versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie
Alegeri regionale

Monitorizarea guvernamentală a implementării Planul de Acţiuni RM-UE, Sergiu Buşcaneanu

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

Începînd cu 5 octombrie, Parlamentul Republicii Moldova şi-a reluat activitatea în cadrul şedinţelor plenare. În discursul rostit cu ocazia deschiderii sesiunii plenare de toamnă, spicherul Parlamentului a enunţat o serie de sarcini imediate, printre acestea menţionînd:

• examinarea documentelor primordiale: Legea bugetului, Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2007; noua redacţie a Legii cu privire la asigurări; Legea cu privire la medierea in cauzele civile etc.
• stabilirea mecanismului relevant pentru implementarea expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative;
• îndeplinirea recomandărilor Consiliului Europei la capitolele: consolidarea autoguvernării locale; reformarea şi consolidarea sistemului judecătoresc; perfecţionarea activităţii SIS; modificarea Regulamentului Parlamentului; Legea cu privire la partidele politice; Legea cu privire la libertatea exprimării;
• implementarea prevederilor Planului de Acţiuni RM-UE;
• formatarea procesului de armonizare a legislaţiei cu Acquis-ul comunitar, prin punerea în aplicare reală de către Guvern a procesului corespunzător;
• revizuirea conţinutului Programului legislativ, în scopul prioritizării acestuia;
• inventarierea cadrului juridic naţional, analiza impactului politic şi socio-economic al legilor adoptate;
• continuarea şi aprofundarea cooperării cu sectorul neguvernamental (comunitatea de afaceri, mediul academic, sectorul asociativ) etc.

1.1. Remanieri

Vitalia Pavlicenco şi Anatol Ţăranu au fost excluşi din fracţiunea "Alianţa Moldova Noastră" şi din funcţiile ce le ocupau în structurile parlamentare, delegaţiile internaţionale, conform repartizării proporţionale a funcţiilor în cadrul Parlamentului.

1.2. Acte legislative

Legea privind anularea datoriilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, calculate pentru anul 2005, ale producătorilor agricoli care prelucrează terenurile situate după traseul Rîbniţa-Tiraspol. Se anulează datoriile acumulate la plata contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, calculate pentru anul 2005, ale producătorilor agricoli din teritoriul controlat de Guvernul Moldovei, dar care prelucrează terenurile situate după traseul Rîbniţa-Tiraspol. Veniturile ratate constituie peste 121 mii lei şi urmează a fi compensate din bugetul de stat, prin transferuri către bugetul asigurărilor sociale.

Legea pentru completarea Legii ocrotirii sănătăţii. La 21 iulie 2006, după dezbateri controversate, majoritatea parlamentară a votat interzicerea activităţii instituţiilor medicale private pe teritoriul (spaţiul) instituţiilor medico-sanitare publice. La acea etapă, reprezentanţii opoziţiei au menţionat că prevederile incluse trebuie reformulate, astfel ca să fie respectate drepturile instituţiilor aflate în relaţii contractuale de arendare a spaţiilor vizate. Fracţiunea majoritară a respins însă aceste propuneri, argumentîndu-şi formal poziţia prin necesitatea eliminării abuzurilor şi încălcărilor, însă s-a presupus că această poziţie dură a fost determinată de faptul că Preşedintele Republicii se declarase nemulţumit de dezbaterile la temă din şedinţa plenară, solicitînd spicherului Parlamentului să ia măsuri pentru limitarea acestor tipuri de discuţii "prin adoptarea unei legi organice" (e-jurnal nr. 78, 17-31 iulie 2006). Legea astfel adoptată a fost remisă însă de la promulgare de către şeful statului, anume cu propunerea de a permite continuarea contractelor de locaţiune încheiate pînă la 21 iulie 2006 între instituţiile medico-sanitare şi farmaceutice private şi cele medico-sanitare publice, pînă la expirarea termenului pentru care au fost încheiate. La şedinţa de reexaminare din 13 octombrie 2006, majoritatea parlamentară nu a fost tot atît de categorică ca iniţial şi a votat amendamentul propus de şeful statului.

Proiectul legii pentru completarea unor acte legislative (expertiză anticorupţie). Se propune instituirea obligatorie a expertizei anticorupţie asupra proiectelor de acte legislative şi normative, aceasta urmînd a fi efectuată de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (propunerea a fost contestată de majoritatea deputaţilor din opoziţie).

Proiectul Titlului IX al Codului fiscal. Se propune completarea Codului fiscal cu un titlu special privind taxele rutiere, instituite pentru subiecţii care posedă mijloace de transport auto, care folosesc drumurile sau/şi zonele de protecţie a acestora.

Proiectul legii cu privire la medierea în cauzele civile. Se propune reglementarea instituţiei medierii - modalitate de soluţionare a litigiilor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate.

Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la tariful vamal. Se propune majorarea taxelor pentru un şir de produse din sectorul agricol şi industrial, în special vizînd poziţiile produselor care se fabrică şi în Republica Moldova. Politica tarifară este ajustată la necesităţile interne, Guvernul obţinînd acest drept datorită expirării termenului de evaluare de 5 ani, de la momentul aderării Moldovei la Organizaţia Mondială a Comerţului. În acelaşi timp, la recomandarea OMC, unele taxe (la importul zahărului) urmează a fi reduse şi acest lucru provoacă nemulţumirea producătorilor autohtoni.

Proiectul legii privind completarea Legii ocrotirii sănătăţii. Se propune ca absolvenţii învăţămîntului medical, care se vor angaja conform repartizării în localităţile rurale, în primii 3 ani de activitate să beneficieze de facilităţi: locuinţă gratuită; indemnizaţie bănească în mărime de 30 (24) mii lei pentru medici şi pentru personalul medical mediu; compensarea lunară a costului unor resurse energetice (energie electrică, lemne, cărbuni). Pentru a beneficia de facilităţi, tinerii specialişti vor trebuie să încheie un contract individual de muncă iar în cazul concedierii pînă la expirarea acestui termen, angajatul va trebuie să restituie sumele primite. De notat, că anterior facilităţi similare au fost acordate angajaţilor din învăţămînt, însă această politică a Guvernului nu s-a dovedit eficientă, deficitul de cadre în localităţile rurale rămînînd mare.

