ADEPT: Asociaţia pentru Democraţie Participativă    Asociaţia pentru
    Democraţie
    Participativă
  Monitorizarea activităţii partidelor şi politicienilor / promis.mdAlegerile parlamentare în Moldova din 30 noiembrie 2014Partide politice din Republica Moldova
   English Version      
    Home        Harta site-ului        E-mail           

Despre noi  

Prezentare  

Proiecte  

Activităţi  

Publicaţii  

Personal  

Alegeri  

Electorala 2007  

Electorala 2005  

Rezultate 1994-2005  

Componenţa blocurilor  

Comisia Electorală Centrală  

Societate civilă  

ONG  

Vocea Civică  

Partide Politice  

Puncte de vedere  

Comentarii  

e-journal  

Policy Briefs  

Caricaturi  

Informaţie utilă  

Legislaţie  

Site-uri relevante  

Guvernare şi democraţie în Moldova


  versiune pentru tiparversiune
pentru tipar
e-journal, an. IV, nr. 76, 15-30 iunie 2006

Activitatea instituţiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relaţii externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Numiri

La şedinţa Parlamentului din 15 iunie 2006 Victor Cibotaru a fost numit, la propunerea Guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), în funcţia de prim-viceguvernator al BNM, membru al Consiliului de administraţie. Pînă la numire Victor Cibotaru a exercitat funcţia de Preşedinte al Comitetului de conducere al Băncii comerciale "Moldindconbank".

La propunerea fracţiunii PPCD, ex-deputaţii acestei fracţiuni Ion Neagu, Zoia Jalbă şi Valentina Cuşnir au fost excluşi din funcţiile deţinute în cadrul organelor de lucru ale Parlamentului şi delegaţiile parlamentare internaţionale. La 28 iunie aceiaşi deputaţi au fost excluşi din fracţiunea PPCD, pentru încălcarea statutului şi prejudicierea imaginii partidului.

1.2. Acte legislative

  • Legea pentru completarea unor acte legislative cu reglementări privind expertiza comunitară. Parlamentul a adoptat în lectură definitivă legea care stabileşte obligativitatea efectuării expertizei comunitare a legislaţiei naţionale, în scopul armonizării actelor legislative şi altor acte normative cu principiile şi reglementările aplicabile în Uniunea Europeană. Legea nu determină însă mecanismul concret de efectuare a expertizei şi nu dispune alocarea mijloacelor financiare necesare în acest scop, motive pentru care la aplicarea ei vor fi constatate mai multe deficienţe.
  • Legea pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală. Legea adoptată este bazată pe principiile aşa-numitei justiţii restaurative (restaurare, reparare a prejudiciului şi nu pedepsire cu orice preţ a minorului) şi revizuieşte sancţiunile penale aplicabile minorilor, micşorînd maxima generală a pedepsei închisorii în cazul minorilor, înteţirea aplicării măsurilor de constrîngere cu caracter educativ, aplicarea pedepsei muncii neremunerate în folosul comunităţii pentru un număr mai mare de infracţiuni etc.
  • Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Documentul adoptat prevede mecanismul de retrocedare a proprietăţilor şi de compensare a valorii proprietăţilor care nu poate fi retrocedată victimelor represiunilor politice. Opoziţia parlamentară a propus ca cheltuielile pentru implementarea legii să fie suportate din bugetul de stat, însă majoritatea parlamentară a promovat soluţia conform căreia cheltuielile vor fi suportate din bugetele locale şi bugetul de stat, situaţia care, în opinia fracţiunilor de opoziţie şi a organizaţiilor care apăra drepturile victimelor represiunilor, va bloca aplicarea adecvată şi promptă a noilor reglementări.
  • Legea pentru revizuirea Constituţiei. Deputaţii au votat în două lecturi Legea pentru modificarea art.24 din Constituţie, cu scopul excluderii totale a prevederilor ce admiteau aplicarea pedepsei cu moartea. Odată intrată în vigoare noua reglementare, pedeapsa cu moartea în ţara noastră va fi abolită definitiv. De notat în acest context că exact în perioada curentă la sesiunea APCE de la Strasbourg se discută situaţia abolirii totale a pedepsei cu moartea de către statele-membre ale CE şi Parlamentul Moldovei a dorit să aibă o anumită contribuţie în acest sens, grăbindu-se să adopte respectivele proiecte de legi, care erau preconizate pentru o dată ulterioară.
  • Legea pentru modificarea legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei. Este stabilită interzicerea creditării statului şi un şir de modificări sugerate de organismele financiare internaţionale. Legea acordă un anumit grad de imunitate Guvernatorului şi viceguvernatorilor BNM, stabilind că aceştia pot fi reţinuţi, percheziţionaţi şi arestaţi doar la indicaţia Procurorului general.
  • Hotărîrea pentru aprobarea Raportului despre executarea bugetului de stat pe anul 2005. Documentul votat de majoritatea parlamentară aprobă executarea bugetului de stat la venituri în sumă de 9062,1 milioane lei şi la cheltuieli în sumă de 8482,5 milioane lei, cu depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor (excedent) în sumă de 579,6 milioane lei. Guvernul urmează să asigure publicarea integrală în Monitorul Oficial a Raportului despre executarea bugetului de stat pe anul 2005. Fracţiunea PPCD nu a votat pentru aprobarea raportului şi a criticat Guvernul pentru modul de executare a bugetului, menţionînd cheltuieli ineficiente (pentru diverse investiţii ce nu vor aduce venituri), activitate proastă de administrare a fondurilor publice (sume mici încasate din arenda bunurilor publice), stagnarea privatizării, diminuarea exporturilor şi creşterea deficitului balanţei comerciale. În opinia PPCD Guvernul este incompetent şi în planificarea venitorilor reale, care în ultimul timp se dovedesc a fi întotdeauna "peste aşteptări".
  • Proiectul legii cu privire la principiile de bază şi mecanismul de reglementare a activităţii de întreprinzător. Proiectul elaborat de Guvern a fost perfecţionat de către comisia parlamentară responsabilă şi experţi, în plenul Parlamentului fiind prezentat un document nou, situaţie care a generat obiecţii din partea deputaţilor de opoziţie. Toate fracţiunile au susţinut ideile generale care stau la baza documentului, calificîndu-l chiar ca fiind "tardiv" şi "demult necesar". Pe altă parte, proiectul a fost criticat din cauza că nu ar conţine mai multe elemente care să asigure activitatea liberă a întreprinzătorilor, să-i protejeze de controale şi ingerinţe ale autorităţilor şi organelor de stat. Documentul adoptat în prima lectură are la bază un concept conform căruia doar Parlamentul şi Guvernul pot stabili reglementări juridice primare în sfera activităţii de întreprinzător, la acestea alăturîndu-se cîteva autorităţi publice independente cu competenţe în domeniul finanţelor, valorilor mobiliare, a tarifelor şi reglementărilor în telecomunicaţii, energetică etc. Este prevăzută publicarea obligatorie a actelor normative în domeniu, precum şi demararea etapei a doua a procesului de revizuire a reglementărilor (aşa-numita procedură a "ghilotinei"), deja din cuprinsul actelor legislative în vigoare.
  • Proiectul legii privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Noua lege are menirea să substituie Legea nr. 112-XIII din 20 mai 1994 cu privire la susţinerea şi protecţia micului business, document care deja s-a învechit şi necesită îmbunătăţiri esenţiale, de ordin conceptual. Conform proiectului adoptat în prima lectură, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii va fi constituit din întreprinderi micro (pînă la 9 salariaţi, cu active şi vînzări anuale de pînă la 3 milioane lei); mici (pînă la 49 salariaţi, cu active şi vînzări anuale de pînă la 25 milioane lei) şi mijlocii (pînă la 249 salariaţi, cu active şi vînzări anuale de pînă la 50 milioane de lei). Subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii se vor considera şi persoanele fizice care practică activitatea de întreprinzător, fără a constitui o persoană juridică. Legea propune determinarea unei seri de întreprinderi asupra cărora nu se vor extinde respectivele prevederi (agenţi economici cu poziţie dominantă pe piaţă; cu cotă mare a statului; companii fiduciare, fonduri de investiţii, instituţii financiar-creditare, case de schimb valutar etc. Se mai propune reglementarea activităţii organizaţiei pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, care va fi o organizaţie necomercială. Proiectul conţine prevederi superficiale referitoare la fondurile pentru susţinerea IMM-urilor şi programele de stat sau locale îndreptate spre susţinerea activităţii acestor întreprinderi.
  • Proiecte de legi pentru modificarea unor acte legislative din sfera justiţiei. Parlamentul a adoptat în prima lectură două proiecte de legi care propun modificarea mai multor reglementări referitoare la statutul şi activitatea sistemului judiciar, cum ar fi: - includerea în Colegiul de calificare a judecătorilor a 3 reprezentanţi ai societăţii civile, profesori titulari în domeniul dreptului; - supunerea judecătorilor unei atestări periodice, o dată la 3 ani, cu excepţia judecătorului, care deţine gradul superior de calificare; - introducerea sancţiunii disciplinare sub forma "atestării înainte de termen" şi "retrogradării"; - interzicerea deţinerii funcţiei de Preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii pentru membrii din oficiu (Procurorul general, Preşedintele CSJ şi Ministrul Justiţiei); - detalierea şi consolidarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor şi al continuităţii; - desfăşurarea procedurii judiciare în altă limbă, cu obligativitatea ca cererile şi documentele procedurale să fie întocmite numai în limba moldovenească; - înregistrarea şedinţelor: video, audio sau prin stenografiere cu transcriere imediată; - dreptul preşedintelui instanţei de a constitui complete specializate pentru judecarea cauzelor privind anumite materii sau categorii de persoane; - asigurarea organizatorică, tehnico-materială şi financiară a instanţelor judecătoreşti, cu aportul specializat al Direcţiei administrare judecătorească din cadrul aparatului Consiliului Superior al Magistraturii; - punerea la dispoziţie a poliţiei judecătoreşti de către Ministerul Justiţiei (şi nu MAI cum este în prezent); - obligativitatea absolvirii Institutului Naţional al Magistraturii pentru persoanele care candidează la funcţia de judecător, cu unele derogări; - stabilirea conflictelor de interese pentru candidaţii la funcţia de judecător; - necesitatea acordului Consiliului Superior al Magistraturii pentru tragerea judecătorului al răspundere contravenţională, penală sau civilă; - răspunderea patrimonială a statului pentru erorile judiciare şi dreptul de regres împotriva judecătorului care, cu rea-credinţă sau neglijenţă gravă, a săvîrşit o eroare judiciară cauzatoare de prejudicii; - extinderea tipurilor de abateri disciplinare; - extinderea atribuţiilor CSM şi contestarea hotărîrilor acestuia etc.
  • Proiectul legii pentru completarea articolului 4 din Legea ocrotirii sănătăţii. Documentul aprobat în prima lectură prevede că instituţiile medico-sanitare şi farmaceutice private îşi vor putea desfăşura activitatea în sediile ce le aparţin cu drept de proprietate privată precum şi în spaţii deţinute în folosinţă temporară dar "în afara instituţiilor medico-sanitare publice". Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale motivează interdicţiile prin adresările şi reclamaţiile instituţiilor medicale de stat privind relaţiile acestora cu unităţile medico-sanitare private, constatarea unor influenţe nesatisfăcătoare în cazul activităţii în acelaşi local a persoanelor juridice private şi de stat, precum şi în cazul cumulării funcţiilor de către colaboratorii acestor servicii. Documentul a fost iniţiat încă în anul 2004, după doi ani de la adoptarea Hotărîrii Parlamentului Nr.1395/17.10.2002 asupra rezultatelor controlului executării Legii privind minimul de asistenţă medicală gratuită, garantat de stat, conform căreia Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale urmau să asigure aplicarea unor măsuri care să contribuie la folosirea deplină şi eficientă a spaţiilor instituţiilor medicale de stat şi la excluderea treptată de pe teritoriul acestor instituţii a agenţilor economici particulari. Situaţia atestată actualmente, la momentul adoptării respectivului proiect de lege în prima lectură, denotă că în instituţiile medico-sanitare publice nu sînt utilizate încăperi cu o suprafaţă totală de peste 170 mii metri pătraţi. Marea majoritate a celor peste 600 de instituţii medicale private activează în spaţiile arendate de la instituţiile publice.
  • Proiecte de legi pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la avocatură. Unul din proiectele adoptate în prima lectură prevede mai multe modificări rezultînd din recomandările organismelor internaţionale şi strategia de reformă a justiţiei în Moldova. Printre cele mai importante modificări sunt cele referitoare la formarea Comisiei de licenţiere a activităţii de avocat de către Baroul Avocaţilor (actualmente Comisia se formează de Ministerul Justiţiei, cu participarea avocaţilor aleşi), înregistrarea birourilor de avocaţi de către Barou şi extinderea competenţelor Comisiei pentru etică şi disciplină a Baroului de avocaţi. Un alt proiect de lege iniţiat de un deputat în Parlament propune ca la admiterea în profesia de avocat să fie scutite de efectuarea stagiului profesional şi susţinerea examenului de calificare persoanele care au cel puţin 5 ani vechime în muncă în funcţia de judecător sau procuror şi care anterior şi-au încetat activitatea "din motive neimputabile". Aceste propuneri au fost apreciate negativ de reprezentanţii unor fracţiuni parlamentare, care le-au considerat "lobbyste" şi "discriminatorii".

