versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Tendinţe macroeconomice în 2006... şi prognoze, Iurie Gotişan
Integrarea europeană rămîne prioritară pentru Republica Moldova, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Remanieri

Parlamentul a aprobat cererea de demise a judecătorului Curţii Supreme de Justiţie Vasile Tataru.

1.2. Acte legislative

• Codul audiovizualului. Documentul adoptat în lectură finală a inclus mai multe amendamente avînd menirea conformării documentului cu rigorile europene şi recomandările expuse de experţii CE, OSCE, ai organizaţiilor neguvernamentale în domeniu. Conform autorilor, majoritatea opiniilor şi propunerilor au fost luate în consideraţie, constatări cu care nu au fost de acord reprezentanţii unor fracţiuni parlamentare de opoziţie. Discuţiile cele mai aprinse şi contradictorii au vizat procedura de constituire a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, a Consiliului de observatori ai Companiei "Teleradio-Moldova", precum şi reglementările vizînd funcţionarea instituţiilor publice locale ale audiovizualului. Majoritatea parlamentară a încercat să evite instituirea unor proceduri speciale de selectare şi numire în funcţie a candidaţilor în structurile administrative respective, însă opoziţia a insistat asupra necesităţii aprobării candidaturilor prin majoritate calificată (3/5) de voturi ale deputaţilor în Parlament.

• Legea pentru completarea art.16 din Codul civil. Se introduc norme detaliate, conform cărora, ńuantumul despăgubirilor pentru prejudiciul moral trebuie sa fie necesar şi rezonabil, şi să se determine, ţinindu-se cont de: - caracterul informaţiilor răspîndite; - sfera de răspîndire a informaţiilor; - impactul social asupra persoanei; - gravitatea şi întinderea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate; - proporţionalitatea între acordarea despăgubirilor şi gradul în care reputaţia a fost lezată; - gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului; - măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate etc. Deputaţi din opoziţie au insistat asupra determinării unui cuantum maxim al despăgubirilor, din motivul că lipsa unor astfel de prevederi determină sancţionarea unor mass-media ce publică materiale cu conţinut critic şi aduc la falimentarea acestora. Documentul respectiv are menirea de a contribui la implementarea recomandărilor CE privind sancţionarea pentru defăimare.

• Legi privind ratificarea unor acte internaţionale ce prevăd abolirea pedepsei capitale. Au fost ratificate Protocolul Nr.13 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, privind abolirea pedepsei cu moartea in toate circumstanţele, precum şi al doilea Protocol facultativ la Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice privind abolirea pedepsei cu moartea.

• Legea cu privire la principiile de bază şi la mecanismul de reglementare a activităţii de antreprenoriat. Esenţa documentului constă în reducerea reglementării excesive a activităţii de antreprenoriat şi stabilirea unor principii noi referitoare la apariţia şi adoptarea reglementărilor în domeniu. Conform conceptului inclus, reglementări normative reduse vor fi incluse în legi şi în acte adoptate de Guvern, iar actele legislative în vigoare care permiteau autorităţilor publice să reglementeze diverse domenii de activitate în sfera antreprenoriatului urmează a fi revizuite. Documentul continuă reforma regulatorie iniţiată prin "Legea ghilotinei" şi face parte din Planul de Acţiuni UE-RM.

• Legea privind organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective, a comisiilor pentru consultări şi negocieri colective la nivel ramural şi teritorial. Documentul stabileşte statutul juridic, modul de organizare şi funcţionare a organelor tripartite al parteneriatului social. Comisiile nominalizate se constituie în scopul soluţionării problemelor ce ţin de domeniul muncii şi a celor social-economice, precum şi în scopul dezvoltării parteneriatului social la nivel naţional, ramural şi teritorial. Reprezentanţii opoziţiei au solicitat revizuirea modului de conducere a Comisie naţionale şi atribuirea pentru deciziile acesteia a unui caracter juridic, însă majoritatea parlamentară a respinse respectivele propuneri, păstrînd dispoziţiile conform cărora conducerea şi secretariatul Comisiei sînt asigurate de reprezentantul Guvernului.

• Legea pentru modificarea şi completarea Codului electoral. Legea derivă din Planul de activitate al Parlamentului pentru asigurarea îndeplinirii recomandărilor CE şi înlătură o serie de neajunsuri expuse în expertizele OSCE/CE asupra Codului electoral şi alegerilor din Republica Moldova. Proiectul iniţial a fost elaborat de către Comisia Electorală Centrală în colaborare cu Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT. De notat că în varianta finală a documentului nu au fost abordate o serie de probleme principiale indicate în expertizele CE/OSCE; - revizuirea sistemului electoral; revizuirea pragului electoral pentru candidaţii independenţi; - asigurarea reprezentării minorităţilor naţionale; - asigurarea participării la votare a cetăţenilor aflaţi peste hotare (informaţii mai detaliate la tema proiectelor propuse în acest scop de ADEPT sînt expuse pe www.e-democracy.md).

• Legea pentru modificarea unor acte legislative în domeniul justiţiei. Şi această lege derivă din Planul de activitate al Parlamentului pentru asigurarea îndeplinirii recomandărilor CE la capitolul independenţa şi consolidarea capacităţilor justiţiei. Sînt modificate mai multe legi care reglementează statutul judecătorului, organizarea judecătorească, activitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), a colegiilor de calificare şi disciplinare etc. Conform aceleiaşi legi, în termen de 3 luni urmează a fi organizate alegeri noi pentru funcţia de Preşedinte al CSM, deoarece în redacţia nouă, se interzice Preşedintelui CSM, Procurorului General şi Ministrului Justiţiei să deţină funcţia de preşedinte al CSM.

• Legea pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. Documentul aduce prevederile CPC în concordanţă cu recomandările experţilor internaţionali, constituind unul din punctele aceluiaşi Plan de activitate pentru îndeplinirea recomandărilor CE.

• Legea privind instituirea autorităţilor administraţiei publice locale de sector în mun. Chişinău. Legea privind administraţia publică locală, Legea privind organizarea administrativ-teritorială şi Codul electoral au fost modificate cu scopul de institui consilii şi primării de sector în mun.Chişinău. Aceste autorităţi vor fi create după alegerile locale generale din anul 2007 şi în competenţa lor vor fi acordate funcţii exercitate în prezent de preturile sectoarelor, precum şi atribuţii delegate din competenţa actuală a primăriei şi consiliului municipal. Legea stabileşte că sectoarele constituie subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiului Chişinău. Documentul a fost elaborat şi adoptat în grabă, fără consultare publică adecvată, iar imperfecţiunea unor norme incluse şi lipsa de experienţă necesară în administrarea sectorială a capitalei poate genera mai multe probleme la aplicarea legii.

• Legea pentru modificarea Codului de procedură penală. Codul este adus în concordanţă cu recomandările experţilor CE şi în cuprinsul lui sînt efectuate mai multe modificări rezultate din practica de aplicare a legislaţiei procesual-penale pe parcursul ultimilor 3 ani. Sînt revizuite prevederile referitoare la aplicarea arestului preventiv şi la deţinerea persoanei în stare de arest pe parcursul examinării cauzei penale.

