versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Remanieri

Parlamentul a aprobat eliberarea lui Ion Platon din funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie.

1.2. Acte legislative

• Legea cu privire la sistemul de executare silită. Legea stabileşte competenţa sistemului de executare silită, statutul juridic al personalului, drepturile şi obligaţiile, garanţiile personale şi sociale ale executorului judecătoresc, precum şi responsabilitatea acestora. Executarea silită este pusă în sarcina Ministrului Justiţiei şi se realizează prin intermediul Departamentului de executare şi oficiilor de executare în colaborare cu alte organe prevăzute de lege.

• Legea privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Documentul are scopul de a susţine întreprinderile mici şi mijlocii, dată fiind importanţa acestora în asigurarea creşterii economice durabile a Republicii Moldova. Legea stabileşte temeiurile şi formele juridice, economice şi organizatorice de susţinere a dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii de către de stat. Este reglementată clasificarea tipurilor de întreprinderi din sectorul enunţat, în întreprinderi: - micro; - mici şi mijlocii. Statutul de asemenea întreprindere va apare în virtutea Declaraţiei pe propria răspundere, document prin care agentul economic declară corespunderea sa criteriilor de subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

• Legea cu privire la modificarea şi completarea Legii insolvabilităţii. Esenţa legii constă în depăşirea insolvabilităţii doar prin proces judiciar, renunţîndu-se astfel la procesul extrajudiciar de restructurare a întreprinderilor, aplicabil în prezent şi considerat ineficient. Calitatea de administrator al insolvabilităţii sau de administrator provizoriu o va putea obţine doar persoana înregistrată în calitate de întreprinzător individual, căruia i s-a acordat licenţă conform legii şi este independent faţă de creditori şi debitor. Legea se va aplica de 1 ianuarie 2007, iar între timp, Consiliul Creditorilor de stat trebuie să transmit Inspectoratului Fiscal Principal de Stat dosarele agenţilor economici care activează în condiţii de restructurare a datoriilor, conform acordurilor-memorandum încheiate.

• Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la avocatură. Modificările rezultă din recomandările instituţiilor internaţionale, inclusiv avizele CE în domeniu şi prevăd transmiterea funcţiilor de licenţiere şi răspundere disciplinară a avocaţilor de la Ministerul Justiţiei la Baroul Avocaţilor. De asemenea, s-a stabilit dreptul judecătorilor şi procurorilor ce au activat timp de 10 ani să obţină licenţă de avocat fără examen şi stagiu, în termen de 6 luni de la demisia neimputabilă din funcţia de judecător sau procuror.

• Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la patenta de întreprinzător. Este stabilită interzicerea graduală, cu începere de la 1 ianuarie 2007, a comercializării de către titularii de patente a unor tipuri de mărfuri, comercializarea mărfurilor în anumite condiţii precum şi prestarea unor tipuri de servicii. Aceasta are menirea de a asigura condiţii adecvate în domeniul comerţului intern, evitarea fraudelor fiscale, sporirea calităţii serviciilor. Titularii de patente care îşi vor înceta activitatea în legătură cu noile reglementări vor putea să se înregistreze gratuit în calitate de întreprinzător individual, cu toate consecinţele de rigoare (impozitarea venitului, dări de seamă financiare şi statistice, respectarea legislaţiei muncii etc.). Mai este stabilită şi o reducere a taxei pentru patentă, însă cu introducerea concomitentă a obligaţiei plăţilor de asigurare socială obligatorie, ceea ce reduce considerabil efectul diminuării costului patentei, plăţile lunare de asigurare socială fiind destul de mari.

• Proiectul legii privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf). Se propune definirea noţiunilor principale, a principiilor şi domeniilor de aplicare a testării cu utilizarea poligrafului, cerinţele faţă de testare, modul de folosire a rezultatelor ei. Testarea se va efectua pentru a evalua veridicitatea informaţiilor comunicate de persoana testată: - la primirea şi confirmarea accesului la informaţiile care constituie secret de stat; - în cadrul activităţii operative de investigaţii; - în cadrul anchetei de serviciu; - pentru prevenirea şi la certificarea contravenţiilor în cadrul relaţiilor de muncă. Dreptul de iniţiere a testării se acordă organelor Ministerului Afacerilor Interne, Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, Serviciului Vamal, Ministerului Apărării, Serviciului Grăniceri, Procuraturii, Departamentului Instituţiilor Penitenciare. Cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini sau apatrizii vor fi supuşi testării dacă: - se angajează sau îndeplinesc serviciul în cadrul organelor enunţate mai sus; - se angajează ori lucrează în funcţii legate de asigurarea exploatării obiectelor de producţie deosebit de importante, cu regim special sau periculoase; primesc sau au acces la informaţii care constituie secret de stat; - aceasta decurge din contractul de muncă; - aceasta decurge din activitatea operativă de investigaţii; - persoana benevol doreşte să fie supusă testării.

• Proiectul legii privind organizaţiile interprofesionale pe produse agroalimentare. Se propune reglementarea înfiinţării şi funcţionării organizaţiilor interprofesionale pentru un produs sau grup de produse agroalimentare, la nivel naţional sau pe zona de producţie, principalele obiective şi activităţi, drepturile şi obligaţiile acestora.

• Proiectul legii privind organizarea şi funcţionarea pieţelor produselor agricole si alimentare. Documentul propune instituirea cadrului juridic privind formarea şi organizarea pieţelor produselor agricole şi alimentare de către persoanele fizice şi juridice care produc, depozitează, prelucrează şi/sau comercializează aceste produse pe pieţele interne şi/sau externe.

• Proiectul legii cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova. Se propune substituirea actualei Legi a turismului printr-un document nou, ce va reglementa raporturile juridice ce ţin de elaborarea şi promovarea politicii de stat în domeniul turismului, organizarea şi coordonarea activităţii turistice, în special a activităţii de întreprinzător în domeniul turismului, formele de turism, crearea şi activitatea zonelor turistice naţionale, cerinţele privind calitatea serviciilor turistice şi asigurarea securităţii turiştilor, principiile de colaborare internaţională în domeniu.

• Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Codului electoral. Documentul aprobat în prima lectură derivă din Planul de activitate al parlamentului pentru asigurarea îndeplinirii recomandărilor Consiliului Europei şi are menirea să înlăture neajunsurile şi să introducă prevederile recomandate în expertizele OSCE/CE asupra Codului electoral şi alegerilor din Republica Moldova, recomandările observatorilor locali şi internaţionali la alegeri. Proiectul promovat de un grup de deputaţi reprezentînd toate fracţiunile parlamentare a fost elaborat de către Comisia Electorală Centrală în colaborare cu Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT.

• Proiecte de legi pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală. Proiectele adoptate în prima lectură au menirea de a aduce prevederile celor două acte legislative complexe în concordanţă cu recomandările expuse în expertizele Consiliului Europei asupra noilor coduri puse în aplicare în Republica Moldova. Un alt proiect conţine prevederi revizuite referitoare la aplicarea arestului preventiv şi la deţinerea persoanei în stare de arest pe parcursul examinării cauzei penale. Astfel, se propune ca după trimiterea cauzei în instanţa de judecată, termenul ţinerii inculpatului în stare de arest, ca măsură preventivă, din ziua primirii dosarului în instanţa de judecată şi pînă la pronunţarea sentinţei în prima instanţă să nu poată depăşi 6 luni, dacă persoana este învinuită de săvîrşirea unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsă maximă de pînă la 15 ani închisoare: şi 12 luni, dacă persoana este învinuită de săvîrşirea unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa maximă de pînă la 25 de ani închisoare sau detenţiune pe viaţă. După expirarea termenelor indicate, inculpatul va putea fi judecat în stare de arest doar în cazuri excepţionale, cu prelungirea termenului de fiecare dată cu 3 luni pînă la pronunţarea sentinţei, în temeiul unui mandat eliberat de instanţa de judecată ierarhic superioară în baza propunerii motivate a Procurorului General sau a adjuncţilor acestuia. Promovarea modificărilor este o consecinţă a controlului efectuat de Parlament asupra situaţiei preveniţilor deţinuţi în izolatorul de urmărire penală nr.13 din mun. Chişinău, fiind dictată şi de condamnarea frecventă a Republicii Moldova de către CEDO, pentru ţinerea în arest nemotivată şi termen îndelungat.

