ADEPT: Asociaţia pentru Democraţie Participativă    Asociaţia pentru
    Democraţie
    Participativă
  Monitorizarea activităţii partidelor şi politicienilor / promis.mdAlegerile parlamentare în Moldova din 30 noiembrie 2014Partide politice din Republica Moldova
   English Version      
    Home        Harta site-ului        E-mail           

Despre noi  

Prezentare  

Proiecte  

Activităţi  

Publicaţii  

Personal  

Alegeri  

Electorala 2007  

Electorala 2005  

Rezultate 1994-2005  

Componenţa blocurilor  

Comisia Electorală Centrală  

Societate civilă  

ONG  

Vocea Civică  

Partide Politice  

Puncte de vedere  

Comentarii  

e-journal  

Policy Briefs  

Caricaturi  

Informaţie utilă  

Legislaţie  

Site-uri relevante  

Guvernare şi democraţie în Moldova


  versiune pentru tiparversiune
pentru tipar
e-journal, an. IV, nr. 81, 16-30 septembrie 2006

Activitatea instituţiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relaţii externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

Notă: Conform prevederilor art.67 din Constituţia Republicii Moldova şi art.35 din Regulamentul Parlamentului, legislativul se întruneşte în sesiunea de toamnă în luna septembrie. Conform comunicatului Serviciului de presă şi imagine al Parlamentului, Biroul permanent al legislativului a decis că prima şedinţă a sesiunii de toamnă să se întrunească la 5 octombrie 2006.

cuprins articolul precedent articolul următor


Guvern

2.1. Numiri. Remanieri

Valeriu Lazăr a fost revocat din funcţia de ministru al Economiei şi Comerţului, în locul său fiind numit Igor Dodon, care pînă la numire a exercitat funcţia de viceministru în acelaşi minister.

Victoria Iftodi a fost revocată din funcţia de ministru al Justiţiei, în locul vacant fiind numit Vitalie Pîrlog, şeful Direcţiei agent guvernamental din cadrul aceluiaşi minister, Reprezentantul Guvernului RM la CEDO.

Conform prevederilor constituţionale, remanierile guvernamentale se efectuează de Preşedintele ţării, la propunerea Primului-ministru. Legislaţia nu stabileşte obligativitatea motivării publice a cauzelor remanierilor, atribuţiile respective fiind exclusiv politice.

Guvernul a adoptat cîteva hotărîri prin care:

  • Nina Lupan a fost numită în funcţia de viceministru al Finanţelor. Pînă la numire Lupan a exercitat funcţia de şef al Trezoreriei Centrale de Stat;
  • Andrei Cimili a fost numit în funcţia de director al Agenţiei Sportului. Cimili este sportiv profesionist, învingător în competiţii internaţionale de ciclism;
  • Tatiana Bujoreanu a fost numită în funcţia de şef al Serviciului de Stat Arhivă;
  • Nicolae Cibotari a fost eliberat, la cerere, din funcţia de şef al Statului Major, şef-adjunct al Serviciului Protecţie şi Pază de Stat.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la crearea Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor. Agenţia va funcţiona pe lîngă Ministerul Culturii şi Turismului, cu un personal scriptic în număr de 7 unităţi şi va avea printre sarcinile sale şi crearea bazei de date digitale publice a monumentelor.

Hotărîrea cu privire la aprobarea structurii aparatului central al Agenţiei Sportului. Agenţia va avea 18 unităţi, exceptînd personalul tehnic. Agenţia va supraveghea activitatea şcolilor sportive republicane, Manejul Atletic şi Stadionul Republican.

Hotărîrea cu privire la aprobarea strategiei de reformă a cadrului de reglementare de stat a activităţii de întreprinzător. Guvernul numeşte Strategia "Ghilotina-2" şi în cadrul procesului respectiv, timp de un an, vor fi supuse analizei detaliate legile care reglementează activitatea de întreprinzător. Prevederile care nu corespund principiilor economiei de piaţă şi presupun implicarea autorităţilor publice în activitatea operaţională a întreprinderilor urmează a fi anulate sau modificate.

Hotărîrea cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului Informaţional integrat al organelor drept. Documentul are menirea de contribui la utilizarea mai amplă a informaţiei acumulate pentru prevenirea şi contracararea infracţiunilor, sporirea interacţiunii între organele de drept.

Hotărîrea cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2006-2010. Se intenţionează a aduce legislaţia fiscală în concordanţă cu standardele europene, intensificarea activităţii de acumulare a resurselor în buget, simplificarea impozitării etc. Pentru realizarea Strategiei sînt necesare peste 130 milioane lei.

Hotărîrea pentru aprobarea proiectului de lege privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Sînt propuse reglementări noi referitoare la procesul de deetatizare, nu numai prin privatizare, dar şi prin transmiterea proprietăţii în concesiune, administrare fiduciară, locaţiune, comodat, vînzarea activelor neutilizate, crearea societăţilor comerciale etc.

Hotărîrea privind Planul de activitate a Guvernului pe trimestrul IV. Executivul planifică să adopte un şir de concepţii, strategii şi programe naţionale, proiecte de acte legislative noi sau de modificare a legislaţiei în vigoare.

Hotărîri privind aprobarea unor proiecte de acte legislative:

  • cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule. Companiile de asigurări vor avea dreptul să achite despăgubiri pînă la o anumită limită pentru pagubele produse de autovehicule, de despăgubiri vor putea beneficia şi persoanele aflate în autovehicul, compensaţii vor putea fi acordate şi pentru bunurile acestora. Sînt propuse o serie de exigenţe speciale faţă de companiile de asigurări.
  • pentru modificarea Legii cu privire la privatizarea întreprinderilor din industria tutunului şi industria vinificaţiei. Se propune ca patru întreprinderi (Cupcini, Făleşti, Floreşti şi Orhei) să fie privatizate după principii generale, renunţîndu-se la aplicarea proiectelor individuale de privatizare şi investiţii. Decizia este motivată prin situaţia financiară gravă a întreprinderilor şi lipsa de atractivitate a acestora pentru investitori.
  • cu privire la Codul de conduită a funcţionarului public. Proiectul Codului are menirea de a stabili standarde ridicate de comportament pentru funcţionari, să contribuie la scăderea corupţiei în serviciul public. Sînt propuse o serie de restricţii, precum şi principii referitoare la cariera funcţionarilor, conform standardelor internaţionale în domeniu.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Susţinere din partea Băncii Mondiale

Primul-ministru a discutat aspecte ale colaborării între Guvern şi Banca Mondială, unul din subiectele abordate vizînd implementarea eficientă a reformei administraţiei publice centrale. Edward Brown, reprezentantul Băncii Mondiale în Moldova, a reiterat susţinerea acţiunilor îndreptate spre implementarea reformelor, în special în domeniul administraţiei publice centrale, orientate spre consolidarea capacităţilor Guvernului. În acest scop va fi acordată asistenţă financiară şi coordonată acumularea mijloacelor din partea altor donatori. Vasile Tarlev a mulţumit BM şi pentru susţinerea acordată în realizarea SCERS, manifestată prin disponibilitatea de a acorda un credit preferenţial de 10 mln dolari.

