versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

"Europa să nu uite: de la Est vine gazul"!, Iurie Gotişan
Noul regim vamal si factorul ucrainean: Principala piesa de rezistenta sau veriga slaba?, Radu Vrabie

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Remanieri

• La şedinţa Parlamentului din 18 mai Dumitru Braghiş (PDSM) şi Oleg Serebrian (PSL) au fost excluşi din componenţa Biroului permanent al Parlamentului. Modificările au fost operate la propunerea fracţiunii AMN, care anterior a desemnat persoanele respective în Biroul permanent. Deşi fracţiunea AMN a solicitat numirea în locurile vacante a doi reprezentanţi proprii, în una din funcţii a fost desemnat un reprezentant al fracţiunii majoritare PCRM. Înainte de votare, cei doi foşti deputaţi AMN au declarat că se retrag singuri din Biroul permanent, dar au cerut ca funcţiile vacante să revină reprezentanţilor opoziţiei.

• La şedinţa plenară din 25 mai Dumitru Braghiş şi Oleg Serebrian au fost excluşi şi din componenţa delegaţiilor parlamentare în diverse organisme parlamentare internaţionale, de asemenea la propunerea fracţiunii AMN, din care au făcut iniţial parte. Reprezentanţii lui Dumitru Braghiş au criticat acţiunile respective ale AMN şi au lansat acuzaţii la adresa liderilor acesteia, acuzaţii respinse de vicepreşedintele fracţiunii AMN Veaceslav Untilă.

• Deputatul PDM Efim Agachi a fost numit membru al Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, în locul deputatului AMN Leonid Bujor, care a fost transferat în Comisia pentru drepturile omului. Deputatul PCRM Alim Afonin a fost numit vicepreşedinte al Comisiei pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului, în locul colegului său de fracţiune Ivan Guţu. Alt deputat PCRM Elena Bodnarenco a fost numită secretar al Comisiei pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului.

• Fracţiunea PPCD a hotărît să ceară retragerea deputaţilor Valentina Cuşnir şi Zoia Jalbă din toate funcţiile deţinute în organele de lucru ale Parlamentului şi delegaţiile parlamentare, după ce ambele membre ale fracţiunii au declarat că o părăsesc, în semn de protest faţă de atitudinea "autoritară, nedemocratică şi necreştinească" a conducerii fracţiunii şi a partidului, intolerarea opiniilor separate în anumite chestiuni. Jalbă şi Cuşnir au solicitat ca numele lor să fie asociat cu PPCD doar ca deputat "neafiliat" fracţiunii. După excluderea lui Ion Neagu din partid şi din fracţiunea parlamentară şi recenta ieşire din fracţiune a celor doi deputaţi, fracţiunea PPCD va număra 8 persoane, fiind astfel devansată de fracţiunea PDM, care, datorită validării mandatului lui Efim Agachi, are deja 9 membri. Scăderea numărului de membri ai fracţiunii PPCD a constituit temei pentru ca Valentina Cuşnir să solicite revocarea lui Iurie Roşca din funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului.

1.2. Acte legislative

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern. Legea votată în două lecturi concomitent prevede crearea Agenţiei sportului, în calitate de structură centrală independentă, responsabilă de domeniul respectiv. Anterior, la formarea actualului cabinet de miniştri, s-a declarat că comasarea în cadrul Ministerului Educaţiei a structurilor responsabile de domeniul tineretului şi sportului constituie măsuri eficiente pentru combaterea birocraţiei, reducerea aparatului de stat, "concentrarea" contribuind la dezvoltarea uniformă a tuturor domeniilor. După un an de aplicare, conceptul se declară greşit, domeniul sportului necesitînd o atenţie "aparte". Deputaţii fracţiunilor parlamentare de opoziţie au propus ca noua strcu8tură să preia şi administrarea în domeniul tineretului, însă această propunere nu a fost susţinută de reprezentantul Guvernului şi fracţiunea majoritară din Parlament. Notăm şi faptul că formarea noii structuri nu este prevăzută expres de Strategia reformei administraţiei publice centrale şi Planul de implementare a acesteia.

Legea privind modificarea Legii privind piaţa produselor petroliere. Documentul adoptat prevede excluderea obligaţiei înfiinţării sistemului automatizat de evidenţă a produselor petroliere. Se argumentează prin faptul că sistemul de evidenţă vamală "Asycuda World" permite evidenţa importurilor de produse petroliere şi situaţia în domeniu este mai bună ca la etapa adoptării legii ce prevedea introducerea respectivului sistem. În acelaşi timp, anterior deputaţii şi Guvernul au susţinut şi promovat decizia înfiinţării unor sisteme automatizate de evidenţă pentru produsele farmaceutice, precum şi pentru producţia alcoolică fabricate sau importate în Republica Moldova.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.243-XV din 8 iulie 2004 privind asigurarea subvenţionată a riscurilor de producţie în agricultură. Se prevede majorarea cheltuielilor de gestionare ale asigurătorului incluse în primele de asigurare şi a cuantumului subvenţiei primelor de asigurare.

Legi privind ratificarea unor acte internaţionale. Au fost ratificate Protocolul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Ungare privind succesiunea de către Republica Moldova a tratatelor bilaterale încheiate intre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Ungara; Convenţia între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Macedonia pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, Protocolul la această Convenţie.

Hotărîrea privind desemnarea unei comisii responsabile de examinarea proiectelor de lege pentru modificarea articolului 24 din Constituţia Republicii Moldova. Proiectele de legi care prevăd abolirea pedepsei cu moartea în toate circumstanţele (abrogarea prevederilor constituţionale care permiteau aplicarea pedepsei cu moartea) vor fi pregătite pentru examinare de către Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, care a fost obligată să prezinte raportului său Parlamentului, pînă la 15 iunie 2006.

Proiectele de legi privind abolirea regimului de vize pentru cetăţenii unor state. Cele două proiecte adoptate în prima lectură presupun abolirea regimului de vize la intrarea în Moldova pentru cetăţenii statelor-membre ale UE, SUA, Canadei etc. Un document similar a propus şi deputatul AMN Vitalia Pavlicenco, însă examinarea acestuia a fost amînată.

Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Modificările propun stabilirea mecanismului de restituire a bunurilor confiscate de la persoanele supuse represiunilor şi ulterior reabilitate, precum şi acordarea compensaţiilor echitabile pentru bunurile care nu pot fi restituite. Majoritatea cheltuielilor legate de implementarea legii urmează a fi suportate din bugetele locale, dar Guvernul intenţionează să asigure transferarea anuală în conturile autorităţilor locale a sumelor necesare în acest scop. Suma totală a implementării legii nu este anunţată oficial, dar anterior se estimase cifra de peste un miliard lei (circa 75 milioane dolari SUA). Pînă în prezent Republica Moldova a fost sancţionată de cîteva ori la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru faptul nerestituirii averii persoanelor represate. Reprezentanţii fracţiunilor de opoziţie au susţinut proiectul, dar au invocat necesitatea perfecţionării lui, fapt pentru care vor prezenta amendamente.

