versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

Cei trei piloni avariaţi, Sergiu Grosu
Creşterea inflaţiei ajustată cu statistica, Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

1.1. Numiri. Remanieri

Printr-o Hotărîre a Guvernului din 6 septembrie Petru PLOP este numit în funcţia de director al Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane al MAI. Hotărîrea executivului este întemeiată pe "Amendamentul II la Scrisoarea de Acord privitor la controlul drogurilor şi aplicarea legilor din 28.08.2001 între Guvernul RM şi Guvernul SUA".

Urmare a unui concurs efectuat în conformitate cu prevederile Legii învăţămîntului, Nicolae CERVENCOV este confirmat prin hotărîre de Guvern în postul de rector al Universităţii de Stat din Taraclia.

1.2. Hotărîri

• Hotărîre privind concepţia sistemului de control şi audit intern în sectorul public. Crearea şi funcţionarea mecanismului respectiv se înscrie în priorităţile Planului de Acţiuni UE-RM, el urmînd să substituie pe viitor actualul sistem de control financiar şi revizie în sectorul public. Auditul intern va oferi sfaturi şi consultări pentru o mai bună gestionare a fondurilor publice, perfecţionarea activităţilor instituţiei publice.

• Hotărîre cu privire la unele măsuri pentru optimizarea sistemului de verificare a calităţii producţiei alcoolice. Hotărîrea aprobă crearea Întreprinderii de Stat "Centrul Naţional de verificare a calităţii producţiei alcoolice", prin reorganizare dintr-o întreprindere de stat cu funcţii similare. Agenţia "Moldova-Vin" urmează să identifice cerinţele ţărilor importatoare referitoare la indicii de calitate şi inofensivitate a producţiei alcoolice şi să le pună la dispoziţia Centrului nou-creat.

• Hotărîre privind aprobarea avizului la proiectul de lege privind denunţarea documentelor de constituire ale CSI. A doua oară pe parcursul aceluiaşi an Guvernul se pronunţă împotriva deciziei respective, motivînd că problema respectivă va fi examinată la momentul cînd Republica Moldova va semna acordul de asociere la Uniunea Europeană.

• Hotărîrea cu privire la Oficiul de suport administrativ pentru asistenţă la implementarea Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale în Republica Moldova. Este stabilită crearea Oficiului şi aprobat Regulamentul acestuia.

• Hotărîre cu privire la instituirea unui grup de lucru în vederea elaborării propunerilor pentru implementarea sarcinilor trasate de Preşedintele ţării în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului din 29 iulie 2005. Grupul de lucru va efectua o analiză a practicilor internaţionale în vederea elaborării modelului oportun pentru implementare în RM; va elabora şi înainta, pînă la 25 octombrie, modificări la legislaţie.

• Hotărîre cu privire la alocarea mijloacelor financiare. Ministerul Finanţelor este obligat să aloce "din contul veniturilor generale ale bugetului de stat", Primăriei mun.Chişinău mijloace financiare în sumă de 19,4 milioane de lei pentru construcţia liniei de troleibuze Centru-Petricani, "cu stabilirea sursei de acoperire a acestora la o eventuală rectificare a bugetului de stat pe anul 2006".

• Hotărîrea cu privire la transmiterea unui imobil. Guvernul a hotărît transmiterea cu titlu gratuit, de la balanţa Direcţiei generale pentru deservirea clădirilor Guvernului la balanţa Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldova edificiul cu suprafaţă totală de 385 m2 cu terenul aferent de 0,075 ha, amplasat în mun.Chişinău, str.N.Iorga nr.14.