• Legea pentru completarea articolului 4 din Legea ocrotirii sănătăţii. Legea iniţiată încă la finele anului 2004 interzice instituţiilor medicale private să activeze pe teritoriul instituţiilor publice din sfera sănătăţii. La discutarea în prima lectură a proiectului fracţiunile de opoziţie l-au apreciat ca discriminatoriu şi capabil să aducă la falimentarea instituţiilor medicale private care nu dispun de resursele necesare pentru a construi un sediu. În calitate de argument împotriva modificării a fost invocat faptul că mai multe instituţii au încheiate contracte de arendă, au adus îmbunătăţiri considerabile sediilor instituţiilor medicale, precum şi faptul că anterior Ministerul Sănătăţii condiţiona eliberarea licenţelor de activitate în domeniu de arendarea spaţiilor în instituţiile medicale publice. Se presupune că poziţia dură a majorităţii parlamentare a fost determinată de faptul că la una din recentele şedinţe consacrate combaterii corupţiei Preşedintele RM s-a declarat nemulţumit de dezbaterile la temă din Parlament, solicitînd spicherului să ia măsuri pentru limitarea acestor tipuri de discuţii "prin adoptarea unei legi organice".

• Legea privind organizarea şi funcţionarea pieţelor produselor agricole şi alimentare. Documentul final a înglobat şi prevederile proiectului legii privind organizaţiile interprofesionale pe produse agroalimentare, stabilind cadrul juridic privind formarea şi organizarea pieţelor produselor agricole şi alimentare de către persoanele fizice şi juridice, care produc, depozitează, prelucrează şi/sau comercializează aceste produse pe pieţele interne şi/sau externe, precum şi reglementările privind înfiinţarea şi funcţionarea organizaţiilor interprofesionale pentru un produs sau grup de produse agroalimentare.

• Legea pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2006. Documentul adoptat de majoritatea parlamentară în două lecturi concomitent stabileşte majorarea părţii de venituri a bugetului de stat cu 737 milioane de lei. Partea de cheltuieli este majorată cu 513 milioane de lei. Deficitul general al bugetului de stat va constitui 110,5 milioane de lei. Modificările sînt determinate de acumularea unor venituri suplimentare (impozitul pe venit, impozite interne, TVA la import, accize), obţinerea unor granturi şi credite externe. Critica argumentată a deputaţilor de opoziţie a vizat: - alocarea unor sume considerabile pentru obiecte administrative şi de infrastructură administrate de Guvern şi Preşedinţie (alocarea a peste 24 milioane de lei pentru lucrări de reconstrucţii şi dotare în sediile Preşedinţiei, Guvernului, a vilei de odihnă şi reşedinţei Preşedintelui ţării; suplimentarea Fondului de rezervă al Guvernului cu 20 milioane de lei, acesta fiind deja epuizat de executiv ş.a.). Fracţiunile parlamentare de opoziţie au menţionat lipsa unor priorităţi clare în distribuirea resurselor acumulate cu greu în buget, irosirea banilor publici în reconstrucţii ineficiente; lipsa capacităţilor de estimare reală a veniturilor bugetare şi diminuarea intenţionată a acestora la aprobarea legii bugetului anual etc.

• Legea pentru prelungirea termenului de conformare a instituţiilor private de învăţămînt cerinţelor legislaţiei în domeniu. Parlamentul a prelungit cu 1 an termenul de reînregistrare a instituţiilor de învăţămînt privat, pentru a le permite să realizeze cerinţele stipulate î acest sens de Legea învăţămîntului: - plafon minim al capitatului statutar (1 milion, 500 mii şi 300 mii lei); - deţinerea cu titlu de proprietate a sediilor, bazei materiale pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ (săli de studii, laboratoare bibliotecă dotată cu fond de carte adecvat). Cu puţin timp în urmă majoritatea parlamentară a respins propunerea unor deputaţi din opoziţie a liberaliza cerinţele respective şi de a permite instituţiilor private să închirieze sedii.

• Legea cu privire la neaplicarea temporară a majorării de întîrziere la plata TVA pentru producătorii agricoli. Documentul stabileşte că prin derogare de la prevederile Codului fiscal, organele fiscale nu vor aplica (nu vor calcula) producătorilor agricoli, pînă la 1 noiembrie 2006, majorări de întîrziere pentru restanţele admise la plata TVA. Executivul a motivat respectiva propunere prin situaţia dificilă din sectorul agricole, influenţată puternic de imposibilitatea exportului de producţia agroalimentară şi vinicolă în Federaţia Rusă, situaţia care a lipsit producătorii agricoli de mijloacele băneşti necesare pentru achitarea TVA. Deputaţii de opoziţie au calificat această propunere a Guvernului drept dovadă a eşecului implementării deciziei de introducere a TVA în domeniul agricol, situaţie asupra căreia au atenţionat anterior, însă guvernarea le-a ignorat argumentele.

• Legea cu privire la măsurile de protecţie socială a populaţiei în legătură cu majorarea tarifelor la gazele naturale. Documentul a fost adoptat în scopul asigurării protecţiei sociale a populaţiei în legătură cu majorarea tarifelor la gazele naturale. Se prevede compensarea pe perioada de pînă la 31 martie 2007, a cheltuielilor pentru volumul de pînă la 30 m3 de gaze naturale pentru un apartament (casă) lunar tuturor categoriilor de consumatori casnici. Compensaţiile vor acoperi 50 la sută din diferenţa dintre mărimea tarifului nou-stabilit la gazele naturale şi cel la situaţia de pînă la 1 iulie 2006 (suma pentru un consumator va constitui circa 11 lei lunar). Cheltuielile pentru compensarea populaţiei vor fi acoperite prin transfer din mijloacele bugetului de stat, nemijlocit către S.A. "Moldova - Gaz".

• Legea pentru modificarea unor acte legislative - bazele politicii fiscale pentru anul 2007. Sînt modificate peste 70 de legi, fiind stabilite reglementări noi referitoare la politica fiscală în anul bugetar 2007. Deşi se includ unele facilităţi referitoare la impozitarea venitului, efectul acestora este puternic diminuat de introducerea unei taxe rutiere noi, de păstrarea cotei majore a impozitului pentru persoanele fizice, prin anularea scutirilor de TVA stabilite anterior pentru construcţia de locuinţe sociale.

• Legea privind identificarea şi înregistrarea animalelor. Sînt stabilite principiile de bază ale organizării şi desfăşurării activităţii privind identificarea şi înregistrarea animalelor din specia bovină, ovină, caprină, porcină, ecvină, cu excepţia celor sălbatice. Înregistrarea se va efectua într-un Registru care va cuprinde datele, în format electronic, despre exploataţiile, animalele identificate din exploataţia respectivă şi mişcarea acestora, setul de documente veterinare eliberate proprietarului sau deţinătorului exploataţiei. Documentul, care face parte şi din Planul de acţiuni UE-RM (PAUERM) are menirea de a asigura controlul în domeniu şi aducerea legislaţiei naţionale în corespundere cu reglementările europene.

• Legea privind protecţia animalelor folosite în scopuri experimentale sau în alte scopuri ştiinţifice. Sînt date definiţiile noţiunilor utilizate în domeniu se stabileşte aplicarea legii la folosirea animalelor în scopuri experimentale: - obţinerea, fabricarea, testarea calităţii, a eficacităţii şi a siguranţei medicamentelor, alimentelor şi ale altor substanţe sau produse, pentru evitarea, prevenirea, diagnosticarea sau tratarea unor boli, afecţiuni ori a altor anormalităţi sau a efectelor acestora asupra omului, animalelor ori plantelor şi evaluarea, depistarea, reglarea sau modificarea condiţiilor fiziologice la om, animale sau plante; protecţiei mediului natural în interesul sănătăţii şi bunăstării umane şi animale. Documentul este conform reglementărilor comunitare în domeniu.