1.3. Control parlamentar. Declaraţii

Audieri

Curtea de Conturi a prezentat Parlamentului un Raport asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exerciţiul bugetar 2005 . Au fost expuse informaţiile generalizate despre formarea şi întrebuinţarea resurselor financiare publice; nivelul asigurării integrităţii şi gestionării patrimoniului public; acţiunile întreprinse de către entităţi pentru lichidarea încălcărilor şi neajunsurilor depistate de către Curtea de Conturi; rezultatele controalelor efectuate la cererea fracţiunilor parlamentare. Deşi constată o anumită îmbunătăţire a managementului financiar, care se exprimă prin micşorarea încălcărilor şi lacunelor depistate, la capitolele economicitate, eficienţă şi eficacitate a utilizării patrimoniului public situaţia rămîne nesatisfăcătoare. Controalele efectuate de Curte la cererea fracţiunilor parlamentare au vizat Asociaţia Surzilor, Societatea Invalizilor şi Societatea Orbilor (la cererea fracţiunii PCRM) şi Instituţia Publică Naţională a audiovizualului Compania "Teleradio-Moldova" (la cererea fracţiunii PPCD), în ambele cazuri fiind depistate neajunsuri şi ineficienţa activităţii gestionare, dar fără consecinţe majore pentru administraţia instituţiilor vizate. Concluziile Curţii pe marginea gestiunii resurselor publice recomandă: - consolidarea capacităţilor de planificare strategică; - simplificarea contabilizării operaţiunilor economice, a procedurilor de monitorizare şi control; - stabilirea cadrului juridic de administrare a veniturilor în fondurile speciale; - limitarea finanţării de către Guvern a unor acţiuni neprevăzute de legea bugetară anuală, cu rectificare ulterioară a acesteia; - eficientizarea şi controlul special al investiţiilor din bugetul public; - asigurarea inventarierii şi evidenţei stricte a patrimoniului public, neadmiterea creării unor societăţi pe acţiuni cu încălcarea legislaţiei şi pierderea dreptului statului asupra bunurilor publice; - revizuirea modului de reprezentare a statului în societăţile economice, cu renunţare la modalitatea actuală ineficientă de reprezentare din cadrul autorităţilor publice; - asigurarea nivelului adecvat de transparenţă a utilizării banilor publici în administraţia locală, controlul administrativ mai eficient din partea Guvernului; - asigurarea executării integrale a hotărîrilor şi recomandărilor Curţii de Conturi etc. În rezultatul audierii dezbaterilor s-a putut constata că modificările esenţiale promovate în Legea despre Curtea de Conturi în cadrul consensului parlamentar au avut un impact minor, cele mai multe acţiuni de perfecţionare a activităţii rămînînd a foi realizate în perspectivă, conform unul Plan de dezvoltare strategică a Curţii de Conturi, a căruia aplicare va demara în a doua jumătate a anului 2006. Toate hotărîrile Curţii pe marginea controalelor efectuate au fost adoptate prin votul unanim al membrilor, deşi aceştia au fost desemnaţi de diverse fracţiuni parlamentare, inclusiv de opoziţie. Deşi au apreciat anumite aspecte pozitive ale activităţii desfăşurate de Curtea de Conturi, deputaţii din opoziţie care a luat cuvîntul pe marginea raportului au constatat că situaţia în domeniul gestiunii resurselor publice rămîne deplorabilă, eficienţa controalelor Curţii este minimă, funcţionarii de rang înalt care admit încălcări nu sînt traşi la răspundere, sancţiuni fiind aplicate doar executorilor primari, care însă se află şi acţionează în temei sub influenţa factorilor politici de decizie.

Ministrul Industriei şi Infrastructurii a informat Parlamentul despre situaţia livrării de gaze din Federaţia Rusă şi perspectivele din domeniul electro-energetic. Vladimir Antosii a declarat că scumpirea preţului de import al gazelor naturale ruseşti nu va influenţa tariful la energia electrică furnizată consumatorilor finali, Republica Moldova avînd semnat cu Ucraina un contract de importare a energiei electrice care asigură peste 70 la sută din necesarul ţării noastre, la un preţ de 2,52 cenţi kW/h. Pe de altă parte, ministrul a recunoscut că scumpirea preţului la gazele ruseşti va genera majorarea tarifelor la livrarea internă a gazului, acestea putînd ajunge pentru unii consumatori la nivelul de 3 lei pentru un m3, deşi preţul la intrare în ţară constituie puţin peste 2 lei pentru un m3. Majorările de tarife vor afecta în primul rînd gospodăriile casnice care consumă mai mult de 30 m3 lunar (utilizează gazul natural pentru încălzire). Antosii a mai informat că negocierile cu Concernul "Gazprom" continuă, dorindu-se încheierea unui contract de livrare a gazelor naturale pe minimum 3-4 ani, dar nu va putea fi contractat un preţ mai mic de 160 dolari SUA pentru mia de metri cubi. Ministrul a evitat să estimeze impactul majorării asupra economiei naţionale şi stării sociale a populaţiei, dar a remarcat că Guvernul îşi pune speranţa pe apariţia unor surse alternative de livrare a gazului, în special, ca urmare a finalizării gazoductului internaţional Bacu-Tbilisi-Erzrum, care va ajunge în Bulgaria, de unde Moldova ar putea contracta anumite cantităţi de gaze. Cu referire la resursele energetice alternative (biomasă, resurse regenerabile, energie eoliană etc.), Guvernul nu nutreşte mari speranţe, afirmîndu-se că în viitorul apropiat ponderea acestora nu ar putea depăşi 3% din necesarul de resurse energetice.

Întrebări şi interpelări

Procurorul general a răspuns unei interpelări a deputatului AMN Vitalia Pavlicenco, care a cerut verificarea cazurilor de implicare a unor funcţionari din procuratură în afaceri ilegale şi redistribuirea proprietăţilor¹. Conform primelor verificări faptele nu s-au confirmat în totalitate, dar au fost descoperite anumite elemente ce impun cercetări suplimentare amănunţite.

Deputatul PSL Igor Clipii a cerut procuraturii generale şi Serviciului de Informaţii şi Securitate să investigheze cazul editării în campania electorală parlamentară din anul 2005 a unei cărţi întitulate "Cartea Neagră a Trădării", conţinînd materiale denigratoare la adresa unor lideri politici. Publicaţia a fost editată într-un tiraj mare, fără semnele de identificare cerute de lege (comandă, autor, tipografie etc.). Clipii îşi argumentează solicitarea prin necesitatea sancţionării celor culpabili şi prin acutizarea luptei politice în apropierea alegerilor locale din anul 2007.