• Hotărîri privind aprobarea unor proiecte de acte legislative. Executivul a aprobat proiectele de legi:
  • privind bugetul de stat pentru anul 2007. Veniturile se estimează la 12,05 miliarde de lei, iar cheltuielile la 12,131 miliarde de lei. Există presupuneri că datorită faptului că 2007 este un an electoral, cheltuielile bugetare vor fi direcţionate preponderent spre sfera socială (creşterea salariilor, indemnizaţiilor şi realizarea mai multor programe sociale), iar 60 la sută din investiţiile capitale preconizate urmează a fi efectuate pentru realizarea Programului "Satul Moldovenesc" (alegerile din 2007 sînt alegeri locale). Executivul estimează că se va atesta o reducere a ritmului de creştere economică, creşterea reală a PIB fiind estimată în 2007 la 4% (pentru anul 2006 prognoza era de 6,5%, însă ea este deja revizuită).
  • privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2007. Veniturile vor constitui 4, 958 miliarde lei, iar cheltuielile 5,78 miliarde lei. Banii vor fi acumulaţi de la angajatori, care vor trebui să achite în calitate de contribuţie de asigurare socială o cotă de 25% (faţă de 26% în 2005) din fondul de salarizare pentru persoanele angajate, iar cotizaţia angajatului va fi de 4% (faţă de 3% în 2006) din salariul încasat. Pentru fiecare copil nou născut se va plăti o îndemnizaţie unică în sumă de 900 de lei (faţă de 800 în 2006). Cele mai mari cheltuieli vor fi făcute pentru achitarea pensiilor;
  • privind fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. În 2007, veniturile în fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală se estimează la 1,937 miliarde lei. Preţul poliţei va fi de 1209 lei, cu 393 lei mai mult faţă de anul 2006. Persoana angajată în muncă va achita lunar 2,5% din salariu şi alte recompense, încă 2,5% fiind achitate de angajator (în 2006 angajatorul şi angajatul achită cîte 2%);
  • privind transparenţa în procesul decizional. Documentul prevede dreptul persoanelor fizice şi juridice de a participa la elaborarea şi aprobarea deciziilor de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. Deciziile care urmează a fi aprobate vor fi expuse dezbaterilor publice, pentru a afla opinia comunităţii căreia se adresează;
  • cu privire la locuinţe. Documentul va reglementa drepturile cetăţenilor la obţinerea prioritară a locuinţei (în cazul pierderii locuinţei, de către copiii orfani şi cei rămaşi fără îngrijirea părinţilor, pentru persoanele intern deplasate din raioanele de est ale ţării). Legea va reglementa evidenţa şi tipurile fondului locativ, reconstrucţia, deservirea tehnică şi reparaţia acestuia, modalităţile de achitare a plăţii pentru folosirea locuinţei şi pentru serviciile locativ-comunale, controlul de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale în vederea asigurării drepturilor cetăţenilor la locuinţă, respectarea regulilor şi normelor de gestionare şi deservire tehnică a fondului locativ, precum şi evacuarea cetăţenilor din fondul locativ;
  • cu privire la comunicaţiile electronice. Proiectul va permite liberalizarea eficientă a pieţei şi crearea condiţiilor favorabile pentru activitatea de întreprinzător în domeniu, protejarea utilizatorilor. Vor fi reglementate drepturile utilizatorilor finali, accesul la reţelele publice de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, interconectarea acestora. Documentul are menirea de a ajusta cadrul legislativ naţional la cel comunitar, fiind elaborat în corespundere cu prevedere Planului de acţiuni UE-RM, SCRES şi Programul de activitate a Guvernului pe anii 2005-2009;
  • cu privire la anularea plăţii pentru vize. Cetăţenii străini care vor dori să participe la sărbătoarea "Ziua Naţională a Vinului", programată pentru 7-8 octombrie, nu vor trebuie să achite plată pentru vizele de intrare în Moldova (40-60 dolari SUA). Cetăţenii străini vor putea obţine vizele gratuite la misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova peste hotare, precum şi la oficiile consulare de la hotarele ţării: Aeroportul Internaţional Chişinău, Leuşeni, Cahul şi Sculeni. De notat că începînd cu 1 ianuarie 2007 vizele vor fi abolite pentru cetăţenii ţărilor UE, ai SUA, Canadei, Confederaţiei Elveţiene şi Japoniei.
  • pentru modificarea unor acte legislative. Se propune a excludere dreptul la primirea prioritară a locuinţei de către colaboratorii poliţiei, Curţii Constituţionale, judecători, procurori, angajaţi ai penitenciarelor, militari. Modificările se argumentează prin aceea că normele sînt declarative, statul nu poate să-şi îndeplinească obligaţiile în domeniu. Mai este invocată şi necesitatea asigurării principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, deşi normele respective au continuat să rămînă în vigoare după 1994 şi chiar recent au fost adoptate legi care păstrau priorităţile respective şi Guvernul nu le-a considerat neconstituţionale. În acelaşi timp, cîteva hotărîri ale Curţii Constituţionale atestă că la adoptarea unor legi noi şi a altor acte juridice este inadmisibil de a diminua protecţia juridică a judecătorului, consfinţită în Legea cu privire la statutul judecătorului (Hotărîrile CC nr.4 din 27.01.2000, nr.19 din 29.04.1999, nr.27 din 18.05.1999, nr.38 din 15.12.1998).

1.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Continuarea implementării SCERS

Primul-ministru a prezidat o şedinţă de lucru privind rezultatele obţinute şi extinderea implementării SCERS. Ministerul Economiei şi Comerţului estimează că angajamentele SCERS pentru perioada 2004-2006 au fost realizate în linii mari pe toate dimensiunile, fapt confirmat de evaluările efectuate de FMI şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare. În acelaşi timp, s-a constatat că o bună parte din obiectivele formulate rămîn a fi actuale pentru următorii ani şi implementarea SCERS urmează a fi extinsă, cu păstrarea mai multor obiective trasate. Prin dispoziţia Primului-ministru a fost instituit un Grup de sinteză pentru analiza rezultatelor obţinute în urma implementării obiectivelor şi priorităţilor SCERS şi în urma dezvoltării social-economice în anii 2004-2006, precum şi un Grup de lucru pentru iniţierea procesului de revizuire şi elaborare, în redacţie nouă a anexelor 5, 6 şi 7 la SCERS. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale trebuie să prezinte pînă la 25 septembrie 2006, propunerile de revizuire a anexelor 5,6 şi 7 la SCERS.

