iniţiative legislative privind: îmbunătăţirea condiţiilor de activitate ale instanţelor judecătoreşti; modificarea şi perfecţionarea mecanismului procesual de examinare a cauzelor penale în scopul optimizării şi reducerii termenelor procedurale; consolidarea instituţională a Ministerului Justiţiei; crearea unei instituţii de administrare judecătorească etc.

• Proiectul de lege privind pensiile colaboratorilor serviciului vamal care s-au adresat pentru stabilirea pensiei in perioada 24 august 2000 - 12 decembrie 2003. Se propune introducerea unor norme care să reglementeze retroactiv stabilirea pensiilor unor colaboratori vamali care aveau dreptul de pensionare conform unor reglementări legislative anterioare, cu aplicabilitate restrînsă în timp dar cu facilităţi extinse (vîrsta - 50 ani, vechime generală - 20 ani, dintre care 12 ani 6 luni în serviciul vamal). Persoanele respective (39 colaboratori) au atacat Departamentul Vamal în judecată şi au cîştigat procesul, însă deciziile judecătoreşti au rămas neexecutate mai mult timp, pînă cînd Prim-ministrul a emis o Dispoziţie ce permitea Casei Naţionale de Asigurări Sociale să stabilească şi să plătească pensiile acestor persoane în condiţiile stabilite de legislaţia anterioară².

1.3. Control parlamentar. Declaraţii

Audieri

Ministerul Economiei şi Comerţului a prezentat o informaţie despre executarea Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (Legea 355/23.12.2005). Guvernul motivează tărăgănarea aplicării plenare a Legii prin necesitatea adoptării unor hotărîri de Guvern care să reglementeze condiţiile de salarizare pentru categorii aparte, precum şi prin necesitatea rectificării bugetului de stat pentru repartizarea cuantumurilor necesare pentru toate instituţiile bugetare. În acelaşi timp, Guvernul va asigura achitarea recalculărilor necesare de la momentul punerii în aplicare a legii nominalizate, de la 1 decembrie 2005, însă fără careva indexări³.

Comisia specială pentru controlul şi monitorizarea procesului de restituire a depunerilor băneşti ale deponenţilor Băncii Comerciale "Guineia" S.A. şi ai Concernului "Intercapital" a solicitat urgentarea examinării dosarelor penale împotriva fostei conduceri a Băncii Comerciale "Guineia" privind sustragerea mijloacelor băneşti în proporţii deosebit de mari şi depăşirea atribuţiilor de serviciu. Conform datelor prezentate de responsabili din cadrul Ministerului Justiţiei, în scopul restituirii depunerilor băneşti ale deponenţilor Concernului "Intercapital" a fost numită deja a treia licitaţie de vînzare a unui imobil din or. Vatra, estimat la suma de peste 5 milioane de lei.

Întrebări şi interpelări

Deputatul PPCD Vlad Cubreacov a solicitat mai multor autorităţi publice să prezinte informaţii despre rezultatele controalelor efectuate în ultimii 5 ani de zile referitor la activitatea economico-financiară a Mitropoliei Chişinăului şi Întregii Moldove.

Deputatul PSL Igor Clipii şi-a exprimat dezacordul în legătură cu răspunsul primit de la Ministerul Apărării şi a reiterat interpelarea anterioară privind baza legală a implicării militarilor în lucrările de reconstrucţie a Complexului Gloriei Militare din Chişinău, considerînd că acestea nu pot fi considerate ca măsuri de educare militaro-patriotică. În răspunsul său, reprezentantul Ministerului Apărării şi-a menţinut poziţia anterioară, declarînd că militarii atraşi la lucrările de reconstrucţie exercită misiuni educaţionale patriotice, conform prevederilor legale.

Deputatul PDM Valentina Buliga a solicitat Guvernului să reexamineze Hotărîrea din 06.02.2006 cu privire la aprobarea cerinţelor tehnice faţă de încăperile şi obiectivele în care se păstrează substanţe narcotice, psihotrope şi/sau precursori, deoarece, majoritatea instituţiilor medicale sînt în imposibilitate să asigure condiţiile stabilite, acestea fiind prea drastice şi chiar abuzive. De asemenea, deputatul Buliga a solicitat Guvernului să urgenteze elaborarea şi prezentarea Strategiei de asigurare cu pensii a angajaţilor din sectorul agrar.

Declaraţia Parlamentului RM privind Declaraţia Dumei de Stat a Federaţiei Ruse

În documentul adoptat de deputaţi la 21 aprilie 2006 se exprimă îngrijorare în legătură cu Declaraţia Dumei de Stat din 19 aprilie 2006 "Despre susţinerea măsurilor de înăsprire a controlului fitosanitar de stat al produselor importate în Federaţia Rusă", prin care este susţinută decizia autorităţilor sanitare ruse privind interdicţia importului şi comercializării vinurilor şi divinurilor moldoveneşti în Rusia, interdicţie care nu este susţinută cu dovezi concludente care ar justifica pretenţiile faţă de calitatea producţiei vinicole. În text se mai menţionează "necesitatea curmării tentativelor unor forţe politice din Federaţia Rusă de a-i conferi situaţiei o conotaţie politică, de deteriorare a colaborării tradiţionale". În final, legislatorii cer Guvernului Republicii Moldova "să identifice căile optime pentru depăşirea impasului în beneficiul Republicii Moldova şi al Federaţiei Ruse"⁴.

Declaraţia fracţiunii AMN din 20 aprilie 2006

Fracţiunea parlamentară "Alianţa Moldova Noastră" a părăsit şedinţele plenare ale Parlamentului şi dat publicităţii o declaraţie prin care afirmă că "Parlamentul apără interesele Puterii, ignorează problemele ţării şi încalcă drepturile Opoziţiei". Fracţiunea AMN acuză conducerea Parlamentului Republicii Moldova de ignorarea intereselor majore ale cetăţenilor şi ale ţării, rezervîndu-şi dreptul de a iniţia demiterea actualului Preşedinte al Parlamentului .

Guvern

2.1. Remanieri

Printr-o hotărîre a Guvernului domnul Ruslan Flocea a fost numit consilier principal de stat al prim-viceprim-ministrului Zinaida Grecianîi.

