ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
  Monitorizarea activității partidelor și politicienilor / promis.mdAlegerile parlamentare în Moldova din 30 noiembrie 2014Partide politice din Republica Moldova
   English Version      
    Home        Harta site-ului        E-mail           

Despre noi  

Prezentare  

Proiecte  

Activități  

Publicații  

Personal  

Alegeri  

Electorala 2007  

Electorala 2005  

Rezultate 1994-2005  

Componența blocurilor  

Comisia Electorală Centrală  

Societate civilă  

ONG  

Vocea Civică  

Partide Politice  

Puncte de vedere  

Comentarii  

e-journal  

Policy Briefs  

Caricaturi  

Informație utilă  

Legislație  

Site-uri relevante  

Guvernare și democrație în Moldova


  versiune pentru tiparversiune
pentru tipar
e-journal, an. IV, nr. 72, 12-28 aprilie 2006

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Parlament

1.1. Numiri. Remanieri

La propunerea președintelui Parlamentului, în funcția de Președinte al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare a fost numit Dumitru Ursu, ex prim-viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei. Vacanța funcției de Președinte al CNVM a survenit în legătură cu demisia lui Ion Robu din funcția respectivă, fără anunțarea motivelor.

Ghenadie Morcov, deputatul recent validat pe lista PCRM, a fost numit membru al Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie.

Parlamentul a luat act de demisia lui Vasile Pascari din funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Deputații care în toamna anului 2005 au părăsit fracțiunea "Alianței Moldova Noastră" se prezintă de curînd în cadrul ședințelor plenare ale Parlamentului ca fiind din partea "Partidului Democrației Sociale din Moldova"1, formațiunea desfășurîndu-și congresul de constituire la 15 aprilie 2006 și avîndu-l drept lider pe deputatul Dumitru Braghiș.

1.2. Acte legislative

  • Legea pentru completarea articolului 6 din Legea nr.1308-XIII din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare a pămîntului. Modificările adoptate consolidează prevederile legislative anterioare care acordă dreptul de cumpărare a terenurilor cu destinație agricolă doar persoanelor fizice și juridice autohtone. Reglementările actuale din diverse legi (Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, Legea cu privire la investițiile în activitatea de antreprenoriat, Legea cu privire la investițiile în activitatea de antreprenoriat, Legea privind prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare a pămîntului etc.) conțin dispoziții care permit aplicarea lor neuniformă, situație ce a generat o serie de conflicte, inclusiv sesizări ale instanțelor de judecată. Interdicțiile pentru întreprinderile cu capital străin sînt explicate prin protejarea "valorilor" țării, însă mai mulți experți consideră că acestea constituie o piedică importantă pentru atragerea investițiilor în agricultura Moldovei.

  • Legea pentru aderarea Republicii Moldova la Convenția privind obținerea pensiei de întreținere în străinătate. Documentul internațional stabilește principiile și mecanismul de executare a deciziilor despre încasarea pensiei de întreținere stabilite cetățenilor statelor-părți, procedurile documentare ce se îndeplinesc în acest scop.

  • Proiectul legii pentru modificarea și completarea Codului penal. Proiectul votat în prima lectură propune revizuirea sancțiunilor pentru mai multe infracțiuni (furt, jaf, escrocherii, trafic ilicit de droguri etc.), prin reducerea sau modificarea termenelor minime de pedeapsă a închisorii, precum și stabilirea unor pedepse alternative privațiunii de libertate în cazul infracțiunilor cu pericol social mai redus. Documentul a fost elaborat ca urmare a recomandărilor instituțiilor internaționale și al controlului efectuat de Comisia parlamentară specială asupra situației preveniților ținuți în stare de arest în izolatorul de urmărire penală nr.13 din mun.Chișinău. De notat că Hotărîrea Parlamentului Nr.370 din 28.12.2005 obliga Guvernul să elaboreze și prezinte Parlamentului, în regim de urgență, inițiative legislative privind: îmbunătățirea condițiilor de activitate ale instanțelor judecătorești; modificarea și perfecționarea mecanismului procesual de examinare a cauzelor penale în scopul optimizării și reducerii termenelor procedurale; consolidarea instituțională a Ministerului Justiției; crearea unei instituții de administrare judecătorească etc.

  • Proiectul de lege privind pensiile colaboratorilor serviciului vamal care s-au adresat pentru stabilirea pensiei in perioada 24 august 2000 - 12 decembrie 2003. Se propune introducerea unor norme care să reglementeze retroactiv stabilirea pensiilor unor colaboratori vamali care aveau dreptul de pensionare conform unor reglementări legislative anterioare, cu aplicabilitate restrînsă în timp dar cu facilități extinse (vîrsta - 50 ani, vechime generală - 20 ani, dintre care 12 ani 6 luni în serviciul vamal). Persoanele respective (39 colaboratori) au atacat Departamentul Vamal în judecată și au cîștigat procesul, însă deciziile judecătorești au rămas neexecutate mai mult timp, pînă cînd Prim-ministrul a emis o Dispoziție ce permitea Casei Naționale de Asigurări Sociale să stabilească și să plătească pensiile acestor persoane în condițiile stabilite de legislația anterioară2.

1.3. Control parlamentar. Declarații

Audieri

Ministerul Economiei și Comerțului a prezentat o informație despre executarea Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (Legea 355/23.12.2005). Guvernul motivează tărăgănarea aplicării plenare a Legii prin necesitatea adoptării unor hotărîri de Guvern care să reglementeze condițiile de salarizare pentru categorii aparte, precum și prin necesitatea rectificării bugetului de stat pentru repartizarea cuantumurilor necesare pentru toate instituțiile bugetare. În același timp, Guvernul va asigura achitarea recalculărilor necesare de la momentul punerii în aplicare a legii nominalizate, de la 1 decembrie 2005, însă fără careva indexări3.

Comisia specială pentru controlul și monitorizarea procesului de restituire a depunerilor bănești ale deponenților Băncii Comerciale "Guineia" S.A. și ai Concernului "Intercapital" a solicitat urgentarea examinării dosarelor penale împotriva fostei conduceri a Băncii Comerciale "Guineia" privind sustragerea mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari și depășirea atribuțiilor de serviciu. Conform datelor prezentate de responsabili din cadrul Ministerului Justiției, în scopul restituirii depunerilor bănești ale deponenților Concernului "Intercapital" a fost numită deja a treia licitație de vînzare a unui imobil din or. Vatra, estimat la suma de peste 5 milioane de lei.

Întrebări și interpelări

Deputatul PPCD Vlad Cubreacov a solicitat mai multor autorități publice să prezinte informații despre rezultatele controalelor efectuate în ultimii 5 ani de zile referitor la activitatea economico-financiară a Mitropoliei Chișinăului și Întregii Moldove.