Nouă Strategie de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor

Ministerul Economiei şi Comerţului a lansat proiectul Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015. Obiectivul Strategiei constă în a asigura atragerea investiţiilor, care să permită diversificarea gamei şi creşterea volumelor de producţie şi de servicii competitive pe pieţele internă şi externă, precum şi sporirea considerabilă a potenţialului de export. Printre direcţiile prioritare ale Strategiei sînt: perfecţionarea cadrului de politici în atragerea investiţiilor; promovarea investiţiilor în infrastructură; dezvoltarea sferei de export a mărfurilor şi serviciilor; deetatizarea şi perfecţionarea gestionării patrimoniului public; dezvoltarea pieţei financiare;stimularea investiţiilor, dezvoltarea zonelor economice libere, crearea parcurilor industriale etc. Priorităţi de bază se anunţă aplicarea rolului pieţei de capital şi dezvoltarea exportului de mărfuri şi servicii. Se intenţionează trecerea de la economia clasică la economia nouă, bazată pe inteligenţă, cu reconsiderarea coraportului mărfuri - servicii.

Efectul redus al GSP+

Deşi era anunţată de autorităţi drept succes redutabil, accederea Moldovei în sistemul generalizat de preferinţe GSP+, acordat de UE, nu a adus rezultatele scontate. Conform Ministerului Economiei şi Comerţului, agenţii economici s-au dovedit a fi slab pregătiţi, iar mărfurile care puteau fi exportate sînt într-un volum mic sau nu corespund standardelor aplicabile în UE.

Analiza disciplinei executorii

În cadrul unei şedinţe convocate de Prim-ministru mai multor miniştri le-au fost făcute observaţii pentru prezentarea cu întîrziere sau ignorarea unor proiecte şi documente care trebuiau elaborate. Premierul a criticat disciplina din ministere, deşi a afirmat că din anul 2001 aceasta se îmbunătăţeşte constant. Vasile Tarlev a solicitat şi un raport detaliat despre măsurile întreprinse pentru întărirea disciplinei din instituţiile guvernamentale.

Asistenţă externă pentru reforme

La întrevederea lui Vasile Tarlev cu Bruce Jackson, preşedintele organizaţiei "Democraţiile în tranziţie" din SUA au fost apreciate realizările Moldovei pe calea integrării europene şi s-a constatat că este necesar a grăbi ritmul acţiunilor de promovare a imaginii Moldovei peste hotare. Părţile au convenit crearea unui grup de experţi din SUA şi UE, care vor oferi consultanţă internaţională Guvernului în procesule de integrare europeană şi reforme.

Preocupări pentru creşterea transparenţei şi colaborare cu societatea civilă

Pe 5 septembrie Primul-ministru a luat parte la lucrările seminarului privind participarea publicului la luarea deciziilor, unde a rostit o alocuţiune, expunînd teze conform cărora:

• reforma administraţiei publice centrale presupune şi eficientizarea dialogului între Guvern şi societatea civilă, prin realizarea unor acţiuni necesare: dezvoltarea mecanismului de acces la informaţia despre activitatea autorităţilor publice; asigurarea realizării drepturilor cetăţenilor de participare în procesul decizional; consultarea opiniei publice în domeniul elaborării şi realizării politicii de stat;
• fiecare ministru şi conducător al autorităţilor administrative centrale a fost obligat să asigure publicarea permanentă în mass-media a informaţiei despre activitatea organului condus, organizînd lunar şi conferinţe de presă;
• prin dispoziţie a Guvernului, în cadrul tuturor instituţiilor administraţiei publice centrale au fost create "telefoane de încredere" la care cetăţenii se pot adresa în diferite scopuri;
• pentru monitorizarea conlucrării cu societatea civilă şi coordonarea executării măsurilor preconizate, în cadrul instituţiilor respective au fost desemnate persoane responsabile;
• pentru informarea mai largă a publicului despre activităţile Guvernului a fost lansată o publicaţie specială informaţional-analitică "Buletinul Informativ al Guvernului";
• recent Guvernul a aprobat conceptul paginii web oficiale a Republicii Moldova şi a dispus crearea paginilor oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet;
• cu concursul organizaţiilor neguvernamentale a fost elaborat şi aprobat proiectul de lege cu privire la transparenţa în procesul decizional;
• pînă la sfîrşitul anului 2006 urmează a fi elaborat un program practic de comunicare între guvern, societatea civilă şi mass-media.

Declaraţii privind cazul PRO TV

Fiind solicitat să comenteze situaţia creată în legătură cu reţinerea angajatului postului privat PRO TV, Vasile Tarlev a declarat că "monitorizează cazul" şi că ancheta "trebuie să se desfăşoare în conformitate cu legislaţia, iar dacă vor fi înregistrate abuzuri - vinovaţii vor fi pedepsiţi". Primul-ministru a mai spus că în acest caz justiţia trebuie să-şi spună cuvîntul, iar "în cazul în care cineva şi-a permis abuz de putere va fi neapărat pus la respect, va fi pedepsit. Noi ţinem foarte mult la imaginea Moldovei, la ordinea publică, la transparenţă şi dezvoltarea statului democratic de drept şi nicidecum nu vom tolera încălcarea drepturilor omului".

Politici economice

1. Inflaţie şi preţuri

În opt luni ale anului rata inflaţiei este de cca 8%...