• Legea pentru modificarea art. 82 din Codul muncii. Sînt modificate prevederile recent intrate în vigoare (Legea Nr.8/2006, intrată în vigoare la 2.06.2006), care stabileau posibilitatea încetării contractelor de muncă cu pensionarii şi persoanele ce au atins vîrsta de pensionare. Intrarea în vigoare a respectivelor prevederi au provocat discuţii aprinse şi o reacţie socială negativă puternică (s-au atestat şi cazuri de concediere a angajaţilor din forţele armate, care au condiţii preferenţiale de pensionare), fapt care l-a determinat pe Preşedintele ţării să convoace şedinţe speciale la temă şi să declare că "modificările îi vizează numai pe conducători", în rest acestea fiind conforme standardelor internaţionale şi naţionale în domeniul dreptului la muncă. După cum au atenţionat deputaţii din opoziţie, prevederile respective nu stabileau anume ceea ce a declarat şeful statului şi Guvernul a fost impus să prezinte de urgenţă modificări pentru conformarea legii organice adoptate de Parlament cu respectivele idei. Art.82 lit.i) din Codul muncii a fost expus în redacţie ce stabileşte încetarea raporturilor de muncă în legătură cu atingerea a vîrstei de 65 de ani de către conducătorul unităţilor de stat sau cu capital majoritar de stat. Persoanele eliberate astfel din serviciu vor putea fi angajate pe o durată determinată. Un proiect la aceeaşi temă, care însă propunea excluderea oricăror discriminări şi concedieri pentru motivele expuse, înaintat cu mai mult timp în urmă de către un grup de deputaţi din opoziţie nu a fost susţinut de majoritatea parlamentară, care nu i-a acordat atenţia cuvenită şi nu l-a pregătit spre examinare în şedinţă plenară. Legea adoptată nu a inclus reglementări care să stabilească soluţii pentru cazurile deja epuizate în cele 2 luni de aplicare a normei anterioare, persoanele concediate astfel rămînînd fără posibilităţi de contestare.

• Hotărîrea privind instituirea Comisiei speciale pentru controlul şi monitorizarea procesului de executare a legislaţiei ce ţine de gestionarea terenurilor proprietate publică a statului de către Guvernul Republicii Moldova. Formarea Comisiei este determinată de necesitatea verificării respectării prevederilor legislaţiei care reglementează relaţiile din sfera folosirii şi protecţiei fondului funciar al statului, fiind motivată de frecventele iniţiative ale Guvernului privind stabilirea suprafeţelor cu regim juridic special, schimbarea unor terenuri şi alte situaţii în cadrul cărora se constată multiple încălcări referitoare la gestionarea neconformă destinaţiei a terenurilor. În termen de 6 luni, Comisia specială va verifica: - respectarea de către Guvern a prevederilor Codului funciar; - eficienţa monitorizării de către oficiile teritoriale a Guvernului a respectării de către consiliile raionale şi municipale a prevederilor Codului funciar; - legalitatea deciziilor privind schimbarea destinaţiei terenurilor şi în special scoaterea terenurilor din circuitul agricol; - legalitatea actelor care au servit drept temei la înstrăinarea terenurilor proprietate publică.

• Pachetul de legi privind reforma în domeniul autonomiei locale. Pornind de la recomandările CE şi a unor instituţii internaţionale specializate în domeniu, comisia parlamentară specială constituită în acest scop a elaborat trei proiecte de acte legislative, pe care Parlamentului le-a adoptat în prima lectură şi urmează să le remită pentru expertiză la CE: 1. Proiectul legii privind descentralizarea administrativă. Documentul propune stabilirea cadrului general de reglementare a descentralizării administrative, pe baza principiilor şi regulilor de delimitare a domeniilor de activitate între autorităţile publice centrale şi locale. Sînt propuse competenţele delegate de stat autorităţilor publice locale de nivelul I şi II, activităţi care sînt gestionate de autorităţile publice locale: obligatoriu, opţional sau delegate. 2. Proiectul legii privind administraţia publică locală. Se propune o nouă redacţie a legii privind administraţia publică locală, care să modifice reglementările actuale referitoare la competenţa autorităţilor publice locale; auditul intern al acestora; transparenţa activităţii consiliilor locale ş.a. 3. Proiectul legii pentru modificarea unor acte legislative din domeniul finanţelor locale. Documentul propune ca întreaga sumă a impozitului pe bunurile imobiliare să rămînă la autorităţile administraţiei publice locale de nivelul I, precum şi transferarea pentru autorităţile locale de nivelul I şi II a 100% din suma impozitului pe venitul persoanelor juridice din teritoriul administrat. De asemenea, este prevăzută o creştere, de la centru în teritoriu, a defalcărilor din sursele acumulate în fondul rutier. Noile modificări au menirea de a asigura pe viitor implementarea treptată a principiului autonomiei în domeniul finanţelor locale, conform principiilor constituţionale şi recomandărilor Consiliului Europei, ale altor organisme internaţionale.

• Proiectul legii cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Se propune stabilirea bazelor juridice şi organizaţionale ale activităţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie, determinarea autorităţilor abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a fenomenului, reglementarea procedurii de sesizare şi soluţionare a cazurilor de constrîngere. Deşi l-au votat, reprezentanţii fracţiunii majoritare au criticat proiectul, declarînd că legislaţia în vigoare permite luarea măsurilor pentru prevenirea şi sancţionarea violenţei familiale, iar implementarea legii va genera cheltuieli sporite de la buget.

• Proiectul Legii privind statutul ofiţerului de urmărire penală. Se propune reglementarea statutului persoanei care exercită urmărirea penală şi consolidarea principiilor ce guvernează respectiva activitate (independenţă, legalitate, egalitate şi prezumţia nevinovăţiei).

• Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova. Deşi este anunţat ca unul din punctele Programului de ajustare a legislaţiei la recomandările CE, mai multe prevederi din proiect au provocat critici din partea deputaţilor de opoziţie, care l-au apreciat chiar în stare să contribuie la transformarea SIS în poliţie politică. Trezesc îngrijorare prevederile care atribuie SIS dreptul de a verifica candidaţii şi titularii la funcţii publice, dreptul de a aplica avertismente oficiale, de a cita orice persoană, de a motiva refuzurile de angajare etc.

1.3. Control parlamentar. Declaraţii

Audieri

Deşi a expirat deja a 7-a lună a anului, Primul-ministru a prezentat Parlamentului o informaţie axată în temei pe datele privind situaţia social-economică în trimestrul I al anului 2006. Conform raportului, evoluţia indicatorilor social-economici confirmă menţinerea stabilităţii macroeconomice, consolidarea disciplinei financiare, onorarea obligaţiunilor externe şi, în general, asigurarea creşterii economice. Evoluţia dezvoltării economiei naţionale a fost determinată de influenţa mai puţin favorabilă a factorilor externi, factori consideraţi de origine preponderent politică, cu intenţii pronunţate de blocare, şantaj sau diversiuni economice (acţiunile de limitare a accesului producţiei agroalimentare pe piaţa Rusiei, sistarea livrărilor de energie electrică, blocarea importului produselor viti-vinicole). Majorarea preţurilor la gaze şi barierele la export pe pieţele tradiţionale a producţiei agricole şi, în special, vinicole au condus la generarea unui "şoc" extern care, în mod direct (prin majorarea cheltuielilor de producere) şi indirect (prin intensificarea aşteptărilor inflaţioniste), au contribuit la creşterea inflaţiei. Preţurile de consum s-au majorat cu 7,4%, ritmurile înregistrînd o creştere cu 2,7 puncte procentuale comparativ cu perioada respectivă a anului 2005. Cursul de schimb al monedei naţionale pe parcursul primelor 6 luni a marcat o depreciere, în termeni nominali, faţă de dolarul SUA de 3,6%. S-a evidenţiat dependenţa economiei de factorii externi: în ianuarie-mai 2006 exporturile s-au micşorat cu 10,6%, iar importurile au crescut cu 14,4%. Volumul producţiei fabricate de întreprinderile industriale în primul semestru al anului 2006 a înregistrat o descreştere de 6,4% (în preţuri comparabile) faţă de 6 luni 2005. Blocarea exporturilor a frînat procesul de îmbuteliere şi exportul vinului, ceea ce a determinat o scădere a volumului producţiei vinicole cu 42,4% faţă de perioada similară a anului trecut. În acelaşi timp, a crescut volumul producţiei la întreprinderile care fabrică ciment, var şi ipsos, produse textile, încălţăminte; produc şi distribuie energie electrică etc.