Proiectul legii pentru modificarea si completarea Legii cu privire la Banca Naţionala a Moldovei. Se propun mai multe modificări tehnice şi de conţinut, printre cele mai esenţiale fiind interzicerea creditării statului şi stabilirea în calitate de obiectiv fundamental - asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Aceste prevederi derivă din memorandumul semnat de Guvernul Moldovei cu FMI, dar mecanismul şi mijloacele de menţinere a preţurilor nu sînt clar determinate, fapt care a generat criticile deputaţilor din opoziţie. Obiecţii din partea deputaţilor au provocat şi propunerile de a acorda imunitate membrilor Consiliului de Administraţie al BNM, obligaţia obţinerii avizului BNM pentru toate actele normative care vizează domeniile în care Banca are atribuţii; mecanismul auditului extern.

Proiectul legii privind medierea în cauzele penale. Documentul adoptat în prima lectură propune acceptarea în cadrul sistemului de drept penal a instituţiei medierii - modalitate facultativă de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate şi confidenţialitate. Părţile într-un proces penal ar putea recurge la mediere doar în mod voluntar.

Proiectul legii pentru modificarea Legii cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998 (nr.1585). Documentul adoptat în prima lectură propune modificarea listelor de obiecte supuse privatizării, prin substituirea lor cu listele noi propuse de Guvern. În lista propusă de Guvern au intrat asemenea obiecte importante ca: SA "Moldtelecom", S.A. "Aroma", S.A. "Barza Albă", Î.S. "Giuvaer", S.A. "Reţelele Electrice de Distribuţie "Nord" şi "Nord-Vest", Î.S. Hotelul "DACIA", cotele de acţiuni ale statului în S.A. "TUTUN-CTC", B.C. "EuroCreditBank" S.A.", Î.M. "JOLLY-ALON" S.A., S.A."Floare-Carpet, S.A."Zorile" etc.

1.3. Control parlamentar. Declaraţii

Audieri

Ministerul Justiţiei a răspuns interpelării deputatului Vitalia Pavlicenco referitor la finanţarea necorespunzătoare a justiţiei în Moldova, calificînd drept incomplet studiul efectuat în domeniu de organizaţii neguvernamentale. Conform Ministerului Justiţiei, suma alocată din bugetul de stat instanţelor de judecată şi altor organe ce contribuie la înfăptuirea justiţiei este în cuantum ce corespunde standardelor internaţionale în domeniu. Autorul interpelării a calificat poziţia Ministerului ca tranşantă, lipsită de verticalitate în promovarea intereselor justiţiei independente.

Ministerul Economiei şi Comerţului a informat despre situaţia în domeniul relaţiilor de import-export. Conform informaţiei prezentate, în anul 2005 a fost înregistrat un sold negativ al balanţei comerciale în sumă de 1,2 miliarde dolari SUA. Principalele exporturi au fost realizate în Federaţia Rusă - 30 %, Italia - 12%, România - 10 %. La importuri principalii parteneri comerciali au fost: Ucraina - 20 %; Federaţia Rusă - 12%, România - 11%. Cel mai mare deficit al balanţei comerciale a fost realizat în raport cu Ucraina, România şi Germania. În primul trimestru al anului 2006 s-a înregistrat un sold negativ în creştere cu 50% faţă aceeaşi perioadă a anului 2005. În structura importurilor mai mult de 63% sînt mărfuri care nu pot fi substituite în Republica Moldova (resurse petroliere, energetice, maşini şi utilaje). Încasările din exterior contrabalansează situaţia în domeniu şi permit menţinerea situaţiei în limitele estimate.

Întrebări. Interpelări

• Deputatul AMN Alexandru Lipcan a invocat comiterea de către Preşedintele judecătoriei sectorului Centru din mun.Chişinău Lidia Vasilevici a încălcărilor în procesul de judecată al unor persoane (condamnarea la privaţiune de liberate într-o cauză în care procurorul a renunţat la învinure). Acţiunile ilegale ar fi fost confirmate prin anularea de către Curtea de Apel a sentinţei de condamnare emisă de Vasilevici şi eliberarea din detenţie a persoanelor acuzate. Deputatul Lipcan solicită Procuraturii generale şi Consiliului Superior al Magistraturii să examineze acţiunile judecătorului şi să se pronunţe asupra faptului prezenţei componentei de infracţiune în cadrul acestora.

• Deputatul PPCD Gheorghe Susarenco a adresat medicului sanitar principal de stat al Moldovei interpelări prin care solicită efectuarea expertizelor şi verificarea calităţii producţiei agroalimentare importate în Moldova din Federaţia Rusă, răspunzînd în acest mod blocajelor şi atitudinii "neprietenoase" a autorităţilor ruseşti faţă de mărfurile produse în Republica Moldova. Răspunzînd solicitării lui Susarenco, medicul sanitar principal de stat Ion Băhnărel a afirmat că autorităţile Moldovei au întreprins măsuri "interne şi externe" legate de problema accesului mărfurilor autohtone pe piaţa rusă şi a mărfurilor ruseşti pe piaţa Moldovei. Potrivit lui Băhnărel, controalele efectuate anterior s-au soldat cu aplicarea unor amenzi şi interdicţii, dar acestea au caracter individualizat, o decizie generală de interzicere totală a importului unui anumit tip de producţie dintr-o ţară ar putea fi luată numai de către Guvern, în situaţii deosebite.

• Deputatul Ştefan Secăreanu a apreciat drept "sfidare a Parlamentului şi a deputaţilor" lipsa de răspuns din partea lui Victor Ţvircun, ministrul Educaţiei, Tineretului şi Sportului, în problema conflictului declanşat de schimbarea denumirii liceului "Gheorghe Asachi" din mun.Chişinău. Secăreanu a cerut Procurorului General să examineze posibilitatea tragerii la răspundere a ministrului Victor Ţvircun, pentru nerespectarea prevederilor Legii despre statutul deputatului în Parlament. Timp de 3 săptămîni, Ţvircun nu a răspuns solicitării Preşedintelui Comisiei parlamentare pentru drepturile omului, fapt care l-a determinat pe Secăreanu să readreseze interpelarea Primului-ministru.

• Deputatul Igor Clipii a solicitat Ministerului Afacerilor Interne informaţii despre legalitatea admiterii circulaţiei pe teritoriul Republicii Moldova a automobilelor înmatriculate de autorităţile transnistrene, fără achitarea în buget a taxelor de import corespunzătoare. Într-o altă interpelare Clipii solicită Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene informaţii despre neexaminarea de către autorităţile abilitate a cererii senatorului român Ilie Ilaşcu privind redobîndirea cetăţeniei Republicii Moldova, solicitare adresată de Ilaşcu autorităţilor consulare ale Moldovei la Bucureşti în noiembrie 2005.