Tudor Potîrniche a fost numit vicedirector al Agenţiei rezerve materiale, achiziţii publice şi ajutoare umanitare, iar Victor Gîncu a fost desemnat administrator al Zonei Economice Libere "Otaci-Business".

Victor Feofanov a fost eliberat, la cerere, din funcţia de vicedirector al Serviciului de Stat Arhivă.

2.2. Hotărîri

• Hotărîrea pentru aprobarea Cadastrului funciar la data de 1 noiembrie 2005. Documentul conţine informaţii despre statutul juridic al terenurilor, parametrii cantitativi şi calitativi ai acestora. Conform datelor prezentate, suprafaţa terenurilor cu destinaţie agricolă constituie 1,95 milioane de hectare, circa 58 la sută din suprafaţa totală a republicii. Potrivit Cadastrului funciar, în agricultură activează 1300 de SRL-uri şi 378 de mii de gospodării ţărăneşti, 147 de cooperative de producţie (fiecare cooperativă de producţie gestionează în mediu circa 900 de hectare). În rezultatul reformei funciare s-a micşorat cu circa 2 mii de hectare suprafaţa terenurilor arabile şi cu circa 3 mii de hectare suprafaţa livezilor, iar suprafaţa terenurilor lăsate pîrloagă a crescut cu circa două mii de hectare.

• Hotărîrea cu privire la planurile unice de înmatriculare în anul 2006 a studenţilor şi elevilor în instituţiile de învăţămînt superior (ciclul I), mediu de specialitate şi secundar profesional. Conform documentului, în 2006 în instituţiile de învăţămînt superior din Moldova vor fi înmatriculaţi cu 20 la sută mai puţin studenţi (27685, dintre care 20 mii pe bază de contract) faţă de anul 2005, însă va spori numărul studenţilor înmatriculaţi în instituţiile de învăţămînt secundar profesional - cu 15 la sută (90 la sută - cu finanţare bugetară). Argumentînd prin necesitatea evitării formării surplusului de cadre pe piaţa muncii şi în scopul asigurării cu cadre în sectorul real, sistemul educaţional, al ocrotirii sănătăţii, a fost redus planul la un şir de specialităţi: ştiinţe sociale, drept, economie.

• Hotărîrea pentru aprobarea Regulamentului privind vînzarea acţiunilor proprietate publică la Bursa de Valori. Modalităţi de vînzare a acţiunilor proprietate publică vor fi: organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor "cu strigare" sau expunerea spre vînzare prin ordinul-limită la vînzare (introducerea în Sistemul Automatizat Integrat de Tranzacţionare (SAIT) al Bursei de Valori a ordinelor-limită de vînzare în conformitate cu Regulile Bursei de Valori. Documentul defineşte o serie de noţiuni în domeniu şi procedurile de organizare şi desfăşurare a vînzărilor, selectarea brokerilor etc.

• Hotărîrea cu privire la aprobarea Codului de etică şi deontologie al poliţiei. Documentul include principiile de bază, obiectivele activităţii poliţiei, drepturile şi limitele de intervenţie a angajaţilor. Sînt incluse şi prevederi despre controlul asupra activităţii poliţiei din partea societăţii civile. Codul a fost elaborat cu participarea experţilor Consiliului Europei, în scopul îmbunătăţirii comportamentului poliţiştilor.

• Hotărîrea privind alocarea mijloacelor financiare pentru evaluarea Băncii de Economii. Executivul alocă 70 mii lei pentru desfăşurarea concursului de selectare a companiei de audit care va evalua activele Băncii, în care statul deţine 56% de acţiuni. Unii experţi consideră că evaluarea constituie un prim pas pentru pregătirea de privatizare a unicei instituţii financiare cu capital majoritar de stat.

• Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi. Guvernul a aprobat şi prezentat Parlamentului proiectele de legi: cu privire la sistemul de executare silită; cu privire la jocurile de noroc; pentru denunţarea Acordului privind statutul Tribunalului Economic al Comunităţii Statelor Independente (autorităţile consideră că această structură a CSI este ineficientă şi au rechemat deja reprezentanţii Moldovei la ea).

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Preocupări pentru eficientizarea politicii tarifare

Primul-ministrul a convocat o şedinţă cu factorii de decizie din cadrul Guvernului, partenerii sociali şi organizaţiile neguvernamentale din domeniul business-ului, în cadrul căreia s-a discutat promovarea unei politici tarifare flexibile. Au fost create două grupuri de lucru, primul avînd sarcina să elaboreze propuneri privind modificarea tarifelor vamale aplicate în Moldova, acestea urmînd a fi stabilite la un nivel minim pentru importul materiei prime şi maxim pentru mărfurile care deja se produc în ţară. Al doilea grup, condus de reprezentanţii sindicatelor, va întreprinde acţiuni de monitorizare a calităţii produselor comercializate pe piaţă, inclusiv prin organizarea echipelor mobile de control în fiecare raion al ţării.

Conferinţă televizată despre situaţia din agricultură

Prim-ministrul a luat parte la o conferinţă televizată cu participarea reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale privind situaţia din sectorul agrar, în cadrul căreia a fost informat că pentru recolta anului 2006 semănatul de toamnă s-a efectuat pe o suprafaţă de circa 300 mii de hectare, iar temperaturile atmosferice scăzute din ianuarie curent au afectat o parte din acestea (18 mii de hectare). Preşedinţii raioanelor au comunicat că procesul de rambursare a TVA în agricultură, pus în aplicare de la începutul anului curent, este realizat eficient, nefiind înregistrate obiecţii din partea beneficiarilor.

Majorarea burselor

Printr-o decizie adoptată de Guvern la 26 aprilie 2006, bursele pentru studenţii instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de specialitate se vor majora cu 20%. Suplimentar, Guvernul a stabilit şi mărimea a trei tipuri de burse speciale: bursa Preşedintelui (470 lei), bursa Guvernului (430 lei), bursa Gaudeamus (360 lei).

Activităţi economice fără aparat de casă

Guvernul a aprobat o listă a activităţilor economice care pot fi desfăşurate fără deţinerea aparatelor de casă şi control cu memorie fiscală: vînzarea produselor agricole proprii; vînzarea obiectelor de cult religios, a ediţiilor periodice şi biletelor de loterie; servicii de transport urban; servicii în baza patentei de întreprinzător.