Deputatul PSL Igor Clipii și-a exprimat dezacordul în legătură cu răspunsul primit de la Ministerul Apărării și a reiterat interpelarea anterioară privind baza legală a implicării militarilor în lucrările de reconstrucție a Complexului Gloriei Militare din Chișinău, considerînd că acestea nu pot fi considerate ca măsuri de educare militaro-patriotică. În răspunsul său, reprezentantul Ministerului Apărării și-a menținut poziția anterioară, declarînd că militarii atrași la lucrările de reconstrucție exercită misiuni educaționale patriotice, conform prevederilor legale.

Deputatul PDM Valentina Buliga a solicitat Guvernului să reexamineze Hotărîrea din 06.02.2006 cu privire la aprobarea cerințelor tehnice față de încăperile și obiectivele în care se păstrează substanțe narcotice, psihotrope și/sau precursori, deoarece, majoritatea instituțiilor medicale sînt în imposibilitate să asigure condițiile stabilite, acestea fiind prea drastice și chiar abuzive. De asemenea, deputatul Buliga a solicitat Guvernului să urgenteze elaborarea și prezentarea Strategiei de asigurare cu pensii a angajaților din sectorul agrar.

Declarația Parlamentului RM privind Declarația Dumei de Stat a Federației Ruse

În documentul adoptat de deputați la 21 aprilie 2006 se exprimă îngrijorare în legătură cu Declarația Dumei de Stat din 19 aprilie 2006 "Despre susținerea măsurilor de înăsprire a controlului fitosanitar de stat al produselor importate în Federația Rusă", prin care este susținută decizia autorităților sanitare ruse privind interdicția importului și comercializării vinurilor și divinurilor moldovenești în Rusia, interdicție care nu este susținută cu dovezi concludente care ar justifica pretențiile față de calitatea producției vinicole. În text se mai menționează "necesitatea curmării tentativelor unor forțe politice din Federația Rusă de a-i conferi situației o conotație politică, de deteriorare a colaborării tradiționale". În final, legislatorii cer Guvernului Republicii Moldova "să identifice căile optime pentru depășirea impasului în beneficiul Republicii Moldova și al Federației Ruse"4.

Declarația fracțiunii AMN din 20 aprilie 2006

Fracțiunea parlamentară "Alianța Moldova Noastră" a părăsit ședințele plenare ale Parlamentului și dat publicității o declarație prin care afirmă că "Parlamentul apără interesele Puterii, ignorează problemele țării și încalcă drepturile Opoziției". Fracțiunea AMN acuză conducerea Parlamentului Republicii Moldova de ignorarea intereselor majore ale cetățenilor și ale țării, rezervîndu-și dreptul de a iniția demiterea actualului Președinte al Parlamentului .

cuprins articolul precedent articolul următor


Guvern

2.1. Remanieri

Printr-o hotărîre a Guvernului domnul Ruslan Flocea a fost numit consilier principal de stat al prim-viceprim-ministrului Zinaida Grecianîi.

Tudor Potîrniche a fost numit vicedirector al Agenției rezerve materiale, achiziții publice și ajutoare umanitare, iar Victor Gîncu a fost desemnat administrator al Zonei Economice Libere "Otaci-Business".

Victor Feofanov a fost eliberat, la cerere, din funcția de vicedirector al Serviciului de Stat Arhivă.

2.2. Hotărîri

  • Hotărîrea pentru aprobarea Cadastrului funciar la data de 1 noiembrie 2005. Documentul conține informații despre statutul juridic al terenurilor, parametrii cantitativi și calitativi ai acestora. Conform datelor prezentate, suprafața terenurilor cu destinație agricolă constituie 1,95 milioane de hectare, circa 58 la sută din suprafața totală a republicii. Potrivit Cadastrului funciar, în agricultură activează 1300 de SRL-uri și 378 de mii de gospodării țărănești, 147 de cooperative de producție (fiecare cooperativă de producție gestionează în mediu circa 900 de hectare). În rezultatul reformei funciare s-a micșorat cu circa 2 mii de hectare suprafața terenurilor arabile și cu circa 3 mii de hectare suprafața livezilor, iar suprafața terenurilor lăsate pîrloagă a crescut cu circa două mii de hectare.

  • Hotărîrea cu privire la planurile unice de înmatriculare în anul 2006 a studenților și elevilor în instituțiile de învățămînt superior (ciclul I), mediu de specialitate și secundar profesional. Conform documentului, în 2006 în instituțiile de învățămînt superior din Moldova vor fi înmatriculați cu 20 la sută mai puțin studenți (27685, dintre care 20 mii pe bază de contract) față de anul 2005, însă va spori numărul studenților înmatriculați în instituțiile de învățămînt secundar profesional - cu 15 la sută (90 la sută - cu finanțare bugetară). Argumentînd prin necesitatea evitării formării surplusului de cadre pe piața muncii și în scopul asigurării cu cadre în sectorul real, sistemul educațional, al ocrotirii sănătății, a fost redus planul la un șir de specialități: științe sociale, drept, economie.

  • Hotărîrea pentru aprobarea Regulamentului privind vînzarea acțiunilor proprietate publică la Bursa de Valori. Modalități de vînzare a acțiunilor proprietate publică vor fi: organizarea și desfășurarea licitațiilor "cu strigare" sau expunerea spre vînzare prin ordinul-limită la vînzare (introducerea în Sistemul Automatizat Integrat de Tranzacționare (SAIT) al Bursei de Valori a ordinelor-limită de vînzare în conformitate cu Regulile Bursei de Valori. Documentul definește o serie de noțiuni în domeniu și procedurile de organizare și desfășurare a vînzărilor, selectarea brokerilor etc.

  • Hotărîrea cu privire la aprobarea Codului de etică și deontologie al poliției. Documentul include principiile de bază, obiectivele activității poliției, drepturile și limitele de intervenție a angajaților. Sînt incluse și prevederi despre controlul asupra activității poliției din partea societății civile. Codul a fost elaborat cu participarea experților Consiliului Europei, în scopul îmbunătățirii comportamentului polițiștilor.

  • Hotărîrea privind alocarea mijloacelor financiare pentru evaluarea Băncii de Economii. Executivul alocă 70 mii lei pentru desfășurarea concursului de selectare a companiei de audit care va evalua activele Băncii, în care statul deține 56% de acțiuni. Unii experți consideră că evaluarea constituie un prim pas pentru pregătirea de privatizare a unicei instituții financiare cu capital majoritar de stat.

  • Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi. Guvernul a aprobat și prezentat Parlamentului proiectele de legi: cu privire la sistemul de executare silită; cu privire la jocurile de noroc; pentru denunțarea Acordului privind statutul Tribunalului Economic al Comunității Statelor Independente (autoritățile consideră că această structură a CSI este ineficientă și au rechemat deja reprezentanții Moldovei la ea).