În august a.c. rata inflaţiei (Indicele Preţurilor de Consum - IPC) a fost de 0,8%, iar cumulativ pentru opt luni ale acestui an inflaţia a înregistrat un nivel de 7,9%. Faţă de luna precedentă tarifele pentru serviciile prestate populaţiei au crescut cu 5,9% produsele nealimentare s-au scumpit cu 1,9%, pe cînd cele alimentare s-au ieftinit cu 3%. Cel mai mult în august au crescut tarifele pentru consumul de gaze naturale, cu 27,4%, şi tarifele la transportul urban de pasageri, cu cca 18%. De fapt calendarul preţurilor administrate a fost decalat de Guvern, astfel şi s-au operat o serie de majorări de preturi în grila de servicii prestate populaţiei.

...chiar şi o parte din produsele alimentare s-au scumpit

În plus, s-au majorat preţurile la combustibil cu 5,3%, iar materialele de construcţie au fost mai scumpe cu 2,8%. La fel au crescut şi preţurile la un şir de produse alimentare de bază, precum la ouă cu 14,3%, la carnea de pasăre - cu 3,4%. Per total, IPC pentru produsele alimentare a scăzut deoarece legumele s-au ieftinit în luna de referinţă cu 34,3%, iar fructele şi pomuşoarele cu 6,3%. Guvernul şi Banca Naţională nu se vor încadra în ţinta de inflaţie stabilită pentru acest an de 9-10%, drept care au şi revizuit prognoza cu una mai realistă. Unele rapoarte şi sondaje arată că populaţia din Moldova este tot mai mult îngrijorată de eventuale noi runde de creştere a preţurilor.

2. Finanţe publice

Bugetul pentru 2007 a trecut o primă etapă...

În această perioadă a fost elaborat şi aprobat de către Guvern proiectul bugetului de stat pentru 2007 şi Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu pentru 2007-2009. Bugetul de stat pentru anul viitor este întocmit pe o creştere a PIB de 4%, pînă la 46,6 miliarde lei (3,5 miliarde USD), o rată medie a inflaţiei de 10,5% şi un curs de schimb mediu anual al monedei naţionale de 14,6 lei pentru 1 dolar SUA.

Este interesant faptul că pe parcursul anului 2007 comparativ cu ceea ce se aşteaptă la finele anului 2006, soldul datoriei de stat, administrată de Guvern, se va majora cu 772,7 milioane lei, constituind la finele anului 2007 cca 15 miliarde lei (peste 1 miliard USD)! De asemenea, varianta aprobată de Executiv include şi un deficit bugetar de 233 milioane lei, ceea ce constituie 0,5% din PIB.

Acumulările la bugetul de stat au crescut cu cca 17% în perioada ianuarie-august 2006...

În acelaşi timp, în perioada ianuarie-august a.c. la bugetul de stat au fost acumulate venituri de peste 6,5 miliarde lei sau cu cca 17% mai mult decît în perioada similară a anului trecut. În scopul onorării obligaţiilor pe împrumuturi externe contractate de Republica Moldova au fost efectuate plăţi externe în sumă de 25,5 milioane USD, dintre care: plata principală - 13,9 milioane USD şi plata dobînzii la împrumuturile externe - 11,6 milioane USD.

3. Comerţ extern

Exporturile moldoveneşti au diminuat cu cca 10%...

În ianuarie-iulie 2006 valoarea totală a exporturilor mărfurilor moldoveneşti a constituit 543,5 milioane USD şi s-a redus cu cca 10%, comparativ cu aceiaş perioadă a anului trecut. În profil geografic cel mai mare declin l-au înregsitrat exporturile în ţările CSI cu -20,3%. Acest fapt a determinat diminuarea ponderii acestora în total exporturi de la 50,4% în ianuarie-iulie 2005 pînă la 44,3% în cele şapte luni ale a.c. Diminuarea fluxurilor comerciale la extern a fost influenţată, în principal de reducerea cu cca 12% a livrărilor de produse agroalimentare, a căror pondere în totalul exporturilor este cea mai semnificativă - peste 46%.

În acelaşi timp exporturile către ţările Uniunii Europene au constituit 174,1 mln dolari SUA şi s-au majorat cu 0,4 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Exporturile destinate ţărilor Europei Centrale şi de Est s-au cifrat la aproape 86 milioane USD şi au fost în creştere cu 25,6%, comparativ cu ianuarie-iulie 2005. Totodată, în ianuarie-iulie anul curent importurile au constituit peste cca 1,388 miliarde USD, cu 15,5% mai mult faţa de aceiaş perioadă a anului trecut. Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi a importurilor a determinat acumularea unui deficit comercial de cca 845 milioane USD, cu 40,3% pentru aceiaşi perioadă din anul trecut.

Guvernul elaborează strategii...

De menţionat că săptămîna trecută Ministerul Economiei şi Comerţului a lansat proiectul Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015. Sperăm că noua strategie va fi destul de agresivă, cum ar trebui să fie pentru o ţară care are foarte multe de recuperat din punctul de vedere al relaţiilor comerciale. Aceasta, în mare parte, ar trebui să promoveze întreprinderile moldoveneşti care vor să reprezinte Republica Moldova pe piaţa europeană, după modelul oferit de celelalte state proaspăt aderate, insistînd asupra pieţelor unde s-au înregistrat scăderi ale exporturilor.