Declaraţie privind sistarea importurilor vinurilor moldoveneşti în Federaţia Rusă

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a difuzat declaraţia făcută de delegaţia Moldovei în cadrul şedinţei ordinare a Consiliului Miniştrilor de Externe al CSI. Textul menţionează că "acţiunile părţii ruse au dus la sistarea totală a importului şi comercializării pe teritoriul Federaţiei Ruse a producţiei vinicole din Republica Moldova, fiind întreprinse în mod unilateral, fără o înştiinţare prealabilă". În opinia părţii moldoveneşti "o asemenea evoluţie a evenimentelor nicidecum nu concordă cu respectul reciproc tradiţional, cu relaţiile de prietenie, înţelegere reciprocă şi cooperare reciproc avantajoasă statornicite de-a lungul istoriei între statele noastre. Partea moldovenească califică aceste măsuri ale Federaţiei Ruse drept neprietenoase Republicii Moldova şi care aduc un prejudiciu enorm producătorilor de producţie vinicolă, importatorilor şi exportatorilor, simplilor viticultori, în ansamblu economiei Moldovei, iar în ultimă instanţă, relaţiilor comercial-economice tradiţionale dintre cele două state. Declaraţiile publice referitor la producţia vinicolă de proastă calitate, produsă în Moldova, prejudiciază şi subminează autoritatea ţării noastre în calitate de producător de vinuri de înaltă calitate, şampanie şi de altă producţie alcoolică".

Ofertele Moldovei pentru Gazprom

Conform afirmaţiilor Prim-ministrului Vasile Tarlev din cadrul unei emisiuni televizate, Moldova a propus S.A. "Gazprom" să participe la construcţia gazoductului "Drochia-Ungheni-Iaşi", prin care Moldova ar putea importa suplimentar 1,7 miliarde metri cub de gaze naturale. Costul total al proiectului se estimează la 50 milioane dolari SUA. Vasile Tarlev a mai declarat că Republica Moldova nu intenţionează să transmită către S.A. "Gazprom" liniile de tensiune electrică înaltă, în schimbul unui contract de lungă durată privind livrarea gazelor naturale.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Şeful statului a emis decretul privind rechemarea lui Efim Chilari din funcţia de Ambasador Extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Uzbekistan, în Republica Tadjikistan, în Republica Kîrgîză şi în Republica India.

Conform unor decrete publicate la 14 aprilie 2006, Preşedintele Moldovei a operat remanieri ale funcţionarilor din cadrul aparatului Preşedinţiei. Vasile Mircos a fost eliberat din funcţia de şef al Serviciului Protocol al Aparatului Preşedintelui, în locul lui fiind numită Natalia Ipati.

3.2. Şedinţe. Decizii

Preocupări privind exportul vinurilor

La 20 aprilie 2006 Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă pentru examinarea situaţiei create în legătură cu sistarea importului vinurilor moldoveneşti în Federaţia Rusă. Conform Serviciului de presă prezidenţial, participanţii la şedinţă au determinat acţiunile prioritare ce se pentru normalizarea situaţiei şi minimalizarea pierderilor suportate de către producătorii vinicoli autohtoni şi bugetul de stat. S-a discutat şi despre măsurile care urmează a fi luate pentru diversificarea pieţelor de desfacere a vinurilor şi divinurilor moldoveneşti, promovarea lor mai activă pe pieţele europene şi în Republica Populară Chineză.

Reforma APC

Pe 26 aprilie Vladimir Voronin a convocat o şedinţă cu participarea Prim-ministrului şi membrilor Guvernului, la care a fost analizată actuala etapă a reformei administraţiei publice centrale (APC). Şeful statului a afirmat că eforturile de optimizare a structurii Guvernului şi de reducere cu 70 la sută a personalului autorităţilor publice centrale s-au încununat "cu unele rezultate": de la 16 ministere şi 14 departamente, executivul central a ajuns la 15 ministere şi 13 agenţii, servicii şi birouri naţionale, iar în comparaţie cu ianuarie 2004, statele de personal ale aparatelor centrale ale organelor administraţiei publice centrale s-au micşorat cu 1603 unităţi, sau cu 39%. În opinia Preşedintelui, activităţile din cadrul Reformei APC:

• nu au atins suficient instituţiile subordonate ministerelor;
• una din etapele importante ale reformei trebuie s-o constituie elaborarea şi implementarea unui mecanism unic de circulaţie a documentelor în cadrul sistemului administraţiei publice, care ar asigura şi controlul executării deciziilor (Concepţia guvernării electronice, aprobarea unei hotărîri cu privire la paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet);
• este necesară urgentarea definitivării proiectelor de lege cu privire la serviciul public, statutul funcţionarului public, administraţia publică centrală, Codului de conduită a funcţionarului public.

Insatisfacţii privind combaterea corupţiei

În cadrul unei şedinţe convocate la Preşedinţie, Vladimir Voronin a apreciat drept nesatisfăcătoare situaţia la capitolul combaterii şi prevenirii corupţiei, în pofida "prezenţei cadrului juridic necesar, în pofida voinţei politice declarate, în pofida strategiilor şi planurilor de măsuri elaborate". Şeful statului consideră că combaterea şi prevenirea corupţiei nu a devenit o preocupare constantă a fiecăruia din conducătorii structurilor de stat, iar în asemenea situaţie lupta cu acest fenomen devine inutilă. Îngrijorarea serioasă a Preşedintelui este alimentată de atitudinea pasivă a miniştrilor, directorilor de birouri, servicii şi agenţii de stat, altor organe publice centrale la capitolul depistării şi prevenirii corupţiei în instituţiile pe care le conduc. Vladimir Voronin s-a declarat ferm hotărît să facă totul pentru ca pînă la încheierea mandatului său prezidenţial, stîrpirea corupţiei să devină un proces eficient şi ireversibil, solicitînd ca:

• începînd cu 1 iunie, conducătorii ministerelor şi celorlalte structuri guvernamentale să prezinte, pe numele Preşedintelui, rapoarte lunare privind măsurile specifice întreprinse întru profilaxia şi combaterea corupţiei, precum şi propuneri de redresare a situaţiei, inclusiv de perfecţionare a legislaţiei. Dacă analiza acestor rapoarte va arăta că autorii nu au ajuns la o înţelegere adecvată a problemei, se va proceda la măsuri de sancţionare, pînă la demiterea responsabililor de orice nivel;
• Guvernul să prezinte în regim de urgenţă propuneri de modificare a Legii privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de răspundere. Modificările ar urma să stabilească obligativitatea declarării nu doar a veniturilor, ci şi a cheltuielilor.