2.3. Ședințe. Decizii. Declarații

Preocupări pentru eficientizarea politicii tarifare

Primul-ministrul a convocat o ședință cu factorii de decizie din cadrul Guvernului, partenerii sociali și organizațiile neguvernamentale din domeniul business-ului, în cadrul căreia s-a discutat promovarea unei politici tarifare flexibile. Au fost create două grupuri de lucru, primul avînd sarcina să elaboreze propuneri privind modificarea tarifelor vamale aplicate în Moldova, acestea urmînd a fi stabilite la un nivel minim pentru importul materiei prime și maxim pentru mărfurile care deja se produc în țară. Al doilea grup, condus de reprezentanții sindicatelor, va întreprinde acțiuni de monitorizare a calității produselor comercializate pe piață, inclusiv prin organizarea echipelor mobile de control în fiecare raion al țării.

Conferință televizată despre situația din agricultură

Prim-ministrul a luat parte la o conferință televizată cu participarea reprezentanților autorităților administrației publice centrale și locale privind situația din sectorul agrar, în cadrul căreia a fost informat că pentru recolta anului 2006 semănatul de toamnă s-a efectuat pe o suprafață de circa 300 mii de hectare, iar temperaturile atmosferice scăzute din ianuarie curent au afectat o parte din acestea (18 mii de hectare). Președinții raioanelor au comunicat că procesul de rambursare a TVA în agricultură, pus în aplicare de la începutul anului curent, este realizat eficient, nefiind înregistrate obiecții din partea beneficiarilor.

Majorarea burselor

Printr-o decizie adoptată de Guvern la 26 aprilie 2006, bursele pentru studenții instituțiilor de învățământ superior și mediu de specialitate se vor majora cu 20%. Suplimentar, Guvernul a stabilit și mărimea a trei tipuri de burse speciale: bursa Președintelui (470 lei), bursa Guvernului (430 lei), bursa Gaudeamus (360 lei).

Activități economice fără aparat de casă

Guvernul a aprobat o listă a activităților economice care pot fi desfășurate fără deținerea aparatelor de casă și control cu memorie fiscală: vînzarea produselor agricole proprii; vînzarea obiectelor de cult religios, a edițiilor periodice și biletelor de loterie; servicii de transport urban; servicii în baza patentei de întreprinzător.

Declarație privind sistarea importurilor vinurilor moldovenești în Federația Rusă

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a difuzat declarația făcută de delegația Moldovei în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Miniștrilor de Externe al CSI. Textul menționează că "acțiunile părții ruse au dus la sistarea totală a importului și comercializării pe teritoriul Federației Ruse a producției vinicole din Republica Moldova, fiind întreprinse în mod unilateral, fără o înștiințare prealabilă". În opinia părții moldovenești "o asemenea evoluție a evenimentelor nicidecum nu concordă cu respectul reciproc tradițional, cu relațiile de prietenie, înțelegere reciprocă și cooperare reciproc avantajoasă statornicite de-a lungul istoriei între statele noastre. Partea moldovenească califică aceste măsuri ale Federației Ruse drept neprietenoase Republicii Moldova și care aduc un prejudiciu enorm producătorilor de producție vinicolă, importatorilor și exportatorilor, simplilor viticultori, în ansamblu economiei Moldovei, iar în ultimă instanță, relațiilor comercial-economice tradiționale dintre cele două state. Declarațiile publice referitor la producția vinicolă de proastă calitate, produsă în Moldova, prejudiciază și subminează autoritatea țării noastre în calitate de producător de vinuri de înaltă calitate, șampanie și de altă producție alcoolică".

Ofertele Moldovei pentru Gazprom

Conform afirmațiilor Prim-ministrului Vasile Tarlev din cadrul unei emisiuni televizate, Moldova a propus S.A. "Gazprom" să participe la construcția gazoductului "Drochia-Ungheni-Iași", prin care Moldova ar putea importa suplimentar 1,7 miliarde metri cub de gaze naturale. Costul total al proiectului se estimează la 50 milioane dolari SUA. Vasile Tarlev a mai declarat că Republica Moldova nu intenționează să transmită către S.A. "Gazprom" liniile de tensiune electrică înaltă, în schimbul unui contract de lungă durată privind livrarea gazelor naturale.

cuprins articolul precedent articolul următor


Președinție

3.1. Decrete

Șeful statului a emis decretul privind rechemarea lui Efim Chilari din funcția de Ambasador Extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Uzbekistan, în Republica Tadjikistan, în Republica Kîrgîză și în Republica India.

Conform unor decrete publicate la 14 aprilie 2006, Președintele Moldovei a operat remanieri ale funcționarilor din cadrul aparatului Președinției. Vasile Mircos a fost eliberat din funcția de șef al Serviciului Protocol al Aparatului Președintelui, în locul lui fiind numită Natalia Ipati.

3.2. Ședințe. Decizii

Preocupări privind exportul vinurilor

La 20 aprilie 2006 Președintele Republicii Moldova a convocat o ședință pentru examinarea situației create în legătură cu sistarea importului vinurilor moldovenești în Federația Rusă. Conform Serviciului de presă prezidențial, participanții la ședință au determinat acțiunile prioritare ce se pentru normalizarea situației și minimalizarea pierderilor suportate de către producătorii vinicoli autohtoni și bugetul de stat. S-a discutat și despre măsurile care urmează a fi luate pentru diversificarea piețelor de desfacere a vinurilor și divinurilor moldovenești, promovarea lor mai activă pe piețele europene și în Republica Populară Chineză.

Reforma APC

Pe 26 aprilie Vladimir Voronin a convocat o ședință cu participarea Prim-ministrului și membrilor Guvernului, la care a fost analizată actuala etapă a reformei administrației publice centrale (APC). Șeful statului a afirmat că eforturile de optimizare a structurii Guvernului și de reducere cu 70 la sută a personalului autorităților publice centrale s-au încununat "cu unele rezultate": de la 16 ministere și 14 departamente, executivul central a ajuns la 15 ministere și 13 agenții, servicii și birouri naționale, iar în comparație cu ianuarie 2004, statele de personal ale aparatelor centrale ale organelor administrației publice centrale s-au micșorat cu 1603 unități, sau cu 39%. În opinia Președintelui, activitățile din cadrul Reformei APC:

  • nu au atins suficient instituțiile subordonate ministerelor;
  • una din etapele importante ale reformei trebuie s-o constituie elaborarea și implementarea unui mecanism unic de circulație a documentelor în cadrul sistemului administrației publice, care ar asigura și controlul executării deciziilor (Concepția guvernării electronice, aprobarea unei hotărîri cu privire la paginile oficiale ale autorităților administrației publice în rețeaua Internet);
  • este necesară urgentarea definitivării proiectelor de lege cu privire la serviciul public, statutul funcționarului public, administrația publică centrală, Codului de conduită a funcționarului public.

