versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Izgonirea din CSI, Igor Boţan
Terapia Fondului Monetar Internaţional, Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Acte legislative

• Legea pentru completarea articolului 22 al Legii cu privire la veterani. Documentul prevede acordarea indemnizaţiilor lunare de 500 de lei pentru pensionarii deţinători ai Ordinului "Ştefan cel Mare" (la moment - 94 de persoane).

• Lege cu privire la importul unui vehicul pentru utilizare specială. Legea stabileşte, prin derogare de la prevederile Codului vamal, introducerea în ţară cu scutirea de plata drepturilor de import, a unui car mobil de televiziune fabricat în anul 1994, donat Companiei "Teleradio-Moldova" de Televiziunea norvegiană.

• Proiectul legii cu privire la Institutul Naţional al Justiţiei. Documentul a fost elaborat la insistenţa şi recomandările instituţiilor internaţionale, avînd drept scop constituirea şi determinarea statutului juridic al acestei instituţii publice, care va realiza instruirea candidaţilor la funcţia de judecător şi procuror, perfecţionarea profesională a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi a altor persoane care contribuie la înfăptuirea justiţiei.

• Proiectul legii privind statutul şi modul de organizare a activităţii grefierilor instanţelor judecătoreşti. Se propune stabilirea modului de accedere în funcţia de grefier, statutul juridic al acestuia, drepturile şi obligaţiile, atribuţiile, asigurarea activităţii, supravegherea activităţii şi responsabilitatea pentru îndeplinirea funcţiilor.

• Proiectul legii privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală. Scopul legii este de a stabili mecanismul realizării reglementărilor Codului de procedură penală privind asistenţa juridică internaţională în materie penală, a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Legea se va aplica la: transmiterea înscrisurilor, datelor şi informaţiilor; comunicarea actelor de procedură; citarea martorilor, experţilor şi persoanelor urmărite; comisiile rogatorii; transferul procedurilor penale; extrădarea; transferul persoanelor condamnate; recunoaşterea hotărîrilor penale ale instanţelor judecătoreşti străine etc. Împreună cu proiectul respectiv a fost adoptată în prima lectură şi o lege de modificare a Codului de procedură penală, propunîndu-se includerea unei Secţiuni despre preluarea şi transferul procedurilor în materie penală.

• Proiectul legii pentru modificarea articolului 6 al Legii Nr.118-XV din 14 martie 2003 cu privire la Procuratură. Documentul adoptat în prima lectură propune o redacţie nouă, conform căreia procurorul va fi în drept să facă recurs împotriva actului emis de un organ public numai în cazurile prevăzute de lege, în interesele securităţii naţionale şi ordinii publice, în scopul prevenirii dezordinilor şi infracţiunilor, pentru protecţia sănătăţii şi moralităţii, pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. În redacţia actuală Legea prevede că poate fi atacat cu recurs orice act considerat ilegal şi că recursul procurorului suspendă acţiunea actului atacat pînă la examinarea acestuia de autoritatea competentă (proiectul adoptat în prima lectură lasă neschimbată dispoziţia despre efectul suspensiv al recursului, deşi aceasta a fost contestată de experţi în domeniul drepturilor).

• Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.243-XV din 8 iulie 2004 privind asigurarea subvenţionată a riscurilor de producţie în agricultură. Se propune majorarea cheltuielilor de gestionare ale asigurătorului incluse în primele de asigurare (de la 10% la 20%), a cuantumului subvenţiei primelor de asigurare (de la 40% la 50% , 60%). În redacţia actuală, Legea nr.243-XV s-a dovedit a fi ineficientă: în 2005 s-au asigurat doar 4 agenţi economici (suma asigurată constituind 5,8 milioane lei, subvenţia din buget a constituit - 90 mii lei), iar în 2006 - 17 agenţi economici (suma prevăzută pentru subvenţionare în buget - 15 milioane de lei).

• Proiectul legii privind fondul piscicol, pescuitul şi conservarea resurselor biologice acvatice. Se propune stabilirea cadrului juridic general al domeniului resurselor acvatice utilizate pentru piscicultură, competenţa autorităţilor publice în domeniu, modul de administrare şi gestionare, implicaţiile economice etc.

• Proiectul legii pentru modificarea unor acte legisaltive (Codul penl şi Codul de procedură penală). Proiectul propune introducerea unor modificări necesare pentru promovarea reformelor în domeniul justiţiei juvenile, conforme standardelor internaţionale în domeniu. Este prevăzută micşorarea maximei generale a pedepsei închisorii în cazul minorilor de la 15 ani - la 12 ani şi 6 luni; lărgirea cadrului legal de aplicare a măsurilor de constrîngere cu caracter educativ, a instituţiei suspendării executării pedepsei; aplicarea pedepsei cu muncă neremunerată în folosul comunităţii pentru un număr mai mare de infracţiuni, care actualmente prevăd pedeapsa închisorii sau amenda.

1.2. Control parlamentar. Declaraţii

Audieri

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a prezentat în Parlament Raportul privind bilanţul unui an de implementare a Planului de Acţiuni Uniunea Europeană - Republica Moldova (PAUERM). Conform vice-prim ministrului Andrei Stratan, în realizarea Planului un aport deosebit îl are colaborarea cu societatea civilă, aportul ONG-urilor specializate în domeniu este considerabil, atît în monitorizare, cît şi în promovarea politicilor europene, instruirea funcţionarilor, colaborarea cu autorităţile guvernamentale.

Deputaţii din majoritatea parlamentară au solicitat informaţii despre măsurile întreprinse şi perspectivele realizării obiectivelor din PAUERM în domeniul social, despre crearea sistemului justiţiei juvenile şi drepturile copilului, implementarea Programului "Satul Moldovenesc". De asemenea, a fost solicitată efectuarea expertizelor prealabile, armonizarea proiectelor de acte legislative cu legislaţia europeană, pînă la prezentarea acestora în Parlament. În declaraţia de final, reprezentantul fracţiunii PCRM a acuzat fracţiunea parlamentară a AMN de pasivitate în implementarea PAUERM şi a mulţumit fracţiunilor PPCD şi PDM pentru aportul la realizarea unor reforme incluse în Planul de Acţiuni.

Deputaţii din opoziţie au acuzat atitudini necorespunzătoare ale Guvernului în implementarea PAUERM, informarea insuficientă a populaţiei, lipsa de progrese esenţiale în anumite domenii prioritare (dezvoltare şi calitatea creşterii economice, combaterea corupţiei, lipsa stipulărilor concrete şi a unui Program detaliat de realizare a prevederilor Planului). Obiecţiile expuse au mai vizat calitatea diplomaţilor Moldovei, utilizarea defectuoasă a resurselor financiare alocate, tărăgănarea anulării vizelor de intrare în Moldova pentru cetăţenii UE, situaţie care ar putea influenţa şi atitudinea autorităţilor UE în raport cu sistemul de vize aplicat cetăţenilor Moldovei. Declaraţii critice de evaluare a implementării Planului de Acţiuni UE-RM a prezentat liderul fracţiunii AMN Serafim Urechean şi liderul PSL Oleg Serebrian.