Nemulţumiri faţă de situaţia comerţului intern

Prezidînd o şedinţă consacrată situaţiei existente în domeniul comerţului interior şi perspectivei de dezvoltare a acestei ramuri, Preşedintele Vladimir Voronin şi-a exprimat nemulţumirea în legătură cu starea de lucruri creată, menţionînd impactul dezastruos al lipsei unei politici clare în domeniul funcţionării comerţului interior asupra economiei naţionale. În opinia sa, în Republica Moldova nu există un sistem de comerţ interior organizat, modern, bazat pe principiile economiei de piaţă şi din această cauză, anual cel puţin 2 miliarde de lei nu ajung în bugetul naţional. În consecinţă, şeful statului a propus crearea unui grup de lucru, condus de Primul-ministru, care pînă la 20 mai, să elaboreze un plan de acţiuni pe termen scurt şi de perspectivă de dezvoltare a comerţului interior sub aspect strategic, tactic şi instituţional, inclusiv perfecţionarea cadrului legislativ existent, instituirea unui control mai strict financiar, economic şi tehnologic în domeniu.

De notat în acest context, că Legea cu privire la comerţul interior a fost adoptată încă în anul 1996 şi ultimele modificări în cuprinsul ei au fost efectuate în anul 2001. În anul 2003, Guvernul a emis o Hotărîre (Nr.671 din 09.06.2003) privind măsurile de ameliorare a situaţiei din sfera comerţului intern. La începutul anului 2004 a fost creat Departamentul Comerţului, în calitate de autoritate administrativă centrală, care promovează politica de stat în sfera comerţului interior şi exterior, protejării drepturilor consumatorilor şi creării condiţiilor favorabile pentru promovarea mărfurilor autohtone pe pieţele externe şi interne. În anul 2005 acest Departament a fost desfiinţat, funcţiile respective revenind din nou Ministerului Economiei şi Comerţului (Direcţia comerţ interior, servicii şi protecţia consumatorului). La 9 martie 2005, Guvernul a adoptat Hotărîrea Nr.264 privind acţiunile de ameliorare a situaţiei din sfera comerţului, prin care a aprobat un Plan de acţiuni pentru dezvoltarea comerţului şi a stabilit obligaţii corespunzătoare pentru autorităţile publice centrale competente în domeniu.

Politici economice

1. Sectorul real

Scăderea ritmului din industrie se transformă deja în tendinţă...

Potrivit datelor statistice, industria moldovenească a înregistrat în T1'2006 cel mai scăzut rit de creştere din ultimii cinci ani, respectiv 99,7% faţă de perioada similară a anului 2005. Producţia industrială a constituit cca 5 miliarde lei (380 milioane USD). În ianuarie-martie 2005 creşterea a fost de 3,2%, în T1'2004 - 16,7%, iar în perioada respectivă a lui 2003 - 12,8%. După o creştere anemică de 1,3% în primele două luni ale acestui an producţia industrială a scăzut cu 3,4% în luna martie. Se confirmă de fapt cele mai pesimiste previziuni: scăderea ritmului din industrie se transformă deja în tendinţă. Este un proces, care pe fondul altor riscuri, ar putea ameninţa pe termen mediu creşterea economică.

Printr-o perioadă grea trece industria prelucrătoare, inclusiv ca urmare a interdicţiilor aplicate de Federaţia Rusă la importul vinurilor moldoveneşti. Fabricarea vinurilor s-a redus în primul trimestru cu 7% faţă de ianuarie-martie 2005. Un început de an dezolant l-a avut industria prelucrătoare, care în primele trei luni a înregistrat o diminuare a producţiei de 3%. În T1'2006 industria prelucrătoare a avut o pondere de în totalul producţiei industriale de 61%. Statistica mai arată că declinul din industria prelucrătoare a generat o scădere a indicelui general de producţie în industrie de respectiv 2,3 p.p., inclusiv 1,3% vinificaţia, 1% fabricarea articolelor de tutun, iar 0,2% fabricarea berii.

2. Finanţe publice

Bugetul ar putea rata venituri de cca 600 milioane lei ca urmare a crizei vinurilor...

Potrivit declaraţiilor ministrului finanţelor, bugetul de stat ar putea rata venituri de cca 600 milioane lei (46 milioane USD) dacă interdicţiile Rusiei asupra producţiei vinicole din Republica Moldova nu vor fi ridicate în următoarele 2-3 luni. Cu toate acestea impactul ar putea fi şi mai mare pentru că industria vinicolă este legată strîns de alte ramuri cum ar fi fabricarea sticlei, producţia de carton, etc. conform datelor Agenţiei agroindustriale Moldova-vin, fabricile de vinuri lucrează la o capacitate de 25%, capacitate pentru a acoperi exporturile pe alte pieţe de desfacere decît cea rusească. Mai mult de 80% din vinurile moldoveneşti sînt exportate pe piaţa rusă, exportul anual fiind evaluat la cca 300 milioane USD. În ianuarie-februarie 2006, pe fondul unor incertitudini legate de livrările în Rusia, exporturile de vinuri în expresie valorică s-au redus cu 6%.

...iar creşterea preţului la gaze ar putea duce la creşterea deficitului bugetar şi a inflaţiei...

Totodată, potrivit experţilor de la Banca Mondială, deficitul bugetar al Moldovei ar putea creşte cu încă 0,5-1% din PIB (200-300 milioane lei) dacă gazul natural importat din Federaţia Rusă se va scumpi pînă la 160 USD pentru mia de m3 în a doua jumătate a anului. Guvernul prognozează pentru anul 2006 un deficit bugetar de 0,8% din PIB. Republica Moldova este foarte vulnerabilă în faţa creşterii preţurilor la gaze, iar o tendinţă ascendentă a acestor preţuri ar putea deveni o realitate în anii următori. Cca 2/3 din consumul de agenţi energetici în Moldova e pe seama gazului natural şi doar 10% revine energiei electrice. Preţurile mari vor exercita, de asemenea, o presiune suplimentară asupra deficitului de cont curent şi asupra inflaţiei.