• Deputatul PDM Vladimir Filat a solicitat directorului general al Serviciului Vamal să argumenteze legalitatea deciziei care prevede efectuarea devamării tehnicii de uz casnic importată în Moldova doar la Vama "Aeroport", fiind interzisă efectuarea procedurilor respective la orice alt punct vamal teritorial.

Guvern

2.1. Remanieri

Viceministrul Finanţelor Feodosia Furculiţă a fost numită prin hotărîre de Guvern director general al Serviciului Vamal. În perioada 1996-2006 Furculiţă a activat în diverse funcţii din cadrul Inspectoratului Fiscal şi Ministerul Finanţelor. Deşi Serviciul Vamal este o structură a Guvernului, în faţa colectivului Feodosia Furculiţă a fost prezentată de şeful statului, Vladimir Voronin.

În funcţia de ministru al administraţiei publice locale a fost numit prin decret prezidenţial Vitalie Vrabie, care, începînd cu anul 1999 este primar al oraşului Ungheni. Vrabie a fost promovat în anul 2005 pentru funcţia de director al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională, însă a renunţat la postul propus. Actualmente Vitalie Vrabie este şi preşedinte al Asociaţiei Primarilor şi Colectivităţilor Locale, organizaţie care întruneşte mai mulţi conducători ai administraţiilor locale. În 1998 Vitalie Vrabie a participat la alegerile parlamentare, fiind inclus pe lista Blocului electoral "Alianţa Civică "Furnica", în 2003 a fost ales primar din partea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

2.2. Hotărîri

• Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi: cu privire la asigurări (în redacţie nouă); pentru modificarea Legii cu privire la administraţia publică locală şi a Legii despre serviciile publice de gospodărire comunală (se propune stabilirea tarifelor de către Agenţia naţională pentru reglementare în energetică); pentru modificarea Codului penal (sancţionare pentru activitate fără licenţă) etc.

• Hotărîrea pentru aprobarea Avizului la proiectul de hotărîre a Parlamentului "Privind denunţarea unor acorduri". Guvernul a avizat negativ propunerea de denunţare a acordului de constituie a CSI, înaintată de deputaţi AMN Vitalia Pavlicenco şi Valeriu Cosarciuc, pe motiv că "problema abordată este extrem de complexă, iar examinarea ei urmează a fi efectuată foarte minuţios, prin prisma tuturor tratatelor semnate şi ale obligaţiilor asumate faţă de celelalte state-membre ale CSI". În acelaşi timp, reieşind din stadiul avansării relaţiilor cu UE, Guvernul va examina şi elabora decizii politice clare asupra compatibilităţii angajamentelor actuale din cadrul CSI cu cele care, eventual, ar putea interveni ulterior pe linia integrării europene.

• Hotărîrea cu privire la măsurile de pregătire a economiei naţionale şi a sferei sociale pentru activitate în perioada toamnă-iarnă 2006-2007. Documentul determină sarcinile care revin autorităţilor centrale şi locale, conducătorilor instituţiilor bugetare (şcoli, grădiniţe, aziluri, spitale etc.). În sarcina Ministerului Industriei şi Infrastructurii sînt puse mai multe obiective legate de asigurarea securităţii energetice a ţării.

• Hotărîrea privind măsurile de reorganizare a unor organe centrale de specialitate ale administraţiei publice. Documentul prevede că Ministerul Administraţiei Publice Locale va prelua funcţiile ce ţin de domeniul dezvoltării regionale şi administraţiei publice locale de la Agenţia pentru Dezvoltare Regională. Funcţiile Biroului Naţional Migraţiune, care este dizolvat, vor fi preluate de Ministerul Economiei şi Comerţului şi Ministerul Afacerilor Interne. În termen de o lună, Guvernului urmează a-i fi prezentate structura, efectivul-limită şi regulamentele de activitate (acte noi sau revizuite) ale Ministerului Administraţiei Publice Locale, Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului; Ministerului Economiei şi Comerţului, Ministerului Afacerilor Interne. În termen de 3 luni de zile Ministerul Finanţelor trebuie să prezinte propuneri pentru modificarea Legii bugetului de stat , în scopul finanţării cheltuielilor legate de reorganizare.

• Hotărîrea privind aprobarea Programului de consolidare a terenurilor agricole pentru perioada 2006-2012. Programul urmează a fi realizat pe etape, benevol, sectoare compacte fiind formate pentru un interval cît mai mare în spaţiu şi timp. Executarea Programului va fi începută prin implementarea unui proiect-pilot în şase sate, localităţile urmînd a fi selectate prin concurs.

• Hotărîrea cu privire la aprobarea Programului de acţiuni pentru susţinerea persoanelor originare din Republica Moldova, domiciliate peste hotare, pe anii 2006-2009. Programul prevede elaborarea cadrului juridic privind susţinerea de la bugetul de stat a instituţiilor de învăţămînt din localităţile populate compact de persoane originare din Republica Moldova şi a asociaţiilor obşteşti ale acestora din străinătate, oferirea unor burse de studii în Moldova. Preocupările autorităţilor centrale pentru colaborarea cu originarii din ţară au demarat în anul 2000, cînd Preşedintele Lucinschi a emis Decretul privind susţinerea persoanelor originare din Republica Moldova, domiciliate peste hotare, şi colaborarea cu acestea (Nr.1638-II din 30.08.2000). La finele anului 2000 Guvernul a adoptat Hotărîrea nr.1322 cu privire la unele măsuri de susţinere a persoanelor originare din Republica Moldova, domiciliate peste hotare. La începutul anului 2005 Guvernul a adoptat Hotărîrea privind Consiliul coordonator al persoanelor originare din Republica Moldova, domiciliate peste hotare, iar în vara anului 2005 a fost adoptat Regulamentul de activitate al respectivului Consiliu.

• Hotărîrea privind aprobarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Moldova - NATO. Proiectul documentului elaborat de o Comisie naţională constituită prin decret prezidenţial a fost aprobat anterior de Consiliul NATO.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Şedinţa Comisiei mixte moldo-ucrainene pentru cooperare comercial-economică

În cadrul şedinţei, primii-miniştri ai Republicii Moldova şi Ucrainei au reiterat intenţia de a respecta Declaraţia comună privind reglementarea tranzitării mărfurilor peste frontiera moldo-ucraineană, semnata la 30 decembrie 2005 la Kiev. Vasile Tarlev a afirmat că Declaraţia prezintă o valoare istorică, marcînd implementarea standardelor europene la hotarul moldo-ucrainean. Referindu-se la semnarea de către liderul transnistrean Igor Smirnov şi vicepremierul rus Alexandr Jucov a unui "protocol de colaborare", Vasile Tarlev a spus că acesta nu are putere juridică.

În cadrul şedinţei Comisiei moldo-ucrainene pentru cooperare comercial-economică au fost semnate protocoale despre modificarea Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene şi simplificarea formalităţilor de trecere a frontierei de către cetăţenii care locuiesc în raioanele de frontieră. Premierul Vasile Tarlev a declarat că Republica Moldova va susţine Ucraina în vederea aderării ei la OMC.