1.3. Control parlamentar. Declaraţii

Comisia parlamentară pentru securitate, apărare şi ordine publică va monitoriza ancheta în cazul maiorului de poliţie care a fost ţinta unui atentat, după ce a anunţat că Ministerul Afacerilor Interne a comis în privinţa sa ilegalităţi. Conform afirmaţiilor preşedintelui Comisiei parlamentare, grupul de anchetare a cazului este format din colaboratori ai procuraturii generale, asistaţi de colaboratori ai Serviciului de Informaţii şi Securitate, iar familia victimei este luată sub protecţie, conform legislaţiei în domeniu.

Întrebări şi interpelări

Deputatul PCRM Iurie Stoicov a cerut Procuraturii generale să investigheze justeţea afirmaţiilor făcute de ex-deputatul AMN Anatolie Ţăranu, conform cărora, în campania electorală parlamentară din 2005, Blocul electoral "Moldova Democrată" a fost finanţat din exterior, acţiuni interzise de legislaţia electorală.

Deputatul PDM Vladimir Filat a cerut Guvernului să prezinte informaţii despre situaţia datoriilor Republicii Moldova pentru consumul de gaze naturale, anterior cesionate de Concernul rus Gazprom unei terţe companii.

Deputatul AMN Veaceslav Untilă a cerut Preşedintelui Companiei "Teleradio-Moldova" să prezinte informaţii despre reflectarea neadecvată a activităţii opoziţiei în cadrul emisiunii televizate "Rezonans".

Alt deputat AMN, Ion Guţu, a solicitat de la Guvern argumentarea economico-politică a deschiderii Ambasadei Moldovei la Tbilisi, Georgia.

Deputatul Vitalia Pavlicenco a cerut Guvernului să prezinte explicaţii referitor la neprezentarea în Parlament a proiectelor Concepţiei politicii externe a Moldovei şi a Concepţiei securităţii naţionale, acte care trebuiau finalizate pînă în vara anului 2006. Pavlicenco a mai cerut Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene să ia atitudine faţă de conflictul politic ruso-georgian, aflat în derulare.

Deputatul PPCD Vlad Cubreacov a cerut Guvernului, Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Serviciului pentru probleme cultelor să ia atitudine faţă de felicitările şi încurajările adresate liderului separatist Igor Smirnov (după desfăşurarea referendumului din regiune) de ierarhii bisericii ortodoxe ruse cu patriarhie la Moscova, acţiuni care constituie acte de încurajare a separatismului şi atitudine duşmănoasă faţă de Republica Moldova.

Angela Aramă, deputat PPCD, a adresat Consiliului Superior al Magistraturii o interpelare în care solicită elucidarea situaţiei examinării unor litigii de judecată de către un judecător al cărui mandat a expirat în luna mai 2006, în condiţii cînd Moldova a fost deja condamnată pentru situaţii similare de către CEDO.

Declaraţii

Parlamentul a luat atitudine faţă de Declaraţia Dumei de Stat a Federaţiei Ruse cu privire la rezultatele aşa-numitului referendum din regiunea transnistreană a Republicii Moldova . Parlamentarii moldoveni constată, că prin adoptarea respectivei declaraţii, deputaţii din Rusia pun la îndoială integritatea teritorială a Republicii Moldova, textul declaraţiei fiind în contradicţie cu Tratatul politic de bază dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă, cu normele şi principiile dreptului internaţional. Parlamentul RM constată că declaraţia în cauză este "în total dezacord cu recentele declaraţii ale Preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, care, s-a pronunţat clar în ce priveşte inadmisibilitatea revizuirii principiilor integrităţii teritoriale în lumea contemporană". Parlamentul Republicii Moldova face apel către Duma de Stat a Federaţiei Ruse să se abţină de la susţinerea separatismului, care afectează nu numai statele respective, ci poate afecta însăşi Rusia, cu urmări imprevizibile pentru întreg continentul european.

Toate fracţiunile parlamentare, cu excepţia celei majoritare a PCRM, au difuzat declaraţii prin care condamnă introducerea în învăţămîntul preuniversitar a cursului de istorie integrată şi a manualelor elaborate în acest scop. Autorităţile sînt acuzate de politizarea istoriei, denaturarea faptelor şi elogierea unor perioade controversate, însăşi stabilitatea politică din ţară fiind ameninţată.

Fracţiunea PCRM a difuzat o contradeclaraţie, în cuprinsul căreia se afirmă că manualele de istorie au fost elaborate conform procedurilor în domeniu, conţinutul lor corespunde cerinţelor moderne ale tratării istoriei, iar lacunele existente pot fi eliminate. PCRM consideră că discuţiile asupra problemei studierii istoriei sînt politizate intenţionat.

Guvern

2.1. Hotărîri

Hotărîrea pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de gestionare a Registrului de reclamaţii. Se stabileşte obligativitatea înregistrării de către unităţile de comerţ şi prestări servicii a pretenţiilor şi reclamaţiilor consumatorilor în Registru, se aprobă Regulamentul de gestionare, în sarcina întreprinderii de stat "Statistica" fiind pusă tipărirea şi eliberarea contra plată a respectivelor registre.

Hotărîrea privind reorganizarea Întreprinderii "Radiocomunicaţii". Întreprinderea respectivă va fi reorganizată în societate pe acţiuni de tip închis, în scopul privatizării ulterioare. Conform Strategiei de edificare a societăţii informaţionale "Moldova electronica", deetatizarea întreprinderii urmează a fi făcută pînă în 2008.

Hotărîrea privind eliberarea celei de a treia licenţe de telefonie mobilă. Executivul a decis să anunţe concurs pentru cea de a treia licenţă pentru telefonie mobilă în standardul GSM 900/1800, în condiţii similare primelor două concursuri: achitarea a 8 milioane dolari SUA, în două tranşe, pe parcursul a 2 ani.