Deputatul PPCD Gheorghe Susarenco a cerut procuraturii generale să informeze despre măsurile întreprinse pentru sancţionarea persoanelor cu funcţii publice (poliţişti, judecători, procurori) culpabile de adoptarea unor decizii ce au fost contestate la CEDO şi au determinat sancţionarea Republicii Moldova pentru cazuri de aplicare a torturii.

Declaraţii

Preşedintele Parlamentului a declarat că pînă la finele sesiunii curente Parlamentul va dezbate în prima lectură proiectele de acte legislative care vizează consolidarea autonomiei administraţiei publice locale: Legea privind descentralizarea, o nouă redacţie a Legii cu privire la administraţia publică locală şi amendamente la legislaţia privind finanţele publice locale. După aprobare în prima lectură, proiectele vor fi trimise pentru expertiză Consiliului Europei.

Fracţiunea parlamentară a AMN a difuzat două declaraţii referitoare la recentele luări de cuvînt şi acţiuni întreprinse de Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin. Unul din documente acuză şeful statului de proliferarea unor afirmaţii antinaţionale şi antiromâneşti, urmare a expunerii poziţiei vizavi de recentele declaraţii ale Preşedintelui României Traian Băsescu. O altă declaraţie invocă uzurparea puterii de stat de către Preşedintele Vladimir Voronin, prin convocarea unei şedinţe lărgite cu participarea conducătorilor celor trei puteri în stat (pe care Constituţia nu-i permite să o convoace), prin intervenţia în procesul legislativ (obligaţia expertizării anticorupţie a actelor legislative), precum şi prin critica deputaţilor din Parlament, instituţie ce a ales şeful statului şi în faţa căreia ar fi responsabil.

Guvern

2.1. Numiri. Remanieri

Guvernul a propus numirea lui Ion Robu în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Azerbaidjan. Pînă în aprilie 2006, Ion Robu a fost preşedinte al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, prezentînu-şi recent demisia din motive neelucidate.

Valentin Guznac a fost numit în funcţia de viceministru al Administraţiei Publice Locale. Pînă la numire, Guznac a fost viceprimar al municipiului Bălţi.

Executivul a decis eliberarea lui Petru Grecu din funcţia de director adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Telecomunicaţii şi Informatică, fără explicarea motivelor. În acest fel, din cele trei funcţii de directori pe care trebuie să-i aibă Consiliul de administraţie al ANRTI, doar una rămîne ocupată (în anul 2005 Iurie Tăbîrţă a fost eliberat din funcţia de director al ANRTI, la fel fără elucidarea motivelor demisiei).

2.2. Hotărîri

Hotărîrea nr. 768 din 05.07.2006 privind transmiterea unor bunuri imobiliare. Motivînd prin necesitatea executării Hotărîrii Parlamentului nr.1198-XIII din 29 mai 1997 Privind privatizarea ilicită a sanatoriului-profilactoriu "Legkovik", Guvernul decide transmiterea de la balanţa Agenţiei Privatizare de pe lîngă Ministerul Economiei şi Comerţului la balanţa Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale a edificiilor fostului sanatoriu. Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale urmează să transmită imobilele respective cu titlu gratuit în folosinţa Asociaţiei "Casa Speranţei" (instituţie patronată de Taisia Voronin, soţia Preşedintelui Voronin) pentru organizarea Centrului de reabilitare pentru copii cu handicap sever al aparatului locomotor, fără dreptul de a fi folosite în alte scopuri. De notat că Hotărîrea respectivă a Parlamentului a fost obiectul controlului în Curtea Constituţională, care a stabilit neconstituţionalitatea mai multor prevederi incluse, inclusiv a calificativului "ilicită" din denumirea documentului, însă în Hotărîrea sa, adoptată după 9 ani de zile, Guvernul insistă în preluarea denumirii în varianta neconstituţională.

Hotărîrea privind reorganizarea Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului. Conform modificărilor operate în Legea cu privire la Guvern, Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului se reorganizează prin divizare în Ministerul Educaţiei şi Tineretului şi în Agenţia Sportului (ultima preluînd funcţiile ce ţin de domeniul sportului). Hotărîrea admite şi concedierea unor angajaţi ai ministerului "în conformitate cu Legea serviciului public şi cu legislaţia muncii în vigoare". În termen de 15 zile Ministerul Educaţiei şi Tineretului trebuie să prezinte modificările în structura, efectivul-limită şi regulamentul său de activitate, iar Agenţia Sportului - structura, efectivul-limită şi regulamentul său de activitate.

Hotărîrea privind prelungirea a termenului de confirmare a cetăţeniei şi obţinerii actelor de identitate de către locuitorii raioanelor de est ale Republicii Moldova. Termenul ce expira la 1 iulie a fost prelungit pînă la finele anului 2006, în legătură cu numeroasele solicitări ale locuitorilor din raioanele de est ale ţării.

Hotărîrea privind pregătirea instituţiilor de învăţămînt pentru anul de studii 2006-2007. Se prevede reparaţia a peste 300 de sedii ale instituţiilor de învăţămînt şi educaţie, iar în sarcina direcţiilor de învăţămînt şi autorităţilor locale este pusă efectuarea recensămîntului copiilor de vîrsta şcolară ce urmează a fi şcolarizaţi obligatoriu.

Hotărîrea privind aprobarea Regulamentului transporturilor auto de călători şi bagaje. Documentul conţine o serie de novaţii a căror aplicare este comentată diferit de transportatori şi călători, care consideră că drepturile le vor fi prejudiciate prin unele decizii nechibzuite.

Hotărîre privind alocarea mijloacelor financiare. Guvernul impune Ministerul Finanţelor să aloce "din contul mijloacelor generale ale bugetului de stat" Ministerului Administraţiei Publice Locale 1100,0 mii lei pentru asigurarea activităţii eficiente a acestuia, "cu stabilirea sursei de acoperire la o eventuală rectificare a bugetului de stat pe anul 2006".

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Eficienţa privatizării unor întreprinderi

Primul ministru a prezidat şedinţa Comisiei de concurs pentru privatizarea întreprinderilor din industria tutunului şi vinificaţiei. Au fost audiate rapoartele membrilor Comisiei şi conducerii unor întreprinderi privatizate, privind respectarea condiţiilor de privatizare şi obligaţiunilor contractuale de către investitori la întreprinderile S.A. "Călăraşi Divin", S.A. "Nis-Struguraş", S.A. "Vismos". Vasile Tarlev a accentuat necesitatea onorării integrale a angajamentelor asumate, păstrării şi majorării numărului de angajaţi la întreprinderile în cauză, precum şi dezvoltarea bazei de materie primă, inclusiv plantarea în termenele stabilite a viţei-de-vie. Conducerea întreprinderilor a fost îndemnată să participe activ la programele de diversificare a pieţelor de desfacere promovate de Guvern.