Întrebări şi interpelări

Deputatul PDM Vladimir Filat a solicitat Procuraturii Generale să efectueze un control referitor la aplicarea de către angajaţii organelor de drept a torturii şi tratamentelor inumane. Autorul interpelării invocă agravarea situaţiei în domeniu, precum şi înregistrarea recentă a unui caz de deces al persoanei maltratate.

Deputatul AMN Veaceslav Untilă a cerut Procuraturii generale şi SIS să investigheze cauzele agravării situaţiei pe piaţa financiar-bancară, invocînd în acest sens unele publicaţii din regiunea transnistreană, care anunţau existenţa unui plan menit să agraveze situaţia respectivă în Republica Moldova.

Deputatul PCRM Nicolai Guţul a solicitat Procuraturii generale să investigheze cazurile de profanare a monumentelor ostaşilor Armatei Sovietice din raionul Glodeni.

Deputatul Igor Clipii a cerut Procuraturii generale să investigheze cazul profanării cimitirului ostaşilor români deschis recent în localitatea Ţiganca, declarînd că recentele cazuri de vandalism demonstrează caracterul nociv al politicii naţionale promovate de guvernare, care instigă persoane neechilibrate moral să desfăşoare activităţi păgubitoare.

Deputatul AMN Valeriu Cosarciuc a cerut Procuraturii investigarea cazurilor de denigrare a conducătorilor unor instituţii superioare de învăţămînt de către un grup de comsomolişti care acuză respectivii conducători de abuzuri şi încălcare a legislaţiei, în lipsa unor probe concludente în acest sens.

Alocuţiuni

Finalizarea sesiunii de vară

În alocuţiunile sale finale, reprezentanţii fracţiunilor de opoziţie au apreciat ca insuficiente măsurile întreprinse de guvernare pentru ameliorarea situaţiei din ţară. Reprezentanţii AMN şi ai PSL au criticat dur guvernarea pentru situaţia din economie, sfera socială, justiţie, mass-media, drepturile omului şi libertăţile democratice, politica naţională. Fracţiunile PDM şi PPCD au reproşat guvernului şi majorităţii parlamentare că au o reacţie negativă faţă de proiectele opoziţiei, nu manifestă acelaşi spirit de colaborare în toate domeniile, limitîndu-se la capitolele prestabilite în procesul de negociere pentru alegerea şefului statului. În acelaşi timp, reprezentanţii "opoziţiei constructive" s-au declarat satisfăcuţi de ritmul de promovare a reformelor în domeniile principale: justiţie, mass-media, participare la control asupra organelor de securitate, electorale, de control, autonomia locală etc. Fracţiunea PPCD consideră că din cele 10 condiţii înaintate pentru alegerea Preşedintelui RM, în linii mari, a rămas neîndeplinită doar una - reformarea procuraturii şi organelor de drept, aceasta urmînd a se produce pînă la finele anului.

Alocuţiunea de încheiere a spicherului Parlamentului a conţinut o trecere în revistă a principalelor realizări din cele 6 luni de activitate, Marian Lupu declarînd că în această perioadă s-a făcut mai mult decît în cei 11 ani care au trecut de la aderarea Moldovei la Consiliul Europei. Accentul principal al activităţii deputaţilor s-a axat pe realizarea priorităţilor incluse în planul de Acţiuni UE-RM, programul de implementare a recomandărilor CE, continuarea reformei regulatorii şi menţinerea politicii de dezvoltare socială. Şeful legislativului a adus o serie de critici la adresa Guvernului, care nu depune suficiente eforturi pentru implementarea Planului de acţiuni UE-RM şi a anunţat că începînd cu luna octombrie Parlamentul nu va examina iniţiativele ce nu vor expertizate din punct de vedere al corespunderii cu prevederile aquis-ului comunitar, al corespunderii cerinţelor anticorupţie. Un capitol aparte din discursul spicherului s-a referit la cooperarea cu societatea civilă, Marian Lupu apreciind pozitiv procesul respectiv, în cadrul căruia au fost recepţionate deja peste 35 de contribuţii, din partea a 9 ONG-uri. În particular, au fost apreciate înalt contribuţiile profesioniste ale Institutului de Politici Publice; Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, Centrul Independent de Jurnalism, CREDO, CAPC şi "IDIS-Viitorul", care au participat nemijlocit la scrierea sau expertizarea textelor de legi.

Alocuţiunea Preşedintelui APCE

La 27 iulie, Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei Rene Van Der Linden, a rostit o alocuţiune în plenul Parlamentului. Oficialul european a salutat progresele realizate în procesul de racordare la recomandările CE, însă a sugerat şi faptul că implementarea documentelor adoptate lasă mult de dorit, iar funcţionarea unor instituţii democratice trezeşte îngrijorare. El a remarcat că problema transnistreană nu poate servi drept scuză pentru a nu îndeplini obligaţiunile şi angajamentele benevol asumate faţă de Consiliul Europei. Preşedintele APCE consideră că procesele şi instituţiile democratice din Moldova au în continuare nevoie de reforme importante şi a remarcat în special: funcţionarea partidelor politice; mass-media; justiţia; drepturile omului şi ale minorităţilor; traficul de fiinţe umane; autonomia locală; libertăţile politice; corupţia. El a apreciat ca neconformă practicilor şi recomandărilor CE lipsirea liderului fracţiunii parlamentare a AMN de dreptul de a face parte din delegaţia Moldovei la APCE, persecutarea unor reprezentanţi ai opoziţiei din UTA Găgăuzia ş.a. Monitorizarea Moldovei din partea CE va continua şi se va axa pe implementarea actelor aprobate, etapă mult mai importantă ca simpla adoptare a actelor legislative. Linden a amintit că procesul de monitorizare din partea CE este un instrument important al APCE în vederea acordării de asistenţă statelor membre, şi atît timp cît un stat nu îndeplineşte cu brio angajamentele asumate, ar fi cazul ca el singur să ceară continuarea procesului de monitorizare.

Declaraţii

Parlamentul a adoptat o declaraţie în cuprinsul căreia şi-a exprimat îngrijorarea profundă în legătură cu intenţia administraţiei ilegale de la Tiraspol de a desfăşura în luna septembrie un referendum cu privire la independenţa regiunii. Potrivit declaraţiei legislativului, acţiunea contravine prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi normelor dreptului internaţional. Este condamnat faptul că referendumul este declarat în perioada blocării procesului de negocieri, cînd complexul de măsuri la hotarul moldo-ucrainean a început să se soldeze cu rezultate pozitive. Documentul reiterează statutul de neutralitate permanentă al Moldovei şi confirmă cursul politic actual de neaderare la careva blocuri militare.