Insatisfacții privind combaterea corupției

În cadrul unei ședințe convocate la Președinție, Vladimir Voronin a apreciat drept nesatisfăcătoare situația la capitolul combaterii și prevenirii corupției, în pofida "prezenței cadrului juridic necesar, în pofida voinței politice declarate, în pofida strategiilor și planurilor de măsuri elaborate". Șeful statului consideră că combaterea și prevenirea corupției nu a devenit o preocupare constantă a fiecăruia din conducătorii structurilor de stat, iar în asemenea situație lupta cu acest fenomen devine inutilă. Îngrijorarea serioasă a Președintelui este alimentată de atitudinea pasivă a miniștrilor, directorilor de birouri, servicii și agenții de stat, altor organe publice centrale la capitolul depistării și prevenirii corupției în instituțiile pe care le conduc. Vladimir Voronin s-a declarat ferm hotărît să facă totul pentru ca pînă la încheierea mandatului său prezidențial, stîrpirea corupției să devină un proces eficient și ireversibil, solicitînd ca:

  • începînd cu 1 iunie, conducătorii ministerelor și celorlalte structuri guvernamentale să prezinte, pe numele Președintelui, rapoarte lunare privind măsurile specifice întreprinse întru profilaxia și combaterea corupției, precum și propuneri de redresare a situației, inclusiv de perfecționare a legislației. Dacă analiza acestor rapoarte va arăta că autorii nu au ajuns la o înțelegere adecvată a problemei, se va proceda la măsuri de sancționare, pînă la demiterea responsabililor de orice nivel;
  • Guvernul să prezinte în regim de urgență propuneri de modificare a Legii privind declararea și controlul veniturilor și al proprietății demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de răspundere. Modificările ar urma să stabilească obligativitatea declarării nu doar a veniturilor, ci și a cheltuielilor.

Nemulțumiri față de situația comerțului intern

Prezidînd o ședință consacrată situației existente în domeniul comerțului interior și perspectivei de dezvoltare a acestei ramuri, Președintele Vladimir Voronin și-a exprimat nemulțumirea în legătură cu starea de lucruri creată, menționînd impactul dezastruos al lipsei unei politici clare în domeniul funcționării comerțului interior asupra economiei naționale. În opinia sa, în Republica Moldova nu există un sistem de comerț interior organizat, modern, bazat pe principiile economiei de piață și din această cauză, anual cel puțin 2 miliarde de lei nu ajung în bugetul național. În consecință, șeful statului a propus crearea unui grup de lucru, condus de Primul-ministru, care pînă la 20 mai, să elaboreze un plan de acțiuni pe termen scurt și de perspectivă de dezvoltare a comerțului interior sub aspect strategic, tactic și instituțional, inclusiv perfecționarea cadrului legislativ existent, instituirea unui control mai strict financiar, economic și tehnologic în domeniu.

De notat în acest context, că Legea cu privire la comerțul interior a fost adoptată încă în anul 1996 și ultimele modificări în cuprinsul ei au fost efectuate în anul 2001. În anul 2003, Guvernul a emis o Hotărîre (Nr.671 din 09.06.2003) privind măsurile de ameliorare a situației din sfera comerțului intern. La începutul anului 2004 a fost creat Departamentul Comerțului, în calitate de autoritate administrativă centrală, care promovează politica de stat în sfera comerțului interior și exterior, protejării drepturilor consumatorilor și creării condițiilor favorabile pentru promovarea mărfurilor autohtone pe piețele externe și interne. În anul 2005 acest Departament a fost desființat, funcțiile respective revenind din nou Ministerului Economiei și Comerțului (Direcția comerț interior, servicii și protecția consumatorului). La 9 martie 2005, Guvernul a adoptat Hotărîrea Nr.264 privind acțiunile de ameliorare a situației din sfera comerțului, prin care a aprobat un Plan de acțiuni pentru dezvoltarea comerțului și a stabilit obligații corespunzătoare pentru autoritățile publice centrale competente în domeniu.


1 La 30 martie 2006, deputatul PPCD Gheorghe Susarenco a dat citire unei declarații prin care a expus dezacordul cu aplicarea în practica parlamentară a noțiunii "deputat independent" sau aparținînd unei formațiuni care nu a depășit independent pragul electoral, practică pe care o consideră contrară dispozițiilor constituționale, ale Codului electoral și actelor legislative în vigoare. A se vedea mai detaliat Comentariul ADEPT.

2 Mai mulți deputați din opoziție, experți independenți, apreciază inițiativa respectivă a Guvernului ca abuzivă, avînd menirea să asigure acoperire legală pentru greșeli comise de autorități, prin adoptarea unor acte legislative cu aplicare personalizată și retroactivă. Și Dispoziția Primului ministru nr.7-d din 19.01.2005 ar fi în contradicție cu prevederile legislației, deoarece acordă permisiune unei instituții autonome (CNAS), care nu intră în componența executivului, iar conform art.30 din Legea cu privire la Guvern "Dispozițiile se emit de către Prim-ministru pentru organizarea activității interne a Guvernului". Dispoziția respectivă, deși are menirea să asigure executarea unei decizii judiciare, ar constitui totuși și o ingerință în activitatea legislativă, deoarece modalitatea de acordare, de stabilire și de plată a drepturilor de asigurări sociale se reglementează "prin lege". Argumentarea permisiunii prin perspectiva adoptării unui proiect de lege nu este suficientă, cu atît mai mult că respectivul proiect așa și nu a fost adoptat de Parlament pînă la finele anului 2005, dar mijloacele bănești din bugetul asigurărilor sociale de stat au fost sustrase de CNAS, care administrează fondurile respective.

3 Spre exemplu, conform informației BNM privind cursul valutar, la data de 1 ianuarie 2006, echivalentul a 100 Euro constituia 1510 lei, iar la finele lunii aprilie 2006, cînd recalculările salariale nu erau încă stabilite și achitate, echivalentul a 100 Euro constituia deja peste 1610 lei (fiecare salariat din sectorul bugetar a pierdut valoarea a cel puțin 90 de lei lunar).

4 Conform prevederilor constituționale și ale Legii privind actele legislative, Parlamentul poate adopta legi, hotărîri și moțiuni, care sînt acte cu caracter obligatoriu a căror executare poate fi impusă și ulterior controlată. Declarația adoptată de Parlament este un act politic și solicitarea din cuprinsul ei are un caracter declarativ, Guvernul nu este impus să o execute, măsurile ulterioare fiind la discreția cabinetului de miniștri.

cuprins articolul precedent articolul următor


Politici economice

1. Sectorul real

    Scăderea ritmului din industrie se transformă deja în tendință...