...însă exporturile bat pasul pe loc

Totodată, în pofida faptului că de la 1 ianuarie 2006 Moldova beneficiază de sistemul comercial generalizat de preferinţe GSP+, exporturile moldoveneşti spre UE au evoluat foarte lent, iar pe unele poziţii chiar au scăzut. Chiar şi oficiali din Guvern au constatat că aplicarea sistemului GSP+ în comerţul extern nu a avut efectul scontat. Exportatorii moldoveni nu şi-au revenit după "duşul rece" aplicat de Federaţia Rusă asupra vinurilor şi produselor alimentare moldoveneşti şi în acelaşi timp nu au reuşit să se conformeze, în cea mai mare parte, standardelor de calitate pentru ca producţia lor să fie competitivă pe piaţa UE.

Deci anume în aceste direcţii guvernul ar trebui "să bată clopotele". Sperăm că Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015, care recent a fost lansată de Guvern, va marca trecerea de la elaborarea unor strategii la implementarea practică a acestora şi nu va avea soarta precedentelor documente care s-au prăfuit pe rafturile mai multor structuri guvernamentale.

4. Potenţiale prognoze macroeconomice

Economia Moldovei - văzută cu ochi diferiţi de autorităţi şi analiştii străini...

Prognozele macroeconomice date publicităţii recent de către instituţiile financiare străine referitoare la Moldova diferă cu procente uneori consistente, deşi nimeni nu se îndoieşte de capacitatea de analiză a acestora. Astfel, dacă oficialii moldoveni vorbesc de o inflaţie anuală de 10,5% pentru acest an, reprezentanţii instituţiilor străine avansează o creştere a preţurilor de aproape 12%. Apoi, în timp ce FMI estimează o creştere economică pe 2006 de doar 3%, autorităţile vorbesc de 4%.

Avem o economie deschisă, în care creşterea consumului şi cererii interne, se exprimă în deficite externe tot mai mari, ceea ce se regăseşte şi în estimările analiştilor independenţi. Teoretic, nu excludem posibilitatea unor salturi calitative care să se reflecte în producţie internă mai bună, dar acestea sînt acum doar supoziţii. Inflaţia de fond a crescut mult, iar presiunile din partea veniturilor şi salariilor continuă să existe, acestora adăugîndu-se şi alţi factori.

Estimările Guvernului pentru 2006:

Creştere economică: 4%
Deficit cont curent: 9% din PIB
Inflaţie: 10,5%

Estimările FMI:

Creştere economică: 3%
Deficit cont curent: 10,9% din PIB
Inflaţie: cca 12%

Riscuri: vulnerabilitatea exporturilor, perpetuarea aşteptărilor inflaţioniste, creşterea rapidă a creditului de consum, a deficitului de cont curent şi datoriei externe. Şi în domeniul pieţii muncii lucrurile nu stau mult mai bine, rezultînd chiar o tendinţă de restrîngere a numărului de salariaţi mai ales din industria vitivinicolă. Pe de altă parte, se anticipează o creştere a numărului salariaţilor în construcţii.

Creşterea economică globală în 2006 ar putea depăşi 5%...

În acelaşi timp, potrivit analiştilor de la FMI creşterea economică globală în 2006 va fi în medie de 5,1%, cu 0,25% mai mult decît prognoza făcută acum jumătate de an. Aceştia mai sînt de părere că creşterea economică ar putea fi influenţată de presiunile inflaţioniste, de cotele înalte a preţurilor la petrol şi potenţiale diminuări a creşterii economice în SUA.

Problema transnistreană

Principalele evoluţii din ultimele săptămîni în problema transnistreană s-au focusat pe referendumul din 17 septembrie 2006 cu privire la relaţiile regiunii cu Moldova şi Rusia (vezi o analiză a referendumului transnistrean publicată în ediţia anterioară a jurnalului). Reprezentanţi ai comunităţii internaţionale au continuat să nege legitimitatea referendumului şi să excludă orice posibile consecinţe ale acestuia asupra statutului regiunii. Emma Udwin, purtătorul de cuvînt al Comisiei Europene pentru relaţii externe, a declarat într-un interviu cu cotidianul rus "Nezavisimaia Gazeta" că "UE nu recunoaşte entitatea autoproclamată care se auto-întitulează republica moldovenească transnistreană. OSCE şi-a formulat poziţia în mod clar - acest referendum nu este legitim. Prin consecinţă, Uniunea Europeană nu va recunoaşte rezultatele acestuia." În acelaşi timp, oficialul CE a negat posibilitatea repetării scenariului Muntenegru în Transnistria. "Astfel de paralele sînt incorecte. Acestea sînt procese diferite: separarea dintre Serbia şi Muntenegru a avut loc în conformitate cu un acord atins între cele două părţi. E o situaţie complet diferită în Transnistria […]. Nu există nici un acord între Chişinău şi Tiraspol cu privire la desfăşurarea referendumului din septembrie," a mai declarat Emma Udwin pentru Nezavisimaia Gazeta.

O poziţie similară în problema referendumului a fost reafirmată de SUA în persoana lui David J. Kramer, Asistentul adjunct al Secretarului de Stat al SUA. Vorbind în cadrul unei conferinţe internaţionale la Chişinău la 9 septembrie din partea Guvernului SUA, Kramer a declarat că SUA sprijină soluţionarea conflictului transnistrean care ar reieşi din principiul integrităţii teritoriale şi suveranităţii Moldovei, şi că trebuie să existe o "nerecunoaştere univocă a referendumului" de către toate statele.