1.3. Control parlamentar. Declaraţii

Audieri

Starea disciplinei şi legalităţii în armată

Deputaţii au audiat un raport privind controlul disciplinei militare şi al legalităţii în Armata Naţională. Au fost constatate îmbunătăţiri, inclusiv referitoare la asigurarea socială şi materială a militarilor şi familiilor acestora, privind instruirea militarilor în termen şi pe bază de contract. În acelaşi timp, rămîne complicată situaţia în domeniul criminalităţii, se atestă o gravitate sporită a infracţiunilor comise de militari. Mai mulţi militari dezertează din unităţi, persoane condamnate pentru contravenţii şi infracţiuni continuă să activeze în cadrul forţelor armate, sînt promovate în funcţii şi grade. Militarii în termen sînt atraşi la lucrări cu caracter particular, incompatibile cu statutul acestora şi regulamentele militare. Mai multe terenuri ale instituţiilor şi unităţilor militare sînt utilizate defectuos, situaţie care necesită revizuirea modului de gestionare a acestora. Ministerul Apărării recunoaşte mai multe din neajunsurile şi încălcările invocate, însă apreciază că armata este "o oglindă a societăţii", că situaţia este determinată de factori obiectivi şi subiectivi, caracteristici societăţii la general. În calitate de măsuri pentru depăşirea situaţiei Ministerul Apărării propune: interdicţia incorporării persoanelor cu antecedente; revizuirea sistemului serviciului de alternativă care practic nu este aplicabil; finanţarea adecvată a Armatei Naţionale; perfecţionarea mecanismului de evidenţă a militarilor şi limitarea documentării premilitarilor cu acte de identitate etc.

Examinarea a fost precedată de dezbateri aprinse privind corectitudinea şi legalitatea controlului însăşi, care a fost efectuat în baza unei dispoziţii a Preşedintelui legislativului, pe care legislaţia nu-l abilitează cu astfel de atribuţii. Obiecţiile cele mai multe, inclusiv legate de procedura controlului şi promovării proiectului de hotărîre pe marginea raportului, au fost înaintate de fracţiunea PPCD, care nu a avut un reprezentant delegat în grupul respectiv de control. Reprezentanţii PPCD au declarat că controlul a avut drept unul din scopuri crearea imaginii negative a conducerii actuale a Ministerului Apărării, însă în acest fel a fost ştirbită imaginea armatei în general, situaţie inadmisibilă în condiţiile actuale, cînd se atestă o stare de încordare în raport cu autorităţile separatiste din Transnistria.

Respectarea drepturilor omului

Parlamentul a audiat Raportul Centrului pentru Drepturile Omului despre respectarea drepturilor omului în Republica Moldova în anul 2005 şi o Notă Informativă privind activitatea Centrului pentru Drepturile Omului, pregătită de Comisia parlamentară pentru drepturile omului. Deputaţii au adoptat o hotărîre pe marginea Raportului, în cuprinsul căreia a relevat existenţa mai multor dificultăţi în funcţionarea Centrului pentru Drepturile Omului, cauzate de atitudinea formală a structurilor din administraţia publică centrală şi locală faţă de sesizările avocaţilor parlamentari privind încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, de lipsa măsurilor eficiente pentru asigurarea financiară şi tehnico-materială a Centrului, precum şi a unor lacune în activitatea avocaţilor parlamentari în ceea ce priveşte executarea Legii cu privire la avocaţii parlamentari şi a prevederilor Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008. Legislatorii au chemat avocaţii parlamentari: să uzeze mai eficient dreptul de a adresa în instanţa de judecată cereri în apărarea intereselor petiţionarilor; să ia atitudine faţă de încălcările şi abuzurile ce au loc în funcţionarea sistemului judecătoresc; să colaboreze mai activ cu organizaţiile neguvernamentale care practică activităţi în domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; să înainteze propuneri în vederea perfecţionării actelor legislative naţionale care ţin de domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, urmărindu-se racordarea acestora la normele internaţionale; să vegheze cu stricteţe la buna funcţionare a instituţiilor democratice ale statului etc. Hotărîrea conţine o serie de indicaţii la adresa Guvernului, care va trebui să elimine deficienţele constatate şi să ia măsuri pentru dotarea Centrului şi a filialelor sale teritoriale.

Executarea deciziei CEDO

Ministerul Justiţiei a răspuns interpelării deputatului Oleg Serebrian despre acţiunile întreprinse de Republica Moldova în scopul eliberării deţinuţilor politici Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa, conform deciziei CEDO. Viceministrul justiţiei a informat Parlamentul că "autorităţile Republicii Moldova au informat cu regularitate Comitetul de Miniştri al CE asupra acţiunilor întreprinse în vederea eliberării deţinuţilor", "Guvernul continuîndu-şi eforturile în scopul îndeplinirii obligaţiilor sale prin a transmiterea dispoziţiei Primului-ministru din 15 mai 2006, care indică ministerelor, departamentelor şi altor organe de stat să continue eforturile sale, inclusiv sa ridice problema în cadrul întîlnirilor cu omologii din statele membre ale CE şi UE". Referitor la înlesnirile care ar fi acordate familiilor celor doi deţinuţi de al Tiraspol, Ministerul Justiţiei nu dispune de careva informaţii şi a solicitat de la alte departamente să prezinte date concludente, care "se acumulează şi vor fi remise în scris".

Întrebări şi interpelări

La finele şedinţei plenare din 15 iunie 2006 deputatul PPCD Ştefan Secăreanu a solicitat reevaluarea desfăşurării şedinţelor consacrate întrebărilor şi interpelărilor deoarece, la acel moment, în sală erau prezenţi numai 23 de legiuitori.

Deputatul PPCD Adriana Chiriac a solicitat speakerului Parlamentului şi Primului-ministru să renunţe la practica escortării automobilelor sale cu automobile de pază şi ale poliţiei rutiere, situaţii care de cele mai multe ori creează blocaje în circulaţia rutieră şi provoacă reacţii negative din partea conducătorilor auto şi a pietonilor. Solicitarea a fost determinată de faptul că angajaţii poliţiei rutiere care însoţeau un cortegiu oficial au bruscat conducătorii de automobile care se deplasau pe una din artele municipiului, printre aceştia aflîndu-se şi respectivul deputat care însoţea un străin. Nemulţumită de faptul că demnitarii nu au răspuns la întrebarea şi propunerea sa, deputatul Chiriac a solicitat Ministerului de Finanţe informaţii plenare despre cheltuielile suportate din bugetul de stat pentru asigurarea pazei şi transportului conducătorului Guvernului şi speakerului Parlamentului.

Deputatul PSL Valentina Golban a solicitat Inspectoratului Fiscal informaţii despre activitatea şi plata în perioada 2000-2005 a impozitelor sociale (contribuţiilor de asigurări sociale de stat) de către întreprinderile mari de comerţ din municipiul Chişinău. Anterior deputatul AMN Valeriu Cosarciuc a afirmat că principalele întreprinderi de comerţ din Chişinău au achitat în buget impozite foarte mici, declarînd oficial venituri anuale de cel mult cîteva zeci de mii dolari SUA.

Deputatul PCRM Arcadie Pasecinic a solicitat Primăriei mun.Chişinău să prezinte informaţii despre reformele ce au loc în cadrul structurilor municipale responsabile de gestionarea spaţiului locativ. Conform deputatului, întreprinderile municipale de gestionare se află în proces de lichidare, iar municipalitatea doreşte să transmită gestionarea asociaţiilor de locatari, care nu sînt gata să preia aceste funcţii.

Deputatul Ivan Banari a solicitat Guvernului prezentarea informaţiei despre implementarea hotărîrii Guvernului cu privire la implementarea Sistemului informaţional automatizat "Nomenclatorul de stat al medicamentelor", adoptată la începutul anului 2006. Conform deputatului şi declaraţiilor unor reprezentanţi ai asociaţiilor farmaciştilor şi ai micului business, implementarea respectivei decizii aduce mai multe farmacii mici în pragul falimentului, din cauza costului ridicat al dotărilor necesare pentru activitatea ulterioară.

Deputatul AMN Alexandru Lipcan a adresat Primului-ministru şi Ministrului Justiţiei o interpelare prin care a invocat încălcarea dreptului de proprietate privată. Lipcan a invocat cazul unor imobile aparţinînd Universităţii Umanistice din Republica Moldova, căreia i s-a retras licenţa de activitate în învăţămînt şi care se încearcă a fi deposedată forţat, cu ajutorul organelor poliţiei, de bunurile pe care administraţia instituţiei consideră că le posedă legal.