Hotărîrea privind aprobarea Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor. Documentul care va fi realizat în perioada 2006-2015 are drept scop atragerea investiţiilor, prestarea serviciilor competitive pe pieţele interne şi externe, sporirea potenţialului de export. Se intenţionează modificarea politicilor de atragere a investiţiilor prin îmbunătăţirea climatului de afaceri, promovarea investiţiilor în infrastructură, dezvoltarea zonelor economice libere şi a parcurilor industriale.

2.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Pregătirea pentru iarnă

În şedinţa Comisei guvernamentale specializate a fost discutată chestiunea pregătirii economiei naţionale pentru sezonul rece 2006-2007. Ministrul Industriei şi Infrastructurii a informat că la întreprinderile de generare a energiei electrice şi termice s-au efectuat lucrări de reparaţie şi profilaxie a utilajului, acestea fiind pregătite la nivel de peste 92%. Pentru funcţionarea normală a instituţiilor din sistemul bugetar în sezonul rece deja au fost organizate licitaţiile şi contractate volumele necesare de cărbune. Concomitent, continuă gazificarea localităţilor ţării, pe parcursul anului 2006 fiind conectate la gazele naturale 63 de localităţi. În anul curent în bugetul de stat sînt prevăzute pentru sistemul termoenergetic peste 1,4 miliarde de lei, pînă în prezent fiind valorificate doar jumătate din sumele planificate. Lucrările de reparaţii şi profilaxie a sistemelor inginereşti interioare se realizează în cca 87% din blocurile locative. La şedinţă, Primul-ministru a cerut elaborarea unor programe locale de conservare a energiei şi de utilizare raţională a spaţiilor neutilizate.

Întrunire cu Alianţa Anticorupţie

La 7 octombrie Primul-ministru a convocat cea de-a treia întrunire cu membrii Alianţei Anticorupţie şi CCCEC. Vasile Tarlev a apreciat pozitiv faptul aderării la Alianţă a 16 membri noi şi a discutat activităţile întreprinse. Membrii Alianţei au remarcat ca fapt pozitiv deschiderea Guvernului către societatea civilă, dar au specificat că autorităţile administrative la nivel local deocamdată nu manifestă interes pentru o asemenea colaborare cu societatea civilă. Reprezentanţii Alianţei au solicitat Guvernului promovarea proiectului de lege cu privire la transparenţa în procesul decizional, elaborat în comun de Guvern şi ONG. Premierul a solicitat asistenţa Alianţei la definitivarea proiectului Legii cu privire la achiziţiile publice şi la monitorizarea procesului de implementare a acesteia, implicarea ONG-urilor în promovarea planurilor şi strategiilor guvernamentale.

Contribuţii ştiinţifice pentru business

Primul-ministru a întreprins o vizită de lucru la Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică, în cadrul căreia a trasat unele sarcini de perspectivă. Guvernul contează pe sprijinul comunităţii ştiinţifice în realizarea Programului de activitate "Modernizarea ţării - bunăstarea poporului" şi Premierul a îndemnat colaboratorii Institutului să se implice mai activ în studierea problemelor cu care se confruntă economia naţională, în vederea elaborării şi implementării unor soluţii eficiente. În special, Vasile Tarlev a evidenţiat oportunitatea elaborării unui set de recomandări pentru încurajarea încadrării populaţiei în activităţi de antreprenoriat, crearea noilor locuri de muncă. Conducerii Institutului i s-a solicitat să elaboreze şi să prezinte, în termen restrîns, un plan de acţiuni concrete ce vor fi realizate pentru ca rezultatele activităţii instituţiei "să poată fi simţite".

Reducerea taxelor de autorizaţie

Guvernul optează pentru reducerea taxele de autorizare a construcţiilor şi eliberare a certificatelor de urbanism. La o şedinţă a executivului s-a decis micşorarea acestor plăţi de 4-5 ori, prin stabilirea unor plăţi fixe în loc de perceperea unui anumit procent din costul estimat al construcţiei. Iniţiativa respectivă are drept scop promovarea unui climat investiţional favorabil în domeniul construcţiilor şi evitarea cazurilor de diminuare a valorii facturilor la darea în exploatare a construcţiilor.

Responsabilitatea pentru pierderile financiare ale "Moldtranselectro"

Într-o şedinţă a Guvernului a fost audiată situaţia creării datoriilor istorice ale Î.S. "Moldtranselectro" şi determinarea gradului de responsabilitate a persoanelor cu funcţii de răspundere care au contribuit la degradarea situaţiei financiare a întreprinderii vizate. Directorul CCCEC a informat despre intentarea dosarului împotriva fostului conducător al întreprinderii şi a reprezentantului unei firme juridice implicate în tranzacţii ilicite cu datoriile "Moldtranselectro".

Evaluarea disciplinei executive

La 13 octombrie Primul-ministru a convocat o şedinţă a Guvernului în cadrul căreia a cerut membrilor executivului mai multe iniţiative creative, îndeplinirea conformă şi în termene a tuturor hotărîrilor adoptate, respectarea strictă a normelor de disciplină. Şedinţa a avut caracter extraordinar, Vasile Tarlev solicitînd de la miniştri responsabilitate, acţiuni concrete şi eficiente, mobilizarea eforturilor în asigurarea bunei funcţionări a Executivului.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Monitorul Oficial din 6 octombrie 2006 publică 2 decrete ale şefului statului despre acordarea şi redobîndirea cetăţeniei Republicii Moldova de către 8 persoane, precum şi 2 decrete privind aprobarea renunţării la cetăţenia Moldovei de către 191 persoane.