Finalizarea parţială a negocierilor privind livrarea gazelor

După ce la finele lunii iunie Guvernul a evitat să confirme ori să infirme iminenţa majorării preţului la gazele naturale livrate Moldovei de către S.A. "Gazprom", la 3 iulie Guvernul s-a decis să difuzeze un comunicat de presă, conform căruia, "în urma negocierilor dificile cu "Gazprom", tariful pentru gazele naturale importate în Republica Moldova din Federaţia Rusă va creşte de două ori comparativ cu anul 2005 şi va alcătui 160 dolari/1000m3 , începînd cu 1 iulie 2006". În comunicat se afirmă că în timpul negocierilor, "datorită poziţiei ferme a părţii moldoveneşti, Guvernul a reuşit să păstreze patrimoniul statului, nu a vîndut bunuri şi nu a acceptat diminuarea cotei statului în activele sistemului energetic al Moldovei". În conformitate cu preţul stabilit, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică va efectua calculele tarifelor de livrare a gazelor naturale pentru toate categoriile de consumatori ai ţării. Conform estimărilor efectuate, "toate tarifele se vor majora proporţional creşterii preţului pentru gazele importate". Pentru minimizarea impactului creşterii tarifelor de livrare a gazelor naturale pentru consumatorii casnici, Guvernul va întreprinde măsurile necesare pentru compensarea parţială, nominală a cheltuielilor suplimentare suportate în rezultatul majorării preţului. Astfel, pentru diminuarea impactului negativ al creşterii preţurilor la gazele naturale, pentru consumatorii casnici, la primii 30 m3 se prevede o creştere de numai 25%. În legătură cu această temă, notăm că, conform Memorandumului încheiat cu FMI (pct.22), Guvernul Moldovei se obligă "să treacă majorarea de preţ la gazele naturale importate către consumatori (gospodăriile casnice şi întreprinderi), asigurînd ca tarifele să fie stabilite la un nivel de recuperare a costurilor şi menţinând în continuare sistemul curent de compensaţii nominative".

Preşedinţie

3.1. Decrete

Preşedintele Republicii Moldova a acceptat cererea de demisie a Alei Mironic din funcţia de director al Academiei de Administrare Publică, conform cererii depuse (recent Mironic a devenit Preşedinte a Consiliului veteranilor din Moldova). Prin alt decret, în funcţia de rector al Academiei de Administrare Publică a fost numit Alexandru Roman, şeful Direcţiei municipale de învăţămînt.

Preşedintele Vladimir Voronin a semnat un decret cu privire la conferirea Ordinului "Gloria Muncii" lui Dumitru Prijmireanu, deputat în Parlament. Distincţia a fost conferită pentru muncă îndelungată şi prodigioasă în organele administraţiei publice, contribuţie la perfecţionarea legislaţiei şi activitate organizatorică şi obştească intensă, în legătură cu aniversarea a 55 de ani.

Printr-un decret al şefului statului, Ion Muruianu, judecător al Curţii Supreme de Justiţie, a fost decorat cu Medalia "Meritul Civic". Distincţia a fost acordată pentru muncă îndelungată şi prodigioasă în organele de drept, contribuţie la înfăptuirea justiţiei şi merite în promovarea reformei judiciare şi de drept.

Valeriu Ciapchin, preşedintele Companiei de Construcţii "INCONEX-COM" SRL, a fost decorat cu Ordinul "Gloria muncii". Distincţia a fost acordată pentru contribuţie substanţială la edificarea complexului sportiv al FC "Zimbru".

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Preşedintele Voronin este nemulţumit cum decurge lupta împotriva corupţiei

La 5 iulie Preşedintele Republicii Moldova a prezidat şedinţa Consiliului Suprem de Securitate (CSS), consacrată asigurării securităţii economice a statului. Vladimir Voronin a calificat drept nesatisfăcătoare îndeplinirea de către Serviciul Informaţii şi Securitate a funcţiei de asigurare a securităţii economice a statului şi a cerut eliberarea imediată din funcţie a vice-directorului SIS, Anatol Gozun, precum şi revizuirea structurii şi conceptului de funcţionare a direcţiei securitate economică a SIS. Voronin consideră că în formula actuală subdiviziunea respectivă nu este în măsură să asigure depistarea, studierea şi contracararea factorilor ce ameninţă interesele economice ale Republicii Moldova. La Şedinţa CSS a fost examinată şi situaţia din sistemul achiziţiilor publice, care, în opinia şefului statului, creează condiţii favorabile pentru apariţia schemelor de delapidare a banilor publici. Vladimir Voronin a cerut Ministrului de interne eliberarea imediată din funcţie a unui locotenent-colonel din trupele de carabinieri ce a achiziţionat pentru MAI mărfuri necalitative, precum şi aplicarea sancţiunilor disciplinare altor factori responsabili de securitate internă şi gestionarea trupelor de carabinieri. Preşedintele ţării a atenţionat că aşa urmează să se procedeze în fiecare caz similar depistat. Şeful statului a cerut revizuirea în regim de urgenţă a actelor legislative şi normative în domeniul gestionării şi controlului achiziţiilor publice, încît să fie exclusă posibilitatea de delapidare a mijloacelor publice prin mecanismele de procurare a bunurilor şi serviciilor pentru beneficiarii de stat. Conform comunicatului de presă, Vladimir Voronin consider că Legea achiziţiilor publice adoptată în anul 1997 (dar modificată de 9 ori în perioada 2001-2006) "din start a conţinut mecanisme de sustragere a banilor publici prin scheme corupte, şi aceste mecanisme funcţionează şi pînă în prezent".

Peste cîteva zile, la 8 iulie, în cadrul unei şedinţe cu participarea tuturor conducătorilor instituţiilor centrale din stat (Guvern, Parlament, Curtea Supremă de Justiţie, Procuratura Generală, Curtea Constituţională, SIS, CCCEC etc.), Preşedintele Republicii Moldova s-a declarat nemulţumit de nivelul corupţiei atestat în prezent în instituţiile publice, declarînd că toate instituţiile au restanţe la acest capitol. Vladimir Voronin a accentuat că echipă guvernamentală este chemată să amelioreze situaţia, eliminînd din societate aşa noţiuni ca fărădelegile şi corupţia, şi dacă membrii Executivului nu conştientizează acest lucru, ei trebuie să plece din posturi. Şeful statului a declarat că este necesară o lege organică prin care să se impună expertizarea tuturor proiectelor de lege economice şi sociale în ceea ce priveşte neadmiterea elementelor de corupţie. A fost supusă criticii realizarea inconsecventă a Strategiei de prevenire şi combatere a corupţiei, birocratismul serviciilor publice, activitatea ineficientă a organelor de control financiar care efectuează controale neloiale, nejustificate ale agenţilor economici. Vladimir Voronin consideră că în instituţiile guvernamentale nu este organizată activitatea internă de combatere a corupţiei, cazurile de corupţie sînt dosite din interese departamentale. Conform declaraţiilor de la finele şedinţei ale Prim-ministrului Vasile Tarlev, la moment nu vor urma demiteri în Cabinetul de Miniştri, însă trebuie să fie înlăturate lacunele indicate şi luate măsuri pentru neadmiterea altora pe viitor.