Promovarea culturilor nucifere

Primul-ministru Vasile Tarlev a prezidat şedinţa Consiliului Naţional pentru Promovarea Culturilor Nucifere, în cadrul căreia au fost discutate aspecte ce vizează impulsionarea dezvoltării ramurii nucifere în Moldova, problemele şi perspectivele de soluţionare a acestora. Vasile Tarlev a solicitat definitivarea propunerilor de modificare a legislaţiei în domeniu, care urmează să fie promovate în termene restrînse. Premierul a cerut elaborarea unui plan de acţiuni privind crearea unui sistem eficient de omologare a nucilor şi de monitorizare strictă a calităţii materialului săditor propus pe piaţă.

Preocupări pentru problemele tineretului

Prim-ministrul Vasile Tarlev a prezidat o şedinţă de lucru privind crearea oportunităţilor de dezvoltare a tineretului, în cadrul căreia a evidenţiat necesitatea reformării sistemului de educaţie extraşcolară. Premierul a solicitat crearea pe baza Palatului Naţional de creaţie a copiilor şi adolescenţilor a unui Centru republican pentru copii şi tineret, de tip modern.

Implementarea Planului de Acţiuni UE-RM

În cadrul şedinţei de lucru convocate la tema implementării PAUERM, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a comunicat că Uniunea Europeană a acceptat iniţierea dialogului cu Moldova la subiectul posibilităţii facilitării regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni. Un alt rezultat important al acţiunilor de sensibilizare a statelor membre ale UE îl constituie decizia Comisiei Europene de a deschide în Moldova un Centru Comun European de aplicare pentru vize, bazat pe ideea recepţionării cererilor de vize pentru statele care nu au ambasade în Moldova. Primul-ministru Vasile Tarlev a menţionat că implementarea eficientă a PAUERM este o sarcină prioritară pentru toate autorităţile din Moldova şi "toate documentele, care vor fi semnate cu grif UE vor avea prioritate în executare". Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene urmează să elaboreze un grafic de audienţă a ministerelor la capitolul îndeplinirii PA. În viitorul apropiat, o atenţie sporită se va acorda acţiunilor de obţinere pentru Moldova a unui regim de Preferinţe Comerciale Asimetrice şi iniţierii Acordului de Asociere la UE.

Declaraţie privind referendumul din zona transnistreană

Guvernul Republicii Moldova a dat publicităţii o declaraţie prin care apreciază referendumul din Transnistria ca formă de torpilare a procesului de negocieri privind reintegrarea paşnică a statului. Guvernul nu recunoaşte rezultatele şi consideră imposibilă abordarea acestei acţiuni în contextul soluţionării paşnice şi definitive a conflictului. Executivul exprimă recunoştinţă statelor şi organizaţiilor care participă la procesul de reglementare politică a problemei transnistrene şi anume Federaţiei Ruse, Ucrainei, OSCE, Uniunii Europene şi SUA pentru înţelegerea faptului că soluţionarea problemei transnistrene e posibilă doar în condiţiile respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova şi împărtăşeşte convingerea acestor state şi organizaţii privind imposibilitatea recunoaşterii oficiale a rezultatelor "exprimării voinţei alegătorilor", în condiţiile unor presiuni informaţionale şi administrative asupra populaţiei din regiune.

Comunicatul MAEIE despre obţinerea cetăţeniei române

Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene a dat publicităţii un comunicat prin care informează că "obţinerea cetăţeniei române în special pînă la aderarea României la UE pentru a putea circula liber în spaţiul Schengen, este o premisă eronată de la care pornesc cetăţenii Republicii Moldova". Aderarea României la UE nu este echivalentă cu intrarea în spaţiul Schengen şi în context, MAEIE menţionează că în cadrul Comisiei Europene se lucrează în prezent asupra realizării iniţiativei de a crea începînd cu anul 2007, la Chişinău, un Centru European comun de solicitare a vizelor pentru toate statele Schengen. Deschiderea la Chişinău a acestui Centru va scuti cetăţenii moldoveni de deplasările la ambasadele statelor europene de la Bucureşti şi Kiev acreditate pentru Republica Moldova. Declaraţia MAEIE a fost criticată de mass-media pe motiv că a recurs la explicaţii inadecvate - cetăţenii moldoveni solicită cetăţenie română pentru a putea merge liber în spaţiul Schengen, lucru de care se bucură cetăţenii României şi nu-i interesează dacă cetăţenii unor state nu pot vizita România fără vize pe motiv că aceasta nu face parte din spaţiul Shengen.

Preocupări pentru colaborarea cu mass-media

În cadrul unei mese rotunde în problema accesului la informaţie, premierul Vasile Tarlev a declarat că Guvernul pledează pentru aplicarea practicilor noi şi eficiente de amplificare a relaţiilor dintre autorităţile centrale, mass-media şi societatea civilă şi se află în căutarea unor instrumente eficiente în acest sens. Vasile Tarlev a anunţat că la Academia de Administrare Publică urmează a fi implementat un nou curs de pregătire a "purtătorilor de cuvînt pentru instituţiile publice". Tarlev a mai afirmat că potrivit unei decizii guvernamentale, ministerele au fost obligate să organizeze lunar conferinţe de presă şi să instaleze "telefoane de încredere".

cuprins articolul precedent articolul următor


Preşedinţie

3.1. Decrete

Preşedintele Republicii a semnat decretul privind numirea Victoriei Iftodi în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Moldovei în Republica Franceză. Concomitent, Iftodi este revocată din funcţia de ministru al Justiţiei.

Printr-un decret al şefului statului, este acordată Medalia "Meritul Civic" domnilor Christopher J. Borgen, profesor de drept la Universitatea St. John's, SUA, şi Mark A. Meyer, preşedinte al Comitetului pentru afaceri europene al Asociaţiei Baroului de Avocaţi din or. New York, SUA. Distincţiile de stat au fost conferite pentru contribuţie la dezvoltarea şi aprofundarea relaţiilor de colaborare moldo-americane în domeniul dreptului internaţional. Persoanele decorate sînt autori ai studiului "Dezgheţarea unui conflict îngheţat: aspecte legale ale crizei separatiste în Moldova", prezentat vara curentă la Chişinău şi preluat de Guvern în calitate de îndrumar în procesul de reintegrare a ţării (HG nr. 891 din 03.08.2006).

Vladimir Voronin l-a decorat pe Reprezentantul special al Secretarului General al CE în Moldova, Vladimir Philipov, cu "Ordinul de Onoare". Distincţia a fost acordată în semn de înaltă apreciere a meritelor în dezvoltarea relaţiilor dintre RM şi CE, pentru contribuţie substanţială la promovarea reformelor democratice în ţara noastră. Recent, ambasadorul Philipov şi-a încheiat misiunea în Moldova.