Viceministrul Economiei şi Comerţului a informat despre majorarea compensaţiilor în legătură cu majorarea tarifelor la resursele energetice. În 2005 au beneficiat de compensaţii 263 mii cetăţeni (au fost cheltuite din buget 219 milioane lei). Pe viitor, începînd cu anul 2007, se intenţionează direcţionarea compensaţiilor în funcţie de venit (actualmente se implementează proiecte-pilot în cîteva raioane şi un sectorul al mun.Chişinău).

Vicedirectorul Agenţiei de dezvoltare regională a informat despre situaţia creată la apeductul Soroca-Bălţi, care nu funcţionează din cauza defecţiunilor tehnice. Apa livrată în prezent nu corespunde parametrilor calitativi şi este necesară reutilarea staţiilor de pompare a apei şi surse financiare considerabile pentru reparaţii capitale, care nu sînt prevăzute la buget. Funcţionarea apeductului în starea actuală ar genera pierderi, iar majorarea tarifului nu poate fi suportată de consumatori.

Întrebări. Interpelări

• Deputatul AMN Vitalia Pavlicenco a invocat studii efectuate de reprezentanţii societăţii civile privind finanţarea justiţiei, care constată lipsa de independenţă a instanţelor, implicarea executivului şi legislativului în procesul de determinare a cuantumurilor finanţării. Pavlicenco a cerut explicaţii Guvernului, Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii, stoparea practicii implicării funcţionarilor în determinarea finanţării justiţiei, cărora le-a cerut încălcarea legislaţiei care se soldează cu limitarea independenţei justiţiei.

• Deputatul PDM Vladimir Filat a adresat o interpelare Ministerului Transportului, prin care a solicitat prezentarea în plenul Parlamentului a informaţiilor despre starea fondului rutier al Moldovei, utilizarea mijloacelor financiare din Fondul rutier şi realizarea planurilor de reparaţie, reconstrucţie a drumurilor.

• Deputatul PPCD Ştefan Secăreanu a cerut Ministerului Educaţiei să prezinte explicaţii despre schimbarea denumirii Liceului "Gheorghe Asachi", modificarea titulaturii acestuia din "româna-francez" în "moldo-francez" generînd o stare conflictuală şi provocînd societatea. Secăreanu a mai cerut şi informaţii despre intenţia de a modifica actele de absolvire a instituţiilor preuniversitare, substituind denumirea obiectului "limba română" prin "limba moldovenească".

• Deputatul PSL Igor Clipii a cerut explicaţii Ministerului Educaţiei despre schimbările efectuate în curriculul şcolar, reducerea numărului de ore la anumite obiecte, transferarea unor obiecte (inclusiv de educaţie civică) din obligatorii în facultative.

• Deputatul Dumitru Braghiş (PDSM) a cerut ca Guvernul să prezinte în plenul legislativului o informaţie amplă despre implementarea programului "Satul Moldovenesc", lansat cu mult fast în campania electorală din 2005 însă implementat ulterior, în opinia lui D.Braghiş, cu mari restanţe şi deficienţe.

Declaraţii

Deputatul AMN Vitalia Pavlicenco a solicitat examinarea prioritară a iniţiativelor opoziţiei, în special, a celor pentru care a expirat termenul prevăzut de Regulamentul Parlamentului pentru avizare şi examinare prealabilă. Ea s-a referit în special la proiectele de legi privind anularea vizelor de intrare în moldova pentru cetăţenii UE şi despre denunţarea de către Moldova a Acordului de constituire a CSI. Majoritatea parlamentară nu a acceptat propunerea de a examina denunţarea Acordului CSI pe motiv că aceasta "nu a fost examinată", fapt calificat de Pavlicenco drept continuare a obstrucţionării opoziţiei active.

Guvern

2.1. Remanieri

Guvernul a propus numirea lui Iacob Timciuc în funcţia de Ambasador al Republicii Moldova în China. Pînă în martie 2005, Timciuc a deţinut funcţia de ministru al energeticii, în care nu a mai fost reinvestit, din motive nedeclarate.

Executivul a decis rechemarea din funcţia a unor ambasadori ai Moldovei, fără a anunţa public motivele:

• Alexei Tulbure este rechemat din funcţia de Reprezentant Permanent pe lîngă Consiliul Europei;
• Mihail Manole este rechemat din funcţia de Ambasador în SUA, Reprezentant Permanent al Moldovei pe lîngă Banca Mondială şi FMI;
• Vsevolod Grigore este rechemat din funcţia de Ambasador Reprezentant Permanent al Moldovei pe lîngă ONU;
• Andrei Neguţa este rechemat din funcţia de Ambasador în Republica Franceză.

La şedinţa Guvernului din 3 mai Valentin Dragan a fost eliberat din funcţia de viceministru al Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, cu motivaţia oficial "la cerere".

2.2. Hotărîri

• Hotărîrea pentru aprobarea proiectului de lege cu privire la întreprinderile de stat. Documentul propune stabilirea noului mecanism de administrare a agenţilor economici în care fondator şi proprietar este statul.

• Hotărîrea pentru aprobarea proiectului de lege privind retragerea din circuitul agricol a unor terenuri deţinute de SRL "Mold Intera Energy". Guvernul propune să fie permisă retragerea din circuitul agricol a terenurilor de calitate superioară cu suprafaţa de 41 ha, deţinute în proprietate privată de Întreprinderea cu capital străin "Mold Itera Energy" S.R.L., pentru construcţia pe aceste terenuri a centralei electrice cu puterea de 450 MW, în apropierea satului Burlăceni (raionul Cahul). Remarcăm, că în conformitate cu prevederile unei legi adoptate recent de Parlament, dreptul de cumpărare al terenurilor cu destinaţie agricole este acordat doar persoanelor fizice şi juridice autohtone. Faptul că anterior s-a permis achiziţionarea terenurilor agricole unei companii străine şi propunerea Guvernului de atrage terenurile din circuitul agricol fără a se stabili expres plata compensaţiilor cerute de lege în acest scop poate provoca obiecţii din partea deputaţilor, mai ales că preţul modificării destinaţiei terenului agricol este destul de mare (circa 600 000 lei / ha).