Părţile au abordat şi problema recunoaşterii patrimoniului pe teritoriul ambelor state, în conformitate cu prevederile Acordului bilateral privind recunoaşterea reciprocă a drepturilor şi reglementarea raporturilor de proprietate, încheiat încă la 11 august 1994. S-a constatat că în perioada de aplicare a Acordului respectiv partea ucraineană a recunoscut drepturile doar asupra a 30 de obiecte ale Moldovei, din totalul de 120 solicitate. În luna iunie este preconizată semnarea actelor pentru recunoaşterea a încă 5 obiecte ale Moldovei amplasate pe teritoriul Ucrainei.

Preocupări pentru situaţia din agricultură

În cadrul unei şedinţe convocate de Prim-ministru a fost analizată implementarea sistemului de subvenţionare a producătorilor din sectorul agricol. Conform informaţiei Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, toate cererile de subvenţionare în sectorul agricol sînt examinate în mod operativ, iar transferurile băneşti se efectuează în termen. Pînă la moment, circa 400 de agenţi economici din sectorul agricol au primit rambursarea taxei pe valoarea adăugată achitată la livrare (suma restituirilor din buget se estimează la circa 3 milioane de lei). În unele raioane însă, nici un agent economic nu a solicitat rambursarea TVA, ceea ce, în opinia Primului-ministru, ar semnifica fie stoparea activităţii, fie aplicarea unor măsuri de eludare a legii, situaţii ce necesită interevenţia promptă a autorităţilor locale.

Situaţia din sectorul agrar şi efectuarea lucrărilor agricole de primăvară au fost analizate în cadrul unei conferinţe televizate organizate de Guvern cu participarea conducătorilor autorităţilor raionale. Conform datelor prezentate, au fost însămînţate circa 90 la sută din volumul preconizat, lucrările fiind întîrziate din cauza condiţiilor climaterice. Prim-ministrul a solicitat concentrarea mijloacelor tehnice şi a resurselor umane pentru finalizarea lucrărilor de primăvară pînă la finele lunii mai, precum şi crearea stocurilor de motorină şi a rezervelor de piese de schimb în subdiviziunile teritoriale, pregătirea staţiilor şi echipamentelor pentru irigare. Vasile Tarlev a solicitat şi întreprinderea unor măsuri de impulsionare a activităţilor de restabilire a sistemului de achiziţii a producţiei agricole prin reţeaua cooperaţiei de consum.

Întrunire cu responsabilii de învăţămînt, tineret şi sport

În alocuţiunea rostită la întrunirea cu conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale de învăţămînt, tineret şi sport, Primul-ministru Vasile Tarlev a evidenţiat necesitatea reformării sistemului educaţional naţional, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului privind modernizarea sistemului educaţional din Republica Moldova. Şeful executivului a cerut realizarea unui şir de măsuri şi activităţi în cadrul sistemului preşcolar, în învăţămîntul preuniversitar de toate nivelele. Vasile Tarlev a evidenţiat un şir de probleme din sfera învăţămîntului secundar general şi a managementului educaţional, lansînd un şir de propuneri pentru soluţionarea lor.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Vladimir Voronin a semnat un decret privind conferirea Ordinului "Gloria Muncii" lui Vasili Panciuc, primar al municipiului Bălţi, decorat pentru muncă îndelungată şi prodigioasă în organele administraţiei publice, contribuţie la promovarea reformelor, activitate organizatorică intensă.

Peste o zi de la participarea la inaugurarea stadionului Clubului de fotbal "Zimbru", Preşedintele Moldovei a decretat decorarea cu "Ordinul de Onoare" a lui Nicolae Ciornîi, preşedinte de onoare al Clubului "Zimbru", în semn de menţiune pentru contribuţia la edificarea complexului sportiv al formaţiunii.

După întoarcerea din vizită în Germania, şeful statului l-a decorat cu medalia "Meritul Civic" pe Igor Corman, Ambasador Extraordinar si Plenipotenţiar al Moldovei în Republica Federală Germania.

Printr-un decret semnat la 19 mai, Vladimir Voronin a decis înfiinţarea Ambasadei Republicii Moldova în Republica Arabă Egipt, cu sediu la Cairo. Guvernul urmează să stabilească structura, statele de personal şi bugetul de cheltuieli ale misiunii diplomatice respective.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Vizită în Germania

În perioada 15-16 mai 2006, Preşedintele Moldovei a condus o delegaţie a Moldovei în Republica Federală Germania, unde a avut întrevederi cu Preşedintele Bundestagului german, cu primarul oraşului Berlin. Voronin a participat la o adunare a Fundaţiei "Fridrih Ebert".

La Ştutgart, unde a fost organizată expoziţia "Moldova prezintă", Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu reprezentanţii Asociaţiei Nemţilor Basarabeni, care au plecat din Moldova în anul 1940, pe care i-a chemat la cooperare economică.

Summit-ul GUAM

Preşedintele Republicii Moldova a participat la lucrările Summitului GUAM, în cadrul căruia a transmis omologului său ucrainean preşedinţia în cadrul organizaţiei. Preşedintele Moldovei a semnat actele de constituire a Organizaţiei, care şi-a schimbat denumirea în Organizaţia "Pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică - GUAM". În discursul său rostit în cadrul summitul-ui cu ocazia predării preşedinţiei, Vladimir Voronin a apreciat ca reuşită dezvoltarea organizaţională a GUAM şi a propus ca GUAM să fie numită "Comunitatea Opţiunii Europene pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică". Referindu-se la perspectivele rămînerii Moldovei în cadrul CSI, Vladimir Voronin a declarat pentru presă că părăsirea de către Republica Moldova a structurii respective "ţine de competenţa Parlamentului", declinîndu-şi astfel responsabilitatea de a face careva afirmaţii tranşante în acest sens. Voronin a mai declarat că în agenda summitul-ui şefilor de stat GUAM nu a fost inclusă examinarea chestiunii privind ieşirea din CSI şi că GUAM nu constituie "o alternativă" pentru CSI. De notat în context că Guvernul a avizat negativ propunerea unor deputaţi din opoziţie de a denunţa acordul de constituire a CSI, iar însăşi iniţiativa a fost exclusă din ordinea de zi a Parlamentului, fără examinare, motivîndu-se prin lipsa la şedinţă a autorilor ei.

Summit-ul şefilor de stat din Europa Centrală

În discursul rostit la Summit-ul din 19 mai de la Varna (Bulgaria), Vladimir Voronin s-a referit în temei la transformările care au loc în zona central-europeană, la cursul spre integrarea europeană a Moldovei. Preşedintele ţării a declarat că modernizarea prin care trece Moldova se reduce la cîteva sarcini de bază:

• edificarea unui sistem democratic funcţional şi eficient;
• combaterea corupţiei;
• reglementarea politică a problemei transnistrene.