Fracţiunea PPCD a dat citire unei declaraţii prin care îşi exprimă dezacordul în legătură cu introducerea forţată în instituţiile de învăţămînt a cursului de istorie integrată, apreciind această decizie ca abuzivă, promovată cu scopul ascuns de a distruge colaborarea între forţele politice ce au ajuns în 2005 la consensul parlamentar. Creştin-democraţii dezaprobă elaborarea şi discutarea tainică a manualelor respective, invocînd şi încălcarea legislaţiei internaţionale şi naţionale, a recomandărilor CE în domeniu. Autorii declaraţiei subliniază necesitatea reluării dialogului dintre guvernare şi reprezentanţii celuilalt curent de opinie, care întruneşte o susţinere considerabilă în societate.

Fracţiunea AMN a difuzat o declaraţie prin care condamnă deciziile guvernării de a limita abuziv numărul de locuri la studii în instituţiile superioare de învăţămînt, decizie a cărei aplicare a limitat autonomia universitară şi a lipsit mai mulţi tineri de posibilitatea de studia în domeniul preferat, în timp ce mii de locuri recomandate de autorităţi au rămas nesolicitate. Limitarea numărului de studenţi ce pot studia la numite specialităţi pe bază de contract ester apreciată de către AMN drept continuare a politicii de suprimare a sferei private, recentele decizii în sfera medicinii şi învăţămîntului privat ilustrînd respectivele afirmaţii.

Deputaţii din Partidul Social Liberal au difuzat o declaraţie prin care se solidarizează cu protestul şi revendicările înaintate Parlamentului de către Asociaţia Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici, în legătură cu adoptarea unor modificări în Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Victimele represiunilor şi deputaţii de opoziţie apreciază respectivele modificări ca ineficiente şi solicită Preşedintelui Republicii să nu promulge respectivul document şi să-l remită Parlamentului pentru a lua în consideraţie propunerile referitoare la: - restituirea terenurilor; stabilirea unui mecanism clar de estimare a valorii averii ce nu poate fi restituită; - stabilirea resurselor bugetare pentru plata compensărilor; - acordarea compensaţiilor morale.

Guvern

2.1. Numiri şi remanieri

Guvernul a aprobat demisia viceministrului afacerilor interne, şeful Departamentului Carabinieri Ion Cozma, a directorului general al Biroului Naţional Migraţiune Olga Poalelungi şi a adjunctului acesteia Ion Moraru.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la condiţiile de salarizare a angajaţilor civili din organele apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice. Documentul stabileşte condiţiile specifice de remunerare, generate de punerea în aplicare a noii Legi privind salarizarea în sectorul bugetar.

Hotărîrea cu privire la unele măsuri de protecţie a consumatorilor. Se interzice importul producţiei de origine animală neambalată, neetichetată, fără date despre producător şi importator; a unor produse de origine animală congelate. Serviciul Vamal va efectua devamarea produselor de origine animală doar în depozitele specializate.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

În cadrul reuniunii şefilor misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare peste hotare, Primul-ministru Vasile Tarlev a reiterat cele mai importante realizări pe plan extern: - semnarea Planului de Acţiuni RM-UE; - deschiderea Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău; - asistenţa la Frontiera dintre Moldova şi Ucraina acordată de Misiunea UE; - obţinerea calităţii de membru cu drepturi depline al Procesului de Cooperare în Europa de Sud-est (SEECP); - exercitarea mandatului de Preşedinte al GUAM, care a fost transformată într-o organizaţie internaţională regională; - elaborarea şi adoptarea Planului individual de Acţiuni al Parteneriatului cu NATO (IPAP); - iniţierea negocierilor pentru aderarea RM la Acordul Central European de Liber Schimb (CEFTA); - reluarea relaţiilor cu FMI şi restructurarea datoriilor Clubului de la Paris. În calitate de priorităţi premierul a indicat: - întreprinderea acţiunilor care ar accelera procesul de integrare europeană a RM; - facilitarea regimului de vize pentru cetăţenii Moldovei; - îmbinarea mai eficientă a posibilităţilor diplomaţiei bilaterale cu cele ale diplomaţiei multilaterale, a aspectului economic al diplomaţiei cu cel politic; - reintegrarea ţării şi reglementarea conflictului transnistrean; - consolidarea poziţiilor Moldovei pe pieţele economice: regională, europeană, internaţională; - eficientizarea activităţii în organizaţiile internaţionale şi europene, în special Consiliul Europei şi ONU; - utilizarea tuturor oportunităţilor de obţinere a asistenţei tehnice, intelectuale, financiare în scopul ajustării la standardele juridice, economice, financiare, structurale, sociale ale UE; - promovarea imaginii pozitive a Moldovei peste hotare.

În cadrul conferinţei televizate desfăşurate la Guvern cu participarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, s-a anunţat că toate raioanele au elaborat şi aprobat programe locale de gazificare şi alimentare cu apă şi canalizare. Gradul de gazificare a raioanelor variază, cota maximă atingînd 100% în raioanele Criuleni, Taraclia, UTA Găgăuzia, municipiile Chişinău şi Bălţi. Nivelul cel mai scăzut de gazificare se înregistrează în raioanele Soroca şi Ungheni. La 1 ianuarie 2006 erau gazificate 614 localităţi, ceea ce constituie circa 40 la sută din numărul total a localităţilor din ţară. La moment, se finalizează lucrările de construcţie a gazoductelor spre 33 de unităţi administrative. În total, pe parcursul anului 2006 se preconizează gazificarea a cel puţin 190 de localităţi. Reprezentanţii administraţiei publice locale au comunicat că în raioane se implementează un set de măsuri complexe care au drept scop restabilirea şi dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare. Prim-ministrul a cerut administraţiei publice locale să reactualizeze în decurs de 2 luni programele locale de aprovizionare cu apă potabilă şi de canalizare, în vederea impulsionării acestui proces.

La şedinţa Guvernului din 26 iulie, Primul-ministru a declarat că miniştrii şi alţi funcţionari riscă să fie eliberaţi din funcţie "dacă nu vor contribui la implementarea Planului de Acţiuni RM-UE". Vasile Tarlev consideră că mai multe ministere manifestă puţin interes faţă de integrarea în UE, nu manifestă interes pentru colaborarea cu reprezentanţele diplomatice ale Republicii Moldova peste hotare.

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a aprobat majorarea tarifului la gazele naturale cu 50,4%. Preşedintele SA "Moldova-Gaz", Ghenadi Abaşkin, s-a arătat nesatisfăcut de noile tarife aprobate de către ANRE, deoarece a cerut o majorare cu 55-60 la sută a preţului.

La 19 iulie staţiile PECO au majorat cu aproape 7% preţul la benzină şi cu circa 3% preţul la motorină, aceasta fiind a treia scumpire a carburanţilor din anul 2006. Majorarea este argumentată prin scumpirea ţiţeiului şi a derivatelor acestora la bursele mondiale. Anterior Primul-ministru a declarat că pentru producătorii agricoli preţul la motorină nu va creşte, iar odată cu deschiderea terminalului petrolier de la Giugiuleşti, preconizată iniţial pentru luna aprilie, apoi iunie, preţul la carburanţi va fi menţinut.

Ministerul Educaţiei şi Tineretului a lansat campania informativă de promovare a studiilor secundare profesionale, cu scopul de a determina tinerii să obţină o meserie în şcolile profesionale. Locurile rezervate de Guvern în aceste scopuri nu sînt ocupate totalmente, tinerii optînd pentru studii în instituţiile de învăţămînt superior.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Preşedintele Republicii a semnat decretul privind înfiinţarea Ambasadei Republicii Moldova în Georgia.