Prin decret al Preşedintelui ţării Corneliu Popovici este numit vicerector al Academiei de Administrare Publică de pe lîngă Preşedintele RM. Popovici este unul din autorii manualelor de "Istorie integrată", contestat de mediul academic şi partidele politice de opoziţie.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Coordonarea volumului investiţiilor capitale

Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă în problema investiţiilor capitale prevăzute în proiectul bugetului de stat pentru anul 2007, la care au participat Primul-ministru, membri ai executivului şi consilieri prezidenţiali. Printre priorităţi au fost numite construcţia şi reconstrucţia drumurilor, gazificarea şi asigurarea cu apă potabilă a localităţilor, investiţiile capitale în ştiinţă şi inovaţii. S-a menţionat reducerea de două ori a volumului investiţiilor capitale pentru serviciile de stat cu destinaţie generală (Aparatul Guvernului, organele financiare şi de control, ale apărării naţionale). Se intenţionează majorarea investiţiilor capitale în sfera justiţiei (cu 30%), investiţiile capitale pentru necesităţile instituţiilor din sistemul penitenciar, în vederea aducerii acestora în conformitate cu standardele europene în domeniu. Cheltuielile de bază pentru construcţia de drumuri se planifică a fi majorate de 4 ori - pînă la 198 milioane lei (conform unor estimări, costul unui kilometru magistral de drum constituie peste 10 milioane de lei, iar pentru înviorarea activităţii economice este necesară construcţia a cel puţin 500 km de drumuri naţionale). Vladimir Voronin a subliniat că pentru anul 2007 rămîne prioritatea gazificării şi racordării la sistemul de alimentare cu apă potabilă a instituţiilor de învăţămînt şi medicale din localităţile conectate la conductele de gaze naturale şi la apeducte.

Control în realizarea reformei regulatorii

Vladimir Voronin, a convocat o şedinţă la tema realizării reformei regulatorii, în cadrul căreia o atenţie sporită a fost acordată problemelor legate de organizarea "ghişeelor unice", limitarea numărului diverselor autorizări tehnice şi confirmări, stabilizarea ordinii de licenţiere. Preşedintele ţării a subliniat că aşa-numita "Ghilotină" a găsit susţinere în mediile de afaceri şi a fost apreciată pozitiv, în pofida scepticismului iniţial. În vederea depăşirii problemelor şi confirmarea politicii de dereglementare se impune implementarea operativă şi temeinică a "Ghilotinei II".

Întrevederi cu delegaţii ruseşti

Şeful statului a avut o întrevedere cu delegaţia din Federaţia Rusă condusa de Andrei Fursenko, ministrul învăţămîntului şi ştiinţei, copreşedinte al Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare comercial-economică. În cadrul întîlnirii, Vladimir Voronin a fost informat despre discuţiile purtate în şedinţa comisiei interguvernamentale moldo-ruse, menţionîndu-se faptul atingerii unor înţelegeri preliminare pe marginea celor mai importante chestiuni din domeniul activităţii economice, referitoare la complexul energetic şi sectorul agroindustrial. Preşedintele Moldovei s-a declarat satisfăcut în legătură cu rezultatele pozitive ale activităţii comisiei interguvernamentale şi consensul realizat, subliniind importanţa dialogului, acţiunilor consecvente şi coordonate pentru dezvoltarea şi intensificarea raporturilor moldo-ruse pe multiple planuri.

Vladimir Vorinin s-a întîlnit cu viceministrul afacerilor externe al Federaţiei Ruse, Grigori Karasin, aflat într-o vizită de lucru în Moldova. La întrevedere, Karasin a remarcat faptul intensificării contactelor moldo-ruse ca rezultat al întîlnirii Preşedintelui Vladimir Voronin cu Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, în luna august curent şi a menţionat că în ultimele luni s-au produs evenimente importante pentru dinamizarea şi dezvoltarea colaborării moldo-ruse: desfăşurarea şedinţei Comisiei mixte interguvernamentale pentru cooperare comercial-economică, intensificarea contactelor la nivelul oficialilor din cadrul executivelor Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse. Conform comunicatului serviciului de presă prezidenţial, Preşedintele Moldovei a fost de acord cu opinia privitor la încălzirea relaţiilor dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Voronin a subliniat faptul că principala problemă nerezolvată în cooperarea moldo-rusă este cea transnistreană şi a menţionat oportunitatea examinării într-o manieră constructivă şi reciproc acceptabilă a acestei problematici.

O nouă întîlnire cu reprezentaţii diasporei

În cadrul lucrărilor Congresului II al persoanelor originare din Republica Moldova, Preşedintele Republicii Moldova a avut o întrevedere cu Avigdor Liberman, liderul Partidului "Casa noastră - Israel", preşedintele Ligii parlamentare de prietenie Israel-Moldova. Vladimir Voronin a apreciat interesul faţă de Moldova manifestat de către Avigdor Liberman, originar din Chişinău, una dintre personalităţile politice influente din Israel, care are aduce contribuţie la extinderea şi aprofundarea dialogului moldo-israelian în diverse domenii. Ca şi anterior, şeful statului şi-a exprimat speranţa că membrii diasporei moldoveneşti din Israel vor susţine realizarea unor proiecte de colaborare moldo-israeliene reciproc avantajoase.

Alegeri regionale

Comisia Electorală Centrală din Găgăuzia a înregistrat deja patru concurenţi pentru funcţia de Guvernator (Başkan) al Găgăuziei (Găgăuz-Yeri): 1. Gheorghi Tabunşcic, actualul Guvernator; 2. Nicolai Dudoglo, primarul oraşului Comrat; 3. Alexandru Stoianoglo, adjunct al Procurorului general al RM; 4. Mihail Formuzal, primarul oraşului Ceadîr-Lunga. Încă cîţiva candidaţi colectează semnături în susţinerea sa, termenul-limită de înaintare a candidaturilor expirînd la 18 octombrie 2006.

Politici economice

1. Inflaţia şi preţurile

În septembrie nivelul inflaţiei a crescut cu 1,1% faţă de august...

În septembrie, comparativ cu august a.c., nivelul inflaţiei a crescut cu 1,1%. Creşterea a afectat toate grupurile de mărfuri şi servicii ce intră în marja de calcul a IPC (indicele preţurilor de consum), inclusiv la produsele alimentare, cele nealimentare şi la serviciile prestate populaţiei. Nivelul cumulativ al inflaţiei pentru T1-T3'2006 este de 9,1%.