Totaluri ale primei jumătăţi de an

Preşedintele Republicii Moldova a convocat o conferinţă de presă consacrată generalizării unor evenimente care au avut loc în prima jumătate a anului 2006. În cadrul acesteia şeful statului s-a referit la mai multe aspecte ale politicii interne şi externe a ţării, printre care a afirmat şi următoarele:

• Indicatorii bugetului de stat şi al asigurărilor sociale sînt mai buni decît cei preconizaţi, acumulările fiscale au crescut.
• Salariul mediu nominal pe economie a crescut cu 26,7%. Ritmul creşterii salariului real, adică ţinîndu-se cont de inflaţie, a fost de 9%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Pensia medie reală s-a majorat cu 22,5%.
• Negocierile cu FMI care au durat 4 ani şi s-au încheiat mai mult decît cu succes, în persoana FMI Republica Moldova avînd deja nu un mentor, ci un partener.
• Creşterea economică rămîne stabilă, constituind în primul trimestru circa 6,2%, chiar dacă a fost diminuată de embargoul comercial impus de Rusia. Suma investiţiilor în economie a crescut cu mai bine de 19%. Rezervele valutare ale Băncii Naţionale au sporit cu 36,5%. Creditarea economiei a crescut cu 42,7%. Rata de creditare în valuta naţională s-a redus cu 2,5 p.p. S-a majorat cu 33,2% depozitele în băncile comerciale. Totodată, depozitele persoanelor fizice au crescut cu 42%.
• Ţara a avansat mult în executarea Planului de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană şi deja se stabilesc perspectivele ulterioare implementării acestuia.
• Cu concursul Uniunii Europene şi al Ucrainei s-a reuşit a se face ordine pe segmentul transnistrean al frontierei, practic toate întreprinderile principale exportatoare din Transnistria s-au înregistrat la Chişinău. Chiar şi în condiţiile reglementării politice definitive autorităţile Moldovei vor accepta să menţină o autonomie bugetară deplină a Transnistriei şi vor consfinţi încă o dată prin lege drepturile de proprietate ale întreprinzătorilor transnistreni.
• Partenerul Moldovei - Rusia, a intrat în faza restructurării şi reînnoirii politicii sale externe şi autorităţile de la Chişinău speră că în această politică externă domină doar calculul rezonabil şi pragmatismul. În ceea ce se întîmplă între Rusia şi Moldova în sfera livrării de agenţi energetici nu există o componentă politică.
• Autorităţile Moldovei se pronunţă pentru minimalizarea şi lichidarea oricărei prezenţe militare în Moldova, pentru statutul de neutralitate ca reper strategic al securităţii.
• Perspectivă de unire a Republicii Moldova cu România nu există nici după aderarea Moldovei la Uniunea Europeană.
• Oricare ar fi sfidările pe plan politic extern, politica Moldovei privind modernizarea şi integrarea europeană este ireversibilă şi nu constituie obiectul vreunor discuţii.
• O propunere oficială din partea Preşedintelui român Traian Băsescu, pentru aderare împreună la Uniunea Europeană, Preşedintele Republicii Moldova nu a primit.
• Cea mai mare asistenţă din partea României în procesul de reglementarea transnistreană ar fi nu prezentarea unui nou plan, ci semnarea Tratatului politic de bază şi a celui de frontieră cu Moldova. Vladimir Voronin a informat că a propus UE să asiste în procesul de negociere a documentelor respective, pentru ca acestea să fie semnate pînă la finele anului.
• Principalele forţe de opoziţie sînt Partidul Popular Creştin Democrat şi Partidul Democrat, altă opoziţie nu există la moment.
• Partidul Comuniştilor este într-o reformă continuă de la crearea sa şi recent a fost acceptat în rîndurile partidelor din Stînga Unită Europeană. În prezent se lucrează la un document care va trasa obiectivele de viitor ale formaţiunii.

Preocupări pentru aplicarea corectă a Codului muncii

Vladimir Voronin a convocat o şedinţă consacrată recentelor modificări şi completări în Codul muncii, care instituie posibilitatea concedierii din funcţii a pensionarilor². Motiv pentru convocare au servit petiţiile parvenite în instituţiile centrale şi unele publicaţii în presă, din care rezultă că noile prevederi ale Codului muncii se aplică uneori incorect de către conducătorii diverselor instituţii şi organizaţii. Preşedintele ţării consideră că angajatorii şi cetăţenii adeseori nu dispun de informaţii corecte şi exhaustive cu privire la normele ce reglementează relaţiile de muncă. Schimbul de opinii şi informaţii din cadrul şedinţei au condus la concluzia că modificările şi completările la Codul muncii nu contravin legislaţiei naţionale şi internaţionale în domeniul muncii şi nu lezează în nici un fel dreptul persoanei de a-şi continua activitatea de muncă după atingerea vîrstei de pensionare. Preşedintele ţării a solicitat responsabililor din cadrul Guvernului şi Parlamentului să monitorizeze corectitudinea aplicării de către conducătorii diverselor structuri de stat şi private a prevederilor Codului muncii, solicitînd şi organizarea unor acţiuni de informare a populaţiei asupra esenţei şi scopurilor modificărilor şi completărilor operate.

Respectarea graficului de vizite la primăria capitalei

Preşedintele Republicii Moldova a vizitat sediul primăriei mun. Chişinău şi a discutat cu factorii de decizie din cadrul acesteia. Vladimir Voronin a declarat că reducerile de cadre care sînt operate la Primăria Chişinău sînt doar primele de acest fel şi în viitor vor urma şi altele, urmînd a fi păstrat doar personalul necesar. Şedinţa s-a desfăşurat cu uşile închise, în lipsa consilierilor municipali şi conform declaraţiilor şefului statului în faşa presei, a avut un caracter constructiv, activitatea autorităţilor publice locale fiind întotdeauna în vizorul Preşedinţiei, deşi anterior nu era posibilă o conlucrare adecvată. Primarul general interimar Vasile Ursu a precizat că în timpul şedinţei au fost abordate chestiuni ce ţin de dezvoltarea social-economică a capitalei, care urmează a fi realizate în trei etape, prima finalizînd către Ziua Republicii, prin reconstrucţia străzii Pan Halipa şi a Complexului memorial "Eternitate". Împreună cu Preşedintele ţării şi Ministerul Finanţelor au fost stabilită necesitatea identificării surselor financiare suplimentare pentru implementarea programelor prioritare de dezvoltare a capitalei. Şeful statului s-a referit şi la necesitatea perfecţionării cadrului legislativ privind asigurarea cu spaţiu locativ, pentru legalizarea distribuirii apartamentelor sociale pentru locuitorii capitalei. Vladimir Voronin s-a declarat mulţumit de nivelul conlucrării cu conducerea Primăriei municipale, a apreciat pozitiv deschiderea centrului de informare şi consultare a populaţiei, propunînd extinderea experienţei în toate primăriile din ţară.

Perspectivele integrării europene

La 14 iulie Vladimir Voronin a convocat o şedinţă consultativă în diverse probleme legate de procesul de integrare europeană. Au participat Preşedintele Parlamentului, vicepreşedintele Parlamentului Iurie Roşca, liderul grupului parlamentar al Partidului Democrat din Moldova, Dumitru Diacov, membri ai cabinetului de miniştri şi consilieri prezidenţiali. În cadrul şedinţei a fost efectuat un schimb de opinii pe marginea ultimelor evoluţii din procesul de implementare a Planului de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană. Şeful statului a subliniat necesitatea respectării riguroase şi în termenii stabiliţi a obligaţiunilor asumate de Republica Moldova prin semnarea acestui document strategic pentru viitorul european al ţării, referindu-se în mod special la angajamentele ce ţin de asigurarea continuităţii procesului de democratizare a societăţii. Vladimir Voronin a accentuat importanţa mobilizării eforturilor tuturor subdiviziunilor şi structurilor de stat în vederea realizării reformelor stabilite în Planul de Acţiuni.

Politici economice

1. Preţurile şi inflaţia

Estimări pentru inflaţie: scumpiri in lanţ...