3. Sectorul financiar-bancar

BNM a pus în aplicare un nou sistem automatizat de plăţi interbancare...

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a pus în aplicare sistemul automatizat de plăţi interbancare (SAPI), care reprezintă un sistem prin intermediul căruia vor fi efectuate plăţile în sectorul bancar în lei moldoveneşti pe teritoriul Republicii Moldova. SAPI este format dintr-un sistem de decontare pe bază brută în timp real (DBTR), destinat prelucrării plăţilor urgente şi de mare valoare şi din sistemul de compensare cu decontare pe bază netă (CDN), sistem destinat prelucrării plăţilor de mică valoare.

Regulamentul cu privire la sistemul automatizat de plăţi interbancare prevede tarifele care vor fi percepute de către Banca Naţională pentru plăţile procesate în SAPI şi programul zilei operaţionale a SAPI. Astfel, pentru un document de plată procesat în sistemul DBTR va fi perceput un comision de 2,5 lei, iar pentru un document de plată procesat în sistemul CDN va fi perceput un comision de 1,25 lei. Exepţie se va face doar pentru documentele de plată aferente transferurilor bugetare în valoare mai mică de 1000 de lei, procesate de sistemul CDN, pentru care se va percepe un comision de 0,25 lei.

Implementarea sistemului respectiv are drept scop asigurarea conformării sistemului de plăţi interbancare al Republicii Moldova cu standardele şi practicile internaţionale, precum şi accelerarea plăţilor fără numerar. Noul sistem automatizat de plăţi interbancare a fost implementat în conformitate cu Strategia Guvernului şi a Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la dezvoltarea sectorului financiar al Republicii Moldova pentru perioada 2005-2010.

BERD va acorda 13,4 milioane USD pentru facilitarea comerţului în Moldova...

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) va acorda Republicii Moldova peste 13 milioane USD pentru promovarea exporturilor, sumă alocată prin intermediul Programului de Facilitare a Comerţului (PFC), finanţat de BERD. Acest program promovează comerţul exterior cu Europa Centrală, Europa de Est şi ţările CSI.

Prin PFC, BERD garantează tranzacţiile de import şi export. Totodată, prin intermediul băncilor comerciale, BERD acordă credite pe termen scurt importatorilor şi exportatorilor din Moldova. În prezent BERD are semnate 5 proiecte PFC în valoare totală de 13,4 mln euro cu băncile comerciale Moldova-Agroindbank, Moldindconbank, Victoriabank, Mobiasbancă şi Banca Socială.

4. Mediul de afaceri

Investiţiile în zonele economice libere (ZEL) sînt în creştere...

Potrivit unui raport al Ministerului Economiei şi Comerţului valoarea investiţiilor plasate în zonele economice libere (ZEL) din Republica Moldova a crescut de cca 4 ori pe parcursul ultimilor cinci ani. Astfel, din 1995 pînă la 1 ianuarie 2006, în ZEL-uri au fost plasate 72,1 milioane USD, dintre care 11,7 milioane USD sau 16% din acestea au fost efectuate pe parcursul anului 2005. În Republica Moldova îşi desfăşoară activitatea şase zone economice libere. Prima a fost deschisă la în 1996 la Chişinău, iar ultima în 2003, la Ungheni.

Din volumul total al investiţiilor, 30,4 milioane USD revin ZAL "Expo-Business-Chişinau", 13,4 milioane USD - ZAL "Taraclia", 10 milioane USD - ZAL "Tvardiţa", 9,6 milioane USD - ZAL "Valkaneş". Investiţiile în ZEL "Ungheni-Business" au constituit 8,3 milioane USD, iar cele plasate în ZAL "Otaci-Business" au valoarează 4 milioane USD. Domeniul prioritar de activitate în ZEL-uri este în mare parte orientat spre producerea mărfurilor industriale. Astfel, volumul vînzărilor nete de producţie industrială, în ansamblu pe zonele libere, a constituit în 2005 puţin peste 1,02 miliarde lei, din care producţie în sumă de cca 630 milioane lei a fost exportată.

5. Piaţa muncii

Salariul minim în Republica Moldova constituie cca 29 euro lunar...

Într-un clasament elaborat de Federaţia Europeană a Patronilor (FedEE) Republica Moldova este plasată pe penultima poziţie printre cele 28 de ţări europene care au intrat în top cu privire la salariul minim, respectiv acesta este de 28,98 euro lunar. Moldova devansează doar Rusia (ţară care cu o medie de 23,48 euro pe lună ocupă ultimul loc în top) şi se plasează imediat după Ucraina (55,58 euro), Bulgaria (81,80 euro), Serbia şi Muntenegru (91,24) şi România (97,07 euro). Cele mai înalt salariu minim este înregistrat în Luxembourg - 1503 euro, stat care deja de mai mulţi ani deţine întâietatea în acest clasament. Potrivit criteriilor de clasificare FedEE salariul minim oferă un standard al vieţii care este aproape sau chiar mai jos de nivelul de subzistenţă.

La elaborarea clasamentului FedEE a luat în calcul remunerarea persoanelor cu program de lucru complet în vârstă de peste 23 de ani. Pe de altă parte, în cazul unor ţări, inclusiv Moldova, FedEE operează cu date de la începutul anului 2004 care ulterior au fost modificate. Astfel, de la 1 august 2005, printr-un acord între partenerii sociali - sindicate, patronat, Guvern, salariul tarifar pentru categoria întâia de calificare (cea mai joasă) a fost majorat cu 25%, pînă la 550 de lei (35 euro). Însă şi în acest caz, Republica Moldova ar fi devansată de majoritatea ţărilor. Potrivit datelor statistice oficiale, salariul mediu pe economie a constituit, în luna ianuarie, 1 424 lei (cca 110 USD).



Sursa: FedEE

Fiecare al cincilea tînăr este plecat peste hotare la muncă...