În perioada de referinţă, creştertea preţurilor a fost influenţată de scumpirea unor produse alimentare, în special la legume (ceea ce este mai degrabă un paradox în perioada de toamnă), la carnea de pasăre şi la produsele lactate. La mărfurile nealimentare a fost înregistrată o creştere a preţurilor de consum la combustibil, inclusiv cărbune, la mobilă, medicamente şi materiale de construcţie. S-au majorat tarifele la transportarea pasagerilor cu taximetrele, la serviciiel hoteliere, de reparaţie a locuinţelor, şi cele turistice.

Potrivit Comitetului de Statistică al CSI, în valori anuale nivelul inflaţiei din Republica Moldova este cel mai înalt printre ţările comunităţii CSI, cu o rată de 11,9%. Pe locul doi se situează Tadjikistan cu un nivel al inflaţiei de 10,4%, urmat de Rusia - 9,9%, Azerbaidjan - 6,9%, Belarus - 7,2%, Georgia - 8,7%, Kazahstan - 8,7%, Kîrgîztan - 5,8%, Ucraina - 8,2%. În mediu pe CSI inflaţia în acest interval de timp s-a situat între 9,4%.

2. Piaţa muncii

Numărul oficial a celor plecaţi la munci peste hotare este de cca 309 mii persoane...

Potrivit statisticii oficiale cca 309 mii persoane apte de muncă erau declarate, în semestrul I al acestui an, plecate la muncă peste hotare sau în căutare unui loc de muncă. Această cifră constituie peste 20% din totalul populaţiei active. Două treimi din cei declaraţi plecaţi sînt bărbaţi. Fiecare doi din trei plecaţi peste hotare provin din mediul rural. Alte surse atestă că numărul moldovenilor angajaţi la muncă peste hotare sau care se află în căutarea unui loc de lucru este mult mai mare. Potrivit unui studiu privind migraţia şi remitenţele, realizat în octombrie-noiembrie 2004 de către Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, cca 571 000 de persoane din Republica Moldova munceau peste hotare, ceea ce constituia aproape 40% din populaţia aptă de muncă.

Exodul forţei de muncă duce la îmbătrînirea populaţiei, la o depopulare a ţării...

Condiţiile economice precare din Moldova au dus la o deplasare masiva a forţei de muncă în ţările occidentale. Neasigurarea unor diferenţe mai mici de salarii, care sa motiveze oamenii sa rămînă aici, a făcut ca exodul să fie foarte masiv. Se pleacă atît de mult către Europa Occidentală, tocmai pentru că salariile sînt foarte mari în raport cu cît se cîştigă aici. Deşi se întreprind mai multe acţiuni pentru a opri exodul ilegal al forţei de muncă, acesta nu a fost stopat, iar numărul celor care se întorc în ţară este foarte mic. Dacă tendinţele actuale de pe piaţa muncii se vor păstra, se pune întrebarea cum va arăta populaţia Moldovei în 2050? S-ar putea să ne pomenim în situaţia cînd un angajat "va duce în spinare" 9 pensionari, copii şi elevi. Din salariul lui, le va plăti pensii, alocaţii, sănătatea şi educaţia. Estimări ale FMI arată că transferurile nete în Republica Moldova a cetăţenilor care muncesc peste hotare se vor cifra oficial în acest an la 1,1 miliarde USD, iar în 2008 - peste 1,3 miliarde USD, ceea ce constituie mai mult de 30% din PIB.

3. Comerţ extern

Deficitul comercial creşte vertiginos...

În cele opt luni ale anului deficitul comercial a înregistrat un nivel record de aproape 1 miliard de dolari (997,5 milioane USD!), fiind în creştere cu cca 36% comparativ cu perioada similară din 2005. Conform prognozelor noastre, deficitul balanţei comerciale pentru T1-T3'2006 ar putea înregistra o valoare de cca 1,1 miliarde USD. Valoarea importurilor din luna iulie a fost de 3 ori mai mare ca cea a exporturilor, iar cea mai mare creştere, de paste 40%, a fost consemnată la importul de produsele minerale (petrol, gaze etc.). În ciuda faptului că în august a.c. volumul exporturilor a crescut cu cca 22%, această creştere nu a fost suficientă să îmbuneze situaţia ca atare din domeniu. Scăderea exporturilor per total din această perioadă a fost condiţionată de diminuarea accentuată a acestora către ţările CSI cu 20,7%, în special faţă de Federaţia Rusă cu o scădere de cca 15%.

Pe fondul diminuării exporturilor s-a redus soldul balanţei de plăţi cu Rusia...

Pe acest fundal soldul balanţei de plăţi a Republicii Moldova cu Federaţia Rusă s-a redus pînă la 88,5 milioane USD. Totuşi, balanţa de plăţi continuă să fie favorabilă Republicii Moldova, însă după stoparea în martie 2006 a exporturilor de vinuri moldoveneşti pe piaţa rusă, aceasta s-a diminuat dramatic, în special în trimestrul doi, respectiv de la 105,5 milioane USD în 2005 la cca 50 milioane USD în acest an. Pe de altă parte, importurile din Rusia au fost de peste două ori mai mari, inclusiv ca urmare a dublării preţurilor la gazele ruseşti importate de Moldova, pînă la 160 USD/1000m3.

4. Finanţe publice

Veniturile la Bugetul de stat au sporit cu peste 17%...

În T1-T3'2006, la Bugetul de stat au fost acumulate venituri în valoare de cca 7,6 miliarde lei (451,7 milioane), sau cu 17,6% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut. Tot în această perioadă din contul bugetului de stat au fost efectuate cheltuieli totale de 7,001 miliarde lei, sau cu 24,2% mai mult comparativ cu ianuaire-septembrie 2005. În vederea onorării obligaţiilor pe împrumuturi externe contractate de Republica Moldova, pe parcursul perioadei de referinţă şi în conformitate cu graficul stabilit, au fost efectuate plăţi externe în sumă de 25,5 milioane USD, dintre care plata principală este de 16,7 milioane USD, iar plata dobînzii la împrumuturile externe - 13,5 milioane USD.

Bugetul a fost suplimentat cu peste 57 milioane lei în urma unor controale...