În contrast cu aceste şi alte declaraţii făcute de către UE, OSCE, SUA, Ucraina şi alte state, Ministerul rus de Externe a emis la 13 septembrie un comunicat în care este se justifică referendumul transnistrean.

"Decizia conducerii transnistrene de a consulta populaţia trebuie privită în contextul ultimelor evoluţii politice din regiune, unde în ultimul timp se fac mai multe încercări de impune un model unitar de reglementare şi de a schimba în mod unilateral actualele mecanisme de securitate", se spune în comentariul rus. Referendumul este calificat drept "o consecinţă logică a deciziei Chişinăului de a înăspri în mod unilateral regimul de acces al întreprinderilor transnistrene la pieţele externe şi de fapt de a le include în cîmpul juridic al Moldovei". Confruntîndu-se cu o "blocadă economică" care a avut ca consecinţă "o criză umanitară", referendumul nu este decît o metodă prin care populaţia Transnistriei vrea să "se facă auzită" de către comunitatea internaţională. "În Europa modernă nu este corect şi politic abil de a ignora, sau chiar a desconsidera o astfel de exprimare a dorinţei populaţiei", se mai scrie în comunicatul Ministerului rus de Externe.

Ceva mai devreme, mass-media ruse l-au citat pe Reprezentatul Special al Ministerului rus de Externe pentru relaţiile cu CSI, Valeri Keniaikin, spunînd că, comunitatea internaţională trebuie să recunoască referendumul din Transnistria ca "un fapt al vieţii politice" care va trebui luat în consideraţie în discuţiile ulterioare cu privire la statutul regiunii. În acelaşi timp, Duma de Stat a Rusiei a desemnat pe 14 septembrie un grup de deputaţi ruşi care vor vizita Transnistria în calitate de observatori electorali la referendum.

Între timp în regiune are loc o mobilizare în masă a alegătorilor la urnele de vot şi o propagandă masivă în favoarea independenţei şi integrării în Rusia, două opţiuni care potrivit liderilor transnistreni nu se exclud reciproc. În cadrul unei conferinţe de presă la 14 septembrie, liderul separatist Igor Smirnov a declarat că este important "să se afle opinia poporului şi să se determine odată şi pentru totdeauna vectorul politicii externe a republicii". Potrivit lui Smirnov, dorinţa de a se integra în Rusia este o "alegere conştientizată a poporului transnistrean", dar a refuzat să dea mai multe detalii despre modul în care regiunea va adera de fapt la Rusia, spunînd că această problemă nu se examinează în prezent. "În Transnistria are loc un proces de unificare a tuturor sferelor cu cele ale Federaţiei Ruse, un proces de integrare organică şi plenară în viaţa economică a Marii Rusii", a declarat Smirnov citat de Olvia-press.

În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă Smirnov şi-a confirmat intenţia de a candida pentru un al patrulea mandat în cadrul scrutinului prezidenţial fixat de către organul electoral al regiunii pentru 10 decembrie 2006.

Pînă în prezent Smirnov este unicul care şi-a exprimat intenţia de a candida în aceste alegeri. Cel mai probabil contracandidat al său, speakerul legislativului transnistrean, Evghenii Şevciuk, nu s-a pronunţat încă dacă va candida sau nu. Şevciuc a împărtăşit linia oficială vizavi de referendumul din 17 septembrie şi a chemat toate asociaţiile publice şi politice să-şi unească forţele şi să-şi cheme adepţii să vină la referendum şi să voteze pentru independenţa Transnistriei. În acelaşi timp, observatorii au remarcat o serie de mişcări făcute de Şevciuc în ultima perioadă, care ar indica o ruptură tot mai mare a acestuia cu linia liderului transnistrean "peren". Referindu-se recent la starea economiei Transnistriei, Şevciuc a declarat că aceasta este într-o stare proastă nu doar din cauza "sancţiunilor economice din partea Moldovei", dar şi din cauza instituţiilor regiunii care "nu au creat condiţii favorabile pentru creşterea nivelului de producţie al agenţilor economici […] care sînt împotmoliţi în tot felul de proceduri superflue de obţinere a diferitor premise şi acorduri". Aceste declaraţii au fost interpretate de observatori drept o critică directă la adresa politici economice a lui Smirnov, care a supravieţuit datorită veniturilor colosale încasate din urma procesului privatizării, proces care se apropie de sfîrşit. În plus, legislativul transnistrean, în care majoritatea o deţine Şevciuc şi fracţiunea sa "Obnovlenie", a respins recent o iniţiativă legislativă a lui Smirnov de a consolida puterile "ministerului de securitate" al regiunii, un aliat cheie al lui Smirnov.

Aceste ultime evoluţii din politica internă a regiunii ne ajută să înţelegem de ce mai mulţi observatori din Moldova şi din străinătate interpretează referendumul din 17 septembrie ca nimic altceva decît o posibilitate pentru Smirnov de a-şi întări poziţia în relaţie cu posibilii contracandidaţi în alegerile din decembrie.