• Hotărîrea privind măsurile necesare pentru crearea Ministerului Administraţiei Publice Locale. Noul minister va prelua o parte din funcţiile Agenţiei pentru dezvoltare regională, ultima reorganizîndu-se în Agenţia construcţii şi dezvoltare a teritoriului. Structura şi Regulamentul noului minister urmează a fi elaborate în termen de o lună. Guvernul nu a determinat dacă persoanele responsabile de elaborarea documentelor privind noul minister vor face parte din componenţa acestuia şi nu a prezentat nici o candidatură pentru funcţia de ministru al administraţiei publice locale.

• Hotărîrea privind majorarea salariilor funcţionarilor publici care asigură deservirea tehnică a autorităţilor publice. Documentul are menirea de a păune în aplicare dispoziţiile corespunzătoare ale Legii privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar, prevede o majorare de circa 30 la sută a salariilor de bază şi se va pune în aplicare de la 1 decembrie 2005, cu efect retroactiv.

• Hotărîrea privind majorarea numărului de personal al Serviciului vamal. Guvernul a decis majorarea cu 58 de unităţi a numărului angajaţilor vamali, în legătură cu crearea unei noi subdiviziuni care se va ocupa de eliberarea certificatelor de provenienţă a mărfurilor exportate. Anterior activitatea respectivă era efectuată de Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei, iar documentul aprobat de executiv nu stipulează dacă în cadrul noii subdiviziuni vamale vor fi reîncadraţi angajaţi ai CCI, care posedă deja cunoştinţe în domeniu şi au experienţă adecvată.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Reluarea relaţiilor cu FMI şi restructurarea datoriilor în cadrul Clubului de la Paris

La 5 mai, după o întrerupere de aproape 4 ani, a fost aprobat un nou cord de cooperare cu Fondul Monetar Internaţional, care prevede acordarea a 118 milioane dolari SUA, într-o perioadă de trei ani. Acordul cu FMI prevede, între altele: finalizarea reformei administraţiei publice centrale; îmbunătăţirea managementului finanţelor publice; reducerea ratei inflaţiei pînă la sub 10 la sută; menţinerea stabilităţii macroeconomice; lichidarea pînă la finele anului 2008 a Consiliului creditorilor de stat.

La 12 mai Clubul Creditorilor de la Paris a acceptat restructurarea datoriei externe a Republicii Moldova. Datorită înţelegerii, pe perioada implementării Acordului de cooperare cu FMI, Moldova va trebui să întoarcă doar 60 milioane dolari SUA, din cele 149 milioane scadente în următorii trei ani, suma datoriilor fiind astfel reeşalonată pe o perioadă mai îndelungată.

Abordări noi în domeniul privatizării

În opinia Guvernului, statul are nevoie de o abordare conceptual nouă în ceea ce priveşte privatizarea şi gestionarea patrimoniului public. Pentru realizarea dezideratului respectiv, au fost revizuite metodele de privatizare, Guvernul a aprobînd modificări şi completări la unele acte normative ce reglementează domeniul. La începutul toamnei Guvernul urmează să aprobe proiectul de lege cu privire la deetatizarea şi gestionarea proprietăţii publice, bazate pe două principii: prin concursuri şi prin intermediul Bursei de Valori Mobiliare. În perioada 22 mai - 9 iunie 2006 la Bursa Valorilor Mobiliare urmează a fi expuse pachetele de acţiuni proprietate publică în 32 de societăţi pe acţiuni, de pe care executivul speră să obţină peste 100 milioane lei. Conform datelor Agenţiei Privatizare, la 1 iulie 2005 patrimoniul proprietate publică în Republica Moldova constituia 43,6 miliarde lei.

Poziţia Guvernului faţă de scumpirea carburanţilor

La 3 mai toate staţiile de alimentare cu combustibil au majorat preţul la benzină (cu 6,5%) şi motorină (cu 5%), motivaţia constituind-o creşterea preţurilor la carburanţi pe piaţa internaţională mondiale la petrol. De notat că la 14 martie 2006 Primul-ministru a declarat în cadrul Adunării Generale a Uniunii republicane a asociaţiilor producătorilor agricoli "Uniagroprotect" că pînă în luna iulie 2006 preţul la motorina achiziţionată de producătorii agricoli nu va creşte, asupra moratoriului convenindu-se la o şedinţă cu cei mai mari importatori de produse petroliere de pe piaţă. Executivul mai declara că odată lansat Terminalul petrolier de la Giurgiuleşti (luna aprilie-mai), va fi posibilă importarea produselor petroliere la preţuri mai mici.

Din cauza condiţiilor climaterice, a lipsei de mijloace circulante şi a recentei scumpiri a carburanţilor, producătorii agricoli nu vor reuşi să prelucreze în primăvara curentă toate terenurile (peste 25 la sută din suprafeţe rămîn neînsămînţate). Fermierii văd soluţia în subvenţionarea de către Guvern a lucrărilor ce necesită consum mare de combustibil şi acordarea de subvenţii la comercializarea producţiei agricole. "Un exemplu ar fi ca statul să dea ţăranilor cîte 1 leu pentru fiecare kilogram de struguri livrat fabricilor vinicole", spune Vasile Mîrzenco, preşedintele Federaţiei. Guvernul propune agricultorilor să achiziţioneze cît mai curînd motorină de la Întreprinderea de Stat "Moldresurse", care o vinde mai ieftin, dar dispune de un stoc limitat.

Primele estimări ale noului mecanism de acordare a prestaţiilor sociale

Proiectul-pilot realizat în baza unei concepţii noi de eficientizare a sistemului de asistenţă socială are drept scop determinarea metodei optime de acordare a ajutorului social persoanelor nevoiaşe. Se testează cîteva metode de stabilire a beneficiarilor de compensaţii nominative, bazate pe evaluarea venitului global al familiei, beneficiari vizaţi de proiectul pilot constituind cca 32 mii de persoane. Primul ministru solicită ca sistemul de compensaţii nominative să includă toate persoanele social-vulnerabile, o atenţie sporită urmînd să fie acordată determinării corecte a veniturilor reale a familiilor care solicită susţinere socială suplimentară din partea statului, pentru a evita practica acordării compensaţiilor persoanelor care nu sînt nevoiaşe.

Nemulţumiri faţă de starea drumurilor

Vasile Tarlev s-a declarat nemulţumit de starea drumurilor din Moldova solicitînd urgentarea ritmului de efectuare a lucrărilor de reparaţie a acestora, cu respectarea parametrilor de calitate. Ministerului Transportului şi Gospodăriei Drumurilor i se cere să prezinte în termene restrînse planurile de acţiuni de implementare a proiectelor prioritare: reconstrucţia în termen a traseului Chişinău-Leuşeni, pentru care Guvernul a alocat deja 50 milioane lei; reparaţia îmbrăcămintei rutiere pe cîteva drumuri naţionale. Potrivit informaţiei ministrului transporturilor şi gospodăriei drumurilor, în primele patru luni ale anului curent au fost deja efectuate lucrări de reparaţie şi construcţie a drumurilor în volum de circa 40 milioane lei, circa 21% din volumul anual.