Prin decretele şefului statului, Alexei Tulbure a fost numit Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lîngă ONU; Ion Robu a fost numit Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Azerbaidjan; Andrei Neguţa a fost numit Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lîngă Consiliul Europei.

Vladimir Voronin l-a decorat cu medalia "Meritul Civic" pe Mihai Perebinos, directorul executiv al Asociaţiei Primarilor şi Colectivităţilor Locale din Republica Moldova.

Şeful statului a conferit Ordinul "Gloria Muncii" lui Alexandru Ohotnicov, sef al Serviciului acte ale Preşedintelui, subdiviziune din cadrul Aparatului prezidenţial.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Vizită la Moscova

Vladimir Voronin a participat la summit-ul informal al CSI, care s-a desfăşurat pe 21-22 iulie, la Moscova. Despre rezultatele acestei întîlniri serviciul prezidenţial de presă nu a difuzat careva informaţii aparte, însă pe larg mediatizat a fost interviul acordat la Moscova de şeful statului unui post de radio moscovit ("Eho Moskvî"), considerat de opoziţie în raport cu Kremlinul. În cadrul interviului, axat în temei pe problema transnistreană, Vladimir Voronin a declarat că:

• există toate premisele pentru soluţionarea problemei transnistrene pînă la expirarea mandatului Preşedintelui rus Vladimir Putin;
• este nedumerit de faptul că unii oficiali ruşi susţin regimul separatist de la Tiraspol, în pofida faptului că Tratatul de bază de colaborare, prietenie şi parteneriat strategic între Moldova şi Rusia, stipulează în mod expres faptul că părţile condamnă separatismul, iar Rusia recunoaşte integritatea teritorială a Moldovei în graniţele de la 1 ianuarie 1991;
• pacificatorii ruşi aflaţi în stînga Nistrului şi-au îndeplinit misiunea şi actualmente este necesar ca militarii ruşi să fie înlocuiţi cu observatori civili;
• monitorizarea europeană pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene a împiedicat, în mare parte, activitatea mai multor întreprinderi din zona transnistreană care produceau nonstop armament;
• colaborarea în cadrul CSI are perspective, în cazul că vor fi depăşite neînţelegerile şi se va lucra în comun;
• autorităţile de la Chişinău nu au primit din partea autorităţilor Federaţiei Ruse nici un act care ar confirma calitatea proastă a vinurilor produse în Moldova;
• cazul Pasat nu are componentă politică, este determinat de încălcarea legislaţiei la comercializarea armamentului şi de "alte fapte comise".

Discurs în Parlament

Luarea de cuvînt a Preşedintelui RM a fost consacrată nu totalurilor activităţii parlamentarilor, ci unui plan de acţiuni viitoare, menit să constituie o etapă nouă a dezvoltării şi afirmării plenare a independenţei ţării. Vladimir Voronin s-a referit la necesitatea dezvoltării economice, liberalizării economice, trecerii la o politică industrială şi investiţională nouă, păstrarea pieţelor estice şi extinderea comerţului pe piaţa din vest, susţinerea şi promovarea unor mecanisme noi de dezvoltare a bussinesului, extinderea capacităţilor zonelor economice libere, crearea unor parcuri tehnologice etc.

Preocupare pentru protecţia copilului şi familiei

Preşedintele ţării a convocat o şedinţă în problema instituirii unei structuri specializate în domeniul protecţiei sociale a copilului şi familiei. Crearea unei structuri specializate cu rol de elaborare, coordonare, monitorizare şi implementare a politicilor în domeniul protecţiei copilului constituie o prioritate a reformei sistemului actual de protecţie a copilului. Şeful statului consideră sistemul instituţional existent ca fiind ineficient, deoarece există mai multe structuri care se ocupă de această sferă, între structurile centrale nu există cooperare şi coordonare adecvată. Vladimir Voronin a pledat pentru instituirea agenţiei pentru protecţia copilului şi familiei în calitate de subdiviziune separată, subordonată Guvernului. S-a convenit ca pînă la 1 octombrie curent urmează a fi elaborat setul de legi necesare pentru crearea agenţiei în cauză, care va fi propus Parlamentului spre adoptare în cadrul sesiunii de toamnă-iarnă.

Participare la Congresul mondial al găgăuzilor

Participînd la deschiderea primului congres mondial al găgăuzilor, Voronin a declarat că este mîndru că anume pe pămîntul nostru poporul găgăuz şi-a găsit nu numai casă, dar şi statalitate proprie. Preşedintele a declarat că este mîndru de faptul că în ţara noastră poporul găgăuz şi-a căpătat nu doar casa natală, ci şi statalitatea. Modificarea în continuare a Constituţiei Republicii Moldova, acordarea dreptului la iniţiativă legislativă Adunării Populare a autonomiei, alte drepturi acordate Găgăuziei au devenit un pas înainte, încă un instrument pentru dezvoltarea liberă a regiunii în componenţa Moldovei unitare.

Preocupări pentru extinderea colaborării internaţionale la nivel de partide

Preşedintele Moldovei s-a întîlnit cu o delegaţie a Partidului Socialiştilor Europeni condusă de Peter Schieder, ex-preşedinte al APCE. Conform comunicatelor de presă, au fost discutate aspecte vizînd activitatea şi procesul de modernizare şi consolidare a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, relaţiile PCRM cu alte formaţiuni politice. Deşi PCRM face parte din Partidul Stîngii Europene, este interesat şi de experienţa socialiştilor, a social-democraţilor europeni, reuniţi în cadrul Partidului Socialiştilor Europeni.

Vladimir Voronin s-a întîlnit şi cu Secretarul General al Internaţionalei Socialiste, Luis Ayala, cu care a discutat despre rolul partidelor de stînga în consolidarea proceselor democratice, promovarea idealurilor păcii, non-violenţei şi echităţii sociale. Luis Ayala a specificat că Internaţionala Socialistă doreşte să devină o forţă pozitivă în soluţionarea politică a diferendului transnistrean, precum şi în apropierea Moldovei de familia democraţiilor europene, că organizaţia tinde să intensifice dialogul cu partenerii din spaţiul est-european, să valorifice ponderea crescîndă a partidelor de orientare socialistă în cadrul UE.

Politici economice

1. Preţurile şi inflaţia

Guvernul şi Banca Naţională a Moldovei ar putea rata ţinta de inflaţie în acest an...

Guvernul şi Banca Naţională a Moldovei ar putea rata ţinta de inflaţie în acest an, ţintă prognozată la un nivel de 10%. Prognoza a fost deja contestată de mai mulţi economişti, iar statistica arată că pentru prima jumătate a anului rata inflaţiei a atins deja nivelul de 7,4%. În plus, creşterea în medie cu peste 50% a tarifelor la gazele naturale, care vor fi urmate şi de o majorare a celora la energie, precum şi creşterea preţurilor la carburanţi vor escalada inflaţia la valori de două cifre. Ţinta inflaţiei de 10% este practic imposibil de atins, aceasta devenind iluzorie. Cei care le administrează vor trebui să-şi revizuiască prognozele şi să-şi propună valori mai realiste.

2. Politica fiscală

Noi modificări în politica fiscală a statulzui...