    Potrivit datelor statistice, industria moldovenească a înregistrat în T1'2006 cel mai scăzut rit de creștere din ultimii cinci ani, respectiv 99,7% față de perioada similară a anului 2005. Producția industrială a constituit cca 5 miliarde lei (380 milioane USD). În ianuarie-martie 2005 creșterea a fost de 3,2%, în T1'2004 - 16,7%, iar în perioada respectivă a lui 2003 - 12,8%. După o creștere anemică de 1,3% în primele două luni ale acestui an producția industrială a scăzut cu 3,4% în luna martie. Se confirmă de fapt cele mai pesimiste previziuni: scăderea ritmului din industrie se transformă deja în tendință. Este un proces, care pe fondul altor riscuri, ar putea amenința pe termen mediu creșterea economică.

    Printr-o perioadă grea trece industria prelucrătoare, inclusiv ca urmare a interdicțiilor aplicate de Federația Rusă la importul vinurilor moldovenești. Fabricarea vinurilor s-a redus în primul trimestru cu 7% față de ianuarie-martie 2005. Un început de an dezolant l-a avut industria prelucrătoare, care în primele trei luni a înregistrat o diminuare a producției de 3%. În T1'2006 industria prelucrătoare a avut o pondere de în totalul producției industriale de 61%. Statistica mai arată că declinul din industria prelucrătoare a generat o scădere a indicelui general de producție în industrie de respectiv 2,3 p.p., inclusiv 1,3% vinificația, 1% fabricarea articolelor de tutun, iar 0,2% fabricarea berii.

2. Finanțe publice

    Bugetul ar putea rata venituri de cca 600 milioane lei ca urmare a crizei vinurilor...

    Potrivit declarațiilor ministrului finanțelor, bugetul de stat ar putea rata venituri de cca 600 milioane lei (46 milioane USD) dacă interdicțiile Rusiei asupra producției vinicole din Republica Moldova nu vor fi ridicate în următoarele 2-3 luni. Cu toate acestea impactul ar putea fi și mai mare pentru că industria vinicolă este legată strîns de alte ramuri cum ar fi fabricarea sticlei, producția de carton, etc. conform datelor Agenției agroindustriale Moldova-vin, fabricile de vinuri lucrează la o capacitate de 25%, capacitate pentru a acoperi exporturile pe alte piețe de desfacere decît cea rusească. Mai mult de 80% din vinurile moldovenești sînt exportate pe piața rusă, exportul anual fiind evaluat la cca 300 milioane USD. În ianuarie-februarie 2006, pe fondul unor incertitudini legate de livrările în Rusia, exporturile de vinuri în expresie valorică s-au redus cu 6%.

    ...iar creșterea prețului la gaze ar putea duce la creșterea deficitului bugetar și a inflației...

    Totodată, potrivit experților de la Banca Mondială, deficitul bugetar al Moldovei ar putea crește cu încă 0,5-1% din PIB (200-300 milioane lei) dacă gazul natural importat din Federația Rusă se va scumpi pînă la 160 USD pentru mia de m3 în a doua jumătate a anului. Guvernul prognozează pentru anul 2006 un deficit bugetar de 0,8% din PIB. Republica Moldova este foarte vulnerabilă în fața creșterii prețurilor la gaze, iar o tendință ascendentă a acestor prețuri ar putea deveni o realitate în anii următori. Cca 2/3 din consumul de agenți energetici în Moldova e pe seama gazului natural și doar 10% revine energiei electrice. Prețurile mari vor exercita, de asemenea, o presiune suplimentară asupra deficitului de cont curent și asupra inflației.

3. Sectorul financiar-bancar

    BNM a pus în aplicare un nou sistem automatizat de plăți interbancare...

    Banca Națională a Moldovei (BNM) a pus în aplicare sistemul automatizat de plăți interbancare (SAPI), care reprezintă un sistem prin intermediul căruia vor fi efectuate plățile în sectorul bancar în lei moldovenești pe teritoriul Republicii Moldova. SAPI este format dintr-un sistem de decontare pe bază brută în timp real (DBTR), destinat prelucrării plăților urgente și de mare valoare și din sistemul de compensare cu decontare pe bază netă (CDN), sistem destinat prelucrării plăților de mică valoare.

    Regulamentul cu privire la sistemul automatizat de plăți interbancare prevede tarifele care vor fi percepute de către Banca Națională pentru plățile procesate în SAPI și programul zilei operaționale a SAPI. Astfel, pentru un document de plată procesat în sistemul DBTR va fi perceput un comision de 2,5 lei, iar pentru un document de plată procesat în sistemul CDN va fi perceput un comision de 1,25 lei. Exepție se va face doar pentru documentele de plată aferente transferurilor bugetare în valoare mai mică de 1000 de lei, procesate de sistemul CDN, pentru care se va percepe un comision de 0,25 lei.

    Implementarea sistemului respectiv are drept scop asigurarea conformării sistemului de plăți interbancare al Republicii Moldova cu standardele și practicile internaționale, precum și accelerarea plăților fără numerar. Noul sistem automatizat de plăți interbancare a fost implementat în conformitate cu Strategia Guvernului și a Băncii Naționale a Moldovei cu privire la dezvoltarea sectorului financiar al Republicii Moldova pentru perioada 2005-2010.

    BERD va acorda 13,4 milioane USD pentru facilitarea comerțului în Moldova...

    Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) va acorda Republicii Moldova peste 13 milioane USD pentru promovarea exporturilor, sumă alocată prin intermediul Programului de Facilitare a Comerțului (PFC), finanțat de BERD. Acest program promovează comerțul exterior cu Europa Centrală, Europa de Est și țările CSI.

    Prin PFC, BERD garantează tranzacțiile de import și export. Totodată, prin intermediul băncilor comerciale, BERD acordă credite pe termen scurt importatorilor și exportatorilor din Moldova. În prezent BERD are semnate 5 proiecte PFC în valoare totală de 13,4 mln euro cu băncile comerciale Moldova-Agroindbank, Moldindconbank, Victoriabank, Mobiasbancă și Banca Socială.

4. Mediul de afaceri

    Investițiile în zonele economice libere (ZEL) sînt în creștere...

    Potrivit unui raport al Ministerului Economiei și Comerțului valoarea investițiilor plasate în zonele economice libere (ZEL) din Republica Moldova a crescut de cca 4 ori pe parcursul ultimilor cinci ani. Astfel, din 1995 pînă la 1 ianuarie 2006, în ZEL-uri au fost plasate 72,1 milioane USD, dintre care 11,7 milioane USD sau 16% din acestea au fost efectuate pe parcursul anului 2005. În Republica Moldova își desfășoară activitatea șase zone economice libere. Prima a fost deschisă la în 1996 la Chișinău, iar ultima în 2003, la Ungheni.