Prin Decretul Preşedintelui nr.771 din 21.09.2006, Institutul Naţional de Educaţie Fizică şi Sport este reorganizat în Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport. Decretul obligă Ministerul Educaţiei şi Tineretului să aprobe statutul noii Universităţi şi să îi repartizeze anual cotele de admitere pe specialităţi.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Examinarea problemei transnistrene

Revenit din vacanţă, la 16 septembrie 2006 Preşedintele RM a convocat o şedinţă consacrată situaţiei create în regiunea transnistreană, în preajma referendumului organizat de autorităţile separatiste. La şedinţă au participat speakerul Parlamentului, Prim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, ministrul Reintegrării, ministrul Afacerilor Interne, şeful SIS şi consilierul prezidenţial pe probleme de politică internă. Au fost examinate chestiuni ce vizează situaţia din zona de securitate, circulaţia mărfurilor prin segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, situaţia politică din regiune. Vladimir Voronin a subliniat importanţa menţinerii unei stabilităţi maxime în zona de securitate, accentuînd necesitatea continuării implementării măsurilor de susţinere socială şi juridică a populaţiei şi agenţilor economici din regiunea transnistreană. Conducerea Republicii Moldova urmează să continue cu calm şi fermitate politica de unificare paşnică a ţării.

La 21 septembrie Preşedintele Republicii Moldova l-a primit pe Louis O-Neill, şeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, cu care a discutat despre poziţia fermă adoptată de OSCE privind nerecunoaşterea aşa-numitului "referendum" desfăşurat în Transnistria şi a rezultatelor acestuia. Vladimir Voronin a recunoscut drept necesară şi oportună reluarea procesului de negocieri în problema transnistreană.

Preocupări pentru creşterea PIB

Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă în problema identificării posibilităţilor pentru asigurarea unei creşteri constante a Produsului Intern Brut, în condiţiile actuale caracterizate prin tendinţe negative. Vladimir Voronin s-a referit la necesitatea examinării factorilor extensivi şi intensivi, care contribuie la formarea PIB şi a propus în calitate de măsuri aplicarea unei politici investiţionale adecvate, diminuarea ponderii economiei tenebre. Şeful statului a menţionat că în pofida creşterii înregistrate a PIB în ultimii 5 ani, nivelul lui nu a atins încă pe cel din anul 1991 şi în acest context, este necesar un plan de acţiuni, îndreptat, cel puţin, spre restabilirea mărimii PIB din acea perioadă.

Dezvoltarea relaţiilor comercial-economice cu Ucraina

Vladimir Voronin a prezidat o şedinţă cu participarea factorilor de decizie din Guvern, la care au fost examinate relaţiile comercial-economice cu Ucraina, respectarea regimului bilateral de liber schimb, posibilităţile de majorare a volumului exporturilor moldoveneşti în această ţară, în special a vinurilor şi altor produse agroalimentare. Vladimir Voronin a subliniat interesul deosebit al autorităţilor moldoveneşti pentru perfecţionarea continuă a bazei juridico-legale a schimburilor comerciale bilaterale, cu respectarea intereselor legitime ale părţilor şi a normelor dreptului internaţional. Şeful statului a propus Guvernului să iniţieze, în timpul apropiat, examinarea problematicii vizate în cadrul Comisiei interguvernamentale moldo-ucrainene.

Declaraţie privind ordinea de zi a ONU

Preşedintele Republicii Moldova a făcut o declaraţie cu privire la ordinea de zi a Adunării Generale a ONU, în care apreciază că cea de-a 61 sesiune a Adunării Generale are o importanţă deosebită, deoarece este pentru prima dată cînd Moldova, împreună cu partenerii săi din GUAM, a reuşit să înscrie pe ordinea de zi chestiunea cu privire la cele mai acute probleme politice ale regiunii. În declaraţie se menţionează între altele că:

  • autorităţile Moldovei consideră anormală situaţia în care în cadrul ONU nu s-a discutat deloc despre conflictele îngheţate din spaţiul postsovietic;
  • scopul eforturilor Moldovei în cadrul ONU îl constituie informarea veridică a întregii comunităţi mondiale despre ceea ce se întîmplă în zonele conflictelor îngheţate, despre ceea ce se întîmplă în Transnistria, despre natura acestui conflict, despre esenţa iniţiativelor oficialităţilor de la Chişinău, despre actualele perspective ale soluţionării definitive a acestui conflict;
  • Guvernul Moldovei îşi vede sarcina în a sparge zidul tăcerii din jurul conflictului transnistrean la nivel global, în mobilizarea potenţialului imens şi multilateral al ONU, care este capabil să imprime un nou impuls procesului de soluţionare definitivă a conflictelor îngheţate din spaţiul postsovietic.

Sarcini noi pentru primăria capitalei

Vladimir Voronin a prezidat o şedinţă în problema amenajării parcului "Valea Morilor" din capitală, în cadrul căreia a pledat pentru reconstrucţia capitală şi complexă a parcului, cu renovarea tuturor obiectelor din cadrul acestuia. Şeful statului s-a referit la oportunitatea examinării experienţei altor ţări în domeniul salubrizării bazinelor acvatice şi a aplicării tehnologiilor moderne la reanimarea lacului din parcul "Valea Morilor". Primăria municipiului Chişinău urmează să elaboreze proiectul concepţiei de reamenajare a parcului, să demareze lucrările de proiectare şi să purceadă la efectuarea lucrărilor de evacuare a apei din lac, la curăţarea acestuia. Preşedintele a menţionat că realizarea proiectului de reamenajare este importantă atît pentru punerea în valoare a uneia din grădinile publice centrale ale Chişinăului, cît şi pentru ameliorarea situaţiei ecologice din capitală.