Săptămîna trecută parlamentul a aprobat un set de modificări şi completări la acte legislative ce vizează politica ficală. Proiectul de lege include cca 70 de articole ce propun modificarea a 71 de legi, iar cea mai mare partea a acestora vizează codul fiscal. Printrea acestea, proiectul prevede ca în anul 2007 scutirea fiscală anuală a persoanelor fizice să fie majorată de la 4500 lei pînă la 5400 lei, iar scutirea respectivă pentru persoanele întreţinute se fie majorată de la 840 lei, în anul curent, pînă la 1440 lei în anul viitor. Modiicările aprobate prevăd, de asemenea, reducerea impozitului pe venit pentru persoanele fizice, ajustarea accizelor pentru băuturile slab alcoolizate la nivelul inflaţiei.

3. Sectorul real

În anii 2007-2009 PIB-ul va înregistra o creştere anuală de 6%...

PIB-ul va înregistra în anii 2007-2009 o creştere anuală de 6%, cel puţi aşa arată prognozele guvernamentale stipulate în Cadrul de cheltuieli pe termen mediu (CCTM) pentru anii 2007-2009. Potrivit acestuia, către anul 2009 rata inflaţiei în ţară urmează să se reducă pînă la 7%. Aceeaşi prognoză macroeconomică arată că salariul mediu lunar pe economie va creşte în termeni reali cu cca 12% şi va atinge în anul 2009 nivelul de 2860 de lei (215 USD?!).

Totodată, potrivit documentului, în următorii trei ani finanţarea externă va fi limitată doar la atragerea împrumuturilor noi pentru finanaţarea proiectelor investiţionale, fără contractarea împrumuturilor pentru susţinerea bugetului. Documentul mai prevede că în anii 2007-2008 vom avea un deficit bugetar ce nu va depăşi 0,5% din PIB, însă puţin realis în opinia mai multor experţi.

...însă actualele date statistice arată că industria este în declin

Pe de altă parte, datele statistice oficiale arată întreprinderile industriale au produs în ianuarie-iunie 2006 producţie în valoare de cca 9,6 miliarde lei (cca 595 milioane euro) în preţuri curente. Volumul producţiei industriale a diminuat cu 6,4% faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut fiind cauzat reducerea volumului producţiei la fabricile de vin şi băuturi alcoolice distilate, de ulei şi grăsimi, la întreprinderile de producerea sticlei şi articolelor din sticlă, a hîrtiei şi cartonului ş.a.

4. Sectorul bancar

Depozitele la termen în lei moldoveneşti s-au redus...

Depozitele la termen în lei moldoveneşti s-au redus în iunie cu 50,3 milioane lei (1,2%) şi au însumat la finele perioadei ianuarie-iunie 2006 cca 3,82 miliarde lei. Aceasta este a doua reducere a soldului depozitelor la termen, înregistrată pe parcursul anului curent, după ce în luna mai acesta s-a diminuat cu peste 130 milioane lei. Factorul a fost că o bună parte din populaţie şi-a retras economiile din bănci ca urmare a unor zvonuri precum că sistemul bancar va fi afectat de o criză, această fiind generată de criza din sectorul vinicol.

În acelaşi timp, pe fondul reducerii soldului depozitelor la termen în lei, depozitele în valută străină au crescut cu 447,4 milioane lei (ca peste 7%) cu o valoare totală de cca 6,2 miliarde lei. Soldul creditelor acordate de băncile comerciale agenţilor economici şi populaţiei s-a majorat cu peste 140 milioane USD, datorîndu-se în particular contractării creditelor de consum din partea populaţii, valoarea cărora se ridică la cca 80 milioane lei din total. În acest context trebuie să mai menţionăm că rezervele valutare ale BNM s-au redus pe parcursul lunii iulie cu peste 4 milioane USD. Probabil că banca centrală a făcut nişte intervenţii pe piaţa valutară, cumpărînd lei pentru a atenua creşterea inflaţiei.

5. Piaţa muncii

Guvernul a majorat salariul tarifar pentru angajaţii din sectorul real al economiei...

Salariul tarifar pentru prima categorie de calificare a angajaţilor din agricultură şi silvicultură, precum şi a celor de la întreprinderi cu un număr de pînă la 9 salariaţi se va majora, cu începere din 1 iulie a.c., de 360 de lei pînă la 500 de lei. Pentru angajaţii din celelate ramuri ale economiei naţionale salariul tarifar pentru I categorie de calificare va fi stabilit la nivel de 700 de lei, faţă de cel anterior de 550 de lei. Remunerarea respectivă se acordă pentru munca cea mai simplă, necalificată, şi poate fi considerată ca o garanţie minimală de stat. În sectorul real al economiei activează cca două treimi din cei 860 mii de angajaţi pe ţară.

Totodată, potrivit datelor BNS în ianuarie-iunie 2006 salariul mediu lunar în economia naţională a constituit 1563 de lei (117,5 USD) şi s-a majorat cu 28% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Cel mai mare salariu în perioada de referinţă l-au avut angajaţii din sectorul financiar - 3674 lei (276, 2 USD), urmaţi de cei din domeniile transporturilor şi comunicaţiilor - 2386 lei (179,4 USD), construcţiilor - 2084 lei (156,7 USD), industriei - 1930 lei (145,2 USD), administraţiei publice - 1771 lei (133,2 USD). Cel mai mic salariu l-au primit lucrătorii din agricultură şi silvicultură - 697 lei (52,4 USD), piscicultură - 1056 (79,4 USD), învăţămînt - 1291 (97 USD), sfera sănătăţii şi asistenţei sociale - 1266 lei (95,2 USD).

Problema transnistreană

Republica Moldova şi comunitatea internaţională nu vor recunoaşte referendumul din Transnistria

La 28 iulie Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o Declaraţie oficială în care condamnă intenţia autorităţilor transnistrene de a desfăşura în toamna 2006 un referendum cu privire la independenţa regiunii. Potrivit Declaraţiei adoptate, referendumul nu poate constitui o exprimare liberă a voinţei oamenilor, acesta fiind în contradicţie atît cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova, cît şi cu normele dreptului internaţional. Legislatorii moldoveni îşi declară convingerea că diferendul transnistrean poate fi soluţionat definitiv doar pe cale paşnică, prin adevărata democratizare a vieţii politice şi social-economice din regiune.

Declaraţia face apel către comunitatea internaţională să susţină eforturile autorităţilor de la Chişinău de reintegrare teritorială, integrare europeană, neutralitate permanentă şi neaderare la orice blocuri. Regimului de la Tiraspol îi va reveni întreaga răspundere pentru consecinţele aşa-numitului referendum, ale cărui rezultate nu pot fi recunoscute de comunitatea internaţională, se mai spune in Declaraţie.

Anterior, în şedinţa din 18 iulie a Consiliului Permanent al OSCE, intenţia autorităţilor de la Tiraspol de a desfăşura un referendum a fost condamnată de către Uniunea Europeană, SUA, statele membre ale GUAM, precum şi R. Moldova. Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, UE a dezaprobat decizia unilaterală a conducerii de la Tiraspol, menţionînd că aceasta nu va face decît să complice procesul de soluţionare a conflictului. UE a chemat Tiraspolul să adopte o atitudine constructivă şi să revină fără precondiţii la negocierile în formatul "5+2". La rîndul său, SUA au calificat intenţia Tiraspolului ca fiind neserioasă şi au cerut Rusiei să denunţe public aşa-zisul referendum dacă doreşte să fie considerată un mediator neutru în conflictul transnistrean. În acelaşi timp, SSUA au chemat Federaţia Rusă să-şi retragă forţele militare din regiunea transnistreană în vederea onorării angajamentelor asumate în 1999 la Istanbul.