Şedinţa Consiliului Suprem de Securitate

La 22 mai Vladimir Voronin a prezidat şedinţa Consiliului Suprem de Securitate, în cadrul căreia au fost examinate măsurile întreprinse pentru eliminarea falsificărilor, dezordinii şi abuzurilor depistate în sistemul naţional de atribuire a gradelor de invaliditate. Consiliul Suprem de Securitate a aprobat o serie de măsuri menite să redreseze situaţia în domeniu, printre acestea numărîndu-se modificarea Regulamentului privind organele de expertiză medicală a vitalităţii, perfecţionarea actelor normative în domeniul stabilirii invalidităţii; monitorizarea permanentă a respectării legislaţiei în domeniu; asigurarea sancţionării adecvate a persoanelor vinovate de falsificarea dosarelor medicale şi atribuirea incorectă a gradelor de invaliditate, cu repararea prejudiciului material cauzat statului. În cadrul şedinţei a fost discutată şi chestiunea prelungirii participării militarilor Armatei Naţionale la operaţiunea internaţională post-conflict cu caracter umanitar din Irak, abordată la propunerea Guvernului SUA. Consiliul Suprem de Securitate a acceptat propunerea şi a solicitat Guvernului să iniţieze procedura corespunzătoare, urmînd a fi asigurată detaşarea benevolă a militarilor prin contract.

Şedinţă despre participarea la Programul "The Millenniun Challenge Account"

În cadrul şedinţei convocate cu grupul de lucru guvernamental pentru participarea Republicii Moldova în cadrul Proiectului "The Millenniun Challenge Account", Preşedintele ţării a fost informat despre definitivarea şi remiterea spre examinare a proiectului Planului de acţiuni privind controlul corupţiei. Documentul cuprinde cinci compartimente:

• consolidarea capacităţilor sistemului judiciar în prevenirea şi combaterea corupţiei;
• consolidarea capacităţilor societăţii civile şi mass-media;
• prevenirea şi controlul corupţiei în sistemul de ocrotire a sănătăţii;
• prevenirea şi controlul corupţiei în sistemul fiscal, vamal şi organele de poliţie;
• optimizarea activităţii Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi corupţiei.

Vladimir Voronin a subliniat că instituirea unui sistem de combatere a corupţiei constituie un interes fundamental al întregii societăţi şi în realizarea lui urmează să fie antrenate atît instituţiile de stat, cît şi societatea civilă, mediile de afaceri, mass-media etc. Şeful statului a cerut elaborarea de urgenţă a unui mecanism de expertizare anticorupţie a proiectelor de lege înaintate în Parlament, insistînd şi asupra implementării indicaţiilor sale anterioare conform cărora fiecare structură de stat urmează să-şi pună la punct un mecanism intern de control şi profilaxie a corupţiei.

Atenţie specială protecţiei copilului

Situaţia în sistemul protecţiei copilului au fost examinate în cadrul şedinţei ńonvocate de Vladimir Voronin cu participarea prim-ministrului Vasile Tarlev, a conducătorilor unor ministere, structuri de stat şi obşteşti. În opinia Preşedintelui ţării, sistemul actual de protecţie a familiei este unul ineficient, puţin orientat pe metodele de prevenire şi reducere a abandonului copiilor de către propriii părinţi şi de sprijinire a familiilor aflate în situaţii dificile. Principala formă de protecţie a copilului în dificultate în cadrul actualului sistem de protecţie este instituţionalizarea - o formă mult mai costisitoare decît prevenţia bazată pe sisteme de sprijin familial şi diverse servicii comunitare. Voronin solicită o reformă cardinală a sistemului de protecţie a copilului, la baza căreia să fie puse: modificări în structura organizaţională a sistemului; dezvoltarea mecanismelor de susţinere a familiilor cu copii în situaţii de dificultate;, reformarea sistemului rezidenţial de protecţie; elaborarea unui act normativ complex privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului; revizuirea mecanismului de finanţare a sistemului etc.

Ideile şi propunerile enunţate în cadrul respectivei şedinţe au fost incluse şi în discursul lui Vladimir Voronin de la Conferinţa Naţională "Dimensiuni sociale ale sistemului de protecţie a copilului în Republica Moldova", care şi-a ţinut lucrările la 29 mai 2006.

În declaraţiile sale, Preşedintele Moldovei s-a referit la eventuale reforme, evitînd abordarea directă a problemelor legate de majorarea indemnizaţiilor pentru naşterea şi întreţinerea primară a copilului, sumele respective achitate de autorităţile Moldovei fiind cele mai mici dintre statele europene şi neavînd nici un efect stimulator pentru tinerele familii. De asemenea, el nu s-a referit nici la perspectivele promovării proiectului de lege cu privire la protecţia socială suplimentară a familiilor cu mulţi copii, aflat în agenda Parlamentului încă de la finele anului 2003.

Politici economice

1. Sectorul financiar-bancar

Deprecierea leului a clătinat piaţa valutară...

Pe parcursul lunii mai s-a observat o depreciere pronunţată a leului moldovenesc faţă de dolar şi euro, respectiv 0,5% şi cca 1%. O cauză primară este dinamica economiei europene, aceasta avînd o creştere mai pronunţată faţă de cea americană, care inevitabil a influenţat şi evoluţia monedei unice. Dat fiind faptul că piaţa locală este dependentă într-o proporţie mare de cea din exterior, evoluţia perechii euro-dolar s-a făcut vizibilă şi asupra leului moldovenesc. Unele mijloace de informare în masă scriau că deprecierea leului este o consecinţă a stopării exporturilor de vinuri pe piaţa rusă şi că aceasta ar putea avea un impact negativ asupra sistemului. Ca răspuns, BNM a dat publicităţii unui comunicat de presă prin care a dezminţit afirmaţiile publicate în presa locală motivînd că acestea i-au aspectul unor tentative speculative orientate spre deprecierea nejustificată a monedei naţionale.

Pe de lată parte, trebuie să recunoaştem că Banca Naţională fost cea care pe parcursul lunii mai a cumpărat valută în proporţii mari injectînd astfel pe piaţă mai mulţi, fenomen care după regulile pieţei inevitabil duce la o depreciere. În plus, presupunem că BNM intenţionat a recurs la această măsură pentru a acorda un respiro exportatorilor ţinîndu-se cont de blocajul pe care Rusia l-a impus produselor moldoveneşti, şi ştiindu-se respectiv că de pe urma deprecierii profitorii avantajaţi sînt exportatorii. Nu este exclus faptul că tendinţele de pe piaţa valutară sînt influenţate şi de evoluţiile de pe piaţa internaţională a petrolului şi de performanţele economiilor din regiune. La finele lunii mai leul moldovenesc şi-a inversat tendinţele, acesta s-a apreciat puţin faţă de dolar şi euro.