Schimb de păreri despre istorie

Şeful statului a convocat o şedinţă în problema introducerii cursului de istorie integrată în învăţămîntul preuniversitar. Conform comunicatului serviciului de presă prezidenţial, preluat de Agenţia "Moldpres", la şedinţă au participat factori de decizie din Guvern, Parlament, învăţămînt şi ştiinţă, reprezentanţi ai Asociaţiei Istoricilor. La şedinţă Vladimir Voronin a menţionat că se implică pentru prima dată în discuţiile privind introducerea cursului de istorie integrată în sistemul de învăţămînt preuniversitar şi este îngrijorat de faptul că startul este atît de anevoios şi discuţiile în jurul subiectului ameninţă să dezbine societatea. Preşedintele ţării consideră că divergenţele privind implementarea cursului de istorie integrată în sistemul de învăţămînt trebuie să fie discutate calm, în cadrul unor şedinţe, mese rotunde, seminare, şi nu în stradă. Prin votul unanim din martie 2005 al celor 101 de deputaţi în Parlament integrarea europeană a fost declarată un obiectiv strategic al ţării noastre, iar acest lucru presupune inclusiv ajustarea la exigenţele comunităţii educaţionale europene, introducerea istoriei integrate în instituţiile de învăţămînt fiind un mic pas important pe calea integrării. La şedinţă s-a accentuat necesitatea diferenţierii dintre noţiunile "ştiinţă istorică" şi "educaţie istorică", ultima avînd ca scop final cultivarea sentimentului de patriotism, devotament şi sacrificiu pentru ţară, popor, valorile naţionale, conştiinţa şi memoria istorică. În acelaşi timp, s-a menţionat că ţările europene au trecut, în predarea istoriei, de la sistemul etnocentrist (care pune la bază istoria unei naţiuni) la multiculturalitate şi pluralismul de opinii. Voronin a subliniat că predarea istoriei în instituţiile de învăţământ preuniversitar nu poate fi realizată în baza unei singure surse, deoarece nu există un manual ideal, perfect. Prin urmare, predarea istoriei presupune folosirea mai multor surse, care să prezinte diverse opinii, viziuni, interpretări ale unui sau altui eveniment. Savanţilor din instituţiile academice li s-a reproşat lipsa unor studii ştiinţifice de sinteză, care ar determina locul Moldovei şi moldovenilor în istoria europeană şi universală, precum şi a operelor care ar reflecta istoria contemporană a statului nostru. În cadrul şedinţei, mai mulţi experţi au criticat dur conţinutul manualelor de istorie integrată, invocînd greşeli factologice, lipsa de transparenţă la elaborare, conţinutul necorespunzător nivelului actual al dezvoltării ştiinţei. Reprezentanţii autorităţilor din domeniul învăţămîntului au opinat că dezbaterile asupra subiectului au caracter politic, iar copiii şi studenţii sînt atraşi în aceste dezbateri intenţionat. În încheierea discuţiilor, Vladimir Voronin s-a pronunţat pentru înlăturarea imediată a lacunelor semnalate în conţinutul manualelor elaborate, iar pentru cea de-a doua ediţie a manualelor de istorie integrată să fie format un grup de expertiză, la care vor fi invitate să participe toate instituţiile sau asociaţiile interesate. Conform lui Voronin, în manualele şcolare evenimentele urmează să fie reflectate în mod cinstit, fără încercări de a interpreta sau a rescrie istoria.

cuprins articolul precedent articolul următor


Alegeri regionale

Alegerile guvernatorului (başcanului) autonomiei găgăuze au fost fixate pentru ziua de 3 decembrie 2006. În conformitate cu legislaţia electorală, Adunarea Populă a Unităţii Teritorial Administrative Găgăuzia fixează ziua alegerilor cel tîrziu cu 60 de zile înainte de scrutin. Potrivit preşedintelui Adunării Populare, Stepan Esir, citat de agenţia INFOTAG, "campania electorală va demara la 4 octombrie. Din această dată vor putea fi depuse dosarele pentru înregistrare în calitate de candidat la funcţia de başcan". ADEPT va reflecta pe pagina sa web campania alegerii guvernatorului autonomiei găgăuze.

cuprins articolul precedent articolul următor


Politici economice

1. Sectorul real

    Industria este în declin continuu...

    Statistica oficială arată că în perioada ianuarie-august 2006 întreprinderile industriale (indiferent de forma de proprietate) au fabricat producţie în valoare de cca 13 miliarde lei (~ 770 milioane euro) sau cu 5,7% mai puţin decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. Principala cauză care a dus la diminuarea volumului producţiei industriale în perioada în cauză a fost generată în special de reducerea volumului producţiei vinicole cu 48%.

    În acelaşi timp, volumul producţiei întreprinderilor industriei alimentare şi a băuturilor în ansamblu s-a diminuat cu 19%. Recesiunea din industrie a influenţat creşterea economică din Republica Moldova, respectiv Guvernul a revizuit în sensul diminuării indicatorilor macroeconomici pentru acest şi pentru anul viitor.

    Creşterea economică din acest an ar putea fi sub media pe CSI...

    Potrivit ultimului raport al FMI cu privire la perspectivele economiei mondiale, creşterea economiei moldoveneşti va fi sub media pe CSI în acest an, ceva mai mare de 3%, comparativ cu media de 6,8% din statele CSI. Conform previziunilor Fondului, cea mai mare creştere va fi înregistrată în Azerbaidjan - 25,6%, urmată de Turkmenistan - 9%, Kazahstan - 8,3%, Tadjikistan - 8%, Armenia şi Georgia - 7,5%. Economia Rusiei va creşte cu 6,5%, iar cea a Ucrainei cu 5%.

    Prognozele FMI de creştere a PIB pentru 2006

    Este foarte probabil că în 2006 creşterea reală a PIB în CSI se va situa la un nivel de cca 7%, iar pentru 2007 se estimează o descreştere pînă la 6,5%. Regiunea respectivă continuă încă să beneficieze de preţuri ridicate la mărfuri şi, ca urmare, de venituri mari realizate din export. Republica Moldova a înregistrat o creştere economică de 5% în prima jumătate a anului, pe fondul recesiunii din industrie şi stagnării din agricultură pe de o parte, şi creşterii continue a consumului, pe de altă parte.

2. Preţurile şi inflaţia

    Inflaţia va creşte încet, dar sigur...

    În septembrie rata inflaţiei ar putea să înregistreze un maximum de 1,5%. Preţurile la legume s-au menţinut la nivelul lunii august, iar la unele zarzavaturi chiar s-au redus. Preţurile la fructe sînt, în general, acceptabile, doar că cele pentru piersici şi struguri de masă au doborît toate recordurile, fenomen nemaiîntîlnit în Moldova ($1-2/ 1kg de struguri). Tarifele la serviciile prestate populaţiei vor creşte nesemnificativ, bineînţeles că acestea vor fi influenţate de costurile de furnizare a agenţilor energetici. În ce priveşte preţurile la carburanţi, sîntem de părerea că acestea nu se vor modifica. Chiar dacă acestea sînt în scădere pe piaţa internaţională, importatorilor locali nu le este avantajos să diminueze preţurile, mai ales în ajunul sezonului de iarnă.

3. Piaţa muncii

    Salariul mediu în economie este în creştere...

    Pe parcursul lunilor ianuarie-august 2006 salariul mediu în economie a constituit cca 1600 lei (94,5 euro) şi s-a majorat cu 29% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Cel mai mare salariu mediu în perioada de referinţă a fost înregistrat în sectorul financiar - 3759 lei, urmat de domeniile transporturilor şi comunicaţiilor - 2459 lei, construcţiilor - 2233, industriei - 1985, administraţiei publice - 1945 lei. Totodată, cel mai mic salariu l-au primit lucrătorii din agricultură şi silvicultură - 732 lei, piscicultură - 1073, învăţămînt - 1212, sfera sănătăţii şi asistenţei sociale - 1291 lei.

    De menţionat că în conformitate cu o hotărîre aprobată de Guvern, începînd cu luna iulie 2006, salariul tarifar pentru prima categorie de calificare a angajaţilor din agricultură şi silvicultură, precum şi al celor de la întreprinderile cu un număr de pînă la 9 salariaţi, a fost majorat de la 360 pînă la 500 de lei. Pentru angajaţii din celelalte ramuri ale economiei naţionale, salariul tarifar pentru prima categorie de calificare va fi stabilit la nivel de 700 de lei, faţă de cel anterior de 550 de lei.