Într-un studiu elaborat de Biroul Naţional de Statistică (BNS) şi care este întitulat "Tinerii pe piaţa muncii" se spune că fiecare al cincilea tînăr din Republica Moldova munceşte sau este în căutare de lucru peste hotarele ţării. Potrivit acestuia, cca 70% din tinerii chestionaţi au declarat că ar pleca la lucru în străinătate în cazul în care li s-ar oferi această şansă. Din cei chestionaţi 35,8% ar accepta un loc de muncă calificat, 38% - un loc de muncă necalificat, dar bine plătit, iar 26,2% ar accepta orice loc de muncă peste hotare.

Peste 40% din persoanele chestionate intenţionează să-şi schimbe locul de muncă din cauza salariului mic. Fiecare al 11-lea tînăr a optat pentru plecarea peste hotare în cazul pierderii locului de muncă. În opinia respondenţilor, cea mai importantă acţiune pentru îmbunătăţirea situaţiei tinerilor pe piaţa muncii ar fi crearea locurilor noi de muncă - 70,8% şi crearea posibilităţilor de angajare legală peste hotare - 18,2%. Această cercetare a fost realizată de BNS în anul 2005. În cadrul ei au fost intervievaţi tineri cu vîrsta cuprinsă între 15-29 ani, din care cca 55% erau din mediul rural.

Guvernul va crea o Reţea unică de colectare a datelor pentru Cercetările bugetelor casnice...

În acelaşi timp, Guvernul a hotărât să creeze o Reţea unică de colectare a datelor pentru Cercetările bugetelor casnice şi Ancheta forţei de muncă pentru perfectarea bazei informaţionale despre nivelul de trai al populaţiei şi piaţa forţei de muncă, reţea ce e prevăzută şi în Planul de Acţiuni Uniunea Europeană - Republica Moldova. În această reţea vor activa 150 de anchetatori şi 51 controlori, distribuiţi în 200 localităţi selectate.

Biroul Naţional de Statistică (BNS) va trebui ca pînă la 31 mai curent să elaboreze regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea cercetărilor statistice prin sondaj asupra gospodăriilor casnice. În paralel cu informaţiile despre bugetele casnice şi forţa de muncă, vor fi efectuate cercetări tematice despre problemele tineretului, educaţie şi sănătate, cercetări ce vor ajuta la monitorizarea şi evaluarea sărăciei şi, respectiv, la executarea acţiunilor fixate în Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS).

Problema transnistreană

Prima aniversare de la lansarea iniţiativei Preşedintelui Iuşcenco

La 22 aprilie s-a împlinit un an de la lansarea iniţiativei Preşedintelui Ucrainei Victor Iuşcenco cu privire la reglementarea transnistreană, "Spre reglementare prin democraţie". Cu această ocazie, la 20 aprilie ministrul de Externe de la Kiev, Boris Tarasiuk, a ţinut o conferinţă de presă la care a făcut bilanţul măsurilor întreprinse în cadrul iniţiativei ucrainene. Boris Tarasiuk a declarat că situaţia din Transnistria rămîne a fi una din problemele principale de securitate naţională a Ucrainei, iar asigurarea stabilităţii şi securităţii regionale este una din priorităţile politicii externe a Ucrainei. Potrivit lui Tarasiuk, pentru Ucraina principiile unei reglementări viabile sînt comunitatea valorilor democratice, supremaţia legii, respectul pentru drepturile şi libertăţile omului, precum şi respectul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Tarasiuk a remarcat printre realizările înregistrate în cadrul iniţiativei ucrainene extinderea formatului de negocieri prin aderarea la acesta a SUA şi UE în calitate de observatori, reluarea procesului de negocieri, lansarea Misiunii UE de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană la 1 decembrie 2005, dar şi introducerea regimului vamal unificat moldo-ucrainean din 3 martie 2006. "Ucraina îşi va respecta cu stricteţe obligaţiile cu privire la procedurile vamale la frontiera moldo-ucraineană", a declarat Tarasiuk, menţionînd în acelaşi timp necesitatea îmbunătăţirii mecanismului fiscal aplicat de Guvernul moldovenesc în cazul agenţilor economici transnistreni şi a acordării unor garanţii suplimentare cu privire la drepturile de proprietate în regiunea transnistreană.

Tarasiuk a apreciat pozitiv consultările mediatorilor şi a observatorilor care au avut loc la 19 aprilie la Moscova pentru a discuta perspectivele procesului de negocieri în format "5+2", care a fost întrerupt la sfîrşitul lunii februarie. Cu toate acestea, în ciuda optimismului oficialului ucrainean, consultările de la Moscova nu s-au soldat cu nici un rezultat, iar participarea părţilor la aceste consultări nu a fost posibilă din cauza înrăutăţirii relaţiilor dintre părţi în urma instituirii noului regim vamal la frontiera moldo-ucraineană.

Pe de altă parte, deşi nu şi-au retras definitiv sprijinul pentru planul ucrainean, autorităţile transnistrene pun tot mai des la îndoială valabilitatea acestuia, acuzînd Ucraina ca s-ar fi compromis în calitate de stat mediator după ce a instituit "blocada economică" împotriva Transnistriei. Autorităţile transnistrene par tot mai reticente să accepte realizarea uneia din prevederile cheie ale planului ucrainean - desfăşurarea în regiune a unor alegeri democratice sub monitorizare internaţională. Într-un comentariu publicat de către porta voce a autorităţilor de la la Tiraspol, agenţia de ştiri Olvia-press, pe marginea proiectului de mandat al misiunii internaţionale de evaluare a situaţiei din Transnistria în vederea desfăşurării unor alegeri libere în regiune pregătit de către Misiunea OSCE din Moldova, departamentul de externe transnistrean califică proiectul prezentat de Misiunea OSCE drept unul care "contravine intereselor Transnistriei". Această poziţie a fost sprijinită şi de către "deputaţii comisiei parlamentare pentru politică externă şi relaţii internaţionale", care au respins majoritatea clauzelor proiectului deoarece au considerat că acestea încalcă "dreptul suveran" al Transnistriei de a stabili şi organiza alegeri pe teritoriul său.