Relaţii externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

La întrevederea cu Reprezentantul permanent al Republicii Moldova la Consiliul Europei, Secretarul general al CE Tarry Davis a declarat că "referendumul anunţat pentru 17 septembrie de către autorităţile secesioniste din regiunea transnistreană a Moldovei nu va avea nici o validitate juridică. Consiliul Europei susţine integritatea teritorială a Republicii Moldova şi cheamă la reluarea procesului de negocieri".

La reuniunea din 13 septembrie, Comitetul de Miniştri al CE a examinat chestiunea adoptării unei declaraţii referitoare la intenţia Tiraspolului de a organiza aşa-numitul "referendum", proiectul declaraţiei fiind propus de Delegaţia Republicii Moldova la CE. Conform informaţiilor comunicate de Reprezentanţa Moldovei la CE, statele membre ale UE, GUAM, Bulgaria, Norvegia, România şi Turcia au susţinut proiectul, însă Federaţia Rusă s-a opus adoptării Declaraţiei şi a utilizat toate pîrghiile de care dispune în calitatea sa de Preşedinte în Exerciţiu al Comitetului de Miniştri al CE pentru a bloca adoptarea documentului.

Comitetul de Miniştri al CE a continuat examinarea măsurilor de executare a Hotărîrii Curţii Europene a Drepturilor Omului din 8 iulie 2004 în cazul "Ilaşcu şi alţii vs Republica Moldova şi Federaţia Rusă". Delegaţia moldovenească la Consiliul Europei a reafirmat determinarea autorităţilor ţării noastre de a executa în totalitate obligaţiunile care derivă din Hotărîrea CEDO, Comitetului de Miniştri fiindu-i prezentate o serie de demersuri ale Ministerului Reintegrării Republicii Moldova, prin care se solicită susţinerea şi conlucrarea în vederea eliberării celor doi deţinuţi de la Tiraspol. Reprezentanţa Finlandei, în calitate de Preşedinţie în Exerciţiu a UE, a reiterat regretul pentru faptul că cei doi deţinuţi rămîn în detenţie şi a atras atenţia că această situaţie lasă o umbră asupra Preşedinţiei Federaţiei Ruse în cadrul Comitetului de Miniştri al CE.

Republica Moldova - Uniunea Europeană

Deputatul Parlamentului European Marianne Mikko consideră că referendumul transnistrean "are caracter provocator şi nelegitim". În declaraţia difuzată la Strasbourg, Mikko afirmă că referendumul stabilit de către autorităţile autoproclamatei republici "are caracter provocator şi nelegitim".

Deşi se salută eforturile depuse de Republica Moldova în dorinţa ei de a se integra în structurile comunitare, aderarea Moldovei este în afara oricărei discuţii, deoarece o nouă extindere, după cooptarea României şi Bulgariei, ar fi sortită eşecului. Declaraţia în cauză a fost făcută de Gernot Erler, ministru secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei, în cadrul Conferinţei internaţionale "Republica Moldova - 15 ani de independenţă". Potrivit lui Erler, Comunitatea Europeană a formulat oferta politicii europene de bună vecinătate pentru Moldova, aceasta fiind în prezent singura perspectivă realistă a procesului de integrare europeană în cazul ţării noastre. În acelaşi timp, ministrul Andrei Stratan declară că invocarea blocării adoptării constituţiei comunitare şi intrarea a doi noi membri nu constituie argumente suficiente, deoarece, în prezent UE negociază aderarea cu ţări balcanice. Conform ministrului, autorităţile Moldovei vor un semnal că ar exista perspectiva integrării europene pentru ţara noastră.

Republica Moldova a cerut Misiunii UE pentru suport la frontiera moldo-ucraineană să examineze posibilitatea intensificării controlul asupra fluxului de tranzitare prin tronsonul feroviar Cuciurgan-Bender. Adresarea a fost făcută de Ministrul reintegrării Vasile Şova la întrevederea cu şefii misiunilor diplomatice ale ţărilor UE, acreditate în Moldova.

Exporturile de mărfuri moldoveneşti spre ţările Europei Centrale şi de Est înregistrează creşteri sensibile, conform datelor Biroului Naţional de Statistică. În ianuarie-iulie, volumul exporturilor din Republica Moldova în ţările din Europa Centrală şi de Est au crescut cu 25,6%, pe fondul unei recesiuni pe ansamblu de 9,4%.

Fundaţia poloneză "Batory" a publicat recent un Raport de monitorizare a politicii de vize a ţărilor membre UE, în cuprinsul căruia constată că cetăţenii Republicii Moldova sînt în condiţii "speciale". În Moldova sînt puţine consulate ale ţărilor UE şi cetăţenii noştri trebuie să se deplaseze sute şi chiar mii de kilometri pentru a depune actele de solicitare a vizei de intrare în unele ţări UE.

Republica Moldova - România

România nu va recunoaşte rezultatele referendumului din Transnistria. În declaraţia MAE de la Bucureşti se menţionează că România consideră apropiatul referendum "ilegal", iar rezultatele lui - "lipsite de orice importanţă politică".