4. Comerţ extern

    Gradul de diversificare a exporturilor este în scădere...

    Ministerului Economiei şi Comerţului (MEC) a făcut publice nişte date în care se arată că Republica Moldova a exportat în anul 2005 mărfuri din cadrul a peste 700 grupe tarifare comparativ cu cele peste 1000 grupe înregistrate în 1998. Indicatorul care determină gradul de diversificare a exporturilor este în descreştere. Moldova devine dependentă de exportul doar a unor categorii de mărfuri, cum ar fi produsele agroalimentare, textilele. Gradul de concentrare a exporturilor este foarte avansat. Spre exemplu, produsele alimentare, băuturile şi tutunul au deţinut 36% din exportul total al Moldovei în 2005. Astfel, interdicţia impusă de Moscova la băuturile alcoolice semnifică totodată că exporturile au un foarte înalt grad de concentrare şi din punct de vedere geografic. Gradul redus de competitivitate a producţiei şi serviciilor autohtone, condiţionat de costurile ridicate şi management ineficient, face producţia moldovenească mai puţin solicitată pe pieţele externe.

    În acelaşi timp, Moldova nu a utilizat suficient preferinţele comerciale acordate de ţările occidentale pe motivul neconformării la sistemele internaţionale de standardizare, certificare şi control al calităţii. În ciuda faptului că de la 1 ianuarie 2006 Moldova beneficiază de sistemul comercial generalizat de preferinţe GSP+, exporturile moldoveneşti spre UE au evoluat foarte lent, iar pe unele poziţii chiar au scăzut. Exportatorii moldoveni nu şi-au revenit după "duşul rece" aplicat de Federaţia Rusă asupra vinurilor şi produselor alimentare moldoveneşti şi în acelaşi timp nu au reuşit să se conformeze, în cea mai mare parte, standardelor de calitate pentru ca producţia lor să fie competitivă pe piaţa UE. Deci anume în aceste direcţii guvernul ar trebui să ia măsuri urgente. Credem că Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015, care recent a fost lansată de Guvern, va marca trecerea de la elaborarea unor strategii la implementarea practică a acestora şi nu va avea soarta precedentelor documente care s-au prăfuit pe rafturile mai multor structuri guvernamentale.

5. Sectorul bancar

    A crescut ponderea investiţiilor străine în sistemul bancar...

    În cele opt luni ale a.c. cota investiţiilor străine în capitalul băncilor moldoveneşti a crescut cu 4,2%, pînă la 54,8% din totalul activelor. Comparativ cu perioada similară a anului 2005 ponderea capitalului străin în băncile din Republica Moldova a înregistrat o creştere de 3,3%. Ponderea capitalului străin a crescut după ce banca italiană Veneto Banca din Italia, care a cumpărat în luna mai a.c. întregul pachet de acţiuni al băncii comerciale Eximbank, majorînd capitalul acesteia cu cca 10 milioane euro.

    Totodată, la sfîrşitul lui septembrie activele totale ale sistemului bancar din Moldova se cifrau la 20,5 miliarde lei (1,54 miliarde USD), în creştere cu 14,25% în cele opt luni ale anului şi respectiv 28,7% faţă de perioada similară a anului 2005. Capitalul acţionar al băncilor constituia 3,4 miliarde lei (255,8 milioane USD), în creştere cu 17,1% în ianuarie-august 2006. Cea mai înaltă cotă a investiţiilor străine în totalul activelor băncilor din Republica Moldova a fost înregistrată în anul 2003, de 61%.

cuprins articolul precedent articolul următor


Problema transnistreană

Conflictele "îngheţate" pe agenda ONU

Adunarea Generală a ONU a acceptat cererea statelor GUAM de a introduce subiectul conflictelor "îngheţate" din fosta URSS pe agenda celei de-a 61-a sesiuni. Dezbaterea va avea loc la 6 noiembrie 2006, iar argumentul principal adus în favoarea organizării acesteia de către miniştrii de externe ai statelor GUAM a fost că deşi aceste conflicte sînt "îngheţate", ele rămîn a fi o ameninţare la securitatea internaţională şi o piedică în calea democratizării şi dezvoltării economice a regiunii. Moscova s-a opus acestei dezbateri, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, calificînd propunerea GUAM drept un "act pur propagandistic" şi "lipsit de relevanţă" atît timp cît la dezbateri nu vor participa şi reprezentanţii regiunilor secesioniste. Pe de altă parte, Ministrul rus al Apărării a declarat că indiferent de ce va decide Adunarea Generală a ONU, Rusia nu va permite GUAM să trimită forţe de menţinere a păcii în zonele de conflict.

La 26 septembrie ministrul moldovean al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, a ţinut o alocuţiune (vezi textul în limba engleză: http://www.un.org/webcast/ga/61/pdfs/repofmoldova-e.pdf ) în cadrul Adunării Generale a ONU. Şeful diplomaţiei moldovene a chemat Rusia să accelereze procesul de evacuare a trupelor şi muniţiilor sale din regiunea transnistreană, şi să desfăşoare o inspecţie internaţională a depozitelor de muniţii. De asemenea, Stratan s-a arătat îngrijorat de ineficienţa mecanismului existent de menţinere a păcii din Transnistria şi s-a pronunţat pentru transformarea acestuia într-o misiune multinaţională cu mandat internaţional. În plus, Stratan a declarat că "conflictul transnistrean este condiţionat în primul rînd de interesele geopolitice din regiune" şi că acesta a fost instigat "cu sprijinul unor forţe din exterior" imediat după declararea independenţei Moldovei. Ministrul Stratan a subliniat necesitatea unei participări mai active a ONU în procesul de reglementare a "conflictelor îngheţate" şi şi-a exprimat speranţa că examinarea acestora de către Adunarea Generală a ONU va facilita procesul de reglementare a conflictelor din Azerbaidjan, Georgia şi Moldova.

Referendumul din 17 septembrie

La 17 septembrie în regiunea transnistreană a avut loc referendumul cu privire la relaţiile regiunii cu Republica Moldova şi Rusia. Potrivit datelor cu privire la rezultatele referendumului publicate de organul electoral central al regiunii, la vot au participat circa 310 000 de alegători or 78,6% din electoratul Transnistriei. Dintre aceştia 97,2% au votat pentru "independenţa Transnistriei şi libera aderare a acesteia la Federaţia Rusă", iar 94,9% au votat împotriva "renunţării la suveranitatea RMN şi aderarea acesteia la Republica Moldova".

Potrivit autorităţilor transnistrene, scrutinul a fost monitorizat de circa 130 de observatori internaţionali din CSI, Europa Centrală şi de Vest, inclusiv un grup de deputaţi ai Dumei de Stat a Federaţiei Ruse. Aceştia au dat publicităţii nişte concluzii finale comune în care au declarat că referendumul a fost desfăşurat în conformitate cu legislaţia transnistreană, principiile şi normele alegerilor democratice general acceptate.