Deputatul PPCD Ştefan Secăreanu a solicitat Serviciului de Stat pentru problemele Cultelor informaţii despre cauzele tărăgănării înregistrării Episcopiei Basarabiei de Sud, parte componentă a Mitropoliei Basarabiei. Secăreanu afirmă că neînregistrarea părţii componente a cultelor poate prejudicia grav imaginea Republicii Moldova, care mai este încă monitorizată pentru neexecutarea plenară a deciziei CEDO în cazul Mitropoliei Basarabiei (autorităţile Moldovei urmau să adopte o nouă lege a cultelor).

Alt deputat PPCD Valentina Şerpul a solicitat Ministrului Educaţiei şi rectorului Universităţii de Stat din Moldova (USM) să prezinte informaţii despre studiile directorului Agenţiei de Stat pentru Construcţii Igor Semenovker. Conform unor informaţii deţinute de deputat, Semenovker a absolvit USM cu specialitatea contabil, însă în arhivele universităţii nu sînt date despre obţinerea de către demnitarul respectiv a diplomei de studii superioare.

Declaraţii

Deputatul Dumitru Braghiş, lider al Partidului Democraţiei Sociale din Moldova (PDSM), a dat citire unei declaraţii prin care a reiterat propunerile anterioare referitoare la redresarea situaţiei din economie. Braghiş şi-a exprimat insatisfacţia în legătură respingerea propunerilor formulate şi a acuzat că întreaga activitate a Guvernului, fracţiunii majoritare şi a tuturor structurilor puterii de stat de stat "sunt îndreptate spre lustruirea imaginii partidului de guvernămînt şi tăinuirea informaţiei reale din economia naţională". Liderul PDSM consideră că Parlamentul se transformă într-o maşină de vot, fără a fi informat despre situaţia economică, este atras în promovarea unor proiecte care duc la polarizarea opiniilor, la resuscitarea unor confruntări sociale menite să sustragă atenţia de la problemele stringente ale societăţii.

Deputatul PCRM Valeriu Calmaţui a declarat în plenul parlamentului că unii deputaţi din opoziţie încearcă să prezinte situaţia doar negativ. Calmaţui s-a referit la faptul că creşterea preţurilor la gaze nu va afecta puternic economia naţională, deoarece ponderea gazelor în economie este de maximum 20%. El a mai spus că numai după finalizarea negocierilor şi semnarea contractului va fi clar preţul pe care îl va plăti Moldova pentru gazele naturale livrate de Gazprom.

Deputatul PCRM Grigore Petrenco a dat citire unei declaraţii prin care a invocat apariţia "unor forme de extremism politic periculos, antisocial şi opus valorilor Europei civilizate". Petrenco s-a referit în calitate de exemplu la articolul "Acum 65 de ani cerul era al românului", publicat în Ziarul "Timpul" din 23 iunie 2006, care, în opinia autorului declaraţiei, ar propaga războiul şi invoca superioritatea unei naţiuni asupra alteia. Deputatul comunist a chemat să se ia atitudine faţă de problema abordată şi să se distribuie declaraţia ambasadorilor ţărilor Consiliului Europei şi ambasadei SUA la Chişinău.

cuprins articolul precedent articolul următor


Guvern

2.1. Numiri. Remanieri

Guvernul a propus numirea lui Alexei Tulbure în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar, reprezentant permanent al Moldovei pe lîngă Organizaţia Naţiunilor Unite. Recent Tulbure a fost rechemat din funcţia de reprezentant permanent al Moldovei pe lîngă Consiliul Europei, aceasta din urmă rămînînd vacantă.

La propunerea conducerii Agenţiei "Moldova-Vin", Guvernul a eliberat-o pe Valentina Cuşnir, deputat intrat în Parlament pe listele PPCD, din funcţia de vicedirector al respectivei Agenţii. Cuşnir nu a depus mandatul de deputat în termenul legal stabilit şi se afla astfel în situaţie de incompatibilitate.

2.2. Hotărîri

  • Hotărîrea privind aprobarea planului de activitate al Guvernului pentru trimestrul III al anului 2006. Executivul preconizează să adopte cîteva programe naţionale, să promoveze în Parlament proiectele de legi privind securitatea circulaţiei rutiere, protecţia solurilor, a monumentelor etc.
  • Hotărîrea cu privire la expertiza medicală a vitalităţii. Este aprobat Regulamentul Consiliului republican de expertiză medicală a vitalităţii şi Instrucţiunea privind modul de stabilire a invalidităţii. Anterior Preşedintele ţării, deputaţii în Parlament, Procuratura şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei au invocat nereguli în activitatea de expertiză a vitalităţii şi gradul ridicat de corupţie în sistem, constatări care nu au fost negate de conducerea centrală a respectivei instituţii.
  • Hotărîrea cu privire la unitatea de analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor din cadrul organelor centrale de specialitate le administraţiei publice. Documentul emis la 23 iunie, în conformitate cu Strategia de reformă a administraţiei publice centrale, obligă cîteva ministere (justiţie, agricultură, industrie, transporturi, educaţie şi sănătate) să instituie unităţi de analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor. Documentul aprobă Regulamentul-cadru al unităţii respective, căreia i se va atribui statut de subdiviziune structurală autonomă.
  • Hotărîrea privind modificarea denumirilor unor licee. Executivul a dispus modificarea denumirii liceelor care conţineau sintagmele "liceu moldo-englez, francez, italian, german" în "liceu teoretic". De facto, modificările suprimă sintagma "român" aplicată mai mult timp pentru identificarea respectivelor licee după anul 1991.
  • Hotărîrea pentru aprobarea avizului la proiectul iniţiativei de denunţare a memorandumului de normalizare a relaţiilor dintre republica Moldova şi Transnistria. Guvernul a avizat negativ propunerea deputaţilor din opoziţie de a denunţa memorandumul din 1997, motivîndu-şi poziţia prin faptul că documentul este unul semnat în cadrul procesului de negocieri şi nu are caracterul unui act juridic internaţional, în sensul legislaţiei naţionale şi internaţionale. Respectiv, dată fiind valabilitatea juridică restrînsă, documentul nu poate fi supus procedurii denunţării, aplicabile tratatelor internaţionale.
  • Hotărîrea pentru aprobarea priorităţilor în politica fiscală pentru anul 2007. Se intenţionează majorarea scutirilor fiscale anuale personale a persoanelor fizice (de la 4500 lei la 5400 lei; iar pentru persoanele întreţinute - de la 840 lei la 14440 lei). Reducerea impozitului pe venit va fi nesemnificativă: de la 8% la 7% şi de la 13% la 12%. Cota maximă a impozitului este menţinută în acelaşi cuantum major de 20% (pentru venitul luna mai mare de 1750 lei). Se mai propune scutirea de impozitul pe venit a agenţilor economici care plasează bani în băncile comerciale pe o perioadă mai mare de trei ani sau procură hîrtii de valoare emise pe termen de peste trei ani, a persoanelor juridice care efectuează investiţii capitale.
  • Hotărîrea privind emiterea formularelor unice de certificate pentru înregistrarea actelor de stare civilă. Astfel, Ministerul Dezvoltării informaţionale va elabora şi implementa un sistem unic de înregistrare a certificatelor de naştere, de căsătorie, de stabilire a paternităţii, de modificare a numelui de familie sau numelui, de divorţ, a actului de deces şi de înfiere. Certificatele eliberate anterior vor continua să fie valabile.
  • Hotărîrea privind susţinerea tinerilor specialişti cu studii medicale. Conform documentului aprobat, absolvenţii studiilor postuniversitare şi medii medicale şi farmaceutice, angajaţi conform repartizării Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale în localităţile rurale vor beneficia în primii trei ani de activitate de anumite facilităţi: o indemnizaţie unică în mărime de 30 mii lei pentru medici şi 24 mii lei pentru personalul medical mediu (în tranşe de 7,5 mii şi 6 mii după expirarea primei luni după angajare şi, ulterior, la finele fiecărui an de activitate); locuinţă gratuită, acordată de autorităţile publice locale pe perioada activităţii în localitatea respectivă (compensarea cheltuielilor pentru închirierea locuinţei); compensare lunară a costului a 30 KW de energie electrică şi anuală a unui metru cub de lemne şi a unei tone de cărbuni. De notat că anterior s-a decis acordarea aceloraşi facilităţi pentru tinerii profesori, însă, pînă în prezent, nu au fost făcute totalurile experimentului respectiv şi unele medii de informare au comunicat că efectul facilităţilor respective nu este cel scontat de autorităţi.
  • Hotărîri cu privire la alocarea mijloacelor financiare. Guvernul a obligat Ministerul Finanţelor să aloce din Fondul de rezervă al Guvernului şi "din contul veniturilor generale ale bugetului de stat, cu stabilirea sursei de acoperire la modificarea legii bugetului de stat pentru anul 2006":
    1. 3,8 milioane lei - Ministerului Industriei şi Infrastructurii, pentru lucrările de proiectare a gazoductului-branşament de presiune înaltă Tocuz-Căinari;
    2. 1,09 milioane de lei - Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, pentru reparaţia încăperilor din sediul ministerului;
    3. 33, 9 mii lei - Aparatului Guvernului, pentru acoperirea cheltuielilor aferente vizitei în Moldova a baronesei Emma Nicholson Winterbourne, membru al Parlamentului European.
  • Hotărîrea privind reorganizarea Serviciului Pază de Stat al MAI. Documentul prevede reducerea efectivului Serviciului cu 400 unităţi în anul 2006 şi 300 unităţi în anul 2007, cu disponibilizarea personalului. De asemenea, este prevăzută reorganizarea Serviciului în întreprindere de stat, cu unic fondator în persoana MAI.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Întîlnire la "Gazprom"

Pe 22 iunie Prim-ministrul Vasile Tarlev a avut o întrevedere cu Alexei Miller, preşedintele Consiliului de Administrare al Concernului rus "Gazprom". Conform comunicatului oficial de presă al Guvernului "în cursul întîlnirii părţile au abordat diverse aspecte ale cooperării bilaterale". Vasile Tarlev a informat interlocutorul despre măsurile întreprinse de Guvernul de la Chişinău cu privire la crearea sistemului de preferinţe fiscale întru implementarea în Republica Moldova a proiectelor investiţionale. Au fost examinate perspectivele participării concernului "Gazprom" în implementarea proiectelor investiţionale în sectorul energetic al Republicii Moldova. S-a decis studierea şi elaborarea, pînă în luna octombrie a anului curent, a unui şir de chestiuni legate de încheierea unui contract de lungă durată cu privire la livrarea în Republica Moldova a gazelor naturale. Se mai afirmă că interlocutorii au convenit că pînă la finele lunii curente "în comun vor fi elaborate şi coordonate condiţiile de livrare în Moldova şi de tranzitare pe teritoriul ţării a gazelor naturale pentru trimestrele trei şi patru al anului 2006". Comunicatul de presă plasat pe site-ul Gazprom-ului se vorbeşte despre "examinarea problemei încheierii acordurilor de lungă durată", iar preţul va fi determinat de "formula preţului". Concomitent, se anunţă că Gazprom planifică să livreze gaze în Moldova la preţul de 160 dolari SUA pentru 1000 m3. La finele lunii iunie nu era anunţată oficial nici o decizie despre preţul gazelor.