Pe parcursul lunii iunie IPC (indicele preţurilor de consum sau rata inflaţiei) a crescut cu 0,2%, iar cumulativ pentru primul semestru al anului rata inflaţiei a înregistrat valoarea de 7,4%. Odată cu scumpirea preţului la gazele naturale pînă la 160$/1000m3, Moldova se poate confrunta cu unii factori de risc care frînează lupta împotriva inflaţiei - ajustări de preţuri administrate şi modificări ale politicii fiscale care vor avea loc în perioada următoare. Potrivit estimărilor noastre, mai pot interveni unele ajustări ale preţurilor reglementate, in special la energie electrică, termică şi gaze; asta în condiţiile în care a fost revizuit calendarul de majorare a preţurilor la aceste utilităţi de către autorităţile de reglementare. Efectele acestor scumpiri în lanţ se vor regăsi în cheltuielile cu întreţinerea locuinţei şi, implicit, în indicele preţului de consum (IPC).

Nu este exclus că pînă în 2008, gazele naturale pentru Moldova vor fi la preţuri europene...

In acest sens, pe motiv că Guvernul nu a reuşit să semneze un acord pe termen lung cu Gazpromul, nu se exclude scenariul că pînă în 2008, gazele naturale livrate Moldovei vor fi la preţuri europene. În ceea ce priveşte energia electrică, s-ar putea să aibă loc o liberalizare completă a acestei pieţe pînă la începutul anului 2008, concomitent cu liberalizarea parţială a preţului la energie termică şi renunţarea la tariful de referinţă de nivel naţional (cca 230 lei/1GK). Chiar dacă este prea devreme, nu e de mirare faptul că Guvernul a cerut Ministerului Finanţelor să prezinte pînă la sf. lunii august proiectul legii bugetului pentru 2007.

Am putea presupune că se vor mări accizele la principalele grupe de produse supuse acestui regim, măsură care va afecta inflaţia.. În sprijinul procesului de luptă contra inflaţiei ar putea veni politica bugetară adecvată, care prin ritmicitatea cu care ar efectua cheltuielile (îndreptate, în special, către obiective productive) ar putea conduce la deficite echilibrate şi contribui la creşterea productivităţii muncii şi, implicit, la creştere economică. Pe de altă parte, la încetinirea sau chiar stoparea inflaţiei ar mai putea contribui creşterea peste aşteptări atît a preţurilor internaţionale ale ţiţeiului şi gazelor naturale, cît şi a preţurilor unor produse alimentare.

Alimentele, băuturile alcoolice şi nealcoolice, constituie peste 40% din coşul de consum...

În Moldova, alimentele, băuturile alcoolice şi nealcoolice au o pondere mare, reprezentînd peste 40% din coşul de consum, aproape dublu faţă de ponderea acestora în unele state care au aderat la UE, respectiv Cehia (20%), Slovacia (17%) şi Ungaria, cu 21%. În ceea ce priveşte întreţinerea locuinţei, proporţia preţurilor legate de aceasta în coşul de consum, deşi relativ mică comparativ cu celelalte ţări, este a doua ca valoare, după produsele alimentare. Pe de altă parte, după majorarea preţului la gaze, în cazul grupei întreţinerea locuinţei (apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili) sînt estimate valori considerabil mai mari. Aplicarea majorărilor de preţ începînd cu 1 iulie 2007 pentru unele produse cu preturi administrate, aşa cum este de aşteptat, pot conduce la creşterea mediilor lunare a ratei inflaţiei. Prognoza de 10% pentru 2006 este practic irealizabilă, bineînţeles în cazul în care nu vor ajustări substanţiale ale preţurilor administrate.

2. Politica fiscală

Avem excedent bugetar...

Potrivit datelor statistice în primul semestru al a.c. la bugetul de stat au fost acumulate venituri de bază în valoare totală de puţin peste 4 miliarde lei (cca 235 milioane euro) sau cu 17,5% mai mult comparativ cu perioada ianuarie-iunie 2005. În acelaşi timp, din contul bugetului de stat au fost efectuate cheltuieli de cca 3,73 miliarde lei sau cu 30,6% mai mult faţă de semestrul I al anului trecut. Datele arată clar că există un excedent bugetar de peste 200 milioane lei sau 0,5% din PIB.

...dar nu ştim cum să-l utilizăm

Probabil că pare destul de greu de înţeles de ce? Din logica lucrurilor o critică incorectă ar putea spune că Moldova e oricum incapabilă să cheltuiască eficient nişte bani în plus, pentru că de fiecare dată pînă acum, sumele direcţionate pentru dezvoltare, infrastructură sau reforma sistemului de sănătate şi învăţămînt s-au topit în consum (creşteri de salarii, subvenţii, programe sociale, etc.). Mergînd pe această logică, ar însemna că Moldova ar fi condamnată aprioric la ineficienţă. În realitate, nu e vorba de nici o fatalitate, ci doar de o nevoie de prudenţă, din doua motive cel puţin.

Pe de o parte, structura economiei face ca un deficit bugetar mare să ameninţe mai tare balanţa de plaţi (care este si aşa mult deficitară) şi inflaţia. Pe de alta parte, inexistenţa unei strategii fiscale pe mai mulţi ani produce salturi curioase în execuţia bugetului şi incoerenţă în planificare: un excedent bugetar a fost înregistrat şi în 2005, ca şi acum, bugetul a avut excedent fiindcă n-au fost proiecte de investiţii suficiente ori capacitatea de a le realiza. Acelaşi lucru explică, în parte, şi incapacitatea de cheltuire eficientă de care era vorba mai sus: statistica financiară arată că pe primele cinci luni a.c., cheltuielile în investiţii de capital fix au crescut lent, chiar mult mai lent decît şi în scenariile pesimiste lansate la începutul anului 2006 - cu numai 9%, faţă de 27% în primul trimestru al anului precedent şi 15% în 2004.

3. Moneda şi piaţa valutară

Leul este sensibil la şocurile internaţionale...

Pe fondul creşterii tensiunilor geopolitice, precum programul nuclear iranian, testele de rachete nord-coreene sau, în ultima perioadă a conflictului dintre Israel şi Liban, la care se mai adaugă şi majorarea preţului mondial al ţiţeiului la cca 77 USD/baril, fondurile străine (speculative sau hedge funds) au început să se retragă din tarile emergente, provocînd deprecierea monedelor acestora. Nici leul moldovenesc nu a scăpat de aceste evoluţii, euro ajungînd de la o cotaţie de 16,36 lei, în mai, la 16,85 în iulie. C-am aceiaşi situaţie s-a observat şi în evoluţia dolarului american: de la cca 13 lei/1 USD în mai, pînă la 13,3 lei/1 USD în iulie. Pînă la sfîrşitul anului, estimăm un curs fluctuant al euro, cu minime de 16,5 lei şi un prag maxim de 16,8-17 lei/1 euro, iar cotaţia dolarului ar putea varia între 13,3-13,5 lei/1 USD.

Potenţiale pericole de depreciere: datoria externă privată şi pieţele din regiune...

Ce ar putea să se întîmple în perioada imediat următoare? Dacă tot se va menţine evoluţia negativă a pieţelor financiare internaţionale, care a condus la creşterea preţului unciei de aur la un maxim al ultimilor 26 de ani, de peste 740 dolari, am putea avea de a face cu o situaţie de criză, asemănătoare celei din toamna lui 1998. De data aceasta s-ar putea ca principalele "ţinte" să fie zonele economice emergente, care au profitat în ultimii ani de intrări masive de capitaluri speculative. Un bun exemplu este Turcia, care a fost nevoită pentru a proteja lira să ridice dobînda de referinţă pînă la 22%, în timp ce forintul maghiar, spre exemplu, a înregistrat cele mai scăzute cotaţii ale ultimilor ani.