În acelaşi timp, băncile comerciale din ţară deţin lichidităţi care sînt estimate la cca 3 miliarde lei, indice ce respinge din start eventualitatea unei crize sau incapacităţi de plată a Republicii Moldova. În plus, portofoliul de credite al băncilor acordate în ramurile de viticultură, vinificaţie şi pentru comercializarea produselor vitivinicole ocupă o pondere relativ mică în activele acestora - 8%, iar în portofoliul total de credite - 14%. În cele din urmă, rezervele valutare ale BNM se estimau la sf. lunii mai la peste 646 milioane USD (8, 41 miliarde lei), rezerve ce confirmă faptul că deocamdată nu există premise pentru o potenţială criză pe piaţa valutară internă.

...totodată, ratingul riscului de ţară a fost îmbunătăţit

Agenţia internaţională de evaluare financiară Moody's Investors Service a îmbunătăţit ratingul riscului de ţară pe termen lung al Republicii Moldova de la Caa1 la B3, ca urmare a modificării metodologiei. Perspectiva pentru calificativul acordat creditelor pe termen lung în valută a fost apreciată drept stabilă. De fapt schimbările metodologice au dus la îmbunătăţirea calificativelor pentru 70 de state. Ratingurile vizate de schimbarea metodologiei se referă la plafoanele calificativelor pentru obligaţiunile emise în valută. Plafonul calificativelor pe termen scurt al Republicii Moldova este de Caa2, pentru depozitele în valută şi Caa1, în monedă naţională. Ultima evaluare a ratingului riscului de ţară al Moldovei a fost făcută în mai 2003 atunci cînd Moody's a îmbunătăţit calificativul pe termen lung de la Ca la Caa1.

Moody's a început să evalueze ratingul Republicii Moldova în 1997. Din cauza întîrzierilor de plată a dobînzilor şi stopării finanţării externe, în 1998, ratingul pentru obligaţiunile externe ale Republicii Moldova a fost redus de la Ba2 la B2, în aprilie 2000 - de la B2 la B3, în iulie 2001 - pînă la Caa1, iar în iulie 2002, după ce Guvernul a întîrziat să răscumpere euroobligaţiunile plasate pe pieţele internaţionale ratingul a fost coborît pînă la Ca.

Ce înseamnă, de fapt, toată această nebunie a ratingurilor? Agenţiile de rating internaţional precum Fitch IBCA, Moody's Investors Services şi Standard & Poor's sînt menite să acorde calificative privind riscul de ţară în funcţie de evoluţia principalilor indicatori macroeconomici, axîndu-se preponderent pe sănătatea şi siguranţa sistemului financiar-bancar. Ţările analizate sînt încadrate pe o scară valorică de la A la D (Standard & Poor's si Fitch IBCA), respectiv de la A la C (Moody's Investors Services), în funcţie de care investitorii sînt sfătuiţi să crediteze şi să demareze sau nu afaceri în zonele respective. Riscul datoriei externe pe termen lung în valută este principalul calificativ care evaluează riscul de ţară. De asemenea, odată cu stabilirea ratigurilor, acestea prognozează şi perspectiva de rating a ţărilor. În general, în cazul în care această perspectivă este negativă, la următoarea evaluare agenţia va retrograda ţara respectivă. Actualmente, toate cele trei agenţii caracterizează Republica Moldova drept o ţară "stabilă" în ceea ce priveşte investiţiile.

2. Sectorul real

Criza din vinificaţie trage în jos industria...

În perioada lunilor ianuarie-aprilie 2006 volumul producţiei industriale în Republica Moldova a scăzut cu 5,9%, înregistrînd o valoare monetară de 6,4 miliarde lei (488 milioane USD). În opinia mai multor experţi această reducere este explicată ca urmare a crizei din sectorul vinicol. Exporturile de vinuri în Rusia, principala piaţă pentru întreprinderile vinicole moldoveneşti, care au fost sistate la sfîrşitul lui martie au provocat limitarea sau chiar stoparea producţiei la multe fabrici de vinuri. Potrivit unor date ale Moldova-Vin, combinatele de vin utilizează acum mai puţin de ¼ din capacităţi.

Asociat cu tendinţele negative din sectorul vinicol, alături de scăderi mari în industria maşinilor şi echipamentelor (-21%), producerea tutunului (-7%) (chiar dacă această cădere a fost amortizată de unele creşteri importante în sectoarele de prelucrare a pietrei (+64%) sau producerea cimentului (64%), însă mai puţin importante ca pondere în totalul producţiei industriale), sectorul industrial înregistrează în ultima perioadă o cădere continuă. Guvernul nu a modificat, deocamdată, prognoza de creştere în industrie estimată la un nivel de 6,5% pentru 2006, însă, nu exclude un impact negativ pe termen lung ca urmare a situaţiei din sectorul asupra industriei în general.

"Chişinăul totuşi încearcă să recupereze piaţa rusă printr-o reluare a exporturilor de vinuri chiar în vara aceasta", asta a declarat speaker-ul Parlamentului pentru postul rusesc de radio "Eho Moskvî", Marian Lupu. Potrivit acestuia, părţile au convenit că livrările vor putea fi reluate, doar în condiţiile în care vinificatorii vor înăspri condiţiile de control a calităţii producţiei. De fapt "războiul vinului" a reprezentat o lecţie bună pentru Chişinău, care a confirmat necesitatea diversificării pieţelor de export şi a respectării calităţii pentru producţia vinicolă fabricată în Republica Moldova.

3. Sectorul extern

Deficitul comercial ne face mari dureri de cap...

Guvernul şi-a revăzut prognoza cu privire la deficitul comercial pentru 2006. Potrivit modificărilor acesta va atinge la finele anului curent valoarea de 1,59 miliarde USD, faţă de 1,33 miliarde USD după cum se estimase la începutul anului. Modificarea a fost motivată prin creşterea continuă a preţului energiei, creştere ce va constitui o sursă de incertitudine cu care se va confrunta economia pe parcursul anului. Potrivit indicatorilor macroeconomici actualizaţi, exporturile vor creşte, în 2006, cu 15%, în timp ce importurile vor avansa mai rapid, respectiv, cu 23%. Soldul negativ al balanţei comerciale a crescut, după primele trei luni ale anului, de 1,5 ori faţă de perioada similară a anului trecut, pînă la 295 milioane USD. Exporturile au crescut în T1'2006 cu 4,6%, în timp ce importurile s-au majorat cu 25,7%.

4. Piaţa muncii

Salariul mediu în sfera bugetară s-a redus...

Remunerarea medie a muncii în sfera bugetară s-a redus în luna aprilie cu 21,2 de lei, pînă la nivelul de 1254,6 lei, în timp ce în sectorul real salariul mediu a crescut cu 57,2 lei şi a fost de 1731,4 lei (133 USD). În raportul lunar al Biroului naţional de statistică (BNS) se arată că pe economie salariul mediu în luna aprilie a fost de 1564,8 lei, cu 31,2 de lei mai mult faţă de luna precedentă.