    Din volumul total al investițiilor, 30,4 milioane USD revin ZAL "Expo-Business-Chișinau", 13,4 milioane USD - ZAL "Taraclia", 10 milioane USD - ZAL "Tvardița", 9,6 milioane USD - ZAL "Valkaneș". Investițiile în ZEL "Ungheni-Business" au constituit 8,3 milioane USD, iar cele plasate în ZAL "Otaci-Business" au valoarează 4 milioane USD. Domeniul prioritar de activitate în ZEL-uri este în mare parte orientat spre producerea mărfurilor industriale. Astfel, volumul vînzărilor nete de producție industrială, în ansamblu pe zonele libere, a constituit în 2005 puțin peste 1,02 miliarde lei, din care producție în sumă de cca 630 milioane lei a fost exportată.

5. Piața muncii

    Salariul minim în Republica Moldova constituie cca 29 euro lunar...

    Într-un clasament elaborat de Federația Europeană a Patronilor (FedEE) Republica Moldova este plasată pe penultima poziție printre cele 28 de țări europene care au intrat în top cu privire la salariul minim, respectiv acesta este de 28,98 euro lunar. Moldova devansează doar Rusia (țară care cu o medie de 23,48 euro pe lună ocupă ultimul loc în top) și se plasează imediat după Ucraina (55,58 euro), Bulgaria (81,80 euro), Serbia și Muntenegru (91,24) și România (97,07 euro). Cele mai înalt salariu minim este înregistrat în Luxembourg - 1503 euro, stat care deja de mai mulți ani deține întâietatea în acest clasament. Potrivit criteriilor de clasificare FedEE salariul minim oferă un standard al vieții care este aproape sau chiar mai jos de nivelul de subzistență.

    La elaborarea clasamentului FedEE a luat în calcul remunerarea persoanelor cu program de lucru complet în vârstă de peste 23 de ani. Pe de altă parte, în cazul unor țări, inclusiv Moldova, FedEE operează cu date de la începutul anului 2004 care ulterior au fost modificate. Astfel, de la 1 august 2005, printr-un acord între partenerii sociali - sindicate, patronat, Guvern, salariul tarifar pentru categoria întâia de calificare (cea mai joasă) a fost majorat cu 25%, pînă la 550 de lei (35 euro). Însă și în acest caz, Republica Moldova ar fi devansată de majoritatea țărilor. Potrivit datelor statistice oficiale, salariul mediu pe economie a constituit, în luna ianuarie, 1 424 lei (cca 110 USD).

    Salariul minim plătit în unele țări din Europa, euro

    Sursa: FedEE

    Fiecare al cincilea tînăr este plecat peste hotare la muncă...

    Într-un studiu elaborat de Biroul Național de Statistică (BNS) și care este întitulat "Tinerii pe piața muncii" se spune că fiecare al cincilea tînăr din Republica Moldova muncește sau este în căutare de lucru peste hotarele țării. Potrivit acestuia, cca 70% din tinerii chestionați au declarat că ar pleca la lucru în străinătate în cazul în care li s-ar oferi această șansă. Din cei chestionați 35,8% ar accepta un loc de muncă calificat, 38% - un loc de muncă necalificat, dar bine plătit, iar 26,2% ar accepta orice loc de muncă peste hotare.

    Peste 40% din persoanele chestionate intenționează să-și schimbe locul de muncă din cauza salariului mic. Fiecare al 11-lea tînăr a optat pentru plecarea peste hotare în cazul pierderii locului de muncă. În opinia respondenților, cea mai importantă acțiune pentru îmbunătățirea situației tinerilor pe piața muncii ar fi crearea locurilor noi de muncă - 70,8% și crearea posibilităților de angajare legală peste hotare - 18,2%. Această cercetare a fost realizată de BNS în anul 2005. În cadrul ei au fost intervievați tineri cu vîrsta cuprinsă între 15-29 ani, din care cca 55% erau din mediul rural.

    Guvernul va crea o Rețea unică de colectare a datelor pentru Cercetările bugetelor casnice...

    În același timp, Guvernul a hotărât să creeze o Rețea unică de colectare a datelor pentru Cercetările bugetelor casnice și Ancheta forței de muncă pentru perfectarea bazei informaționale despre nivelul de trai al populației și piața forței de muncă, rețea ce e prevăzută și în Planul de Acțiuni Uniunea Europeană - Republica Moldova. În această rețea vor activa 150 de anchetatori și 51 controlori, distribuiți în 200 localități selectate.

    Biroul Național de Statistică (BNS) va trebui ca pînă la 31 mai curent să elaboreze regulamentul privind organizarea și desfășurarea cercetărilor statistice prin sondaj asupra gospodăriilor casnice. În paralel cu informațiile despre bugetele casnice și forța de muncă, vor fi efectuate cercetări tematice despre problemele tineretului, educație și sănătate, cercetări ce vor ajuta la monitorizarea și evaluarea sărăciei și, respectiv, la executarea acțiunilor fixate în Strategia de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei (SCERS).

cuprins articolul precedent articolul următor


Problema transnistreană

Prima aniversare de la lansarea inițiativei Președintelui Iușcenco

La 22 aprilie s-a împlinit un an de la lansarea inițiativei Președintelui Ucrainei Victor Iușcenco cu privire la reglementarea transnistreană, "Spre reglementare prin democrație". Cu această ocazie, la 20 aprilie ministrul de Externe de la Kiev, Boris Tarasiuk, a ținut o conferință de presă la care a făcut bilanțul măsurilor întreprinse în cadrul inițiativei ucrainene. Boris Tarasiuk a declarat că situația din Transnistria rămîne a fi una din problemele principale de securitate națională a Ucrainei, iar asigurarea stabilității și securității regionale este una din prioritățile politicii externe a Ucrainei. Potrivit lui Tarasiuk, pentru Ucraina principiile unei reglementări viabile sînt comunitatea valorilor democratice, supremația legii, respectul pentru drepturile și libertățile omului, precum și respectul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Tarasiuk a remarcat printre realizările înregistrate în cadrul inițiativei ucrainene extinderea formatului de negocieri prin aderarea la acesta a SUA și UE în calitate de observatori, reluarea procesului de negocieri, lansarea Misiunii UE de asistență la frontiera moldo-ucraineană la 1 decembrie 2005, dar și introducerea regimului vamal unificat moldo-ucrainean din 3 martie 2006. "Ucraina își va respecta cu strictețe obligațiile cu privire la procedurile vamale la frontiera moldo-ucraineană", a declarat Tarasiuk, menționînd în același timp necesitatea îmbunătățirii mecanismului fiscal aplicat de Guvernul moldovenesc în cazul agenților economici transnistreni și a acordării unor garanții suplimentare cu privire la drepturile de proprietate în regiunea transnistreană.

Tarasiuk a apreciat pozitiv consultările mediatorilor și a observatorilor care au avut loc la 19 aprilie la Moscova pentru a discuta perspectivele procesului de negocieri în format "5+2", care a fost întrerupt la sfîrșitul lunii februarie. Cu toate acestea, în ciuda optimismului oficialului ucrainean, consultările de la Moscova nu s-au soldat cu nici un rezultat, iar participarea părților la aceste consultări nu a fost posibilă din cauza înrăutățirii relațiilor dintre părți în urma instituirii noului regim vamal la frontiera moldo-ucraineană.