Şedinţa Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană

În cadrul şedinţei Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană, prezidate de prim-ministrul Vasile Tarlev, a fost audiată informaţia privind evoluţiile relaţiilor Republica Moldova - Uniunea Europeană. Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a informat că în scopul implementării eficiente a Planului de Acţiuni RM-UE în anul curent ministerele au realizat mai multe măsuri îndreptate spre corelarea legislaţiei naţionale la exigenţele europene. Astfel, Ministerul Justiţiei a elaborat şi plasat pe pagina web proiectul Strategiei de reformă a sistemului judecătoresc pentru anii 2006-2008. Codul Audiovizualului a fost adoptat în prima lectură în Parlamentul Moldovei şi transmis pentru avizare Consiliului Europei1. Au fost iniţiate negocierile cu experţii Comisiei Europene la subiectul facilitării regimului de vize. Se implementează Strategia de Reformă a administraţiei publice. Conform lui Andrei Stratan, a fost elaborat proiectul Conceptului mecanismului de armonizare a legislaţiei naţionale la acquis-ul comunitar (notăm că recent Parlamentul, fără a aştepta respectiva Concepţie, a obligat prin lege ca toate proiectele de acte legisaltive şi normative să fie expertizate din punct de vedere al corespunderii cu legislaţia comunitară). Primul-ministru s-a declarat îngrijorat de mersul negocierilor cu privire la obţinerea comerţului asimetric cu UE şi a solicitat acţiuni mai eficiente în soluţionarea problemei în cauză. De asemenea, el a solicitat Ministerului Economiei şi Comerţului să prezinte o informaţie detaliată privind gestionarea asistenţei financiare, acordate de către UE Moldovei. Vasile Tarlev a cerut Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei să eficientizeze realizarea Strategiei Naţionale de Prevenire şi Combatere a Corupţiei, iar Ministerul Industriei şi Infrastructurii a fost atenţionat să urgenteze negocierile cu Comisia Europeană privind realizarea proiectelor în domeniul asigurării securităţii energetice a ţării. Premierul a mai indicat despre necesitatea bunei instruiri a experţilor moldoveni, care participă la negocierile cu UE şi a solicitat să nu fie admise întîrzieri la prezentarea în adresa Comisiei Europene a informaţiilor sau documentelor solicitate sub nici un pretext.

Nemulţumiri de situaţia în aviaţia civilă

Primul-ministru a calificat drept nesatisfăcătoare situaţia creată în aviaţia civilă şi a cerut conducerii ASAC să prezinte un raport cu privire la activitatea în domeniu în 2005 şi primul semestru al anului curent. Vasile Tarlev a invocat lipsa conlucrării eficiente între ASAC şi întreprinderile din subordine, ineficienţa cheltuielilor suportate, completarea insuficientă a parcului de aeronave.

Pregătirea de iarnă

Comisia guvernamentală pentru pregătirea economiei naţionale de sezonul rece 2006-2007 a audiat informaţia despre măsurile întreprinse de către instituţiile de resort. Conform informaţiilor prezentate, deja au avut loc mai multe licitaţii pentru achiziţionarea cărbunelui, iar în bugetul de stat au fost prevăzute pentru sectorul termoenergetic peste 1 mlrd. de lei, dintre care 320 mln. au fost deja cheltuite. Primul-ministru care a prezidat şedinţa a solicitat ca în raioane să fie luate măsuri pentru conservarea energiei şi de optimizare a cheltuielilor pentru resurse energetice. Vasile Tarlev a cerut elaborarea unor programe locale de conservare a energiei şi de utilizare raţională a spaţiilor neutilizate, precum şi finalizarea pînă la 15 iulie 2006 a licitaţiilor pentru procurarea carburanţilor necesari pentru aprovizionarea instituţiilor publice.

Promovarea vinului

La şedinţa axată pe promovarea producţiei viti-vinicole moldoveneşti pe pieţele externe, convocată de prim-ministrul Vasile Tarlev, s-a decis crearea grupurilor speciale, care includ responsabili ai structurilor de stat, cu scopul de a promova producţia respectivă în diverse ţări. În sprijinul acestei idei vin rezultatele recentelor expoziţii şi promoţii organizate vinurilor moldoveneşti în diverse ţări, organisme internaţionale şi regionale. Concomitent, Agenţia "Moldova-Vin" definitivează programe speciale de promovare a producţiei nominalizate.

Situaţia pieţei produselor petroliere

Primul-ministru a convocat o şedinţă cu participarea reprezentanţilor structurilor de stat responsabile, precum şi a companiilor importatoare de produse petroliere, în cadrul căreia s-a constatat că în prezent, pe piaţa internă, nu există deficit de carburanţi. Dar, preţurile la carburanţi sînt stabilite în dependenţă de fluctuaţiile de pe piaţa internaţională, conform principiilor economiei de piaţă şi menţinerea preţurilor nu poate fi asigurată în mod administrativ. Reprezentanţii companiilor petroliere au informat despre intenţia de a importa biodisel, însă pentru aceasta este necesară ajustarea cadrului normativ şi a standardelor interne din Moldova (structurile de stat vor întreprinde măsuri în acest sens, la indicaţia lui Vasile Tarlev). Primul-ministru a afirmat că Guvernul depune eforturi în vederea diminuării impactului negativ al majorării preţurilor la benzină şi motorină asupra economiei şi în special asupra activităţii agricultorilor şi că în acest sens se pune o mare speranţă în exploatarea terminalului petrolier de la Giurgiuleşti.

Susţinerea producătorilor autohtoni

La Guvern a fost convocată o şedinţă în cadrul căreia s-a examinat activitatea grupului de lucru creat în scopul evaluării problemelor cu care se confruntă producătorii autohtoni, urmare a recomandărilor expuse în cadrul Forumului "Climatul investiţional în Republica Moldova" din toamna anului 2005. Apreciind pozitiv activitatea grupului respectiv de lucru, Primul-ministru a susţinut propunerile de aplicare adecvată a taxelor vamale la import şi "a atenţionat asupra necesităţii continuării cu principialitate a politicii de reducere a barierelor birocratice pe care le au de depăşit antreprenorii". Vasile Tarlev s-a referit şi la "oportunitatea reducerii în continuare a implicării neîntemeiate a organelor de control în activitatea antreprenorială, a numărului de autorizaţii şi certificate pe care trebuie să le obţină antreprenorul". Premierul a îndemnat atît organele de stat, cît şi cele neguvernamentale, să întreprindă acţiuni conjugate în vederea creării unor condiţii avantajoase pentru activitatea producătorilor autohtoni. Serviciile de presă nu precizează dacă aceste aprecieri şi îndemne au fost asumate de Prim-ministru pentru implementare ulterioară sau dacă el doar şi-a expus părerea în faţa businessmanilor şi reprezentanţilor structurilor de stat care au participat la şedinţă.


1 Avizele CE şi OSCE asupra proiectului Codului audiovizualului, conţinînd mai multe obiecţii de principiu şi recomandări complexe au fost prezentate autorităţilor Moldovei şi date publicităţii pe web-site-ul Parlamentului.

cuprins articolul precedent articolul următor


Preşedinţie

3.1. Decrete

La 15 iunie Preşedintele Moldovei a semnat două decrete prin care a fost aprobată redobîndirea şi acordarea cetăţeniei Republicii Moldova la 14 persoane, precum şi două decrete prin care a fost aprobată renunţarea la cetăţenia Republicii Moldova pentru 172 de persoane.

Vineri 23 iunie, şeful statului a semnat un decret, potrivit căruia, pentru merite deosebite în dezvoltarea colaborării dintre OSCE şi Republica Moldova, contribuţie substanţială la consolidarea stabilităţii şi securităţii regionale şi activitate intensă de pacificare, dlui William Hill, şef al Misiunii OSCE în Republica Moldova, i s-a conferit "Ordinul de Onoare".

Preşedintele Republicii Moldova i-a înmînat medalia "Meritul Civic" lui John H. Winant, consilier al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, care îşi încheie misiunea în ţara noastră. Distincţia i-a fost conferită consilierului Ambasadei SUA pentru contribuţie substanţială la dezvoltarea şi aprofundarea colaborării moldo-americane.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Vizită la Bruxelles

În perioada 21-22 iunie, Preşedintele Republicii Moldova a efectuat o vizită de lucru la Bruxelles, Belgia, în cadrul căreia a avut un şir de întrevederi cu oficialităţi de la instituţiile europene, NATO şi din Regatul Belgiei. Discuţiile au vizat în principal: aspiraţiile europene ale Moldovei; securitatea energetică şi economică; reglementarea transnistreană; aprofundarea cooperării.

În cadrul întîlnirii cu Alessandro Minuto Rizzo, secretarul general adjunct al NATO s-a discutat despre implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova - NATO. Vladimir Voronin a subliniat că Moldova rămîne, potrivit Constituţiei, un stat neutru şi că poziţia vizavi de aderarea la Blocul NATO nu va fi schimbată. Reprezentantul NATO a declarat că organizaţia şi statele aliate vor sprijini în continuare autorităţile Moldovei în procesul de implementare Planului de Acţiuni RM-NATO. În mod special, a fost reiterată susţinerea din partea Alianţei in ceea ce priveşte îndeplinirea necondiţionată de către Federaţia Rusă a obligaţiunilor de retragere a muniţiilor şi armamentului din Transnistria.

Subiectele discutate de Vladimir Voronin cu Secretarul Consiliului UE Javier Solana au vizat procesul implementării reformelor şi evoluţiile economice înregistrate în ultimul timp în Moldova. Solana a apreciat pozitiv încheierea acordului cu FMI şi Clubul Creditorilor de la Paris. La întîlnire au fost abordate şi măsurile de reformare întreprinse în sfera justiţiei, drepturilor omului, consolidării statului de drept, precum şi relaţiile Moldovei cu ţările vecine, cu organismele regionale şi UE.

În cadrul discuţiei purtate cu Benita Ferrero-Waldner, Comisarul pentru Relaţiile Externe şi Politica Europeană de Vecinătate, oficialul european a remarcat ritmurile bune de îndeplinire a Planului de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană. Oficialul european a precizat însă că autorităţile moldoveneşti trebuie să manifeste mai multă insistenţă în realizarea reformelor în domeniul justiţiei şi mass-media. Benita Ferrero-Waldner a spus că sprijină iniţiativa Vicepreşedintelui Comisiei Europene Franco Frattini privind crearea unui Centru informaţional al UE la Chişinău pentru aplicarea vizelor Schenghen, Parlamentul European urmînd să ia decizia finală în această problemă.