Oficialii BNM au declarat recent că avem motive să stăm liniştiţi, fluctuaţiile cotaţiilor făcînd totuşi parte din regula jocului. Pentru BNM problema nu vine din partea fondurilor speculative (fonduri care de fapt la noi nu au dat năvală), iar o eventuală sterilizare fiind destul de uşor de realizat avînd în vedere rezerva de valută a BNM de cca 640 milioane USD. Problemele pot apărea datorită creşterii explozive a datoriei externe private care a depăşit-o pe cea publică. Totuşi în ceea ce priveşte raportul leu/dolar, se pare că situaţia geopolitică actuală îi prieşte monedei americane, aşa cum o arată şi evoluţia parităţii euro/dolar, ceea ce creează premisele revenirii sale spre pragul de 12,8 lei/1 USD, nivel care nu a mai fost atins de la sfîrşitul anului trecut.

Problema transnistreană

Vladimir Voronin despre problema transnistreană

La 11 iulie Preşedintele Vladimir Voronin a ţinut o conferinţă de presă în cadrul căreia a discutat cu jurnaliştii pe marginea unei serii de probleme de ordin intern şi extern, inclusiv problema transnistreană.

Potrivit lui Voronin, majoritatea problemelor care au apărut în Moldova pe parcursul ultimului trimestru au ţinut de poziţia Chişinăului în problema transnistreană. În particular, preşedintele a menţionat că această poziţie este factorul negativ principal în relaţiile moldo-ruse, care au început să se deterioreze de la "istoria nefericită cu Memorandumul Kozak", pe care Moldova a refuzat să-l semneze în noiembrie 2003. Preşedintele Voronin s-a arătat nemulţumit de faptul că regiunea transnistreană primeşte asistenţă financiară din partea Rusiei şi de semnarea, recent, de către liderul separatist şi vice-premierul rus a unui Protocol de colaborare prin care Federaţia Rusă se angajează să asigure cu pensii şi alte beneficii sociale cetăţenii ruşi care locuiesc în Transnistria.

Voronin s-a arătat mulţumit de activitatea Misiunii UE de Asistenţă la Frontiera moldo-ucraineană, declarînd că în viitorul apropiat aceasta îşi va extinde activitatea şi spre linia de demarcaţie a regiunii transnistrene de restul Moldovei de-a lungul Nistrului. Voronin a declarat că va insista ca Misiunea UE să continue şi să fie extinsă, deoarece "sarcina Moldovei şi a comunităţii internaţionale este de a submina completamente baza economică a existenţei conducerii transnistrene", transmite Novîi Region.

În acelaşi timp, Voronin a afirmat că majoritatea întreprinderilor transnistrene mari s-au înregistrat deja la Chişinău şi a promis că chiar şi în condiţiile unei reglementări politice definitive Chişinăul va accepta "o autonomie bugetară definitivă a Transnistriei". "Sîntem în aceiaşi măsură deschişi pentru a consfinţi încă o dată prin lege drepturile de proprietate ale întreprinzătorilor transnistreni. Problema proprietăţii nu este una din cele discutabile pentru autorităţile moldoveneşti", a mai declarat Voronin în alocuţiunea sa din cadrul conferinţei de presă din 11 iulie.

Referendum în Transnistria

Referendumul cu privire la viitorul regiunii transnistrene va avea loc la 17 septembrie 2006, potrivit unei decizii a legislativului de la Tiraspol. În buletinele de vot vor fi incluse două întrebări: 1.) "Consideraţi posibilă păstrarea cursului spre recunoaşterea internaţională a Republicii Moldoveneşti Nistrene şi aderarea ulterioară a RMN la Federaţia Rusă?" şi 2.) "Consideraţi posibilă renunţarea la independenţa Republicii Moldoveneşti Nistrene şi intrarea RMN în componenţa Republicii Moldova?".

Întrebările pentru referendum au fost elaborate în baza unor propuneri din partea liderului transnistrean, Igor Smirnov. Varianta iniţială a primei întrebări se referea la posibilitatea dezvoltării unor relaţii prioritare cu Rusia. Potrivit liderului transnistrean, Igor Smirnov, citat de Olvia-press, la recomandarea experţilor ruşi această întrebare a fost însă modificată, deoarece "Rusia poate accepta în componenţa sa doar state independente".

Şi cea de-a doua întrebare se deosebeşte de formula iniţială, care era: "Consideraţi posibilă intrarea RMN în componenţa Moldovei?". În plus, dacă iniţial, potrivit deciziei Congresului VI al deputaţilor de toate nivelele ai Transnistriei din 31 martie, se preconiza desfăşurarea unui referendum cu privire la "stabilirea formulei unei convieţuiri paşnice a Transnistriei cu Republica Moldova", referendumul din 17 septembrie va fi consacrat "relaţiilor Transnistriei cu Federaţia Rusă şi cu Republica Moldova".

Smirnov s-a arătat mulţumit de decizia deputaţilor transnistreni, declarînd că referendumul va pune punct în procesul de departajare definitivă a teritoriului fostei URSS, condiţii în care Transnistria trebuie să-şi stabilească propriul vector de dezvoltare, bazîndu-se pe dorinţa poporului, transmite Olvia-press.

Într-un interviu cu agenţia rusă de ştiri Regnum.ru, preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk, a declarat că referendumul este un răspuns la "poziţia negativă care a fost adoptată de către Moldova vizavi de Transnistria, şi la care s-au alăturat Ucraina şi Uniunea Europeană". "În condiţiile unei agresiuni din exterior, cînd Moldova predică principiul deciderii sorţii Transnistriei fără participarea transnistrenilor, nu vedem altă ieşire din situaţie decît de a afla poziţia poporului transnistrean prin desfăşurarea unui referendum," a declarat Şevciuk. Acesta s-a arătat convins că transnistrenii vor da un răspuns pozitiv la prima întrebare legată de posibilitatea alipirii Transnistriei la Rusia, şi vor spune "nu" în marea lor majoritate la cea de-a doua întrebare. Întrebat de Regnum.ru cum ar fi posibilă tehnic aderarea Transnistriei la Rusia, Şevciuk a declarat că pentru aceasta nu va fi nevoie de recunoaşterea internaţională a Transnistriei, iar referendumurile din Montenegro şi, eventual, Kosovo, vor fi consfinţit principiul reglementării conflictelor prin referendum.

Anterior, atît autorităţile de la Chişinău, cît şi reprezentanţii comunităţii internaţionale, inclusiv UE şi OSCE, au declarat că nu vor recunoaşte rezultatele referendumului de la Tiraspol.

Explozie într-un maxi-taxi din Tiraspol

În dimineaţa zilei de 6 iulie, la Tiraspol, în salonul unui maxi-taxi a avut loc o explozie în urma căreia au decedat 7 pasageri, iar restul 11 pasageri au fost grav răniţi. În plus, au fost răniţi cel puţin 10 pasageri ai troleibuzului care staţiona la semafor alături de maxi-taxi. Printre decedaţi se numără o soră medicală de la spitalului militar rus din Tiraspol, precum şi doi pacificatori ruşi.

Incidentul este cel mai mare caz de pierdere de vieţi omeneşti înregistrat în regiunea transnistreană de la războiul de pe Nistru din primăvara - vara 1992 şi a marcat profund întreaga regiune, care, în ciuda faptului că se află în stare de conflict, este obişnuită cu o existenţă paşnică.