SUA, UE, OSCE, Ucraina şi alte state şi organizaţii internaţionale au declarat că nu recunosc referendumul sau rezultatele acestuia. Federaţia Rusă nu a recunoscut nici ea referendumul. Cu toate acestea, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că scrutinul "a avut loc cu respectarea tuturor procedurilor, în mod democratic şi deschis" şi a chemat părţile să revină la masa negocierilor "în baza acordurilor atinse anterior".

Guvernul Republicii Moldova a dat publicităţii la 18 septembrie o declaraţie în care se afirmă că conducerea RM nu recunoaşte referendumul transnistrean şi nu va ţine cont de acesta în procesul de reglementare a diferendului. Guvernul moldovean califică referendumul drept o modalitate de zădărnicire a procesului de reintegrare teritorială a ţării, dar şi o tentativă de "a conserva caracterul autoritar şi criminal al puterii din regiune". În acelaşi timp, Cabinetul de miniştri de la Chişinău le mulţumeşte statelor şi organizaţiilor participante la procesul de reglementare politică pentru aderarea la principiul soluţionării conflictului transnistrean cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a RM.

După referendum liderul transnistrean, Igor Smirnov, a declarat că va demara o serie de reforme serioase, care vor presupune armonizarea legislaţiei transnistrene cu cea a Federaţiei Ruse în domeniile financiar, economic şi fiscal şi aderarea la zona rublei ruseşti. În plus, Smirnov a declarat că a trimis Sovietului Suprem o iniţiativă legislativă de reformă a puterii de stat. Dacă şi această reformă se va face după modelul Rusiei, se pare că aceasta va presupune consolidarea verticalei puterii şi redistribuirea prerogativelor în favoarea "preşedintelui".

La 19 septembrie Smirnov a plecat la Moscova pentru consultaţii cu conducerea rusă. În cadrul unei conferinţe de presă ţinută la 21 septembrie la Moscova Smirnov a declarat că "Transnistria a depus actele pentru aderarea la Uniunea Rusia - Belarus", dar că "fiind o republică nerecunoscută, noi încă nu avem acest drept". Întrebat despre perspectivele aderării Transnistriei la Rusia, Smirnov a spus că "referendumul nu s-a referit la aderare, ci la independenţa republicii noastre". Potrivit acestuia, "se impune necesitatea creării propriului stat pentru a prezerva societatea transnistreană care s-a format pe parcursul secolelor".

Pe de altă parte, mai mulţi deputaţi ai Dumei de Stat a Rusiei s-au pronunţat pentru recunoaşterea diplomatică a Transnistriei şi iniţierea procedurii de aderare a acesteia la Rusia. În şedinţa plenară din 20 septembrie, vicespeakerul Vladimir Jirinovski a declarat că Rusia trebuie să respecte dorinţa locuitorilor Transnistriei de a obţine recunoaşterea internaţională, iar fracţiunea "Rodina" a propus adoptarea unui apel al Dumei către Preşedintele rus în acest sens.

Între timp, în regiunea transnistreană a început campania pentru alegerile prezidenţiale din 10 decembrie 2006. Pînă în prezent, cereri de înregistrare pentru cursa prezidenţială au fost depuse la comisia electorală centrală a regiunii de doi candidaţi: redactorul ziarului "Novaia Gazeta" din Bender, Andrei Safonov, şi deputatul Sovietului Suprem Piotr Tomaili. Igor Smirnov, "preşedinte" al Transnistriei pe parcursul a trei mandate consecutive, a fost înaintat în calitate de candidat pentru prezidenţialele din decembrie de către colectivul de muncă al uzinei "Moldavkabel", iar ulterior şi de partidul patriotic al Transnistriei condus de feciorul său, Oleg Smirnov. cuprins articolul precedent articolul următor


Relaţii externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

Ambasadorul Vladimir Philipov, Reprezentant Special al Secretarului General al Consiliului Europei şi-a încheiat misiunea la Chişinău, succesor al său fiind desemnat Ambasadorul Vladimir Ristovschi. La încheierea misiunii, Vladimir Philipov a apreciat înalt relaţiile de colaborare şi parteneriat stabilite cu autorităţile moldoveneşti, precum şi condiţiile de activitate create. Ambasadorul a menţionat că în perioada mandatului său Moldova a înregistrat succese palpabile în toate domeniile de activitate şi în special în domeniul apropierii de Uniunea Europeană. În cadrul întîlnirilor de rămas bun, Philipov şi oficiali de la Chişinău au declarat că demararea negocierilor pentru încheierea procedurii de monitorizare a Republicii Moldova de către Consiliul Europei este preconizată pentru "perspectiva imediată de cooperare".

La întrevederea de rămas bun cu Vladimir Philipov, Primul-ministru al Moldovei a solicitat sprijinul Consiliului Europei pentru obţinerea regimului Preferinţelor Comerciale Asimetrice şi semnarea unui Acord de Asociere la Uniunea Europeană. În cadrul întrevederii s-a convenit şi asupra oportunităţii elaborării unui plan de acţiuni comun Republica Moldova - Consiliul Europei pentru anii 2007-2009.

În cadrul reuniunii din 27 septembrie, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei (ambasadorii la CE) a continuat examinarea măsurilor de executare a Hotărîrii CEDO în cazul "Ilaşcu şi alţii contra Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse". Delegaţia Moldovei a informat Comitetul de Miniştri despre demersul ministrului moldovean al Justiţiei către omologul său rus şi despre faptul că Ministerul Reintegrării a recepţionat doar răspunsul Misiunii OSCE din Chişinău la apelurile lansate recent în acest sens. La solicitarea delegaţiei Republicii Moldova, Secretariatul General al CE urmează să elaboreze o informaţie detaliată cu privire la acţiunile întreprinse de diverse state europene în conformitate cu prevederile celei de-a IV-a Rezoluţii Interimare a Comitetului de Miniştri în cazul Ilaşcu. Reprezentanţii Federaţiei Ruse s-au eschivat de la orice comentariu asupra subiectului în plenul reuniunii CM al CE.

Republica Moldova - Uniunea Europeană

La ultima şedinţă a Consiliului miniştrilor de Externe ai UE s-a decis că pînă la finele anului curent urmează a fi elaborată o nouă strategie de comunicare în cadrul Politicii europene de vecinătate, care va fi adresată statelor din bazinul Mării Negre, inclusiv Republica Moldova. Decizia a fost luată la cererea delegaţiei Greciei, care a solicitat UE să-şi intensifice relaţiile cu Organizaţia pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (CEMN) şi să dezvolte o politică mai amplă în regiunea Mării Negre.