Pe de altă parte, deși nu și-au retras definitiv sprijinul pentru planul ucrainean, autoritățile transnistrene pun tot mai des la îndoială valabilitatea acestuia, acuzînd Ucraina ca s-ar fi compromis în calitate de stat mediator după ce a instituit "blocada economică" împotriva Transnistriei. Autoritățile transnistrene par tot mai reticente să accepte realizarea uneia din prevederile cheie ale planului ucrainean - desfășurarea în regiune a unor alegeri democratice sub monitorizare internațională. Într-un comentariu publicat de către porta voce a autorităților de la la Tiraspol, agenția de știri Olvia-press, pe marginea proiectului de mandat al misiunii internaționale de evaluare a situației din Transnistria în vederea desfășurării unor alegeri libere în regiune pregătit de către Misiunea OSCE din Moldova, departamentul de externe transnistrean califică proiectul prezentat de Misiunea OSCE drept unul care "contravine intereselor Transnistriei". Această poziție a fost sprijinită și de către "deputații comisiei parlamentare pentru politică externă și relații internaționale", care au respins majoritatea clauzelor proiectului deoarece au considerat că acestea încalcă "dreptul suveran" al Transnistriei de a stabili și organiza alegeri pe teritoriul său.

Astfel, deși pe parcursul primului an de la lansarea inițiativei Iușcenco au fost realizate o serie de progrese incontestabile în procesul de reglementare transnistreană, care s-au datorat în primul rînd schimbării politice de la Kiev și unei implicări mai mari a UE în eforturile de soluționare a conflictului transnistrean, perspectivele ducerii la bun sfîrșit a inițiativei ucrainene sînt incerte după ce poziția autorităților de la Tiraspol, sprijinită tot mai mult de Federația Rusă, s-a radicalizat substanțial drept răspuns la introducerea regimului vamal moldo-ucrainean.

Parte din acest scenariu de radicalizare a poziției transnistrene este și inițiativa lansată în cadrul "congresului deputaților de toate nivelele" ai Transnistriei din 31 martie de a organiza un referendum cu privire la orientarea de politică externă a regiunii. Inițiativa a fost preluată de către așa-zisul "comitet anti-blocadă" al organizațiilor obștești care a propus "Sovietului Suprem" două întrebări pentru referendum: una cu privire la "aderarea Transnistriei la Moldova în calitate de autonomie" și cealaltă cu privire la aderarea "republicii independente transnistrene" la Federația Rusă care este "urmașul de drept al Uniunii Sovietice". Referendumul, potrivit recomandărilor "comitetului anti-blocadă" trebuie să aibă loc cel tîrziu odată cu "alegerile prezidențiale" din regiune de la sfîrșitul anului 2006. Autoritățile moldovene au declarat anterior că în cazul în care un astfel de referendum ar avea loc, el nu va fi recunoscut nici de către Chișinău, nici de către comunitatea internațională.

Regimul vamal de la frontiera moldo-ucraineană

Peste 110 întreprinderi transnistrene s-au înregistrat pînă în prezent la Camera Înregistrării de Stat din Moldova, care asigură circa 90% din activitatea economică externă a Transnistriei. 10 agenți economici transnistreni au primit licențe de la Camera de Licențiere a RM. Între 13 februarie și 14 aprilie, Camera Înregistrării de Stat a acordat 299 de certificate de origine și licențe de export, dintre care 251 au fost preferențiale, transmite Moldpress cu referință la un comunicat al Ministerului Reintegrării. Cu toate acestea, agenții economici transnistreni înregistrați la Chișinău nu își exportă marfa în Ucraina, fie din propria dorință, fie în urma unor presiuni, care sînt gesturi de protest împotriva regimului vamal unificat moldo-ucrainean. Această declarație a fost făcută de către viceministrul de Externe ucrainean, reprezentantul special al Ucrainei în problema transnistreană, Andrei Vasilovskii, citat de Regnum.ru, care a mai remarcat că înregistrarea pînă în prezent a unui număr mare de agenți economici arată că, treptat, se ajunge la o înțelegere în această problemă.

Pe de altă parte, în perioada de referință o serie de reprezentanți ai serviciilor vamale și de grăniceri ucrainene au făcut mai multe declarații în care au afirmat că situația de la frontieră s-a stabilizat, iar fluxul de mărfuri de contrabandă peste hotar s-a redus simțitor. Potrivit departamentului ucrainean de grăniceri, în ianuarie - martie 2006 au fost reținute mărfuri de contrabandă în valoare de 4.3 milioane de grivne ucrainene. Pentru comparație, în aceiași perioadă a anului trecut valoarea contrabandei reținute a fost de 8 milioane de grivne. Potrivit oficialilor ucraineni, înăsprirea regimului de trecere a frontierei face dificilă tranzitarea unor loturi mari de mărfuri de contrabandă, cu toate acestea, contrabanda "cu amănuntul", inclusiv prin evitarea punctelor vamale, este încă un fenomen practicat pe larg. cuprins articolul precedent articolul următor


Relații externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a emis o nouă decizie de condamnare a Moldovei, în dosarul "Macovei și alții vs. Moldova". Reclamanții, șase cetățeni ai Moldovei au invocat încălcarea drepturilor fundamentale, prin emiterea unei Hotărîri a Curții Supreme de Justiție care a confirmat legalitatea deciziei Companiei de asigurări "ASITO" de a desface unilateral contractele de asigurare încheiate și onorate anterior de reclamanți. CEDO a constatat încălcarea prevederilor art.6 din Convenția Europeană pentru Apărarea drepturilor Omului și art.1 din Protocolul 1 la Convenție, obligînd autoritățile să repare pagubele morale și materiale cauzate celor 6 cetățeni, în sumă de peste 21 mii Euro.

Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova la CE a făcut o declarație în cadrul Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, cu privire la interdicția importului de vinuri moldovenești și georgiene în Federația Rusă. Ambasadorul Alexei Tulbure afirmă că autoritățile moldovenești și georgiene sînt determinate "să tragă concluzia că decizia cu privire la interdicția comercializării tuturor vinurilor din țările noastre sînt motivate politic". Acest lucru este confirmat și de faptul că restricția este susținută printr-o rezoluție a Dumei de Stat din Rusia, adoptată la 19 aprilie, fără a fi prezentate anumite dovezi în susținerea acestor acuzații. Tulbure a mai declarat că "Georgia și Moldova sînt pedepsite de către Rusia, care consideră că acestea se află în zona de influență a sa", că "stabilitatea democratică" din cele două țări "se află în pericol", că acțiunile Rusiei constituie o tentativă de a schimba agenda politică" din țările respective. În urma discuției din cadrul Comitetului de Miniștri al CE, s-a acceptat abordarea problemelor invocate în ședințele următoare ale Comitetului.