Bugetul de stat a fost suplimentat cu 57,77 milioane lei, ca urmare a impozitelor şi sancţiunilor aplicate de inspectoratele fiscale teritoriale în urma controalelor efectuate în perioada ianuarie-august curent. Potrivit datelor oficiale în urma controalelor efectuate au fost depistate peste 22 mii încălcări fiscale în rezultatul cărora au fost calculate suplimentar impozite şi aplicate sancţiuni. Totodată, serviciul fiscal a virat în buget cca 170 milioane lei, inclusiv peste 30 milioane lei din contul ridicării numerarului din casieriile agenţilor economici restanţieri, iar 84,5 milioane lei ca urmare a încasărilor din conturile bancare ale acestora şi cca 22 milioane lei din comercializarea bunurilor sechestrate.

Problema transnistreană

La iniţiativa mediatorilor din partea OSCE, Federaţiei Ruse şi Ucrainei, la 17-18 octombrie la Odesa vor avea loc consultări în vederea reluării procesului de negocieri în problema transnistreană. Iniţial, la 17 octombrie vor avea loc consultări ale mediatorilor şi observatorilor din partea SUA şi UE, iar la 18 octombrie mediatorii şi observatorii se vor întîlni în format "5+1" cu ministrul moldovean al Reintegrării, Vasile Şova, şi cu şeful departamentului de externe de la Tiraspol, Valeri Litkai, în mod separat. Potrivit ofiţerului de presă al Misiunii OSCE din Moldova, Claus Neukirch, consultările de la Odesa vor viza doar posibilităţile reluării negocierilor politice în problema transnistreană.

În ajunul întrevederilor de la Odesa, o delegaţie a Ministerului rus de Externe în frunte cu Grigori Karasin, vice-ministrul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, a întreprins o vizită oficială în Republica Moldova. Vizita delegaţiei ruse a avut loc peste o zi după întrevederea de la Moscova a ministrului moldovean de Externe, Andrei Stratan, cu omologul său rus, Serghei Lavrov, întîlnire la care, potrivit unui comunicat la Ministerului rus de Externe, cei doi au discutat despre modalităţile de "iniţiere a unui dialog ruso-moldovenesc constructiv, care a fost impulsionat de întrevederea preşedinţilor celor două ţări din august 2006".

Vizita lui Karasin a avut loc pe fundalul acestei "activizări" a relaţiilor modo-ruse şi a vizat în mod principal problema transnistreană. La Chişinău acesta a avut întrevederi cu Preşedintele Vladimir Voronin şi vice-premierul Zinaida Grecianîi. Potrivit mass-media ruse, părţile au rămas mulţumite de rezultatele întrevederilor, Karasin menţionînd că actuala "activizare" a relaţiilor dintre Moscova şi Chişinău oferă posibilitatea soluţionării problemelor dintre cele două state.

La Tiraspol, înaltul diplomat rus a avut o întrevedere după uşile închise cu liderul transnistrean Igor Smirnov şi cu membri ai "cabinetului de miniştri" de la Tiraspol. După întrevedere, Karasin a răspuns la întrebările jurnaliştilor declarînd că negocierile în problema transnistreană îşi pierd orice sens dacă acestea nu vor avea loc între două părţi egale. În plus, Karasin a mai declarat că a discutat cu conducerea transnistreană un "protocol de tranziţie, fără de care procesul de negocieri nu poate fi reluat." Protocolul va asigura regiunii Transnistrene dreptul la activitatea economică externă şi ar satisface în acest fel condiţia pusă de liderii de la Tiraspol pentru reluarea negocierilor în format "5+2". Conducerea Moldovei a negat în repetate rînduri anularea actualului regim vamal pentru Transnistria, deoarece acest pas ar duce la revenirea business-ului transnistrean în "ilegalitate".

Referindu-se la referendumul desfăşurat recent în regiune, Karasin a declarat că rezultatele acestuia "sînt un fapt care nu poate fi ignorat, oricare ar fi conjunctura politică legată de Transnistria în viitor." "Referendumul a dat mai multă încredere populaţiei şi liderilor Transnistriei în faptul că sînt pe calea cea dreaptă", a mai declarat emisarul rus.

Tot în Transnistria delegaţia Ministerului rus de Externe a avut o întrevedere cu comandamentul forţelor de pacificare ruse din regiunea transnistreană, în timpul căreia Karasin a declarat că discuţiile despre ineficienţa pacificatorilor ruşi sînt "nefundamentate" şi că încercările de a-i "ponegri" nu au alt scop decît de a-i expulza din zonele de conflict din Moldova şi Georgia.

Mai multe mass-media ruse au comentat pe un ton destul de optimist vizita lui Karasin în Republica Moldova, precum şi întrevederea de odinioară a miniştrilor de externe rus şi moldovean la Moscova, reluarea activităţii comisiei interguvernamentale ruso-moldoveneşti, evoluţii care ar prevesti un "dezgheţ" în relaţiile ruso-moldoveneşti şi ar deschide noi oportunităţi pentru soluţionarea problemei transnistrene. În acelaşi timp, mass-media ruse remarcă că această "încălzire" a relaţiilor ruso-moldoveneşti vine într-un moment de maximă confruntare dintre Rusia şi Georgia şi nu ar avea decît scopul de a rupe alianţa Moldovei cu liderii revoluţiilor colorate din Georgia şi Ucraina şi de atragere a Moldovei înapoi în propria sferă de interese. Concesiile făcute Moldovei - o posibilă reluare a exporturilor de vinuri moldoveneşti în Rusia, stabilirea unor preţuri acceptabile pentru Moldova la electricitatea şi gazul rusesc etc., au o importanţă economică maximă pentru Moldova, însă nu prevestesc nimic bun atîta timp cît retorica Moscovei vizavi de problema transnistreană rămîne neschimbată şi la fel de făţiş în sprijinul autorităţile separatiste de la Tiraspol. Or, declaraţiile făcute de Karasin în regiunea transnistreană contravin în totalitate poziţiei adoptate de conducerea Moldovei în problema referendumului din 17 septembrie, participării Transnistriei în calitate de parte egală la procesul de negocieri, integrării Transnistriei în sferele economică şi socială a Rusiei etc.