Cel mai mare salariu în luna de raport l-au avut, în mod tradiţional, angajaţii din sfera financiară, cu 3798 de lei, dar acest indicator a fost mai mic faţă de luna precedentă cu 66 de lei. La fel şi în sectorul industrial remunerarea medie a fost mai mică în aprilie cu 14 lei faţă de luna precedentă, de 1965 lei, iar în construcţii salariul mediu a crescut cu 154 de lei, pînă la 2 163 de lei. Angajaţii în sfera didactică au avut în luna trecută un salariu mediu de 1140 de lei, cu 31 de lei mai puţin faţă de luna precedentă, iar angajaţii din sănătate şi asistenţa socială au fost remuneraţi în medie cu cîte 1325 de lei.

Problema transnistreană

Preşedintele în Exerciţiu al OSCE va vizita Moldova şi Ucraina

La 24 mai la Bruxelles a avut loc o rundă de consultări a mediatorilor din partea OSCE, Rusiei şi Ucrainei şi a observatorilor din partea UE şi SUA în problema transnistreană, convocate la iniţiativa Preşedintelui în Exerciţiu al OSCE, Carol de Gucht, în ajunul vizitei acestuia în Moldova şi Ucraina. Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, participanţii la consultări au discutat chestiuni privind situaţia şi perspectivele rezolvării crizei transnistrene, posibilităţile reluării procesului de negocieri în formula "5+2", şi au reafirmat disponibilitatea de a restabili încrederea dintre părţi în vederea identificării unui model cuprinzător şi durabil de reglementare transnistreană.

De Gucht şi-a programat aflarea în Moldova între 31 mai - 1 iunie, urmînd să viziteze şi unitatea militară a forţelor mixte de menţinere a păcii din Bender, se va întîlni cu Comandamentul operaţiunii de menţinere a păcii. La 1 iunie Preşedintele în Exerciţiu al OSCE va avea o întrevedere cu miniştrii de Externe ai Ucrainei şi Moldovei, la punctul de trecere Cuciurgan-Pervomaisk de pe sectorul transnistrean al hotarului moldo-ucrainean. Pe 2 iunie, oficialul european urmează să sosească la Kiev, unde se va întîlni cu Preşedintele Ucrainei, Victor Iuşcenko.

Conferinţă Chatham House în problema transnistreană

La 24 mai la Londra a avut loc Conferinţa internaţională "Căile de soluţionare a conflictului moldo-transnistrean: o privire de pe ambele maluri ale Nistrului" organizată de Institutul Regal pentru Afaceri Internaţionale al Marii Britanii (Chatham House). La conferinţă au participat reprezentanţi ai Republicii Moldova, ai mediatorilor şi observatorilor în reglementarea transnistreană. Printre invitaţii la conferinţă s-a numărat şi "preşedintele Sovietului Suprem" de la Tiraspol, Evghenii Şevciuc, care însă nu a putut pleca la Londra fiind unul din cei 17 lideri transnistreni care nu pot călători în statele UE. Pentru a-i permite totuşi oficialului transnistrean să-şi expună părerea, organizatorii au încercat să stabilească o conexiune video cu Tiraspolul. Din motive tehnice însă conexiunea nu a durat decît 20 de minute, după care Evghenii Şevciuc a organizat o conferinţă de presă.

"Sîntem în principiu gata să examinăm propunerile cu privire la realegerea Sovietului Suprem dacă comunitatea internaţională va garanta în condiţiile unei proceduri anume organizarea unui referendum pe teritoriul Transnistriei...Problema nu constă în cei care se află la putere, problema e că populaţia într-adevăr nu vrea să se reunească cu Moldova. Trebuie să căutăm alte căi. O astfel de cale ar fi organizarea sub monitoring internaţional, de dorit al ONU, a unui referendum în Transnistria", a declarat Şevciuc în cadrul conferinţei de presă, citat de Regnum.ru.

Potrivit lui Şevciuc, "cele două maluri trebuie să se înţeleagă, dar fără dictat, presiuni şi şantaj, pe care le foloseşte astăzi Chişinăul oficial faţă de Transnistria". "Unirea celor două maluri nu poate avea loc doar în baza unor eforturi politice dinafară, dacă ideea nu este acceptată de popor", a mai declarat Şevciuc.

Agenţia de Ştiri Regnum.ru a dat publicităţii mai multe extrase din alocuţiunea pe care Şevciuc a pregătit-o pentru conferinţa de la Londra. În alocuţiunea sa, Şevciuc a propus propria viziune de realizare a planului Iuşcenco - un model pe care l-a numit "prin referendum spre alegeri, prin alegeri spre stabilitate". Modelul propus de Şevciuc presupune instituirea unui grup internaţional de monitorizare sub egida ONU, care pregăteşte şi monitorizează organizarea unui referendum care ar determina dacă locuitorii Transnistriei vor ca Transnistria să fie parte a Moldovei în calitate de autonomie. În dependenţă de rezultatele referendumului, părţile fie creează un stat unional, fie Transnistria aderă la RM în calitate de autonomie. Oricare ar fi scenariul, pe parcursul realizării planului, părţile nu recurg la presiuni şi asigura libertatea activităţii economice, inclusiv Transnistria se bucură de legături economice directe cu UE, Ucraina şi Rusia.

Pe de altă parte, la 24 mai "Sovietul Suprem" de la Tiraspol a votat în prima lectură un proiect cu privire la anularea hotărîrii "Cu privire la crearea Confederaţiei moldoveneşti" adoptată de "legislativul" transnistrean în 1993. Iniţiativa legislativă îi aparţine liderului transnistrean, Igor Smirnov. "Speaker-ul" Şevciuc a declarat că "legislativul" transnistrean va mai anula o serie de acte adoptate în 2003 cu privire la principiile elaborării şi adoptării constituţiei federative împreună cu partea moldovenească.

Relaţii externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a constatat din nou că în regiunea transnistreană a Moldovei sînt încălcate aproape toate drepturile omului. La capitolul tortură, tratament inuman şi degradant, CE a amintit despre cazul grupului Ilaşcu, doi membri ai căruia se află în "detenţie arbitrară". O altă încălcare a drepturilor omului este libertatea confesiunilor, ignorată de autorităţile de la Tiraspol, care refuză să înregistreze anumite grupuri religioase, inclusiv baptiştii şi interzic arenda sau procurarea imobilelor pentru întîlniri cu caracter religios. Comitetul de Miniştri al CE este nemulţumit şi la capitolul libertatea de expresie, situaţia ONG-urilor din Transnistria, care nu mai au dreptul să primească ajutor din partea organizaţiilor internaţionale.

Cu prilejul preluării de Federaţia Rusă a Preşedinţiei în Comitetului de Miniştri al CE, Secretarul general al Consiliului, Terry Davis, a declarat că Rusia "trebuie să aibă o poziţie consecventă: dacă susţin că Republica Cecenă este parte a Federaţiei Ruse, trebuie să susţină şi totala integritate a Republicii Moldova". Referindu-se la neexecutarea hotărîrii CEDO despre eliberarea deţinuţilor de la Tiraspol, Davis a spus că guvernele tuturor ţărilor care fac parte din Consiliul Europei au obligaţia să aplice deciziile CEDO, fie că sînt sau nu pe gustul lori şi Rusia nu poate constitui o excepţie de la acest principiu.