La întîlnirea cu ziariştii, Preşedintele Republicii Moldova a declarat că nu regretă apropierea de UE şi că Moldova este obligată "să facă cît mai mult şi în termene cît mai restrînse pentru a-şi onora obligaţiunile şi a adera la UE". Voronin a mai afirmat că sancţiunile economice şi politice din partea Federaţiei Ruse sînt o urmare şi un "preţ pe care îl plătim pentru independenţă, integritate şi suveranitate". Cu referinţă la problema vizelor UE pentru cetăţenii Republicii Moldova, Voronin a menţionat inegalitatea în care vor fi puşi moldovenii după 2007, an în care România va adera la Uniunea Europeană. Mai mulţi cetăţeni moldoveni vor avea facilitări la intrarea în spaţiul Schengen, avînd şi cetăţenia României, în timp ce ceilalţi vor fi privaţi de acest drept. În acest sens, autorităţile Moldovei speră la încheierea cît mai curînd posibilă a negocierilor cu privire la facilitarea regimului de vize pentru moldovenii care călătoresc în UE, precum şi la acordarea de preferinţe comerciale exportatorilor de vinuri din Republica Moldova.

Nemulţumiri privind combaterea corupţiei

Participînd la şedinţa comună a colegiilor Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) şi Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) Vladimir Voronin şi-a exprimat profunda îngrijorare vizavi de nivelul de coordonare a activităţii SIS şi CCCEC în combaterea corupţiei, şi faţă de realizările obţinute în combaterea flagelului. Şeful statului a cerut realizarea unui set de propuneri menite să asigure o conlucrare strînsă şi eficientă între CCCEC şi SIS în activităţile de prevenire, descoperire şi contracarare a corupţiei. În special, Preşedintele ţării a accentuat necesitatea concentrării şi a coordonării eforturilor SIS şi CCCEC în contracararea aşa-numitei corupţii mari: printre înalţii demnitari de stat, în organele de drept şi de control, în instituţiile judecătoreşti (nu se precizează însă dacă sînt avute în vedere şi organele de drept, poliţia, însăşi serviciile de securitate şi combatere a corupţiei). CCCEC şi SIS trebuie să-şi conjuge eforturile pînă la etapa finalizării legitime a cazurilor de corupţie descoperite, adică pînă la adoptarea şi executarea sentinţelor finale legitime.

Conform comunicatului de presă, Vladimir Voronin a declarat că "conducerea supremă a statului nu va tolera corupţia, indiferent de funcţii şi persoane" şi a solicitat, în regim de urgenţă, examinarea oportunităţii perfecţionării cadrului legislativ pentru asigurarea controlului demnitarilor care urmează a fi promovaţi în funcţii (perfecţionarea legislaţiei în domeniul serviciului public, obligativitatea declarării veniturilor şi cheltuielilor pentru demnitari şi membrii familiilor lor, inclusiv în cazul avansărilor în post sau al transferării la alte funcţii etc). Pentru a analiza factorii şi a condiţiile care generează corupţia, Vladimir Voronin a insistat asupra creării în cadrul CCCEC a unei structuri abilitate cu expertiza anticorupţie a proiectelor de lege înaintate în Parlament, cu atragerea specialiştilor din diverse structuri de stat, a experţilor, reprezentanţilor societăţii civile etc. Pentru a spori eficienţa măsurilor de combatere a corupţiei, s-a propus analizarea, generalizarea şi reglementarea adecvată a practicii punitive, urgentarea modificării Constituţiei şi a cadrului legislativ în vederea aplicării măsurii de confiscare a averii în cazurile de corupţie, terorism, spălare de bani etc. În calitate de măsură eficientă a fost indicată renunţarea la practica secretizării abuzive a informaţiilor publice.

Şedinţă dedicată situaţiei în sectorul bancar

Potrivit serviciului de presă prezidenţial, la 24 iunie Vladimir Voronin a convocat o şedinţă de lucru cu conducătorii băncilor comerciale şi factorilor de decizie din cadrul Guvernului, în cadrul căreia a fost examinată situaţia curentă din sectorul bancar naţional, impactul restricţiilor la export pe piaţa Federaţiei Ruse şi acţiunile strategice privind susţinerea şi dezvoltarea ramurii viti-vinicole prin mecanisme financiar-bancare. Guvernatorul Băncii Naţionale a făcut o prezentare a situaţiei la zi în relaţiile băncilor cu agenţii economici din viticultură şi vinificaţie, concluzionînd că băncile comerciale nu se află într-o stare foarte complicată. Conform calculelor BNM, ponderea creditelor acordate de către băncile comerciale ramurii constituie doar 8 la sută din activele lor, circa 14 la sută din volumul total al creditelor acordate. Repartizarea acestor credite în ramură este favorabilă: extinderii producţiei îi sînt dedicate 20 la sută din volumul creditelor obţinute, iar mijloacelor circulante - 80 la sută, a specificat guvernatorul BNM. Conducătorii băncilor prezenţi la şedinţă au confirmat că situaţia în sector este calmă, dar au declarat că este imperios necesară iniţierea unor activităţi individuale cu întreprinderile, care să fie orientate spre stabilirea strategiei dezvoltării lor ulterioare.

Constatarea neajunsurilor la implementarea unor proiecte-pilot

Efectuînd o vizită în Călăraşi, Preşedintele Republicii Moldova a vizitat spitalul din localitate, unde se efectuează lucrări de reparaţii şi dotare în cadrul unui proiect-pilot. Vladimir Voronin a constatat că la instituţia medico-sanitară se efectuează doar reparaţi cosmetice, care nu sînt suficiente pentru modernizarea şi renovarea capitală a acestui obiectiv, conform concepţiei şi sarcinilor proiectului-pilot, fapt pentru care a cerut stoparea lucrărilor pînă la identificarea resurselor şi redresarea stării de lucruri create.

Ulterior, şeful statului a convocat o şedinţă în problema realizării proiectelor-pilot de consolidare a bazei tehnico-materiale a instituţiilor medico-sanitare, lansate în centrele raionale Glodeni, Călăraşi şi Ceadîr-Lunga. Preşedintele ţării a informat că este extrem de nesatisfăcut de rezultatul implementării proiectului-pilot în Călăraşi, unde, din cauza insuficienţei de mijloace financiare, reparaţiile efectuate de autorităţile raionale nu corespund criteriilor stabilite, nu sînt executate temeinic şi calitativ. Preşedintele a subliniat ineficienţa şi inutilitatea continuării lucrărilor conform schemei stabilite, pledînd pentru modificarea conceptului şi principiilor de realizare a proiectelor-pilot de consolidare a bazei tehnico-materiale a instituţiilor medico-sanitare. Voronin a solicitat elaborarea unui set nou de propuneri şi revizuirea mecanismului existent de co-participare şi de co-finanţare de către organele publice raionale şi autorităţile centrale a proiectelor-pilot.

Control asupra edificării "Oraşului Vinului"

Vladimir Voronin a convocat o şedinţă consacrată proiectului de edificare a "Oraşului Vinului", în cadrul căreia a subliniat că succesul acestui proiect este tot atît de important pentru reputaţia Republicii Moldova ca ţară producătoare de vinuri ca şi extinderea plantaţiilor de viţă de vie de calitate sau implementarea standardelor tehnologice moderne în vinificaţie. Pe lîngă menirea de centru expoziţional, de afaceri şi de agrement, "Oraşul Vinului" urmează să se afirme ca punct strategic de atracţie turistică, fiind inclus şi în Programul naţional de dezvoltare a turismului. Potrivit informaţiilor prezentate la şedinţă, lucrările de construcţie vor putea demara abia în primăvara anului viitor. Potrivit conceptului, rezidenţii "Oraşului Vinului" - întreprinderile vinicole din ţară - vor fi acceptaţi în rezultatul unui concurs de licitaţie, urmînd să construiască pe mijloacele proprii cîte un edificiu cu destinaţie multiplă, menit să reprezinte întreprinderea concretă. O parte din mijloacele rezidenţilor vor fi investite în infrastructura "Oraşului Vinului", care urmează să prezinte un organism integru, funcţional, cu reţele inginereşti şi de comunicaţii performante. În acest context, şeful statului a solicitat ca în contractele ce vor fi încheiate cu viitorii agenţi economici rezidenţi să fie stipulate foarte strict condiţiile de activitate în cadrul proiectului, pentru a se evita orice abateri de la conceptul iniţial al "Oraşului Vinului".

cuprins articolul precedent articolul următor


Politici economice

1. Sectorul real

    PIB-ul este în picaj...

    Creşterea economică pentru T1'2006 (ianuarie-martie 2006) a înregistrat puţin peste 6% (cca 6,2%). Potrivit datelor Biroul Naţional de Statistică (BNS), în ianuarie-martie 2006 PIB în preţuri curente a constituit cca 8,45 miliarde lei (635,7 milioane USD). În ianuarie-martie 2005 acest indice a constituit în Moldova 8,2%, iar pentru 2004 - 7,1%. Atît Guvernul, cît şi Fondul Monetar Internaţional prognozează că dinamica de creştere a PIB în 2006 va încetini şi va constitui 6,5%.

    Industria moldovenească continuă să dea-napoi...

    Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS) volumul producţiei industriale pentru perioada ianuarie-mai 2006 a înregistrat o scădere cu cca 7%, faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut şi a constituit 7,8 miliarde lei. Reducerea volumului producţiei industriale a fost marcată, în particular, de criza din ramura vinificaţiei. Industria vinului, cu o pondere de peste 13% în totalul industriei moldoveneşti, a înregistrat o descreştere de 38% în primele cinci luni ale a.c. şi, respectiv, a cauzat micşorarea producţiei per total industrie cu 7,3%.

    Totodată, scăderi au mai înregistrat întreprinderile specializate în producerea băuturilor alcoolice distilate - cu 17%, fabricarea uleiurilor şi grăsimilor - cu 12%, fabricarea produselor de tutun - cu 21%, fabricarea de maşini şi echipamente - cu 14%, edituri şi poligrafie - cu 10%, prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor - cu 7%. Între timp, în această perioadă au fost înregistrate creşteri la unele activităţi, creşteri care însă nu au atenuat pe deplin descreşterile în ramurile de bază ale economiei naţionale.

    ...în agricultură, însă, oficialii spun că lucrurile se vor schimba

    În pofida tuturor problemelor din sectorul agricol, Ministerul Agriculturi prognozează pentru anul curent o creştere de cca 4% a volumului producţiei agricole, anticipîndu-se creşterea unor indici în mai multe sectoare. Potrivit prognozelor, cea mai mare creştere - cu 7,4% va fi înregistrată în sectorul zootehnic. În anul 2005, volumul producţiei agricole a constituit 9,19 miliarde de lei, fiind în creştere cu doar 1% în raport cu anul 2004.

2. Politica fiscală

    Guvernul vine cu unele modificări în politica fiscală pentru anul 2007...