Noi nemulţumiri faţă de starea comerţului interior

În cadrul unei şedinţe, convocate de Prim-ministru a fost analizată situaţia din ramura comerţului, măsurile necesare pentru dezvoltarea sectorului. După ce, anterior, Preşedintele Moldovei a convocat o şedinţe similară, la actuala reuniune şi premierul Vasile Tarlev s-a declarat nemulţumit de situaţia de pe piaţa internă, de faptul că valoarea mărfurilor importate deseori este diminuată în vamă, în acest mod fiind prejudiciat bugetul de stat (volumul anual al comerţului intern constituie peste 30 miliarde lei).

Un grup de lucru instituit de Guvern trebuie să elaboreze în decurs de două săptămîni un Plan de acţiuni pentru dezvoltarea comerţului, iar pînă la 1 iulie urmează a fi elaborat un Concept de dezvoltare a comerţului în perspectivă. Serviciul Vamal urmează să elaboreze şi implementeze un sistem electronic de control a tranzacţiilor de comerţ exterior din punct de vedere a stabilirii corecte a valorii mărfurilor importate.

Problemele dezvoltării reţelei comerţului intern au fost discutate de Prim-ministrul Moldovei cu reprezentantul companiei germane "Plus Discount" (parte a grupului internaţional Tengelmann), care intenţionează să deschidă în Moldova o reţea din 30 de magazine.

Summitul SEECP

Vasile Tarlev a participat la Summit-ul şefilor de stat şi de Guvern ai Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), care a avut loc la Thessalonik (Grecia), în cadrul căruia au fost temele cooperării regionale ca o cale spre integrarea europeană, cooperarea în dezvoltarea infrastructurii regionale etc. În cadrul Summitul-ui, primul ministru al Moldovei a rostit un discurs privind participarea Republicii Moldova la activităţile SEECP.

Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a difuzat o declaraţie în cuprinsul căreia constată că marcarea Zilei Europei coincide cu aderarea Republicii Moldova la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-est (SEECP), prilej cu care este reafirmat angajamentul îndeplinirii tuturor criteriilor necesare atingerii obiectivului aderării la Europa unită. MAEIE menţionează că în timpul apropiat va fi anunţat un concurs pentru selectarea reprezentanţilor societăţii civile care vor participa la crearea şi funcţionarea pe teritoriul Republicii Moldova a Centrelor de Informare Europeană.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Vladimir Voronin a semnat un decret privind conferirea "Ordinului de Onoare" doamnei Heather M. Hodges, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al SUA în Republica Moldova. Distincţia a fost conferită în semn de profundă gratitudine pentru contribuţia deosebită la dezvoltarea şi aprofundarea relaţiilor dintre SUA şi Republica Moldova.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Vizită la Vilnius

Preşedintele Republicii Moldova a participat la Summitul Şefilor de State din Regiunile Mării Baltice şi Mării Negre, care s-a desfăşurat la Vilnius, în cadrul căruia a rostit un discurs. La Vilnius Vladimir Voronin a avut întrevederi cu Javier Solana, Secretar General al Consiliului UE, Înalt Reprezentant al UE pentru Politică Externă şi de Securitate Comună, cu Richard B. Cheney, Vicepreşedinte al SUA, cu Arnold Ruutel, Preşedintele Republicii Estonia, cu Carel de Gucht, ministru al Afacerilor Externe al Belgiei, Preşedinte în exerciţiu al OSCE şi cu Viktor Iuşcenko, Preşedintele Ucrainei.

Preocupări pentru problema vinurilor

La 8 mai Preşedintele Republicii Moldova a participat la o consfătuire organizată de Guvern cu conducători ai întreprinderilor producătoare şi exportatoare de vin, ai asociaţiei profesionale de ramură, ai organelor administraţiei publice centrale. Discuţiile din cadrul şedinţei au vizat situaţia din ramură în condiţiile sistării importului de băuturi alcoolice moldoveneşti pe piaţa Federaţiei Ruse şi măsurile întreprinse de către autorităţi, pe plan intern şi extern, pentru depăşirea stării de lucruri în care s-a ajuns. Au fost formulate propuneri privind extinderea şi diversificarea pieţelor de desfacere a vinurilor şi divinurilor moldoveneşti.

La 12 mai Vladimir Voronin a prezidat o nouă şedinţă în cadrul căreia au fost stabilite măsuri pentru consolidarea şi dezvoltarea complexului vini-viticol al ţării. Serviciului de presă al preşedinţiei comunică că şeful statului a subliniat importanţa neadmiterii degradării segmentului respectiv al economiei naţionale în condiţiile suspendării exporturilor în Federaţia Rusă. Preşedintele s-a referit în mod special la necesitatea respectării programului de extindere a suprafeţelor de viţă-de-vie, cultivarea soiurilor de calitate, asigurarea unui control stric al pieţei interne a băuturilor alcoolice, în scopul protecţiei producătorilor de vinuri şi divinuri de calitate.

Vizită de lucru la Primăria capitalei

La 13 mai, Vladimir Voronin, însoţit de Prim-ministru, miniştri şi alţi factori de decizie din cadrul executivului, au vizitat Primăria capitalei. Potrivit comunicatelor difuzate de mass-media, Vladimir Voronin a declarat că va deveni tradiţie ca o dată în trimestru, conducerea de vîrf a ţării să se întrunească în şedinţe la Primăria capitalei spre a coordona activitatea administraţiei publice locale cu cea centrală. În cadrul consfătuirii a fost prezentat programul municipal de dezvoltare a capitalei pentru anul 2006, printre obiectivele principale pentru anul 2006 figurînd: reparaţia străzilor; finalizarea reconstrucţiei Complexului memorial "Eternitate" şi a Gării de Nord; amenajarea cartierelor locative şi a unor zone de agrement; iluminarea străzilor. Vladimir Voronin a propus examinarea posibilităţilor iluminării sediilor de pe bulevardul central al Capitalei "din sursele agenţilor economici şi ale instituţiilor publice amplasate, cu sisteme de iluminare zilnică şi de sărbătoare". Preşedintele ţării a mai anunţat că din buget vor fi alocate suplimentar 70 milioane de lei pentru reparaţia străzilor din centrul capitalei , dar cu condiţia că lucrările vor fi efectuate doar în perioada caldă a anului, pînă la 1 octombrie. La şedinţă a fost pusă în discuţie şi noua structură a aparatului primăriei şi a subdiviziunilor Consiliului municipal.