Astfel, deşi pe parcursul primului an de la lansarea iniţiativei Iuşcenco au fost realizate o serie de progrese incontestabile în procesul de reglementare transnistreană, care s-au datorat în primul rînd schimbării politice de la Kiev şi unei implicări mai mari a UE în eforturile de soluţionare a conflictului transnistrean, perspectivele ducerii la bun sfîrşit a iniţiativei ucrainene sînt incerte după ce poziţia autorităţilor de la Tiraspol, sprijinită tot mai mult de Federaţia Rusă, s-a radicalizat substanţial drept răspuns la introducerea regimului vamal moldo-ucrainean.

Parte din acest scenariu de radicalizare a poziţiei transnistrene este şi iniţiativa lansată în cadrul "congresului deputaţilor de toate nivelele" ai Transnistriei din 31 martie de a organiza un referendum cu privire la orientarea de politică externă a regiunii. Iniţiativa a fost preluată de către aşa-zisul "comitet anti-blocadă" al organizaţiilor obşteşti care a propus "Sovietului Suprem" două întrebări pentru referendum: una cu privire la "aderarea Transnistriei la Moldova în calitate de autonomie" şi cealaltă cu privire la aderarea "republicii independente transnistrene" la Federaţia Rusă care este "urmaşul de drept al Uniunii Sovietice". Referendumul, potrivit recomandărilor "comitetului anti-blocadă" trebuie să aibă loc cel tîrziu odată cu "alegerile prezidenţiale" din regiune de la sfîrşitul anului 2006. Autorităţile moldovene au declarat anterior că în cazul în care un astfel de referendum ar avea loc, el nu va fi recunoscut nici de către Chişinău, nici de către comunitatea internaţională.

Regimul vamal de la frontiera moldo-ucraineană

Peste 110 întreprinderi transnistrene s-au înregistrat pînă în prezent la Camera Înregistrării de Stat din Moldova, care asigură circa 90% din activitatea economică externă a Transnistriei. 10 agenţi economici transnistreni au primit licenţe de la Camera de Licenţiere a RM. Între 13 februarie şi 14 aprilie, Camera Înregistrării de Stat a acordat 299 de certificate de origine şi licenţe de export, dintre care 251 au fost preferenţiale, transmite Moldpress cu referinţă la un comunicat al Ministerului Reintegrării. Cu toate acestea, agenţii economici transnistreni înregistraţi la Chişinău nu îşi exportă marfa în Ucraina, fie din propria dorinţă, fie în urma unor presiuni, care sînt gesturi de protest împotriva regimului vamal unificat moldo-ucrainean. Această declaraţie a fost făcută de către viceministrul de Externe ucrainean, reprezentantul special al Ucrainei în problema transnistreană, Andrei Vasilovskii, citat de Regnum.ru, care a mai remarcat că înregistrarea pînă în prezent a unui număr mare de agenţi economici arată că, treptat, se ajunge la o înţelegere în această problemă.

Pe de altă parte, în perioada de referinţă o serie de reprezentanţi ai serviciilor vamale şi de grăniceri ucrainene au făcut mai multe declaraţii în care au afirmat că situaţia de la frontieră s-a stabilizat, iar fluxul de mărfuri de contrabandă peste hotar s-a redus simţitor. Potrivit departamentului ucrainean de grăniceri, în ianuarie - martie 2006 au fost reţinute mărfuri de contrabandă în valoare de 4.3 milioane de grivne ucrainene. Pentru comparaţie, în aceiaşi perioadă a anului trecut valoarea contrabandei reţinute a fost de 8 milioane de grivne. Potrivit oficialilor ucraineni, înăsprirea regimului de trecere a frontierei face dificilă tranzitarea unor loturi mari de mărfuri de contrabandă, cu toate acestea, contrabanda "cu amănuntul", inclusiv prin evitarea punctelor vamale, este încă un fenomen practicat pe larg.

Relaţii externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a emis o nouă decizie de condamnare a Moldovei, în dosarul "Macovei şi alţii vs. Moldova". Reclamanţii, şase cetăţeni ai Moldovei au invocat încălcarea drepturilor fundamentale, prin emiterea unei Hotărîri a Curţii Supreme de Justiţie care a confirmat legalitatea deciziei Companiei de asigurări "ASITO" de a desface unilateral contractele de asigurare încheiate şi onorate anterior de reclamanţi. CEDO a constatat încălcarea prevederilor art.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea drepturilor Omului şi art.1 din Protocolul 1 la Convenţie, obligînd autorităţile să repare pagubele morale şi materiale cauzate celor 6 cetăţeni, în sumă de peste 21 mii Euro.

Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova la CE a făcut o declaraţie în cadrul Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, cu privire la interdicţia importului de vinuri moldoveneşti şi georgiene în Federaţia Rusă. Ambasadorul Alexei Tulbure afirmă că autorităţile moldoveneşti şi georgiene sînt determinate "să tragă concluzia că decizia cu privire la interdicţia comercializării tuturor vinurilor din ţările noastre sînt motivate politic". Acest lucru este confirmat şi de faptul că restricţia este susţinută printr-o rezoluţie a Dumei de Stat din Rusia, adoptată la 19 aprilie, fără a fi prezentate anumite dovezi în susţinerea acestor acuzaţii. Tulbure a mai declarat că "Georgia şi Moldova sînt pedepsite de către Rusia, care consideră că acestea se află în zona de influenţă a sa", că "stabilitatea democratică" din cele două ţări "se află în pericol", că acţiunile Rusiei constituie o tentativă de a schimba agenda politică" din ţările respective. În urma discuţiei din cadrul Comitetului de Miniştri al CE, s-a acceptat abordarea problemelor invocate în şedinţele următoare ale Comitetului.

Comitetul de Miniştri al CE a cerut secretariatului propriu să pregătească un raport special care ar reflecta situaţia generala în domeniul drepturilor omului din regiunea transnistreană a Moldovei. După prezentarea informaţiei solicitate, Comitetul de Miniştri va estima posibilitatea întreprinderii unor acţiuni concrete îndreptate spre stoparea violării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului de către regimul autoritar de la Tiraspol, susţinut de Rusia.