Preşedintele Vladimir Voronin s-a întîlnit cu Reprezentantul Special al UE pentru Republica Moldova, Adriaan Jakobovits de Szeged, cu care a discutat problematica de actualitate a relaţiilor cu UE. În special, au fost analizate eforturile pentru realizarea Planului de Acţiuni UE-RM, perspectiva dezvoltării dialogului după aderarea României şi Bulgariei la UE, participarea Uniunii Europene în procesul de reintegrare teritorială a Moldovei. Interlocutorii s-au referit la necesitatea reluării cît mai grabnice a negocierilor privind reglementarea transnistreană, Vladimir Voronin accentuînd că acestea urmează să se bazeze pe Legea privind principiile de bază ale statutului regiunii, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova în iulie 2005. A mai fost discutată şi iniţierea dialogului privind posibilitatea facilitării regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni, deschiderea la Chişinău a unui Centru comun de aplicare pentru vize în spaţiul UE, obţinerea pentru Moldova a Regimului Preferinţelor Comerciale Asimetrice cu UE.

În cadrul reuniunii Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, Preşedinţia finlandeză a Uniunii Europene a făcut o declaraţie vizavi de tergiversarea executării depline a Hotărîrii CEDO în cazul "Ilaşcu şi alţii contra Republica Moldova şi Federaţiei Ruse". În declaraţie este reiterată poziţia conform căreia toate deciziile CEDO trebuie implementate necondiţionat de către părţile care au fost găsite vinovate de încălcarea Convenţiei europene a drepturilor omului. Statele respondente trebuie să întreprindă toate acţiunile necesare pentru a pune capăt detenţiei arbitrare a reclamanţilor şi pentru asigurarea eliberării lor imediate. Se mai constată că "preşedinţia rusă a Comitetului de Miniştri al CE este deja la jumătate de cale şi neexecutarea deciziei CEDO continuă să umbrească această preşedinţie, ameninţă serios credibilitatea sistemului de protecţie a drepturilor omului al Consiliului Europei".

În cadrul unei şedinţe de lucru prezidată de Prim-ministrul Moldovei, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a declarat că Uniunea Europeană a acceptat iniţierea dialogului cu Chişinăul la subiectul posibilităţii facilitării regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni. În acelaşi context se înscrie şi promisiunea Comisiei Europene de a deschide în Moldova un Centru Comun European pentru vize.

Preşedinţia UE a difuzat o declaraţie privind "referendumul" care a avut loc în regiunea transnistreană a Republicii Moldova la 17 septembrie 2006. Conform documentului, Uniunea Europeană conştientizează că "referendumul" din regiunea transnistreană contravine suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova recunoscute internaţional, iar situaţia în Transnistria nu permite libera exprimare a opiniei de către populaţie. UE reiterează că nu recunoaşte nici "referendumul" şi nici rezultatele acestuia, chemînd mediatorii şi observatorii în procesul de negocieri 5+2 condus de OSCE să facă declaraţii publice în acest sens, iar părţile să revină imediat la masa de negocieri în formatul 5+2 şi să lucreze asupra soluţionării rapide şi transparente a conflictului transnistrean.

În cadrul vizitei oficiale a reprezentanţilor Parlamentului Moldovei la Bruxelles, s-a convenit să fie extins formatul de comunicare şi dialog cu Parlamentul European. Declaraţia a fost făcută de speakerul moldovean Marian Lupu, care a informat că dialogul va presupune vizite periodice ale deputaţilor moldoveni la structurile europene, fiind iniţiată o comunicare intensă cu reprezentanţii celor mai importante grupuri politice ale Parlamentului European, în special cu cel al Partidului Popular European, al socialiştilor şi liberalilor.

După încheierea celei de a treia reuniuni a Misiunii UE de asistenţă la hotarul moldo-ucrainean, ambasadorul Jan Boag, şeful Delegaţiei Comisiei Europene în Ucraina şi Belarus, a declarat că produsele alimentare şi alte mărfuri de consum intră liber pe teritoriul regiunii transnistrene a Moldovei şi nu există piedici administrative sau de altă natură la importul mărfurilor în această regiune. Consiliul coordonator al Misiunii a aprobat prima parte a proiectului finanţat de UE - BOMMOLUK (Îmbunătăţirea controlului de grăniceri la hotarul moldo-ucrainean), proiect estimat la 9 milioane euro.

În cadrul unui seminar desfăşurat pe 29 septembrie la Chişinău, a avut loc lansarea oficială a proiectului TACIS "Suport Întreprinderilor Mici şi Mijlocii /ÎMM/ în Zona Rurală a Republicii Moldova", finanţat de UE. Obiectivul principal al proiectului este de a susţine dezvoltarea rurală şi implementarea SCERS în Moldova, prin stimularea creşterii întreprinderilor mici şi mijlocii în zona rurală şi prin consolidarea contribuţiei acestora la Produsul Intern Brut, comerţ, crearea locurilor de muncă. Proiectul va consta în asistenţa acordată Guvernului Moldovei la crearea unui cadru politic, instituţional, legal şi de reglementare, susţinut prin intermediul dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii în zona rurală. Valoarea proiectului este de 1,9 milioane Euro.

Republica Moldova - România

În perioada 25-26 septembrie Preşedintele Senatului României, Nicolae Văcăroiu, a întreprins o vizită oficială în Republica Moldova, în cadrul căreia a avut întrevederi cu speakerul Parlamentului, Primul-ministru, Preşedintele ţării şi alţi demnitari de rang înalt. La întîlniri Nicolae Văcăroiu a declarat că România doreşte ca Republica Moldova să o urmeze cît mai curînd pe calea integrării europene, iar scopul principal al vizitei sale la Chişinău constă în a revitaliza relaţiile interparlamentare dintre cele două state şi a imprima acestora un salt calitativ nou. Potrivit Preşedintelui Senatului, relaţiile respective nu au fost la înălţimea aşteptărilor şi acum trebuie relansate mai dinamic, pentru binele cetăţenilor celor două ţări.

În discursul rostit cu prilejul primirii premiului Konrad Adenauer, Preşedintele României Traian Băsescu a declarat că "Europa nu va fi întreagă pînă cînd Balcanii de Vest şi Republica Moldova nu vor deveni parte a Uniunii Europene". În cadrul UE, România va pleda pentru continuarea transformărilor geopolitice, adoptarea Constituţiei UE, aderarea Republicii Moldova şi a ţărilor din peninsula Balcanică la Uniunea Europeană, în perspectiva de termen mediu, a declarat Preşedintele României, Traian Băsescu, într-un interviu acordat postului de televiziune "EuroNews". Şeful statului român a subliniat că prin aderarea României şi Bulgariei, Uniunea Europeană se va extinde, pentru prima dată, spre bazinul Mării Negre, se va apropia de această regiune şi va trebui să participe la rezolvarea problemelor cu care se confruntă ea. Printre problemele regiunii sunt nominalizate 4 conflicte îngheţate din bazinul Mării Negre, care reprezintă un focar de instabilitate, generează trafic ilegal cu arme şi droguri.