Consilierii locali, cu excepţia unora din fracţiunea comuniştilor, nu au fost invitaţi la întîlnirea cu şeful statului, fapt care i-a determinat pe unii reprezentanţi ai fracţiunilor de opoziţie din consiliul municipal să considere întrevederea drept "întîlnire privată" sau "întîlnire cu executivul municipal". În context, sînt de remarcat prevederile Legii Nr.123 din 18.03.2003 privind administraţia publică locală, conform căreia "Administraţia publică a municipiului Chişinău se realizează de către consiliul municipal, ca autoritate deliberativă, şi de către primarul general al municipiului Chişinău, ca autoritate executivă.". Legea nu prevede că în municipiul Chişinău ar exista o asemenea structură separată ca "Primăria".

Politici economice

1. Preţurile şi inflaţia

Inflaţia întrece prognozele guvernului...

Comparativ cu martie 2006, în aprilie indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut cu 1%. Cumulativ pentru primele patru luni ale anului (L1-L4'2006) nivelul inflaţiei a constituit 5,9%, nivel care este departe de prognozele Guvernului de 10%. De regulă în lunile de vară se înregistrează o deflaţie, mai ales la produsele alimentare, totuşi aprentele lăsate de condiţiile climaterice nefaforabile din acest an asupra culturilor agricole ne face rezervaţi în ceea ce priveşte menţinerea nivelului de inflaţie asumat de autorităţi.

Cele mai mari creşteri ale preţurilor au fost înregistrate la produsele alimentare. Au fost înregistrate creşteri nesemnificative ale preţurilor la serviciile sprestate populaţiei, în particular la gazul lichefiat livrat în butelii - cu 0,5%. Statistica arată că IPC la produsele alimentare a crescut cu 1,7%, la produsele nealimentare acesta s-a majorat cu 0,7%, iar tarifele la serviciile prestate populaţiei au crescut cu 0,4%.

Pe percursul perioadei analizate staţiile PECO au majorat cu 5,5% preţurile pentru benzina şi motorina livrată. Fiind o creştere nesemnificativă, totuşi aceasta va influenţa nivelul inflaţiei. Scumpirea carburanţilor a fost dictată în special de creşterile din exterior. La bursele internaţionale, costul unei tone de benzină s-a ridicat la 700-710 USD, iar motorina a atins 650 USD/tona. În acelaşi timp, preţul petrolului creşte continuu şi se apropie de nivelul record de 75 USD/baril. Potrivit unor experţi, scumpirea carburanţilor va afecta lucrările agricole dat fiind faptul că fermierii nu vor reuşi să prelucreze toate terenurile deoarece nu dispun de mijloace circulante.

2. Sectorul financiar-bancar

În T1'2006 creditele acordate de băncile comerciale au crescut cu cca 52%...

În ianuarie-martie 2006 creditele acordate de băncile comerciale din Moldova au constituit 3,68 miliarde lei (225 milioane euro) şi au sporit cu cca 50% comparativ cu T1'2005. Creditele acordate pe termen lung au crescut de 4 ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi au constituit 141 milioane de lei. În acelaşi timp, valoarea creditelor acordate pe termen mediu a depăşit 1,7 miliarde lei sau cu cca 77% mai mult decît în trimestrul I al anului 2005. În cele din urmă, creditele acordate pe termen scurt au constituit 1,8 miliarde lei sau cu 29% mai mult decît în ianuarie-martie 2005.

Investiţiile străine în capitalul bancar sînt în descreştere...

În plus, majoritatea indicatorilor financiari din sistemului bancar al Moldovei au înregistrat o evoluţie pozitivă pe parcursul T1'2006. Potrivit datelor BNM, în primele trei luni, capitalul de gradul I al băncilor comerciale s-a majorat cu 6% (comparativ cu 4,3% în perioada similară a anului trecut) şi a constituit 3,05 miliarde lei (181,6 milioane euro). Ponderea investiţiilor străine în capitalul bancar s-a redus cu 0,3 p.p. pînă la 50,3% în primul trimestru. În acelaşi timp, în valoare absolută, investiţiile străine au sporit cu 3 milioane lei pînă la 590,5 milioane lei, iar cele locale au crescut cu 10,4 milioane lei pînă la 584,2 milioane lei.

Activele sistemului bancar se estimează la cca 1,12 miliarde euro...

Activele totale ale sistemului bancar moldovenesc au crescut în T1'2006 cu 4,1%, pînă la 18,74 miliarde lei (1,12 miliarde euro). Numerarul aflat în circulaţie a sporit cu 7%, pînă la 1,009 miliarde lei. Venitul net în sistemul bancar din Moldova în primul trimestru al anului 2006 a constituit peste 168 milioane lei, în creştere cu 53,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Rentabilitatea activelor (RA) şi cea a capitalului acţionar (RC) au consemnat, respectiv, 3,7% şi 21,5%, în creştere cu 0,5 p.p. şi 4,2 p.p. comparativ cu finele anului 2005. Cea mai importantă creştere a fost înregistrată la depozitele persoanelor fizice, cu 10,4% pînă la 7,61 miliarde lei.

Rezerve valutare internaţionale sînt în creştere...

Rezervele valutare ale BNM au atins o nouă cotă - cca 616,6 milioane USD, după o creştere de aproape 9 milioane USD în prima săptămînă a lunii mai. În acelaşi timp, după intrarea pe cont la 15 mai a primei tranşe a creditului FMI în valoare de 16,9 milioane USD din valoarea totală de cca 118,2 milioane USD, credit aprobat de consiliul director al FMI la 5 mai, rezervele valutare au înregistrat un maxim istoric şi se estimează la peste 630 milioane USD. Programul cu FMI prevede atingerea în acest an a unui nivel de 750 milioane USD a rezervelor valutare. La sfîrşitul anului 2005 acestea constituiau 597,43 milioane USD.

Moldova îşi reface relaţiile cu creditorii externi...

Consiliul executiv al Fondului Montar Internaţional (FMI) a aprobat un nou acord cu Republica Moldova în valoare de 118,2 milioane USD pe un termen de 3 ani. Acesta a fost aprobat în baza mecanismului pentru Reducerea Sărăciei şi Creştere Economică. Aprobarea acordului nominalizat îi oferă Republicii Moldova posibilitatea de a obţine în perioada imediat următoare cca 16,9 milioane USD. Finanţarea din partea FMI este destinată consolidării rezervelor valutare, consolidare care va influenţa direct creşterea şi stabilitatea economică. Creditul este acordat pe o perioadă de 10 ani. Perioada de graţie fiind de 5,5 ani, iar rata dobînzii de 0,5%.