Şi Preşedintele în Exerciţiu al OSCE, ministrul belgian de Externe, Karel de Gucht, şi-a exprimat dezacordul cu intenţia Tiraspolului de a organiza referendumul din toamnă. Potrivit unui comunicat al Misiunii OSCE din Moldova, De Gucht a declarat că OSCE nu va susţine şi nu planifică să monitorizeze un referendum care pune în discuţie integritatea teritorială a R. Moldova. Pe de altă parte, a adăugat oficialul european, desfăşurarea unui referendum în Transnistria este posibilă doar după ce va fi luată o atare decizie la masa de negocieri şi vor fi create condiţiile necesare pentru ca exprimarea votului să fie liberă şi corectă.

Pe de altă parte, reprezentantul permanent al Federaţiei Ruse la OSCE, Alexei Borodavkin, a declarat că Rusia nu este de acord cu afirmaţiile că referendumul planificat este "provocator" şi "neserios". Potrivit oficialului rus, această acţiune trebuie privită ca o replică la ultimele evoluţii în problema transnistreană. Anterior, preşedintele Comisiei pentru relaţii externe din Duma de Stat a Rusiei, Konstantin Kosaciov, a declarat, la Moscova, că "legitimitatea referendumului nu va putea fi contestată în cazul în care se va desfăşura transparent şi democratic", precizînd că observatorii ruşi vor monitoriza procesele electorale din Transnistria, indiferent de opinia Chişinăului sau Occidentului în această problemă.

SUA sprijină integritatea teritorială a RM

Preşedintele Vladimir Voronin s-a întîlnit, la 26 iulie la Chişinău, cu asistentul Secretarului de Stat al SUA, David Kramer, cu care a discutat şi despre problema transnistreană. Potrivit unui comunicat al preşedinţiei, cei doi au discutat despre eforturile de internaţionalizare a procesului de reglementare transnistreană, remarcînd că aceasta este "un succes comun al ambelor părţi". David Kramer a reconfirmat că referendumul din toamnă cu privire la relaţiile Transnistriei cu Rusia şi Moldova nu va fi recunoscut de SUA şi că nici un stat UE nu va trimite observatori. Merită a fi menţionat că în timpul celei de-a doua vizite în SUA, Preşedintele României Traian Băsescu a abordat în cadrul întrevederii sale la 27 iulie cu Preşedintele SUA George W. Bush şi problema transnistreană. După discuţiile purtate în Biroul oval din Casa Alba, cu omologul său român, Bush a declarat, în contextul subiectului referitor la zona Mării Negre: "Am discutat despre regiunea învecinată (a României) şi am dat asigurări că poziţia Statelor Unite în raport cu R. Moldova este de sprijinire a integrităţii teritoriale a RM". La rîndul său, Traian Băsescu a menţionat necesitatea de a îngrădi procesele din RM de influenţe externe. Interlocutorii au exprimat un punct de vedere comun privind aprecierea negativă a prezenţei militare a Federaţiei Ruse în zona conflictului transnistrean.

Relaţii externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Rene van der Linden s-a aflat într-o vizită oficială de lucru la Chişinău. Programul a cuprins întrevederi cu conducerea ţării, o alocuţiune în plenul Parlamentului, întrevederi cu lideri ai partidelor parlamentare, cu reprezentanţi ai ONG-urilor. La conferinţa de presă consacrată totalurilor vizitei, Preşedintele APCE a declarat că monitorizarea Moldovei de către Consiliul Europei va deveni mai aprofundată şi se va axa asupra implementării actelor adoptate. El a mai spus că Moldova trebuie să pregătească la modul cel mai serios pentru a deveni membră a Uniunii Europene, pentru a se asigura că nu va fi refuzată atunci cînd va veni timpul de aderare. Reprezentantul APCE consideră că aderarea Moldovei la UE va fi de durată, dar pentru Moldova această perspectivă finală este certă.

Republica Moldova - Uniunea Europeană

Miniştrii afacerilor externe ai ţărilor-membre ale Uniunii Europene au salutat abolirea totală a pedepsei capitale în Republica Moldova.

Comisia Europeană va prezenta pînă la Reuniunea Consiliului Miniştrilor Justiţiei şi Afacerilor Interne al UE din octombrie 2006 un raport de evaluare cu privire la oportunităţile facilitării regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova. Posibilitatea facilitării regimului de vize pentru Moldova de rînd cu statele din Balcanii de Vest a fost discutata la Bruxelles, in cadrul Reuniunii Consiliului miniştrilor justiţiei şi facerilor interne. Consiliul a invitat Comisia Europeană să lanseze consultări cu statele membre ale UE în vederea pregătirii informaţiilor necesare pentru examinarea posibilităţii iniţierii negocierilor cu Republica Moldova asupra acordurilor privind facilitarea regimului de vize şi readmisie.

Şef al oficiului teritorial Chişinău al Misiunii Europene de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană a fost desemnat Tomasz Ciukaj, expert în managementul vamal şi al frontierelor care a activat pînă în prezent în Polonia.

Republica Moldova - România

Primul-ministru al României, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că "România a acordat sprijin Republicii Moldova pentru grăbirea aderării acestei ţări la Uniunea Europeană, dar se pare că autorităţile de la Chişinău "trag în altă direcţie". Afirmaţiile au fost făcute în cadrul unei conferinţe susţinută la Universitatea "Dimitrie Cantemir". Premierul român a reamintit că Republica Moldova a fost invitată să participe ca membru cu drepturi depline în Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) şi în Acordul Central European de Liber Schimb (CEFTA), paşi care-i grăbesc integrarea europeană. În opinia lui Tăriceanu "populaţia şi autorităţile Republicii Moldova trebuie să se decidă dacă vor cu adevărat integrarea europeană şi să întreprindă eforturi mai susţinute pentru susţinerea acestui deziderat".

Republica Moldova - Federaţia Rusă

În timp ce autorităţile de la Chişinău susţin că au făcut mai multe propuneri privind reluarea exporturilor producţiei moldoveneşti în Federaţia Rusă, medicul sanitar şef al Rusiei Ghenadi Onişcenco afirmă că "Moscova aproape că a pierdut speranţa de reluare a dialogului privind reluarea importurilor de vinuri din Moldova". Onişcenco afirmă că "nici din Chişinău, nici din Tbilisi nu au fost propuneri de a efectua o întîlnire la tema dată, iar calitatea producţiei alcoolice din cele două ţări nu se îmbunătăţeşte".

Moldova în lume

Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană vor acorda Moldovei ajutor financiar pentru atenuarea impactului majorării preţurilor la gaze şi al interdicţiei de livrare în Rusia a vinurilor moldoveneşti. Declaraţia a fost făcută de şeful Misiunii FMI în Moldova Thomas Richardson, care a menţionat seriozitatea şocului extern, ce a zdruncinat economia Moldovei. Reprezentantul FMI a precizat că donatorii externi vor acorda sprijin sub formă de credite preferenţiale şi granturi.

Studii, analize, comentarii

Tendinţe macroeconomice în 2006... şi prognoze
Iurie Gotişan, 31 iulie 2006

În prima jumătate a anului economia ţării a înregistrat o creştere de 6,2%. Este o creştere destul de pronunţată, dacă am lua în vedere şocurile interne şi externe care s-au abătut asupra economiei în decursul acestei perioade

»»»

Integrarea europeană rămîne prioritară pentru Republica Moldova
Igor Boţan, 31 iulie 2006

Sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului s-a încheiat ca de obicei, cu facerea bilanţurilor de către conducerea ţării. În pofida unor rapoarte încurajatoare, evoluţiile politice din Republica Moldova în prima jumătate a anului 2006 şi în special luna iulie, au fost marcate de mari incertitudini

»»»