    Printre acestea, executivul propune ca scutirea fiscală anuală a persoanelor fizice în anul 2007 să fie de 5400 lei faţă de 4500 lei în 2006, iar scutirea respectivă pentru persoanele întreţinute să fie majorată de la 840 lei pînă la 1440 lei. Modificări şi completări la unele acte legislative ce vizează politica fiscală pentru anul 2007 au fost aprobate deja de către Cabinetul de Miniştri.

    În plus, guvernul a aprobat şi unele modificări ce prevăd în special reducerea impozitului pe venitul persoanelor fizice, ajustarea accizelor pentru băuturile slab alcoolizate la nivelul inflaţiei. De asemenea, potrivit documentului, agenţii economici, care vor plasa bani în băncile comerciale pe un termen mai mare de trei ani, vor fi scutiţi de plata impozitului pe venit.

    Statul va stimula fiscal la perceperea impozitului de venit persoanele juridice care vor face investiţii capitale, iar cu începere din 2007 va fi anulată cota zero a TVA la lucrările de construcţie a caselor de locuit. În acest context, din 2007, se va implementa treptat noul sistem de impozitare pentru diferite categorii de bunuri imobiliare la valoarea de piaţă a acestora. Guvernul a exclus din actele legislative în vigoare prevederile ce vizau impozitarea, întrucît prevederile în cauză au fost incluse în Codul fiscal.

3. Preţurile şi inflaţia

    Moldova este ameninţată cu nori de inflaţie...

    După un minim de 5,5% pentru perioada ianuarie-mai 2005, inflaţia anualizata a revenit peste 7% pentru perioada similară a lui 2006, ajungînd la 7,2%, în condiţiile în care rata lunară de 1,2% a relevat cea mai mare creştere de preţuri înregistrată la nivelul lunii mai din 2002 încoace. Explicaţia ţine, aşa cum prevăzuseră şi oficialii, de scumpirea produselor alimentare, în special la fructe şi legume.

    O veste proastă pe frontul inflaţiei a venit şi de pe piaţa produselor petroliere, unde creşterile internaţionale i-a silit pe operatorii locali sa majoreze preţurile la benzină şi motorină, ceea ce foarte probabil vor face şi în lunile următoare. Şi mai prost vor sta lucrurile la capitolul inflaţie în cazul în care concernul Gazprom va scumpi preţul pentru gazele naturale livrate Republicii Moldova.

4. Sectorul bancar

    Băncile din Moldova sînt în stare să evite o criză de sistem...

    Chiar dacă nu se cunoaşte care este valoarea exactă a împrumuturilor acordate de către băncile locale producătorilor vinicoli (aceştia fiind printre cei mai mari consumatori de credite), mai mulţi analişti au lăsat se înţeleagă că odată cu aplicarea de către Rusia a interdicţiilor la importul producţiei vinicole sectorul bancar din Republica Moldova ar putea să intre într-o criză de sistem. Totuşi aceste temeri au fost dezminţite pînă la urmă de către mai mulţi factori bancari la o şedinţă de lucru convocată de către şeful statului săptămîna trecută cu preşedinţii băncilor comerciale.

    Băncile din Moldova dispun de suficiente resurse pentru anihilarea oricăror consecinţe provocate de situaţia din ramura vinicolă din cauza sistării exporturilor de vinuri în Federaţia Rusă. Mai mult ca atît, Guvernatorul Băncii Naţionale a specificat că ponderea creditelor acordate de către băncile comerciale ramurii viti-vinicole constituie doar 8% din activele acestora (peste 100 milioane USD) sau 14% din volumul total al creditelor acordate. Pe de altă parte, bancherii au declarat că este imperios necesară iniţierea unor măsuri individuale intense cu întreprinderile, orientate spre stabilirea strategiei dezvoltării ulterioare a acestora, precum şi a direcţiilor de susţinere bancară a ramurii viti-vinicole.

    În perioada ianuarie-mai activele acestora s-a majorat cu peste 7,5%...

    La finele lunii mai activele totale ale sistemului bancar din Republica Moldova constituiau cca 19,37 miliarde lei (~1,46 miliarde USD), sau în creştere cu peste 7,5% de la începutul anului. Comparativ cu perioada similară anului 2005 activele au crescut cu cca 35%. Către sfîrşitul lunii mai a.c. obligaţiunile sistemului bancar au crescut cu 7,7% şi au atins 16,15 miliarde lei, iar capitalul normativ total al băncilor a înregistrat o creştere de 7,3 la sută, pînă la 3,08 miliarde lei.

    Potrivit statisticilor BNM creditele totale oferite au crescut cu 12,73%, iar depozitele totale au sporit faţă de finele anului trecut cu 5,54% pînă la 14,5 miliarde lei. Totodată, comparativ cu finele lunii aprilie depozitele populaţiei s-au redus cu 119,8 milioane lei, aceasta fiind rezultatul unor zvonuri precum că sistemul bancar va intra în criză ca urmare a blocării exporturilor de vinuri moldoveneşti în Federaţia Rusă.

    ...în acelaşi timp, visteria valutară a statului se reduce

    În acelaşi timp, pe parcursul lunii iunie rezervele valutare ale BNM s-au diminuat cu peste 9 milioane USD (cca 1%), pînă la 636,2 milioane USD (echivalentul a 8,44 miliarde lei). Potrivit informaţiilor băncii centrale, reducerea rezervelor valutare s-a produs ca urmare a efectuării de către guvern a unor plăţi externe, intervenţiilor pe piaţă valutară a BNM precum şi a oscilaţiilor cursului leului faţă de dolarul SUA.

    Diminuarea rezervelor s-a produs după ce pe parcursul lunii mai acestea s-au majorat cu 37,9 milioane USD ca urmare a intrării pe contul BNM a primei tranşe în valoare de cca 17 milioane USD din creditul FMI în valoare de peste 118 milioane USD, dar şi ca efect a cumpărării de către banca centrală a valutei de pe piaţa internă. Potrivit Memorandumului semnat cu FMI, pînă la finele anului 2006 rezervele valutare ale statului urmează să atingă 750 milioane USD, cu cca 152,6 milioane USD peste nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2005.

    A fost dat publicităţii raportul de activitate al Băncii Naţionale pentru 2005...

    Potrivit acestuia, în scopul atenuării fluctuaţiilor excesive ale monedei naţionale BNM a intervenit pe piaţa valutară procurînd valută străină în volum de 174,8 milioane USD. Ca urmare rezervele valutare ale BNM s-au majorat cu 127,1 milioane USD (cu 27%) pînă la nivelul de 597,4 milioane USD la sf. lui 2005.

    Aceste operaţiuni au determinat majorarea bazei monetare cu peste 31%, a banilor aflaţi în circulaţie - cu 23,5% şi a rezervelor bancare cu peste 50%. Pe parcursul anului 2005 masa monetară M2 a crescut cu 36,7%, inclusiv a depozitelor în monedă naţională cu 47,7%. Depozitele în valută străină exprimate în USD s-au majorat cu 27,4%. Dinamica masei monetare M2 a condiţionat majorarea gradului de monetizare pînă la 30,3% din PIB, faţă de 25,4% faţă de 2005.

    Surplusul de valută străină pe piaţă internă a fost principala problemă cu care s-a confruntat banca centrală în anul 2005. Creşterea transferurilor valutare de peste hotare şi majorarea încasărilor din exporturi în anul 2005 urmau să provoace o apreciere excesivă a monedei naţionale faţă de principalele valute convertibile. Pentru minimizarea potenţialelor consecinţe, pe parcursul anului trecut BNM a efectuat o serie de operaţiuni de procurare de pe piaţă a surplusului de valută prin emisii directe urmate de sterilizări a masei monetare.

5. Piaţa muncii

    În ianuarie-mai salariul mediu lunar pe economie a crescut cu 27%...

    Potrivit datelor BNS salariul mediu lunar în economia naţională, pe parcursul lunilor ianuarie-mai ale anului curent, a constituit 1515 lei şi s-a majorat faţă de perioada similară a anului trecut cu 27%. În ianuarie-mai 2006, salariul mediu în sfera bugetară a constituit 1282 lei, iar în sectorul real al economiei - 1643 lei.

    În perioada de referinţă, cel mai mare salariu l-au avut angajaţii din domeniul financiar-bancar - 3583 lei, urmaţi de cei din domeniile transporturilor şi comunicaţiilor - 2385 lei, construcţiilor - 2008 lei, industriei - 1911 lei, administraţiei publice - 1671 lei, etc. În acelaşi timp, cel mai mici salarii au fost înregistrate în sectorul agricol şi silvicultură - 683 lei, în piscicultură - 1076 lei, învăţămînt - 1182 lei, în sănătate şi asistenţă socială - 1226 lei.

6. Sectorul extern

    Moldova apelează la ajutor extern în criza vinurilor...

    Ca urmare a crizei la exportul vinurilor în Federaţia Rusă Organizaţia Internaţională a Vinului (OIV) propune asistenţă Republicii Moldova şi Georgiei. Cele trei ţări sînt semnatare a Acordului din 3 aprilie 2001 prin care a fost creată Organizaţia Internaţională a Vinului şi, potrivit statutului acesteia, OIV este obligată să medieze conflictele apărute în cazul în care una dintre părţi apelează la OIV. Recent ministerele agriculturii din Republica Moldova şi Georgia au apelat la OIV, exprimîndu-şi îngrijorarea faţă de interdicţiile impuse de Rusia.

    OIV este o organizaţie interguvernamentală de natură ştiinţifică şi tehnică recunoscută pentru competenţa sa în domeniul viţei de vie, vinului, băuturilor vinicole, strugurilor de masă, şi altor produse bazate pe viţa de vie. Organizaţia a fost creată pe 3 aprilie 2001 şi are 41 de ţări membre (inclusiv Moldova, Rusia şi România) şi 5 ţări-observatori (inclusiv Ucraina) şi organizaţii-observatori (federaţii şi asociaţii naţionale şi internaţionale din domeniul vitiviniculturii).

    Intrarea României în UE va duce la echilibrarea balanţei comerciale cu Moldova...

    Oficialii români susţin că preconizata aderare a României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 şi suspendarea acordului de comerţ liber dintre Republica Moldova şi România, va duce la echilibrarea balanţei comerciale dintre cele două state. Comerţul exterior dintre România şi Republica Moldova a constituit în 2005 cca 412 milioane USD, cu un sold negativ pentru Moldova de 240 milioane USD. Exportul din Moldova în România a înregistrat anul trecut o valoare de 85 milioane USD, iar importul - 326 milioane USD.

    După 1 ianuarie 2007, situaţia s-ar putea schimba, exportul românesc va fi taxat în aceeaşi proporţie ca şi pentru alte ţări ale UE, în timp ce Moldova deja acum beneficiază de sistemul GSP plus, care presupune exportul a circa 7 200 denumiri de produse în UE fără taxe vamale. Noul regim comercial (şi în eventualitatea semnării unui acord bilateral dintre Moldova şi România) va afecta la o primă etapă comerţul bilateral pînă cînd lucrurile vor intra pe un făgaş normal şi companiile se vor obişnui cu noul sistem de impozitare. Vor fi influenţate mai mult exporturile din România, care pe lângă noile taxe, vor fi puse într-o competiţie mai acerbă cu cele ale altor ţări europene.