În acelaşi timp, Clubul Creditorilor de la Paris a semnat cu Guvernul Moldovei un acord privind restructurarea datoriei externe a ţării. De fapt, semnarea documentului nominalizat este o bună continuare a aprobării în data de 5 mai 2006 de către FMI a noului aranjament pentru implementarea Programului de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei în Republica Moldova. Acordul nominalizat consolidează suma de cca 150 milioane USD din datoriile contractate de Republica Moldova pînă la data de 31 decembrie 2000. Datoriile scadente în perioada menţionată, precum şi 30% din arierate sînt restructurate la aşa-numitele condiţii Houston. Astfel, pentru creditele concesionale perioada de restructurare este de 20 de ani, inclusiv 10 ani perioada de graţie, iar pentru creditele neconcesionale - perioada de restructurare este de 15 ani, inclusiv 5 ani perioada de graţie.

3. Piaţa muncii

În pofida creşterii salariului mediu, totuşi cadrele didactice sînt în pierdere...

Potrivit datelor BNS salariul mediu pe economie în luna martie 2006 a fost de 1533,6 lei, cu 116,5 lei mai mult faţă de luna precedentă. În raportul lunar al BNS se arată că în sfera bugetară remunerarea medie a muncii în a treia lună a anului curent a fost de 1 275,8 lei (98,1 USD), în creştere faţă de luna februarie cu 78 de lei, iar în sectorul real salariul mediu a fost de 1 674,2 lei (~100 euro), mai mare cu 130,7 lei.

Cel mai mare salariu în luna de raport l-au avut în mod tradiţional angajaţii din sfera financiară, 3864 lei, cu 1043 de lei mai mult faţă de luna anterioară. În sectorul industrial, salariul mediu a crescut cu 212 lei, pînă la nivelul de 1979 lei, iar în construcţii acesta a crescut cu 228 lei, pînă la 2000 lei. În acelaşi timp remunerarea medie a angajaţilor din sfera didactică s-a redus pentru martie cu 59 lei, pînă la 1171 lei, iar angajaţii din sănătate şi asistenţa socială au primit în medie cîte 1202 lei.

4. Finanţe publice

În ianuarie-aprilie veniturile de bază acumulate la bugetul de stat au sporit cu 15,3%...

La bugetul de stat au fost acumulate venituri de bază în perioada L1-L4'2006 în sumă totală de 2,54 miliarde (154 milioane euro) sau cu 15,3% mai mult faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut. Totodată, de la donatorii externi au fost atrase granturi în valoare de cca 60 milioane lei. De asemenea, în scopul onorării obligaţiilor pe împrumuturi externe, contractate de Republica Moldova şi în conformitate cu graficul stabilit, au fost efectuate plăţi externe în sumă de 16 milioane USD. Dintre acestea, 7,7 milioane USD au constituit plata principală şi plata dobînzii la împrumuturile externe - 8,3 milioane USD.

5. Comerţ extern

Deficitul comercial creşte continuu...

Deficitul balanţei comerciale a Moldovei a în înregistrat în T1'2006 o valoare de cca 295 milioane USD, fiind în creştere de 1,5 ori faţă de perioada similară a anului trecut. Potrivit acestor date, gradul de acoperire al importurilor prin exporturi a fost în ianuarie-martie 2006 de 46,8% faţă de 56,2%, în T1'2005. Exporturile Moldovei în valoare monetară au constituit 259,4 milioane USD, iar importurile - 554,3 milioane USD. Tendinţele de creştere a importurilor sînt mai mari decît cele a exporturilor, de 25,7% şi 4,6% respectiv. Cel mai mare deficit al Moldovei este consemnat în relaţiile ţările CSI, respectiv de 134 milioane USD, după care urmează statele Uniunii Europene - 83 milioane USD şi ţările din Europa Centrală şi de Est - 33 milioane USD.

În T1'2006 s-a menţinut tendinţa de reducere a exporturilor către Federaţia Rusă care este şi principalul partener comercial al Moldova. Livrările spre piaţa rusă s-au redus cu 5,8%, pînă la 82,1 milioane USD. De asemenea, au scăzut exporturile în România cu 1,2%, pînă la 31 milioane USD şi spre Italia - cu cca 20%, pînă la 27,8 milioane USD. În acelaşi timp, importurile din primele trei ţări-parteneri comerciali ai Moldovei au crescut în ritmuri galopante. La importurile din Rusia a fost consemnat un avans de 2,2 ori, pînă la 118,4 milioane USD, din Ucraina - cu 2%, pînă la 102,1 milioane USD şi din România - de 1,9 ori, pînă la 62,2 milioane USD. Prognozele guvernamentale pentru 2006 precum că deficitului comercial se va situa în limitele de 1,33 miliarde USD cu certitudine că vor fi depăşite.

Problema transnistreană

Un nou plan de reglementare transnistreană?

Mediatorii şi observatorii în procesul de reglementare transnistreană pregătesc un nou proiect de document cu privire la distribuirea competenţelor între Chişinău şi Tiraspol, a declarat la 15 mai Şeful Misiunii OSCE în RM, William Hill, în cadrul unei conferinţe de presă. Hill a precizat că documentul este în deplină concordanţă cu legislaţia RM şi că acesta acordă drepturi semnificative Tiraspolului, inclusiv cel de a colecta taxe, rezervînd centrului competenţe în astfel de domenii ca apărarea, securitatea, vama şi valuta. Potrivit oficialului OSCE, săptămîna viitoare la Bruxelles vor avea loc consultări ale mediatorilor şi observatorilor în problema transnistreană, iar între 31 mai - 1 iunie la Chişinău se va afla în vizită preşedintele în exerciţiu al OSCE, Karel de Gucht, unul din scopurile vizitei fiind stimularea procesului de negocieri.

Securizarea segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene

La 12 mai la Odesa a avut loc cea de-a doua şedinţă a Comitetului consultativ al Misiunii UE de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană, la care au participat viceminiştrii de externe ai Moldovei şi Ucrainei, Şeful Delegaţiei Comisiei Europene în Ucraina, Iain Boag, precum şi şeful Misiunii de asistenţă, generalul Ferenz Banfi.

Potrivit lui Ferenz Banfi, de la începutul activităţii misiunii au fost contracarate mai multe cazuri de contrabandă a unor mari partide de carne de pasăre, ţigări, băuturi spirtoase. Circa 90% din carnea de contrabandă introdusă în Transnistria este ulterior exportată din nou în Ucraina şi alte state. Acest business a fost calificat de către oficialul european drept "activitate criminală organizată cu investirea ulterioară a mijloacelor obţinute în importul legal în Transnistria" şi s-ar baza pe diferenţa între taxele vamale percepute de către autorităţile ucrainene şi cele transnistrene. "Autorităţile transnistrene fie nu doresc, fie nu sînt în stare să întreprindă măsurile necesare pentru a contracara astfel de activităţi", a declarat Banfi.

Viceministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Andrei Vasilovski, s-a arătat mulţumit de rezultatele activităţii Misiunii UE de pînă acum, dar a declarat că grănicerii europeni trebuie să monitorizeze frontiera cel puţin doi ani pentru a putea elimina schemele de contrabandă clădite pe parcursul mai multor ani.

Reprezentanţii misiunii UE au transmis autorităţilor moldovene şi ucrainene 42 de recomandări în vederea instituirii unui sistem modern integrat de gestiune a frontierei moldo-ucrainene. Printre altele, recomandările se referă la necesitatea unui schimb mai intens de informaţie, creării unui sistem modern de analiză a riscurilor.

În acelaşi timp, participanţii la şedinţa din 12 mai au conchis că noul regim vamal introdus din martie 2006 a contribuit la eficientizarea sistemului de gestiune a frontierei, sporind transparenţa operaţiunilor de import şi export din şi în regiunea transnistreană.

UE avertizează asupra unei posibile deteriorări a situaţiei din Transnistria

Într-un interviu acordat portalului EUobserver, Reprezentantul Special al Uniunii Europene pentru Moldova, Adriaan Jacobovits de Szeged, a avertizat că situaţia din regiunea transnistreană s-ar putea agrava în următoarele săptămîni. "Cred că Smirnov se simte ameninţat de evoluţiile recente, în mod special implicarea activă a UE şi SUA în reglementarea transnistreană....Atunci cînd simt că poziţia le este ameninţată, liderii recurg deseori la provocarea unor crize," a declarat Jacobovits cu referire la incidentul legat de portul Varniţa.

Reamintim că la 21 aprilie miliţia transnistreană a preluat cu forţa controlul asupra portului fluvial Varniţa aflat sub jurisdicţia Chişinăului sub pretextul că la Varniţa nu s-ar afla decît un singur chei - filiala Portului fluvial Bender, care s-ar afla sub jurisdicţia autorităţilor transnistrene. La 12 mai judecătoria raionului Anenii Noi a confirmat dreptul de proprietate al Primăriei satului Varniţa asupra teritoriului portului fluvial Varniţa. Potrivit deciziei instanţei de judecată, primăria satului Varniţa va cere părţii transnistrene redresarea situaţiei.

În cadrul aceluiaşi interviu, Ambasadroul Jacobovits a invocat necesitatea unui "sprijin internaţional maxim" pentru noul regim vamal de la frontiera moldo-ucraineană. "Noul regim vamal este un mic pas spre o eventuală reunificare a Moldovei," a declarat Jacobovits, iar Preşedintele ucrainean Victor Iuşcenco "sprijină sută la sută noul regim vamal" la frontiera moldo-ucraineană.

Ambasadorul Jacobovits a descris Transnistria ca "un stat autoritar, dacă nu chiar unul poliţienesc", cu tancuri camuflate la hotar, fără presă liberă, cu statui ale lui Lenin în străzi. "Ai impresia că te afli în Uniunea Sovietică. Pe bune, regiunea este foarte izolată".

Relaţii externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

Comitetul de miniştri al Consiliului Europei a adoptat a patra Rezoluţie interimară privind executarea hotărîrii CEDO pe cauza "Ilaşcu şi alţii împotriva Moldovei şi Federaţiei Ruse". Conform deciziei CEDO din 2004, statele reclamate sînt obligate să ia toate măsurile necesare pentru a înceta detenţia arbitrară a reclamanţilor încarceraţi şi să asigure eliberarea lor imediată. În cea de-a patra rezoluţie, Comitetul Miniştrilor al CE încurajează autorităţile Republicii Moldova să-şi continue eforturile în domeniu şi se declară hotărît să asigure respectarea obligaţiilor Federaţiei Ruse în virtutea acestei hotărîri. Comitetul de Miniştri face apel către autorităţile Statelor membre să ia măsurile pe care ele le consideră adecvate în acest sens.

La 9 mai 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat în scris o hotărîre a camerei pe cauză repetitivă: "Lungu vs. Moldova" (neexecutarea unei hotărîri de acordare a indemnizaţiei). Curtea a ajuns la constatări care au fost făcute în cauze similare ce abordau probleme analoage: Încălcarea articolului 6 § 1 (echitate); Încălcarea articolului 1 din Protocolul Nr.1, alocînd reclamantului 98 EUR pentru prejudiciul material, 1 000 EUR pentru prejudiciul moral, şi 300 EUR cheltuieli de judecată.

Republica Moldova - Uniunea Europeană

Abia la începutul verii Republica Moldova urmează să înceapă negocieri cu Comisia Europeană pentru facilitarea regimului de vize cu statele UE, în timp ce Guvernul Moldovei intenţionează să anuleze vizele de intrare în Moldova pentru cetăţenii UE începînd cu 1 ianuarie 2007.

Generalul Ferenc Banfi Misiunea UE de monitorizare a hotarului moldo-ucrainean, a declarat că în următoarele două luni se preconizează extinderea activităţilor de monitorizare a frontierei pentru depistarea filierelor de contrabandă.

În rezultatul întrevederii cu un grup de experţi din cadrul Marii Adunări Naţionale a Ungariei, speakerul Parlamentului Moldovei a declarat că Republica Moldova ar putea deveni primul stat din cadrul Politicii Europene de Vecinătate în care va demara Proiectul TWINNING, instrument european bilateral de asistenţă în vederea consolidării capacităţilor instituţionale ale ţării beneficiare. În prezent se elaborează proiectul acordului respectiv de cooperare, care ar putea fi definitivat în decurs de cîteva luni.

În cadrul conferinţei internaţionale de la Vilnius Javier Solana, secretar general al Consiliului Uniunii Europene şi înalt reprezentant al UE pentru politică externă şi securitate comună a declarat că Uniunea Europeană va susţine în continuare soluţionarea conflictelor "îngheţate" în Europa. UE va conlucra în acest sens cu SUA şi cu Federaţia Rusă, care are o influenţă mare în regiune, dar rolul prioritar în reglementare revine guvernelor naţionale.