Republica Moldova - Uniunea Europeană

Marianne MIKKO, conducătoarea Delegaţiei Parlamentului European în Comitetul de cooperare parlamentară RM-UE, a semnat două declaraţii referitoare la Moldova.

În cuprinsul Declaraţiei "Privind embargoul impus de Rusia vinurilor moldoveneşti" este exprimată îngrijorarea în legătură cu noile dovezi ale presiunii economice folosite în scopurile politice şi sînt dezaprobate hotărît asemenea instrumente de presiune.

În Declaraţia "Privind activitatea Misiunii UE de Asistenţa la hotar în Ucraina" este exprimată satisfacţia privind activitatea cu succes a Misiunii UE de Asistenţa la hotarul între Moldova şi Ucraina şi este salutată implementarea consecventă a acordului vamal între Ucraina şi Moldova, încheiat în decembrie 2005.

Republica Moldova - România

În cadrul unei şedinţe convocate de Preşedintele Republici Moldova au fost discutate aspecte ale relaţiilor dintre Republica Moldova şi România, proiectele Tratatului de bază şi al Tratatului de frontieră între Republica Moldova şi România, precum şi proiectul Acordului privind regimul de vize. Conform Serviciului de presă prezidenţial, Vladimir Voronin a evidenţiat că semnarea Tratatului de bază între Republica Moldova şi România, precum şi a Tratatului de frontieră vor marca un jalon incontestabil în consolidarea imunităţii de politică externă a statalităţii moldoveneşti. Şeful statului afirmă că "este clar pentru toată lumea, că Tratatul de bază şi Tratatul de frontieră cu Republica Moldova sînt documente de natură să devină cea mai importantă investiţie de politică externă a României în reglementarea transnistreană, în consolidarea securităţii regionale în bazinul Mării Negre. Insinuările propagandistice ale Tiraspolului privind înglobarea inevitabilă a Moldovei de către România îşi pierd, în această situaţie, orice teren, iar odată cu ele va dispărea, sper, şi acea românofobie, pe care parazitează atît de mulţi şi care creează atîtea obstacole în relaţiile dintre popoarele noastre".

Pe de altă parte, autorităţile de la Bucureşti nu s-au expus clar asupra perspectivelor referitoare la semnarea unui tratat politic de bază, diferite surse afirmînd că există anumite preocupări doar referitoare la tratatul de frontieră, iar în opinia Ministrului de externe al României, locul tratatului politic trebuie să-l ocupe un Acord de Parteneriat "Pentru Europa".

Traian Băsescu a declarat că România este foarte interesată ca Republica Moldova să fie examinată de UE nu în cadrul politicii de bună vecinătate, ci în cadrul politicii de integrare, în pachet comun cu ţările Balcanilor de Vest.

Republica Moldova - Federaţia Rusă

O delegaţie a Parlamentului Moldovei s-a aflat în perioada 13-14 aprilie la Moscova, unde a avut întrevederi cu oficiali din Duma de Stat, şefi de comitete responsabile, membrii grupului de prietenie moldo-rus. Membrii delegaţiei condusă de Eugenia Ostapciuc, preşedintele fracţiunii majoritare în Parlamentul Moldovei, au afirmat că întrevederile au decurs "în atmosfera binevoitoare şi sinceră, atenţia fiind accentuată în special asupra necesităţii soluţionării echitabile şi civilizate a problemei raioanelor de est ale Republicii Moldova, promovării producţiei agricole, precum şi problemei livrărilor producţiei vinicole pe piaţa Federaţiei Ruse.

Duma de Stat a Federaţiei Ruse a adoptat la 19 aprilie 2006 o Declaraţie prin care şi-a exprimat sprijinul măsurilor întreprinse de serviciul rus de protecţie a consumatorilor "Rospotrebnadzor", pentru interdicţiile aplicate la importul vinurilor moldoveneşti şi georgiene. În cuprinsul declaraţiei, autorităţile Moldovei şi Georgiei "sînt îndemnate să ia măsuri radicale pentru îmbunătăţirea calităţii mărfurilor, precum şi pentru combaterea fabricării falsurilor".

Într-un interviu acordat RIA "Novosti", Valery Nesteruşkin, Ambasador cu misiuni speciale al ministerului rus de externe, a declarat că Rusia "munceşte activ la problema acordării în continuare a asistenţei materiale Transnistriei".

Ministrul rus al Apărării a declarat în cadrul interviului acordat unei publicaţii din Belarus, că Federaţia Rusă "nu se va lăsa provocată şi va continua misiunea dificilă de menţinere a păcii în spaţiul ex-sovietic". Serghei Ivanov a mai spus că autorităţile oficiale ale Chişinăului au desfăşurat în ultimul timp "o campanie de discreditare a pacificatorilor ruşi, solicitînd schimbarea formatului misiunii", dar Rusia "nu-şi va părăsi prietenii la nevoie, numai pacificatorii ruşi fiind în stare să menţină procesul paşnic de negocieri".

Deşi iniţial se anunţase că delegaţia Parlamentului Moldovei va participa la ceremoniile de sărbătorire a 100 de ani ai Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, că va avea un şir de întrevederi cu oficiali ruşi şi alocuţiuni în faţa plenului, vizita a fost anulată în ultimul moment, din cauza îmbolnăvirii de gripă a preşedintelui Parlamentului Marian Lupu. În practica diplomatică, dacă invitaţiile la ceremonii de sărbătorire sînt acceptate şi participarea confirmată, delegaţiile se deplasează, chiar dacă primele persoane iniţial preconizate nu pot să-şi onoreze participarea. Anularea în ultimul moment, pentru motive puţin plauzibile, a vizitelor anterior confirmate poate fi tratată ca act neprietenos.

Studii, analize, comentarii

Opinia publică din Moldova privind integrarea euro-atlantică
Viorel Cibotaru, 28 aprilie 2006

Ceţăţenii RM susţin procesele de colaborare cu NATO, dar pentru a obţine sprijin popular masiv procesului integraţionist sînt necesare o serie de măsuri adecvate

»»»

Deficitele externe vs. deficit de stabilitate economică
Iurie Gotişan, 28 aprilie 2006

Adîncirea fără control a deficitelor, a dezechilibrului dintre capacitatea de a exporta şi nevoia de bunuri şi servicii importate induce riscuri

»»»