    După integrarea României în UE, planificată la 1 ianuarie 2007, Bucureştiul se va retrage din toate acordurile de comerţ liber, inclusiv cu Republica Moldova. Intrarea României în UE va însemna aderarea la un nou cadru juridic al relaţiilor comerciale externe. România are încheiate, pe lîngă Acordul European şi Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA), acorduri de comerţ liber cu Moldova, Turcia, Israel, Serbia-Muntenegru, Albania, Bosnia şi Herţegovina, AELS (Asociaţia Europeană de Liber Schimb). Chişinăul declară că suspendarea acordului de comerţ liber cu România nu va afecta schimburile comerciale în speranţa obţinerii unui regim comercial asimetric cu Uniunea Europeană în 2007.

cuprins articolul precedent articolul următor


Problema transnistreană

UE, Ucraina vor contribui în continuare la reglementarea transnistreană

În cadrul vizitei sale la Bruxelles între 21-22 iunie, Preşedintele Voronin a avut o întrevedere cu Înaltul Comisar pentru Politica Externă şi de Securitate Comună a UE, Javier Solana, în cadrul căreia a fost abordată şi problema transnistreană. Potrivit unui comunicat al preşedinţiei, Solana a reconfirmat determinarea Uniunii Europene de a contribui la identificarea unei soluţii politice pentru problema transnistreană. La rîndul său, Voronin a mulţumit oficialului european pentru eforturile depuse în organizarea Misiunii UE de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană şi s-a arătat mulţumit de rezultatele acesteia.

În aceiaşi perioadă Boris Tarasiuk, ministrul ucrainean de Externe, a întreprins o vizită la Chişinău, unde a discutat cu oficiali Moldoveni o serie de probleme ce ţin de cooperarea bilaterală, inclusiv cooperarea în reglementarea diferendului transnistrean. În cadrul unei conferinţe de presă la 26 iunie, Tarasiuk a dat asigurări că poziţia Ucrainei vizavi de reglementarea transnistreană, precum şi în problema monitorizării frontierei nu se va schimba după formarea noului guvern ucrainean.

Tarasiuk a acuzat Rusia şi autorităţile transnistrene de blocarea procesului de negocieri, dar a declarat că Ucraina speră să găsească argumentele necesare pentru a aduce toţi participanţii înapoi la masa de negocieri poate chiar în iulie sau august curent.

La întrebarea jurnaliştilor despre un posibil referendum în Transnistria, şeful diplomaţiei ucrainene a declarat că Ucraina, la fel ca şi OSCE şi UE, nu va recunoaşte rezultatele acestuia şi a exclus proiectarea situaţiei din Muntenegru şi eventual Kosovo asupra situaţiei din Transnistria. "În cazul de faţă nu există nici un temei juridic pentru a pune problema independenţei Transnistriei", a spus Tarasiuk.

Poliţişti moldoveni reţinuţi la Tiraspol

La 14 iunie patru colaboratori ai Comisariatului de Politie din Bender şi un angajat al Ministerului Afacerilor Interne din Moldova au fost reţinuţi de serviciile de securitate transnistrene, în oraşul Tiraspol, fără prezentarea unor motive pentru reţinere.

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al RM a calificat reţinerea poliţiştilor moldoveni drept o provocare din partea regimului separatist de la Tiraspol. Potrivit MAEIE, cei cinci poliţişti moldoveni se aflau în momentul reţinerii în regiunea transnistreană în scopuri de serviciu şi din motive personale.

Trei din cei cinci poliţişti moldoveni au fost eliberaţi în seara de 17 iunie fără nici o explicaţie. Potrivit unor declaraţii ai ministrului de Interne al RM, Gheorghe Papuc, citat de Infotag, celor trei li s-au aplicat torturi şi le-au fost administrate medicamente psihotrope de către serviciile speciale transnistrene.

Ceilalţi doi poliţişti moldoveni au fost eliberaţi la 26 iunie. Potrivit unor surse din Ministerului Reintegrării, citate de Info Prim Neo, eliberarea a fost posibilă datorită intervenţiei Federaţiei Ruse.

După consumarea incidentului, şeful departamentului de securitate de la Tiraspol, Vladimir Antiufeev, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că poliţiştii moldoveni s-ar fi aflat la Tiraspol pentru a-l răpi pe Ivan Burgudji, pentru a nu-i permite acestuia să candideze în alegerile pentru postul de Başcan al Găgăuziei programate pentru finele anului 2006. Antiufeev a mai declarat că deşi poliţiştii moldoveni au fost eliberaţi, cazul penal împotriva lor va continua şi că dacă "intenţiile criminale" ale autorităţilor moldovene pe teritoriu transnistrean vor continua, "noi vom utiliza armele, inclusiv pentru a ucide".

Vizita delegaţiei guvernamentale ruse la Tiraspol

Între 21 - 22 iunie la Tiraspol s-a aflat într-o vizită oficială o delegaţie interdepartamentală a Federaţiei Ruse, condusă de către adjunctul Preşedintelui Guvernului rus, Ghenadie Bukarev. În componenţa delegaţiei au intrat reprezentanţi ai Consiliului de Securitate, Ministerului de Externe, Ministerului Dezvoltării Sociale, Fondului de Pensii al Federaţiei Ruse, etc. Potrivit Regnum.ru, care citează surse din departamentul de informaţii şi telecomunicaţii al Transnistriei, vizita a avut drept scop dezvoltarea protocolului comun semnat de liderul separatist Igor Smirnov şi primul vice-premier rus Alexandr Jukov la 23 mai la Moscova.

La finele vizitei Directorul Departamentului pentru Ministerul Sănătăţii şi Dezvoltării Sociale al Rusiei, Serghei Donţov, a declarat că subiectul principal discutat în cadrul vizitei a fost cel al asigurării cu pensii şi cu alte servicii sociale a cetăţenilor ruşi care locuiesc în Transnistria. Potrivit lui Donţov, Guvernul rus urmează să adopte în următoarele luni un act normativ care ar reglementa aspectele "organizatorice" ale deciziei Federaţiei Ruse de a acorda asistenţă locuitorilor transnistreni de cetăţenie rusă. Donţov a dat asigurări că pensionarii transnistreni vor începe a primi pensii din partea Federaţiei Ruse pînă la finele anului 2006.

Întrebat despre legitimitatea acestor acţiuni a Federaţiei Ruse în Transnistria, Donţov a făcut trimitere la Hotărîrea Curţii Constituţionale a Federaţiei Ruse: "Nu contează statutul juridic al unui teritoriu. Constituţia Federaţiei Ruse garantează tuturor cetăţenilor ruşi, oriunde ar locui aceştia, toate formele de asistenţă socială", transmite Regnum.ru.

Reamintim că potrivit datelor recensămîntului populaţiei realizat de autorităţile transnistrene în octombrie 2004 (fără participarea autorităţilor moldoveneşti), în regiunea transnistreană în prezent locuiesc circa 56.000 de cetăţeni ruşi.

Regimurile nerecunoscute din fosta URSS creează comunitate "interstatală"

La 14 iunie la Suhumi, "capitala" regiunii secesioniste Abhazia, a avut loc "summit-ul" liderilor republicilor nerecunoscute Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria. La finele întîlnirii, liderii secesionişti au semnat o Declaraţie Comună, prin care au proclamat crearea "Comunităţii pentru democraţie şi drepturile popoarelor". Calificată de către observatori drept "anti-GUAM", comunitatea "nerecunoscuţilor" nu prevede doar colaborarea politică şi economică dintre aceştia, dar şi crearea unor forţe de pacificare colective, care vor putea înlocui forţele de pacificare ruse din aceste regiuni.

"Astăzi am arătat încă odată în faţa întregii lumi intenţia noastră de edifica state democratice. Faptul că în orice situaţie trebuie luată în consideraţie opinia poporului, a fost reiterat în cadrul conferinţei de presă de la Sankt Petersburg de către Preşedintele Rusiei Vladimir Putin. Popoarele noastre au trăit cu Rusia secole la rînd şi vor fortifica şi în continuare relaţiile de bună vecinătate cu Rusia", a declarat liderul abhaz, Serghei Bagapş, citat de agenţia de presă Kavkaz-press, în cadrul unei conferinţe comune ţinute după încheierea "summit-ului" de la Suhum.

La întrebarea ziariştilor dacă "nerecunoscuţii" intenţionează să facă uz încă odată de dreptul la auto-determinare, proclamat de către Preşedintele Putin în urma întrevederii cu Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili, liderii abhaz si osetin au spus că "popoarele" lor deja au ales că vor să fie cu Rusia. Liderul transnistrean Igor Smirnov a confirmat intenţia de a organiza, în septembrie 2006, un referendum în cadrul căruia "poporul transnistrean" va fi consultat dacă îşi vede viitorul cu Republica Moldova sau cu Rusia, precum şi vizavi de procesul de negocieri cu Chişinăul.

De remarcat, că "preşedinţii" celor trei regiuni au semnat textul final al Declaraţiei în urma unor consultări îndelungate cu Moscova, a doua zi după întîlnirea Preşedintelui rus Vladimir Putin cu omologul său georgian, Mihail Saakaşvili. Principalul subiect discutat în cadrul întrevederii ruso-georgiene l-au constituit conflictele "îngheţate" din Georgia - Abhazia şi Osetia de Sud.

Potrivit unor observatori, scopul "summit-ului" de la Suhumi a fost de fapt de a neutraliza rezultatele întrevederii Putin-Saakaşvili de la Sankt Petersburg, oricare ar fi fost acestea. "Chiar dacă preşedinţii Rusiei şi Georgiei ar fi atins un acord, republicile nerecunoscute urmau să declare lumii întregi că îşi continuă cursul spre independenţă şi creează un bloc militar care le-ar apăra de agresiuni din partea statelor vecine", scrie publicaţia rusă Kommersant.ru cu referinţă la întrevederea de la Suhum. cuprins articolul precedent articolul următor


Relaţii externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

Delegaţia Parlamentului Republicii Moldova, condusă de vicepreşedintele legislativului Maria Postoico a participat la Sesiunea ordinară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Lucrările APCE au fost axate pe subiectele detenţiilor secrete ilegale în Europa; afirmarea libertăţii de exprimare şi respectarea convingerilor religioase (cazul Turciei). APCE urmează să ia poziţie faţă de statele care nu au abolit pedeapsa cu moartea, drepturile migranţilor, violenţa împotriva femeilor. În procedura de lucru a fost introdus şi proiectul moţiunii de recomandare privind susţinerea dezvoltării în zona Mării Negre (cooperarea între autorităţile locale şi regionale).