Ministrul Economiei şi Comerţului a fost împuternicit de Guvern să semneze din partea Republicii Moldova Acordul-cadru cu Comisia Comunităţilor Europene privind asistenţa externă, care va substitui actualul Program TACIS. Din 1994, cînd a fost semnat Acordul de cooperare, Comisia Europeană a acordat Moldovei prin intermediul TACIS asistenţă tehnică în valoare de 140 mln USD. Un audit public al implementării şi eficienţei programelor TACIS în Moldova nu este efectuat, dar anterior s-a anunţat că fondurile alocate în cadrul proiectului respectiv altor state din spaţiul ex-sovietic (în special, Federaţiei Ruse) au fost utilizate ineficient. În opinia unor experţi, faptul că pînă în prezent legislaţia Moldovei nu a fost raliată la standardele internaţionale, iar procesul de expertizare prealabilă a reglementărilor naţionale nu a căpătat ordinea adecvată, ridică mai multe semne de îndoială referitor la eficienţa implementării Programului TACIS în Moldova şi competenţa capacităţilor instituţionale a structurilor responsabile de implementarea sa. Respectiv, noul Acord de asistenţă va trebui implementat prin mecanisme noi, cu maximă eficienţă şi probitate.

Ministrul afacerilor externe al României a declarat într-o conferinţă de presă susţinută în cadrul Summit-ului SEECP de la Thessalonik, că Republica Moldova, proaspăt acceptată ca membru deplin al Procesului de cooperare, trebuie să îşi asume în mod real efortul de integrare europeană. Mihai Răzvan Ungureanu a evidenţiat că includerea de către UE a Republicii Moldova alături de statele din Balcanii de Vest şi separarea de grupul Ucraina şi Belarus este justificată şi de faptul că dimensiunea Moldovei este mică, iar costurile şi viteza implementării reformelor necesare aderării sînt teoretic mai reduse. Ungureanu a mai spus că principalele argumente aşteptate de Bruxelles de la Chişinău sunt începerea reformelor interne pentru adoptarea acquis-ului comunitar şi asumarea loială a liniilor de politică externă ale UE.

Republica Moldova - România

În cadrul audierilor parlamentare din 11 mai 2006, ministrul moldovean al Afacerilor Externe şi Integrării Europene a declarat, cu referire la relaţiile dintre Moldova şi România, că: înţelegerea între autorităţile celor două ţări este "totală", iar colaborarea "activă". În prezent se discută proiectul Tratatului de frontieră, iar proiectul Acordului despre vize se află la stadiul final de pregătire. Referitor la proiectul tratatului de bază, Andrei Stratan a declarat că a fost elaborat un proiect de "tratat de Parteneriat şi Cooperare între Republica Moldova şi România", care va fi examinat conform procedurilor diplomatice corespunzătoare.

Traian Băsescu a declarat la întrevederea cu Preşedintele Republicii Austria, Heinz Fischer, că România doreşte includerea Republicii Moldova în acelaşi pachet de aderare la UE cu Balcanii de Vest. Preşedintele României consideră că, din perspectiva integrării europene, Moldovei trebuie să i se ofere un parcurs diferit faţă de Ucraina.

Pentru anul de studii 2006-2007 România oferă Moldovei 3500 de locuri în instituţiile de învăţământ, cu finanţare totală sau parţială din bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării de la Bucureşti. Accesul la studii este oferit în pofida faptului că autorităţile de la Chişinău refuză semnarea protocoalelor privind schimbul de burse cu România.

Republica Moldova a expediat sinistraţilor din România ajutoare umanitare, alcătuite din corturi, pături, seringi, vaccinuri, lapte praf, mini-staţii electrice. Costul lotului expediat ţării vecine este estimat la peste 300 mii lei (18 mii Euro).

Republica Moldova - Federaţia Rusă

Federaţia Rusă doreşte să favorizeze "deblocarea situaţiei" din regiunea transnistreană a Moldovei, influenţînd părţile pentru căutarea unei soluţii de compromis. Potrivit MAE al Rusiei, declaraţii în acest sens l-ea făcut ministru Serghei Lavrov în cadrul întrevederii cu Igor Smirnov, preşedintele autoproclamatei rmn. Lavrov a susţinut că implicarea Rusiei va crea premise politice pentru reluarea procesului de negocieri pentru reglementarea problemei transnistrene "cu scopul de a elabora un statut special, garantat a Transnistriei în componenţa Moldovei integre".

Continuarea negocierilor cu "Gazprom"

Oficiali ai Concernului "Gazprom" declară că negociază cu partenerii din Moldova despre posibilităţile extinderii colaborării în sfera energetică şi în rezultatul acestor negocieri, preţul pentru gazele naturale livrate Moldovei ar putea rămîne la cota de 110 dolari SUA pentru mia de metri cubi. Proiectele concrete ar putea fi anunţate numai după finalizarea negocierilor, a anunţat responsabilul de presă al companiei ruseşti.

Pentru anul de studii 2006-2007, Federaţia Rusă i-a acordat Moldovei 103 burse pentru studenţi şi doctoranzi. Persoanele înmatriculate la instituţiile de învăţămînt superior din Rusia îşi vor face studiile gratuit.

Oficiali ai Ministerului Afacerilor interne al Moldovei au confirmat că Federaţia Rusă i-a acordat azil politic lui Grigore Caramalac, presupusă autoritate criminală, zisă "Bulgaru". Actualmente, organele de drept din cele două ţări poartă discuţii în vederea extrădării lui Caramalac, care a fost anunţat în urmărire internaţională în anul 1998, fiind bănuit de comiterea unor infracţiuni grave şi deosebit de grave.

Moldova în lume

Conform unui studiu întocmit de revista "Foreign Policy" şi Centrul de cercetări "Fund for Peace", Moldova este plasată pe locul 58 într-un rating al statelor lumii, întocmit după criteriul stabilităţii . Studiul are la bază în total 12 criterii, de ordin politic, economic, social şi militar. Cele mai nestabile state sînt cele africane (Sudan, Congo, Cote d`Ivoire), iar cele mai stabile sînt ţările din zona scandinavă (Norvegia, Suedia, Finlanda).

Republica Moldova a fost admisă în calitate de membru cu drepturi depline în Procesul de cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), structură creată cu 10 ani în urmă, care întruneşte în prezent 10 membri: Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia, România, Serbia-Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia şi Republica Moldova. Comisia Europeană consideră SEECP drept un instrument regional eficient în procesul de integrare europeană.

Studii, analize, comentarii

Izgonirea din CSI
Igor Boţan, 15 mai 2006

"divorţul civilizat", camuflat ca o "izgonire" din CSI, are drept scop final nu despărţirea definitivă de fostele republici sovietice, ci doar una provizorie..., după care revenirea la ideea integrării cu Rusia să pară salvatoare pentru statele "izgonite"

»»»

Terapia Fondului Monetar Internaţional
Iurie Gotişan, 15 mai 2006

Este indiscutabil faptul că principalii creditori ai Republicii Moldova sînt FMI şi BM, însă politicile pe care FMI şi BM le-au aplicat faţă de Moldova nu au fost întotdeauna în acord cu interesele de securitate socială a populaţiei

»»»