În perioada august-septembrie, peste 100 mii de cetăţeni ai Republicii Moldova au adresat consultatului României de la Chişinău scrisori prin care solicită programarea în scopul depunerii actelor de redobîndire a cetăţeniei române. Reprezentanţii autorităţilor consulare ale României consideră că mărirea exponenţială a numărului de doritori de redobîndire a cetăţeniei se datorează şi zvonurilor false, cum ar fi acela că România are nevoie de un număr suplimentar de cetăţeni pentru a adera la Uniunea Europeană.

Numărul cetăţenilor moldoveni care încearcă să treacă hotarul cu România ascunşi în mijloace de transport a crescut în 2006 aproximativ de patru ori. Potrivit poliţiei române, de la începutul anului au fost depistaţi 129 de moldoveni care încercau să treacă în România în acest mod, cu scopul ulterior de a ajunge în Europa occidentală.

Republica Moldova - Federaţia Rusă

Departamentul de informaţii şi presă al Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse a difuzat un comentariu referitor la referendumul din Transnistria. Autorităţile ruseşti consideră că la Chişinău şi într-un şir de ţări europene "s-au grăbit să declare despre neligitimitatea şi caracterul provocator al referendumului". Federaţia Rusă consideră că "decizia autorităţilor transnistrene de a se consulta cu populaţia sa trebuie privită în calitate de evoluţie a situaţiei politice în regiune, unde se încearcă a impune modelul unitar de reglementare". Moscova consideră că iniţiativa referendumului este o consecinţă a deciziei de înăsprire a regimului de acces a întreprinderilor transnistrene pe piaţa externă, iar "declaraţiile despre consecinţele negative ale referendumului din Transnistria sustrag de la necesitatea normalizării cît mai grabnice a condiţiilor pentru activitatea economică externă a Transnistriei".

Boris Grîzlov, Preşedintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, a comunicat presei că deputaţi ruşi vor monitoriza referendumul organizat în Transnistria. Grîzlov afirmă că deputaţii au solicitat deplasări "pentru a se întîlni cu alegătorii" dar este convins că aceştia vor participa şi la monitorizarea referendumului.

La Tiraspol s-a deschis un Oficiu de primire a actelor pentru solicitarea cetăţeniei Federaţiei Ruse. Pot depune acte "cetăţenii Transnistriei" care nu deţin altă cetăţenie. La inaugurarea oficiului a participat Ambasadorul Federaţiei Ruse în Moldova, care a declarat că "deschiderea respectivei instituţii va permite soluţionarea problemei dobîndirii cetăţeniei de către conaţionalii noştri din Transnistria". Actele depuse la oficiu sînt ulterior transmise Ambasadei Rusiei la Chişinău.

Prim-viceprim ministrul Moldovei Zinaida Greceanîi s-a deplasat la Moscova unde a discutat aspecte referitoare la reluarea activităţii Comisiei mixte de colaborare social-economică. Greceanîi a declarat că relaţiile bilaterale se vor întări şi dezvolta, iar problemele apărute vor fi soluţionate. La întrevederea Zinaidei Greceanîi cu copreşedintele Comisiei bilaterale Alexandru Fursenko s-a convenit reluarea discuţiilor la nivel de experţi, pe domenii.

Ambasadorul rus cu misiuni speciale Valeri Keniaikin a declarat că în timpul apropiat urmează să fie finalizată evacuarea din Transnistria a tehnicii militare şi "Rusia este disponibilă să finalizeze acest proces". Diplomatul leagă însă acest fapt cu necesitatea reluării dialogului în reglementarea transnistreană, afirmînd că "pentru deblocarea procesului de reglementare între Moldova şi Transnistria, MAE al Rusiei propune soluţii noi", dar prezenţa militară "n-ar trebui să fie încurcată cu cea de pacificare".

Serviciul fitosanitar rus Rospotrebnadzor va înăspri controlul asupra vinurilor livrate pe piaţa rusă din Belarus, deoarece peste 80 la sută dintre acestea sînt fabricate din materie primă importată din Republica Moldova şi Georgia. Ghenadii Onişcenko, şeful Rospotrebnadzor, a declarat că în cazul în care vor fi depistate pe piaţa rusă vinuri de calitate inferioară, Moscova va introduce restricţii la importul din Belarus a acestei categorii de producţie.

Moldova în lume

La întrevederea cu noul Ambasador al Moldovei la Washington, Preşedintele SUA George W.Bush a calificat relaţiile dintre SUA şi Republica Moldova drept excelente. Întrevederea lui Nicolae Chirtoacă cu Preşedintele SUA s-a produs cu ocazia înmînării scrisorilor de acreditare şi în cadrul ei oficialul american a apreciat pozitiv paşii făcuţi în ultimii trei ani de către Republica Moldova pe calea aprofundării reformelor politice şi economice, consolidării democraţiei.

Studii, analize, comentarii

Cei trei piloni avariaţi
Sergiu Grosu, 15 septembrie 2006

S-a scurs jumătate din termenul prevăzut pentru implementarea Planului de Acţiuni Uniunea Europeană - Republica Moldova (PAUERM)

»»»

Creşterea inflaţiei ajustată cu statistica
Iurie Gotişan, 15 septembrie 2006

Inflaţia în Republica Moldova demonstrează mai degrabă un pronunţat caracter sezonier, care se manifestă cu stabilitate mai ales în perioadele ianuarie-aprilie şi august-octombrie al fiecărui an

»»»