Republica Moldova - Uniunea Europeană

După finalizarea implementării Planului de Acţiuni RM-UE, autorităţile de la Chişinău vor solicita Uniunii Europene semnarea Acordului de asociere, în scopul "garantării cursului ireversibil de integrare europeană a Republicii Moldova". Aceste afirmaţii au fost făcute de prim-viceministrul Andrei Stratan, în cadrul unei conferinţe de presă, în cadrul căreia a făcut bilanţul activităţii ministerului în prima jumătate a anului 2006. Ministrul a mai anunţat că negocierile dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană pentru facilitarea regimului de vize urmează să înceapă abia la finele anului curent.

Marianne Mikko, conducătorul Delegaţiei Parlamentului European în cadrul Comitetului de Cooperare Parlamentară UE-RM, aflată în vizită la Chişinău, a chemat Comisia Europeană sa intensifice eforturile pentru acordarea asistenţei Moldovei în drumul său spre integrarea europeană. Vizita delegaţiei în Republica Moldova demonstrează solidaritatea cu acest stat şi determinarea de a susţine şi ajuta Moldova pentru a depăşi problemele cu care se confruntă şi dependenţa faţă de piaţa rusă, facilitînd produsele moldoveneşti pe piaţa UE, a mai afirmat Marianne Mikko. Demnitarul european a mai a spus că de la ultima vizită pe care a făcut-o la finele anului trecut, în Moldova au fost înregistrate unele progrese semnificative în ce priveşte adoptarea unor legi şi armonizarea legislaţiei cu standardele internaţionale (deşi accentul trebuie pus pe calitatea acestora şi pe aplicarea lor adecvată). Există progrese insuficiente în lupta contra corupţiei la nivel înalt, la capitolul respectarea drepturilor omului, libertatea mass-media, etc. Cu referinţă la "Cazul Pasat", Mikko a declarat că starea sănătăţii acestuia este îngrijorătoare şi e necesar un tratament medical adecvat. Deşi nu contestă decizia justiţiei, deputaţii europeni consideră că 10 ani de închisoare este o sentinţă prea gravă pentru vînzarea unor avioane către SUA şi nu Iranului. "Pentru noi Pasat nu este doar un deţinut, ci un test dacă în Republica Moldova sînt respectate Drepturile Omului şi sînt separate puterile în stat", - a concluzionat Marianne Mikko.

Şeful misiunii UE la frontiera moldo-ucraineană afirmă că deja a fost selectat contingentul suplimentar de vameşi europeni pentru a asigura extinderea activităţii misiunii. Generalul Ferent Banfi a făcut afirmaţia respectivă în cadrul întrevederii cu premierul Vasile Tarlev. Banfi a mai spus că se întreprind şi acţiuni pentru deschiderea unor oficii teritoriale suplimentare a misiunii atît în Moldova, cît şi în Ucraina.

Franco Frattini, Vicepreşedintele Comisiei Europene, Comisar pentru Justiţie, Libertate şi Securitate, a propus crearea la Chişinău a unui centru care să elibereze cetăţenilor Republicii Moldova vize pentru spaţiul Schengen. Iniţiativa a fost lansată în cadrul întrevederii cu Preşedintele Vladimir Voronin şi deja în iulie, aceasta va fi propusă spre dezbatere statelor-membre ale UE.

În cadrul vizitei sale la Bruxelles, Preşedintele Republicii Moldova a avut o întrevedere cu Mariann Fischer Boel, Comisar pentru Agricultură şi Dezvoltarea Rurală al Comisiei Europene. Vladimir Voronin a solicitat Comisiei Europene micşorarea tarifelor pentru exportul vinurilor moldoveneşti pe piaţa UE. Comisarul Mariann Fischer Boel a relevat că UE ar putea aborda problema vinurilor moldoveneşti sub aspectul diminuării taxelor la export, dacă aceasta în mod special va fi examinată în cadrul Adunării Generale a OMC, la reuniunea preconizată pentru luna septembrie anul curent.

Republica Moldova - România

Declaraţiile Preşedintelui Traian Băsescu

Participînd pe 23 iunie la conferinţa organizată de Asociaţia George C. Marshall România cu tema "România europeană, România Euro-Atlantică, România în sfera relaţiilor internaţionale", Preşedintele României Traian Băsescu a răspuns unor întrebări despre la tema relaţiilor cu Republica Moldova. Băsescu a spus despre relaţiile dintre cele două ţări că ar reprezenta o prioritate pentru politica externă româneasca.

Conform poziţiei României, pe care autorităţile de la Bucureşti o promovează în relaţiile cu instituţiile europene şi NATO, Republica Moldova "trebuie adusă din punct de vedere al integrării în UE spre grupul ţărilor din Balcanii de Vest şi nu trebuie abandonată pînă la momentul la care Ucraina va fi pregătită să intre în UE". Efortul românesc în acest sens va putea fi consolidat odată cu intrarea României în Uniunea Europeană. Preşedintele României a apreciat că, analizînd numărul de locuitori ai statelor din Balcanii de Vest şi din Republica Moldova, nu ar trebui sa fie o mare problema din perspectiva capacităţii de absorbţie a UE, însă "varietatea culturala" şi "elementele de naţionalism consistent" ridică anumite probleme. Auspiciile sub care este dusă politica Bucureşti-ului sînt - poporul român se poate reunifica, cel puţin în momentul de faţă, în interiorul Uniunii Europene, a declarat Preşedintele României.

Cu referinţă la problema Transnistriei, Traian Băsescu a declarat că aceasta rămîne una dificilă: "din păcate nici Ucraina, nici Federaţia Rusa, nici Moldova nu au dorit participarea României la negocieri. Sigur se poate corela acest lucru cu ceea ce vedem că se întîmplă cu schimbarea denumirii liceului româno-francez în moldoveano-francez, a liceului româno-englez în moldoveano-englez. Dar ceea ce eu îmi impun este sa nu generez acea îngheţare a relaţiilor care exact pe aceleaşi teme s-a produs in perioada anilor 2000". Preşedintele României a subliniat că trebuie înţeles faptul că Republica Moldova este un stat independent şi suveran, cu decizii pe care Parlamentul şi Guvernul din Moldova le iau: "Plecînd de la această premisă încerc sa nu găsesc motive de reacţie care sa îngheţe din nou relaţiile româno-moldovene", a precizat Preşedintele Băsescu.

În legătură cu existenţa legislaţiei privind diaspora, Băsescu a apreciat că România şi-a valorificat prea puţin relaţia cu românii de pretutindeni şi se impune o viziune mult mai larga. El a subliniat că, deşi există o legislaţie de susţinere a activităţilor culturale ale comunităţii româneşti, nu exista un proiect de lege de consolidare a relaţiei cu diaspora, dar pînă la expirarea mandatului său o astfel de lege va exista, dacă va fi sprijinită de Parlament şi executiv.

Vorbind despre Tratatul de frontieră dintre Republica Moldova şi România, Traian Băsescu a spus că forma finală a acestuia, realizată cu sprijinul UE, va permite "o situaţie mult mai relaxată".

Pregătiri pentru vizita lui Traian Băsescu la Chişinău

Ministrul Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că Preşedintele României Traian Băsescu intenţionează să viziteze Republica Moldova în toamna anului curent, prilej cu care se va adresa, în premieră, Parlamentului Moldovei. Detaliile vizitei urmează a fi coordonate în timpul apropiat la nevul executivului.

Cooperare economică

În luna iunie s-au desfăşurat două expoziţii, respectiv, la Bucureşti şi Chişinău, în cadrul cărora au fost prezentate economiile celor două state. La expoziţia de la Bucureşti firmele din Moldova au încheiat 380 de contracte cu parteneri din România şi alte state. Toate cele 16 întreprinderi vinicole din Moldova, participante la expoziţie, au semnat contracte de afaceri cu noi parteneri. Întreprinderile din industria alimentară au încheiat contracte de intenţii şi de colaborare. Expoziţia de la Chişinău a găzduit peste 50 de agenţi economici din România, care au prezentat produse industriale şi tehnologii avansate, industria alimentară, cosmetică, încălţăminte, confecţii, textile, echipamente ş.a.

Republica Moldova - Federaţia Rusă

Vice-premierul Andrei Stratan a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că dacă un stat ca Federaţia Rusă vrea să adere la OMC, el ar trebui să se conformeze regulilor de comerţ internaţional şi să informeze din timp despre obiecţiile pe care le are la anumite capitole. Stratan afirmă că embargoul impus de Federaţia Rusă pentru mai multe produse moldoveneşti este un subiect al relaţiilor politice, cauzat de poziţia Chişinăului în problema transnistreană, care i-ar deranja pe cei ce susţin regimul separatist. Autorităţile de la Chişinău aşteaptă o informaţie oficială, conform acordurilor internaţionale semnate între cele două state, despre motivul embargoului impus.

Conform unui sondaj realizat de o fundaţie pentru opinie publică din Federaţia Rusă (afiliată anterior ВЦИОМ), 45 la sută dintre cetăţenii Rusiei aprobă decizia de a interzice comercializarea vinurilor din Republica Moldova şi Georgia pe piaţa rusă. Mai mulţi intervievaţi recunosc însă că interdicţia este una politică, cu scopul de a exercita unele presiuni politice sau economice asupra statelor neloiale Moscovei.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Reintegrării Republicii Moldova, poliţiştii reţinuţi anterior de autorităţile de la Tiraspol au fost eliberaţi inclusiv cu concursul autorităţilor Federaţiei Ruse.

Moldova în lume

Întreprinderea moldovenească "Ascom" participă la o expoziţie internaţională de produse alimentare, care se desfăşoară la Shanghai, China. Pe parcursul a şase luni pe standurile expoziţiei vor fi prezentate 80 mii de sticle de vin ale producătorilor moldoveni. Vizitatorii expoziţiei va putea procura băuturi en gross şi en detaill. Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin" intenţionează să inaugureze o reprezentanţă permanentă în provincia Yannan din China, în cadrul programului de promovare a vinurilor moldoveneşti peste hotarele ţării.

În ultima perioadă, afară de China, expoziţii cu degustare şi vînzare a vinurilor moldoveneşti s-au desfăşurat în mai mult de 10 ţări străine, inclusiv în Republica Slovacia, Polonia, România, Ucraina, Germania, Belarus etc.

cuprins articolul precedent


Studii, analize, comentarii

Agricultorii vor trebui să-şi caute alte nişe pentru exportul produselor fitosanitare
Iurie Gotişan, 30 iunie 2006

O piaţă bună de desfacere a producţiei agricole moldoveneşti ar putea fi cea din Romania, ţinînd cont mai ales de faptul că pentru moment situaţia din sectorul agricol din acesta ţară nu este tocmai una din cele mai bune»»»

e-journal

Abonare electronică
la e-journal

Подписка на русскую версию e-journal

Chestionar de evaluare

Caricaturi

la începutul paginii  

Copyright © 2001–2015 Asociaţia pentru Democraţie Participativă "ADEPT"
Tel: (373 22) 21-34-94, Tel/Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail: adept@e-democracy.md

Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea obligatorie a sursei
 
Site elaborat de NeoNet  
Despre proiect