Comitetul de Miniștri al CE a cerut secretariatului propriu să pregătească un raport special care ar reflecta situația generala în domeniul drepturilor omului din regiunea transnistreană a Moldovei. După prezentarea informației solicitate, Comitetul de Miniștri va estima posibilitatea întreprinderii unor acțiuni concrete îndreptate spre stoparea violării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului de către regimul autoritar de la Tiraspol, susținut de Rusia.

Republica Moldova - Uniunea Europeană

Marianne MIKKO, conducătoarea Delegației Parlamentului European în Comitetul de cooperare parlamentară RM-UE, a semnat două declarații referitoare la Moldova.

În cuprinsul Declarației "Privind embargoul impus de Rusia vinurilor moldovenești" este exprimată îngrijorarea în legătură cu noile dovezi ale presiunii economice folosite în scopurile politice și sînt dezaprobate hotărît asemenea instrumente de presiune.

În Declarația "Privind activitatea Misiunii UE de Asistența la hotar în Ucraina" este exprimată satisfacția privind activitatea cu succes a Misiunii UE de Asistența la hotarul între Moldova și Ucraina și este salutată implementarea consecventă a acordului vamal între Ucraina și Moldova, încheiat în decembrie 2005.

Republica Moldova - România

În cadrul unei ședințe convocate de Președintele Republici Moldova au fost discutate aspecte ale relațiilor dintre Republica Moldova și România, proiectele Tratatului de bază și al Tratatului de frontieră între Republica Moldova și România, precum și proiectul Acordului privind regimul de vize. Conform Serviciului de presă prezidențial, Vladimir Voronin a evidențiat că semnarea Tratatului de bază între Republica Moldova și România, precum și a Tratatului de frontieră vor marca un jalon incontestabil în consolidarea imunității de politică externă a statalității moldovenești. Șeful statului afirmă că "este clar pentru toată lumea, că Tratatul de bază și Tratatul de frontieră cu Republica Moldova sînt documente de natură să devină cea mai importantă investiție de politică externă a României în reglementarea transnistreană, în consolidarea securității regionale în bazinul Mării Negre. Insinuările propagandistice ale Tiraspolului privind înglobarea inevitabilă a Moldovei de către România își pierd, în această situație, orice teren, iar odată cu ele va dispărea, sper, și acea românofobie, pe care parazitează atît de mulți și care creează atîtea obstacole în relațiile dintre popoarele noastre".

Pe de altă parte, autoritățile de la București nu s-au expus clar asupra perspectivelor referitoare la semnarea unui tratat politic de bază, diferite surse afirmînd că există anumite preocupări doar referitoare la tratatul de frontieră, iar în opinia Ministrului de externe al României, locul tratatului politic trebuie să-l ocupe un Acord de Parteneriat "Pentru Europa".

Traian Băsescu a declarat că România este foarte interesată ca Republica Moldova să fie examinată de UE nu în cadrul politicii de bună vecinătate, ci în cadrul politicii de integrare, în pachet comun cu țările Balcanilor de Vest.

Republica Moldova - Federația Rusă

O delegație a Parlamentului Moldovei s-a aflat în perioada 13-14 aprilie la Moscova, unde a avut întrevederi cu oficiali din Duma de Stat, șefi de comitete responsabile, membrii grupului de prietenie moldo-rus. Membrii delegației condusă de Eugenia Ostapciuc, președintele fracțiunii majoritare în Parlamentul Moldovei, au afirmat că întrevederile au decurs "în atmosfera binevoitoare și sinceră, atenția fiind accentuată în special asupra necesității soluționării echitabile și civilizate a problemei raioanelor de est ale Republicii Moldova, promovării producției agricole, precum și problemei livrărilor producției vinicole pe piața Federației Ruse.

Duma de Stat a Federației Ruse a adoptat la 19 aprilie 2006 o Declarație prin care și-a exprimat sprijinul măsurilor întreprinse de serviciul rus de protecție a consumatorilor "Rospotrebnadzor", pentru interdicțiile aplicate la importul vinurilor moldovenești și georgiene. În cuprinsul declarației, autoritățile Moldovei și Georgiei "sînt îndemnate să ia măsuri radicale pentru îmbunătățirea calității mărfurilor, precum și pentru combaterea fabricării falsurilor".

Într-un interviu acordat RIA "Novosti", Valery Nesterușkin, Ambasador cu misiuni speciale al ministerului rus de externe, a declarat că Rusia "muncește activ la problema acordării în continuare a asistenței materiale Transnistriei".

Ministrul rus al Apărării a declarat în cadrul interviului acordat unei publicații din Belarus, că Federația Rusă "nu se va lăsa provocată și va continua misiunea dificilă de menținere a păcii în spațiul ex-sovietic". Serghei Ivanov a mai spus că autoritățile oficiale ale Chișinăului au desfășurat în ultimul timp "o campanie de discreditare a pacificatorilor ruși, solicitînd schimbarea formatului misiunii", dar Rusia "nu-și va părăsi prietenii la nevoie, numai pacificatorii ruși fiind în stare să mențină procesul pașnic de negocieri".

Deși inițial se anunțase că delegația Parlamentului Moldovei va participa la ceremoniile de sărbătorire a 100 de ani ai Dumei de Stat a Federației Ruse, că va avea un șir de întrevederi cu oficiali ruși și alocuțiuni în fața plenului, vizita a fost anulată în ultimul moment, din cauza îmbolnăvirii de gripă a președintelui Parlamentului Marian Lupu. În practica diplomatică, dacă invitațiile la ceremonii de sărbătorire sînt acceptate și participarea confirmată, delegațiile se deplasează, chiar dacă primele persoane inițial preconizate nu pot să-și onoreze participarea. Anularea în ultimul moment, pentru motive puțin plauzibile, a vizitelor anterior confirmate poate fi tratată ca act neprietenos.

cuprins articolul precedent


Studii, analize, comentarii

Opinia publică din Moldova privind integrarea euro-atlantică
Viorel Cibotaru, 28 aprilie 2006

Cețățenii RM susțin procesele de colaborare cu NATO, dar pentru a obține sprijin popular masiv procesului integraționist sînt necesare o serie de măsuri adecvate»»»


Deficitele externe vs. deficit de stabilitate economică
Iurie Gotișan, 28 aprilie 2006

Adîncirea fără control a deficitelor, a dezechilibrului dintre capacitatea de a exporta și nevoia de bunuri și servicii importate induce riscuri»»»

e-journal

Abonare electronică
la e-journal

Подписка на русскую версию e-journal

Chestionar de evaluare

Caricaturi

la începutul paginii  

Copyright © 2001–2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Tel: (373 22) 21-34-94, Tel/Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:

Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
 
Site elaborat de NeoNet  
Despre proiect