Relaţii externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

La întrevederea spicherului Parlamentului Moldovei, Marian Lupu, cu Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Rene van der Linden, s-a discutat despre evaluarea progreselor Republicii Moldova în implementarea condiţiilor de aderare la Consiliul Europei. Conform declaraţiilor lui Marian Lupu, cazul Republicii Moldova va fi discutat în februarie 2007, în cadrul următoarei sesiuni a APCE. Preşedintele APCE a salutat progresele în activitatea Parlamentului Republicii Moldova, menţionînd, în special, importanţa adoptării şi implementării legilor în domeniile societate civilă, mass-media, domeniul justiţiei şi sistemul penitenciar.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a început examinarea celei de a doua cereri expediate de către deţinuţii politici ai regimului de la Tiraspol, Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa. Conform avocatului Vladislav Gribincea, dosarul a fost pus pe rol în baza cererilor expediate la 10 iunie 2005 de către Andrei Ivanţoc, soţia sa, Eudochia Ivanţoc, Tudor Petrov-Popa şi fiul său, Victor Petrov. Reclamanţii au cerut condamnarea Guvernului Republicii Moldova şi celui al Federaţiei Ruse, pentru neexecutarea hotărîrii CEDO din 8 iulie 2004 în cazul "Ilaşcu şi alţii vs Republica Moldova şi Federaţia Rusă". Pînă în prezent, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a emis 4 rezoluţii prin care Rusia a fost atenţionată asupra neîndeplinirii hotărîrii CEDO din 8 iulie 2004, însă autorităţile Federaţiei Ruse au sfidat toate aceste somaţii, chiar şi în perioada de deţinere a preşedinţiei în Comitetul de miniştri al CE.

Republica Moldova - Uniunea Europeană

Uniunea Europeană a donat instituţiilor medicale din Republica Moldova un set de 350 de computere şi echipament aferent, în valoare de 350 mii de Euro. Echipamentul urmează a fi utilizat pentru implementarea tehnologiilor informaţionale moderne, reducerea termenelor de completare a documentaţiei, crearea bazei de date a pacienţilor, acces la informaţii despre tratamentele medicale performante. Proiectul "Reforma în Sănătatea Publică" este finanţat de UE şi implementat în Republica Moldova de companii internaţionale specializate pentru asistenţă în medicină.

La începutul lunii octombrie, Consiliul Miniştrilor pentru Afaceri Interne şi Justiţie ai statelor membre ale UE a decis iniţierea procedurilor de elaborare a proiectului de mandat pentru acordurile de facilitare a regimului de vize şi readmisie cu Republica Moldova. Conform Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău, pîna la începutul lunii decembrie, Comisia Europeană urmează să prezinte statelor membre ale UE proiectul mandatului de negociere. Decizia iniţierii negocierilor pe marginea acordului de facilitare a regimului de vize şi readmisie cu Republica Moldova este complementară iniţiativei privind crearea la Chişinău a unui centru comun de eliberare a vizelor UE.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat o serie de măsuri referitoare la micul trafic de la frontierele exterioare ale comunităţii. Regulamentul aprobat instituie un permis pentru micul trafic de frontieră, care se va acorda gratuit locuitorilor din apropierea graniţelor UE (30 km de la frontieră) şi le va permite să beneficieze de o serie de facilităţi: puncte de trecere a graniţei destinate doar rezidenţilor din zona de frontieră; treceri speciale la punctele obişnuite de control de frontieră. Pentru implementarea regimului, statele membre vor trebuie să încheie acorduri bilaterale cu statele vecine. România va putea iniţia încheierea unui acord pentru aplicarea acestui regim cu Moldova numai după finalizarea tuturor procedurilor de admitere în Uniunea Europeană.

La Bruxelles s-a întrunit subcomitetul de Cooperare Republica Moldova - Uniunea Europeană, domeniul "Comerţ şi Investiţii". În cadrul şedinţei a fost evaluat procesul de implementare a capitolelor respective din Planul de Acţiuni UE-RM. Un subiect prioritar abordat de partea moldovenească este acordarea Preferinţelor Comerciale Autonome (PCA).

Republica Moldova - România

Primul-ministru al României, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că începînd cu 1 ianuarie 2007 autorităţile române vor acorda cetăţenilor Republicii Moldova vize gratuite, în regim de urgenţă, fără solicitare de acte suplimentare, iar deţinătorii paşapoartelor de serviciu şi diplomatice nu vor avea nevoie de vize pentru a intra în România. Acordul interguvernamental între cele două ţări privind stabilirea regimului de vize urmează a fi semnat în curînd de către miniştrii de externe ai României şi Moldovei. Premierul român a mai declarat că ţara sa va acorda Republicii Moldova sprijin în procesul de aderare la UE, prin expertiza procesului de negocieri. Declaraţiile au fost făcute de Tăriceanu după întrevederea cu Prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tarlev, care a efectuat o vizită la Bucureşti pentru a semna Carta relaţiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate şi cooperare în Europa de Sud-Est.

Conform declaraţiilor reprezentanţilor autorităţilor consulare ale României, procesul de solicitare a redobîndirii cetăţeniei române de către cetăţenii Republicii Moldova ia amploare. Potrivit vice-consulului României la Chişinău, în lunile august-septembrie s-au primit din Republica Moldova 300 de mii de scrisori recomandate, prin care se solicită redobîndirea cetăţeniei române, în multe scrisori se cere redobîndirea cetăţeniei pentru cîteva persoane, numărul solicitanţilor fiind astfel încă mai mare.

Ministrul român de externe, Mihai Răzvan Ungureanu, consideră că după aderarea României la UE, relaţiile comerciale cu Republica Moldova vor deveni mai active. Intr-un interviu acordat ziarului "Gardianul", Ungureanu a declarat că în 2006 relaţiile comerciale cu Moldova au înregistrat un record, crescînd simţitor comparativ cu perioada similară a anului trecut, în primele 7 luni ale lui 2006 volumul total de schimburi comerciale constituind peste 260 milioane dolari SUA, din care circa 197 milioane USD fiind export românesc. În acelaşi timp, valoarea investiţiilor româneşti în economia Moldovei nu ar depăşi 45 milioane USD.