Autorităţile transnistrene au declarat ziua de 8 iulie zi de doliu. Preşedintele Vladimir Voronin şi-a exprimat condoleanţele rudelor celor morţi în incident, şi s-a oferit să ajute autorităţile transnistrene în gestionarea consecinţelor exploziei şi identificarea cauzelor acesteia. Autorităţile de la Tiraspol au respins însă oferta Chişinăului, pe motiv că acesta ar fi urmărit intenţia de a politiza ajutorul oferit. În schimb, la Tiraspol a sosit un grup de genişti ucraineni şi unul de criminalişti ruşi pentru a acorda ajutor organelor transnistrene de interne la investigarea cauzelor deflagraţiei.

Versiunea implicării serviciilor secrete moldoveneşti în producerea deflagraţiei, vehiculată iniţial de unii oficiali de la Tiraspol, a fost refutată ulterior de către şeful departamentului de securitate transnistrean, Vladimir Antiufeev. În urma unor investigaţii preliminare, acesta a declarat la 10 iulie că explozia s-a produs în baza unei bombe artizanale, care avea o altă destinaţie decît pasagerii din maxi-taxi. Antiufeev a exclus posibilitatea ca materialul exploziv folosit la pregătirea bombei să fi provenit din depozitele ruseşti de armament de la Colbasna. Cauzele şi autorii deflagraţiei nu sînt cunoscute încă.

Aşa-zisul "minister al securităţii de stat" al Transnistriei a anunţat o recompensă de 10.000 dolari SUA pentru informaţii cu privire la autorul exploziei şi persoanele care ar fi fost ţintite de aceasta. În paralel, autorităţile de la Tiraspol au declarat că vor adopta măsuri suplimentare de securitate în transportul public din regiune.

Relaţii externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

Deputatul Vlad Cubreacov, membru al delegaţiei parlamentare a Moldovei în APCE a declarat în plenul Parlamentului, că la întrevederile de la finele lunii iunie cu membrii Comisiei pentru respectarea obligaţiilor şi angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei, raportorii pentru Moldova din partea APCE au expus opinia că autorităţile Moldovei nu reuşesc să-şi îndeplinească obligaţiile asumate, activitatea în domeniu fiind puţin ineficientă, fapt ce va determina menţinerea monitorizării în continuare a Moldovei de către CE.

CEDO a condamnat Republica Moldova încă în două cazuri. În dosarul "Boicenco vs Moldova", CEDO a constatat aplicarea torturii şi tratamentelor inumane faţă de Nicolai Boicenco, anchetat de organele de drept pentru comiterea unor infracţiuni. A fost constatată şi încălcarea dreptului la libertate şi apărare, precum şi încălcarea dreptului de adresare în CEDO. Republica Moldova urmează să achite lui Boicenco 40 mii euro pentru prejudiciu moral, precum şi să acopere cheltuielile de judecată estimate la 7 mii euro.

În cazul "Gurov vs Moldova", CEDO a constatat încălcarea de către autorităţi a dreptului la proces echitabil, la examinarea cauzei civile intentate de reclamantă în instanţele moldoveneşti participînd un judecător al cărui mandat expirase. Guvernul nu a negat existenţa practicii de continuare a activităţii de către judecători pînă la adoptarea deciziei finale de către Preşedintele Republicii, fără ca o lege să reglementeze acest lucru¹. CEDO consideră că participarea judecătorului respectiv era fără fundament legal şi această practică contravine principiului conform căruia sistemul judiciar într-o societate democratică nu trebuie să depindă de puterea discreţionară a executivului. Curtea apreciază că această cauză constituie în sine o satisfacţie echitabilă suficientă pentru despăgubirea morală a reclamantei şi i-a acordat 1200 euro pentru costuri şi cheltuieli.

Republica Moldova - Uniunea Europeană

Misiunea UE de Asistenţă la Frontiera moldo-ucraineană a inaugurat un nou oficiu, cu sediul la Chişinău. Decizia a fost luată urmare a monitorizării activităţilor trans-frontaliere, cu scopul acoperirii mai mari a acestora.

La Chişinău a efectuat o vizită de lucru Eneko Landaburu, director general pentru Relaţii Externe în cadrul Comisiei Europene, funcţionar responsabil de monitorizarea implementării obiectivelor Comisiei Europene privind relaţiile sale cu toate ţările relevante din lume. Oficialul european a avut întrevederi cu Preşedintele ţării, speakerul Parlamentului, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, alţi oficiali guvernamentali. La întrevederi au fost analizate rezultatele colaborării RM-UE, inclusiv în implementarea Planului de Acţiuni. Reprezentantul UE a declarat că comunitatea manifestă interes pentru procesele ce au loc în Republica Moldova şi va continua acordarea asistenţei solicitate în diverse domenii. Rolul UE este văzut în sprijinirea deciziei autorităţilor moldoveneşti de integrare europeană, inclusiv prin instrumente politice în cadrul politicii de vecinătate. Reprezentanţii Moldovei au abordat în cadrul întrevederilor şi problema simplificării regimului de vize, a semnării unui acord de preferinţe comerciale autonome asimetrice.

În cadrul întrevederii de la Londra a viceministrului de externe al Moldovei, Valeriu Ostalep, cu consilierul Prim-ministrului Marii Britanii pentru Uniunea Europeană, Kim Darroh, s-a convenit elaborarea unui mecanism permanent de consultare cu Marea Britanie pentru a asigura implementarea cît mai eficientă a Planului de Acţiuni RM-UE. Ostalep a solicitat sprijinul Marii Britanii pentru abordarea cît mai pragmatică şi eficientă de către Republica Moldova a procesului de integrare europeană, asistenţa experţilor britanici pe problematica europeană prezentînd un interes sporit pentru Republica Moldova.

Republica Moldova - Federaţia Rusă

În pofida faptului că la etapa finală a negocierilor s-a implicat chiar Prim-ministrul Moldovei Vasile Tarlev, începînd cu 1 iulie S.A "Gazprom" va livra Moldovei gaze naturale la un preţ de 160 dolari SUA pentru 1000 m3. Acordul a fost încheiat doar pe un trimestru, negocierile asupra unui contract de lungă durată fiind continuate.

Negocierile în problema reluării exportului de vinuri în Federaţia Rusă deocamdată nu au dat rezultate şi o anumită certitudine va apărea doar la finele lunii august. Anterior reprezentanţii Rospotrebnadzor au solicitat autorităţilor Moldovei un plan de acţiuni pentru eventuala reluare a exporturilor de vinuri moldoveneşti, care a fost elaborat. De la reprezentanţii Federaţiei ruse s-a solicitat prezentarea unor parametri clari pentru determinarea calităţii vinurilor, luînd ca bază indicatorii folosiţi de Organizaţia Mondială a Viei şi Vinului.

Moldova în lume

În incinta Parlamentului Marii Britanii a avut loc o degustare de vinuri, organizată cu prilejul a vizitei de lucru la Londra a viceministrului de externe Valeriu Ostalep. Degustarea a fost organizată de Ambasada Republicii Moldova, în cooperare cu Parlamentul britanic şi cu suportul companiei britanice importatoare de vinuri produse în Moldova "FBL", al fundaţiei John Smith Trust. Lordul Dubs, preşedintele grupului de prietenie cu Republica Moldova din cadrul Parlamentului britanic, a menţionat în cadrul recepţiei că "această acţiune a constituit un act de solidaritate cu producătorii de vinuri moldoveneşti". La recepţie au fost prezenţi membrii Parlamentului britanic, reprezentanţii Ministerului britanic al afacerilor externe, instituţiilor britanice guvernamentale şi ne-guvernamentale, ai mass-media şi misiunilor diplomatice acreditate la Londra.