În interviul acordat postului "Radio Libertatea", Preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat că aderarea României la UE nu trebuie sa creeze impedimente în libera circulaţie a cetăţenilor Republicii Moldova şi a românilor din alte ţări. România va discuta cu UE eventualele soluţii pentru această problemă, pentru ca românilor din alte ţări sa nu li se pună piedici de circulaţie şi de intrare în Patria-mamă. Băsescu a regretat faptul că România s-a retras anterior din numărul mediatorilor procesului de rezolvare a problemei transnistrene, dar va participa, alături de UE, la monitorizarea documentelor, propunerilor şi a întregului proces de reglementare transnistreană.

Ministrul român de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, a reiterat că în Transnistria există un regim nelegiuit, sprijinit din greu de trupe bine înarmate, implicat în contrabandă, trafic ilegal de mărfuri şi în încălcarea drepturilor omului. Este un regim "gata să-i şantajeze pe vecini şi guvernul legitim al Republicii Moldova cu armele şi muniţia de care dispune, un regim care parodiază în mod cinic democraţia, organizînd referendumuri ilegale", a afirmat Mihai Răzvan Ungureanu. Conform altor declaraţii ale ministrului român de Externe, după aderarea României la UE, legăturile cu Republica Moldova vor fi mai strînse. Ungureanu speră că "şansa de prosperitate pe care o oferă România să fie valorificată", iar de la autorităţile Moldovei se aşteaptă "la mai multă substanţă în angajamentele politice faţă de Bucureşti". Ministrul de Externe a mai amintit că România a fost principalul furnizor de ajutoare economice pentru Republica Moldova, valoarea însumată a ajutoarelor economice acordate în 16 ani de zile constituind circa 114 milioane de dolari.

Patru cetăţeni moldoveni care intenţionau să treacă ilegal frontiera României cu Ungaria pentru a ajunge în Occident, au fost reţinuţi de poliţiştii români. Celor patru moldoveni li s-au întocmit actele premergătoare intentării acţiunii de urmărire penală pentru tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat a României.

Republica Moldova - Federaţia Rusă

Trei fracţiuni din Duma de stat a Federaţiei Ruse, deţinînd circa 20% de mandate, cer iniţierea procedurii diplomatice de recunoaştere a independenţei autoproclamatei republici moldoveneşti nistrene. Potrivit presei ruse, proiectul a fost prezentat de fracţiunile "Rodina", "Narodnaia Volea" şi Partidul Liberal Democrat. Este cerută stabilirea unei legături aeriene directe între Moscova şi Tiraspol, deschiderea unui consulat al Rusiei în regiunea transnistreană.

La o conferinţă de presă ţinută în cadrul vizitei Preşedintelui Federaţiei Ruse la Paris, Vladimir Putin a declarat că nu ştia despre vizita lui Igor Smirnov la Moscova, iar referendumul din Transnistria trebuie privit prin prisma principiului integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, pe care Federaţia Rusă o recunoaşte.

În cadrul lucrărilor sesiunii Adunării Generale a ONU, ministrul de Externe al Rusiei a fost întrebat despre reacţiile Moscovei asupra discutării problemei conflictelor îngheţate în spaţiul postsovietic. Serghei Lavrov a răspuns că consideră această intenţie drept "politizare a problemei", iar ONU nu este forul pentru discutarea conflictelor menţionate. Lavrov consideră că iniţiatorii discuţiilor "urmăresc scopuri propagandistice şi nu sînt interesaţi în funcţionarea formatului existent de negociere".

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene solicită Federaţiei Ruse să închidă oficiul de prelucrare a actelor pentru primirea cetăţeniei ruse. Reprezentanţa Moldovei la OSCE a informat Consiliul Permanent al organizaţiei despre acţiunile autorităţilor ruse, pe care le consideră neconforme.

Deşi a anunţat că va începe inspectarea întreprinderilor vinicole din Moldova la începutul lunii octombrie, Serviciul fitosanitar rus Rospotrebnadzor nu a întreprins careva acţiuni de pregătire în acest sens. Recent însă, şeful Rospotrebnadzor Ghenadi Onişcenco a declarat că pentru produsele vinicole moldoveneşti "calea pe piaţa rusă este practic închisă". Onişcenco consideră că autorităţile Moldovei "încearcă să privească problema sub aspect politic şi acest lucru duce situaţia în impas total".

Ministrul Finanţelor al Republicii Moldova a avut o întrevedere cu omologul său din Federaţia Rusă, în cadrul căreia s-a ajuns la o înţelegere prealabilă privind restructurarea unor datorii ale Moldovei faţă de Federaţia Rusă. Întîlnirea a avut loc în Singapore, unde cei doi oficiali au participat la adunarea anuală a FMI şi Băncii Mondiale. Conform ministrului moldovean, s-a ajuns la o înţelegere privind reeşalonarea unor datorii faţă de Rusia, constînd din arierate acumulate pe lîngă datoria de bază - restructurarea dobînzilor la creditele acordate de Moscova, după ce datoria de bază a fost reeşalonată prin intermediul Clubului Creditorilor de la Paris.

Moldova în lume

Statele Unite ale Americii califică acţiunile Moscovei de eliberare a paşapoartelor ruseşti locuitorilor din stînga Nistrului în regim facilitar, precum şi decizia de a simplifica procedura de acordare a cetăţeniei ruse anumitor locuitori ai regiunii transnistrene drept acte care ameninţă să submineze suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Declaraţia a fost făcută de Ambasadorul SUA la OSCE, Julie Finley, în cadrul Consiliului Permanent al OSCE de la Viena. Finley a menţionat că aceste acţiuni ale Moscovei contravin voinţei autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova. Finley a cerut repetat Rusiei să-şi îndeplinească angajamentele asumate de evacuare a muniţiilor şi trupele sale de pe teritoriul Republicii Moldova şi a cerut guvernului rus să anunţe autorităţile transnistrene imediat şi în mod public despre nerecunoaşterea referendumului şi blamarea declaraţiilor despre anexarea Transnistriei la Federaţia Rusa.

cuprins articolul precedent


Studii, analize, comentarii

Demersul GUAM şi eventualele implicaţii
Igor Boţan, 30 septembrie 2006

În cadrul summit-ului GUAM de la Kiev din 22 mai 2006 s-a decis oficializarea acestei organizaţii regionale şi stabilirea priorităţilor, printre care - soluţionarea conflictelor separatiste de pe teritoriile statelor membre»»»


Liberalizarea economiei: între mit şi realitate
Iurie Gotişan, 30 septembrie 2006

Noul ministru al Economiei a declarat la ceremonia de instaurare în funcţie că principiul de bază de care se va conduce în exercitarea funcţiei este aplicarea în practică a strategiilor existente, dar şi continuarea liberalizării economiei»»»

e-journal

Abonare electronică
la e-journal

Подписка на русскую версию e-journal

Chestionar de evaluare

Caricaturi

la începutul paginii  

Copyright © 2001–2015 Asociaţia pentru Democraţie Participativă "ADEPT"
Tel: (373 22) 21-34-94, Tel/Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail: adept@e-democracy.md

Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea obligatorie a sursei
 
Site elaborat de NeoNet  
Despre proiect