Republica Moldova - Federaţia Rusă

La 6 octombrie, Duma de Stat a Federaţiei Ruse a adoptat o declaraţie "despre rezultatele referendumului din Transnistria din 17 septembrie 2006". Deputaţii ruşi constată că "referendumul în republica moldovenească nistreană s-a desfăşurat în deplină concordanţă cu normele juridice internaţionale şi legislaţia rmn", iar rezultatele acestuia "trebuie luate în consideraţie de către comunitatea internaţională, Rusia urmînd a-şi construi politica cu luarea în consideraţie a opiniei poporului Transnistriei".

Viceministrul rus de externe Grigori Karasin a declarat, în cadrul întrevederii de la Tiraspol cu liderul separatist Igosr Smirnov, că rezultatele referendumului organizat în regiunea transnistreană "trebuie luate în calcul în procesul de reglementare a diferendului transnistrean". Karasin a reiterat poziţia conform căreia, în cadrul referendumului din 17 septembrie "poporul Transnistriei şi-a exprimat încrederea faţă de conducerea sa".

Ministrul moldovean al Afacerilor Externe şi Integrării Europene Andrei Stratan a avut la Moscova o întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. În cadrul discuţiilor s-a apreciat că întrevederea preşedinţilor Republicii Moldova şi Rusiei din luna august a impulsionat dialogul dintre cele două state, acesta evoluînd prin negocierile dintre copreşedinţii Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare economică. Departamentul rus de externe informează că în timpul discuţiilor au fost abordate probleme cheie ale relaţiilor bilaterale, s-a acordat o atenţie sporită problematicii legate de rezolvarea politică a conflictului transnistrean.

Copreşedintele Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare economică Andrei Fursenko a declarat că Republica Moldova întreprinde paşi concreţi pentru îmbunătăţirea calităţii producţiei vinicole, ceea ce sporeşte şansele de reluare a exportului acesteia în Federaţia Rusă. Comentînd totalurile întrevederilor avute la Chişinău, Fursenko a spus că Moscova şi Chişinăul "au găsit variante coordonate pentru soluţionarea problemelor referitoare la livrarea gazelor şi a vinurilor".

Ministrul Apărării din Federaţia Rusă, Serghei Ivanov, a declarat că Moscova "nu are intenţia de a anexa teritoriile aşa-numitelor "conflicte îngheţate", însă poartă răspundere pentru securitatea concetăţenilor care locuiesc acolo". Ivanov consideră că multe din persoanele ce locuiesc în zonele respective "niciodată n-au fost cetăţeni ai Moldovei sau Georgiei, dar au fost cetăţeni ai Uniunii Sovietice şi au avut posibilitatea alegerii cetăţeniei personale".

Serviciul fitosanitar "Rospotrebnadzor" a început expertizarea sucurilor importate din Republica Moldova şi Georgia, în vederea stabilirii "legalităţii aflării acestora pe piaţa rusă" şi corespunderii standardelor de calitate ruseşti. Producătorii moldoveni au declarat că nu vor fi afectaţi grav de o eventuală interzicere a exportului, deoarece cota de export pe piaţa rusă nu este semnificativă, reorientarea spre pieţele din vest producîndu-se cu mult înainte de "criza vinului". Concomitent, "Rospotrebnadzor" continuă activitatea de interdicţie a comercializării pe piaţa rusă a producţiei alcoolice din Moldova, extinzîndu-şi controalele asupra importului de producţie din Belarusi şi Ucraina, despre care se consideră că ar fi fabricată din materie primă moldovenească.

Conform datelor Băncii Naţionale a Moldovei, în primele şase luni ale anului 2006, soldul balanţei de plăţi a Republicii Moldova cu Federaţia Rusă s-a redus pînă la 88,4 milioane dolari SUA, faţă de 172,4 milioane dolari SUA în perioada similară a anului precedent. În acelaşi timp, suma transferurilor băneşti efectuate de persoanele fizice din Federaţia Rusă în Republica Moldova a constituit in trimestrul doi al anului curent peste 114 milioane dolari SUA.

Moldova în lume

Republica Moldova a semnat Carta relaţiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate şi cooperare în Europa de Sud-Est, document de referinţă pentru activitatea în cadrul Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est, la care Moldova a avut pînă în prezent statut de observator.

După interdicţia importului de vinuri moldoveneşti în Federaţia Rusă, Republica Moldova a majorat substanţial livrările de vinuri în Occident. Potrivit specialiştilor Agenţiei agroindustriale "Moldova-Vin", în primele 7 luni ale anului 2006, volumul exportului în ţările străine (România, Polonia, Germania ş.a.) a sporit în comparaţie cu perioada respectivă a anului trecut de 3,2 ori şi a constituit 18 milioane dolari SUA. Concomitent, a crescut exportul de vinuri moldoveneşti şi într-un şir de ţări CSI (Ucraina, Belarusi).

Publicaţiile britanice "Daily Star", "Daily Telegraph" şi "Daily Mail" atenţionează cititorii săi că sute de mii de moldoveni au făcut cerere pentru obţinerea cetăţeniei române, cu scopul de obţine acces pe piaţa muncii din Uniunea Europeană. Ziarele interpretează informaţiile autorităţilor de la Bucureşti despre creşterea considerabilă a numărului de cereri depuse de cetăţenii Moldovei, în sensul că aceşti solicitanţi, provenind din cea mai săracă ţară a Europei, vor intra în spaţiul comunitar, afectînd piaţa muncii din Marea Britanie.

Studii, analize, comentarii

Monitorizarea guvernamentală a implementării Planul de Acţiuni RM-UE
Sergiu Buşcaneanu, 15 octombrie 2006

Articolul de faţă urmăreşte să pună în discuţie cîteva aspecte legate de monitorizarea guvernamentală a procesului de implementare a Planului de Acţiuni RM-UE (PA RM-UE)

»»»