Experţii Consiliului Europei se arată îngrijoraţi de faptul că prevederile proiectului Codului Audiovizual conţin mai multe neconcordanţe cu recomandările organizaţiilor internaţionale şi de faptul că acestea ar putea să nu fie modificate esenţial. Constatări în acest sens au fost expuse la Conferinţa dedicată proiectului Codului Audiovizual, desfăşurată între 19-20 mai, cu participarea experţilor naţionali şi internaţionali în domeniul audiovizualului. David Ward, expert al Consiliului Europei, a comunicat în cadrul Conferinţei că este îngrijorat de prevederile proiectului Codului Audiovizualului, care neglijează existenţa instituţiilor audiovizuale locale, limitează activitatea organului de reglementare a Companiei Publice "Teleradio-Moldova" etc.

Republica Moldova - Uniunea Europeană

Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, a declarat că România trebuie să devină a şaptea putere a Europei din punct de vedere economic, nu doar ca număr de reprezentanţi în Parlamentul European şi că, în următorii zece ani, România trebuie să devină un model pentru Republica Moldova în procesul de integrare europeană.

Republica Moldova - România

Într-un interviu acordat ziarului "Komersant" de la Moscova, Preşedintele României a calificat drept greşeală îngheţarea relaţiilor moldo-ruse. În acelaşi interviu, Traian Băsescu a reiterat enunţul că România are pregătit un plan propriu de reglementare a conflictului transnistrean şi că odată cu accederea în UE, statutul român va accelera eforturile de soluţionare a diferendului. Deşi Moldova, Ucraina sau Rusia nu au invitat România la negocieri, o variantă acceptabilă pentru toţi de soluţionare a conflictului va fi propusă de Bucureşti, a mai afirmat Preşedintele Băsescu.

Republica Moldova - Federaţia Rusă

Neîndeplinirea deciziei CEDO

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Federaţia Rusă a executat decizia CEDO pe cauza "Ilaşcu ş.a...", în partea referitoare la plata sumelor stabilite drept compensare. Mai mult decît atît Rusia "nu poate să facă, deoarece ar interveni în jurisdicţia altui stat suveran". Lavrov s-a declarat convins că cei care au adoptat decizia respectivă "îşi dădeau bine seama de caracterul ei politic". CEDO şi Comitetul de Miniştri al CE continuă să ceară Rusiei şi Moldovei executarea deciziei Curţii, asigurînd eliberarea celor doi deţinuţi ai regimului de la Tiraspol.

Moldova susţine aderarea Rusiei la OMC, dar cu anumite condiţii

Republica Moldova va susţine aderarea Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului, cu condiţia ca această ţară să respecte întocmai normele OMC, a declarat Primul-ministru al Moldovei la conferinţa de presă comună cu şeful Misiunii FMI în Moldova. Vasile Tarlev a evitat să facă vreo legătură între negocierile de aderare şi problema exporturilor produselor moldoveneşti în Federaţia Rusă, dar a menţionat că "în negocierile purtate cu Moscova se va ţine cont de toate interesele naţionale".

Aceeaşi poziţie a fost exprimată de ministrul economiei şi comerţului, Valeriu Lazăr declarînd presei că autorităţile Moldovei "nu fac o legătură directă între reluarea exporturilor de vinuri în Rusia şi acordarea votului pentru primirea ţării în OMC. Declaraţia a fost făcută ca răspuns la afirmaţiile negociatorului rus la organizaţie, conform cărora, Moldova ar fi condiţionat intrarea Rusiei în OMC de anularea interdicţiei aplicată importului de vinuri şi produselor de origine vegetală.

Negocieri continue pentru deblocarea exportului de vinuri

Agenţia "Moldova-Vin" a elaborat un plan de acţiuni menit să se soldeze cu reluarea exportului de vinuri moldoveneşti în Federaţia Rusă. Printre măsurile preconizate sau efectuate deja se numără: interzicerea utilizării pesticidelor de gradul doi de securitate; crearea unor comisii pentru inspectarea vinurilor stocate în depozitele companiilor exportatoare; crearea unui inspectorat de stat în vederea verificării calităţii vinurilor; organizarea inspectării loturilor de vinuri la etapa fabricării, îmbutelierii şi livrării; inspectarea plantaţiilor viticole şi fabricilor vinicole de către reprezentanţii serviciului sanitar rus "Rospotrebnadzor".

Despre posibilitatea reluării exporturilor în Federaţia Rusă a dat de înţeles şi speackerul Parlamentului de la Chişinău, care "nu a exclus" revenirea vinurilor moldoveneşti pe piaţa Rusiei în vara anului curent. Mai mulţi experţi se declară însă sceptici în privinţa reluării exporturilor în cantităţile anterioare, mai ales că pe piaţa rusească deja şi-au făcut loc alţi producători străini, care promovează o politică agresivă de pătrundere în reţeaua de comerţ.

Aşteptările optimiste din partea vinificatorilor şi oficialilor moldoveni nu corelează însă cu acţiunile de defăimare a calităţii vinurilor moldoveneşti întreprinse recent de canalul naţional de televiziune al Rusiei "ORT - 1 Kanal", care a pus pe post un reportaj despre distrugerea unui lot de vinuri moldoveneşti, 8 mii de sticle fiind călcate cu un buldozer, cu toate regretele ascunse ale mai multor participanţi şi martori la proces.

Moldova în lume

În cadrul conferinţei de presă susţinută de participanţii la şedinţa Comisiei mixte moldo-ucrainene pentru cooperare comercial-economică, Premierul ucrainean a declarat că Republicii Moldova îi aparţine un loc serios în exporturile de energie electrică din Ucraina. În opinia lui Ehanurov, Moldova ar putea asigura tranzitarea energiei în România, Bulgaria şi în alte state, mai ales în perspectiva construcţiei liniei electrice Bălţi-Novodnestrovsk.

Studii, analize, comentarii

"Europa să nu uite: de la Est vine gazul"!
Iurie Gotişan, 30 mai 2006

În ultima vreme, gîlceava mai multor guverne europene, a diplomaţilor şi antreprenorilor pentru formarea şi dezvoltarea hărţii energetice a Europei, pentru mai multe sau mai puţine gaze naturale ruse, pentru mai mult sau mai puţin capital investit de ruşi în Europa, oficialii Europei Occidentale încearcă tot felul de metode menite să-şi consolideze poziţiile în sfera energetică

»»»

Noul regim vamal si factorul ucrainean: Principala piesa de rezistenta sau veriga slaba?
Radu Vrabie, 17 mai 2006

Noul-vechiul regim privind traficul de marfuri la frontiera moldo-ucraineana instituit la 3 martie curent a intrat in a treia luna de aplicare, fara ca atitudinea principalelor actori implicati fata de aceasta masura sa fi suferit careva modificari substantiale

»»»