Guvernare şi democraţie în Moldova

e-journal, an. IV, nr. 83, 16-31 octombrie 2006
Activitatea instituţiilor publice
Politici economice
Problema transnistreană
Relaţii externe
Studii, analize, comentarii
Activitatea instituţiilor publice
Parlament
1.1. Numiri. Imunităţi
La 20 octombrie au fost desemnaţi 8 din cei 9 membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA). În noua componenţă a CCA au intrat:
- Gheorghe Gorincioi, propus de Federaţia Sindicatelor Angajaţilor din Serviciile Publice;
- Corneliu Mihalache, propus de Liga Jurnaliştilor Profesionişti din Moldova;
- Ludmila Vasilache, propusă de Forul Organizaţiilor de Femei din Moldova;
- Ruslan Pleşca, propus de Institutul European de Studii Politice din Moldova;
- Valeriu Soltan, propus de Confederaţia Sindicatelor Libere din Republica Moldova;
- Valeriu Frumusachi, propus de Fundaţia pentru Susţinerea Democraţiei şi Parlamentarismului;
- Constatin Rotaru, propus de Consiliul Sindicatului Angajaţilor din Învăţămînt şi Educaţie "Viitorul";
- Vlad Ţurcanu, propus de Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din Moldova.
A mai fost selectată şi candidatura Carmeliei Albu, recomandată de Consiliul ramural al sindicatelor lucrătorilor din radioteleviziune, dar votarea nu a avut loc pe motivul lipsei persoanei la şedinţa Parlamentului. Pentru candidaturile propuse au votat deputaţii fracţiunilor PCRM şi PPCD, celelalte fracţiuni şi grupuri parlamentare respingînd modul în care au fost selectate candidaturile de către comisia parlamentară de profil. Conform Codului audiovizualului, Consiliul Coordonator, pe lîngă competenţele generale, are şi atribuţia de a selecta candidaturile pentru Consiliul de Observatori al instituţiei publice naţionale a audiovizualului (Compania "Teleradio-Moldova").
În şedinţa din 26 octombrie a fost dată citirii o cerere a Procurorului General privind solicitarea ridicării imunităţii pentru urmărirea administrativă şi penală a deputatului Vasile Colţa. Deputatul, recent exclus din fracţiunea AMN, este învinuit de accidentarea unor minori şi cauzarea vătămărilor corporale uşoare (contravenţie administrativă), precum şi de tentativă de contrabandă cu ţigări (caz penal).
1.2. Acte legislative
Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. A fost reexaminat pachetul de acte legislative menite să eficientizeze sfera justiţiei, remis de la promulgare de către Preşedintele ţării. Majoritatea parlamentară a susţinut propunerea ca Departamentul administrării judecătoreşti să funcţioneze nu în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, ci în subordinea Ministerului Justiţiei.
Legea bugetului de stat pentru anul 2007. Documentul a fost votat în două lecturi, veniturile fiind estimate la 12088,5 milioane de lei, iar cheltuielile la - 12161,4 milioane lei, cu un deficit estimat la 72,9 milioane lei. Deputaţii fracţiunilor de opoziţie au criticat prevederile incluse pentru lipsa de priorităţi, irosirea resurselor pentru scopuri neclare, estimarea superficială a veniturilor reale.
Legea privind ameliorarea situaţiei economico-financiare a Î.S. "Moldtranselectro" şi anularea unor sancţiuni. Este sistată calcularea majorărilor de întîrziere şi a amenzilor, se anulează majorările de întîrziere şi amenzile anterior aplicate Î.S. "Moldtranselectro", penalităţile şi dobînzile aferente creditelor obţinute în baza acordurilor adiţionale încheiate cu Ministerul Finanţelor.
Proiectul legii pentru modificarea Legii cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice. Se propune a permite primirea, prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale, fără achitarea drepturilor de import, a obiectelor şi bijuteriilor din metale şi pietre preţioase a căror valoare nu depăşeşte suma de 200 euro şi dacă acestea nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie.
Proiectul legii cu privire la completarea şi modificarea unor acte legislative (privind repararea prejudiciului cauzat prin acţiuni ilicite ale organelor de drept). Se propune perfecţionarea Legii nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti şi a Codului de procedură penală, în scopul precizării cazurilor, modului şi condiţiilor de răspundere patrimonială a statului pentru prejudiciul cauzat persoanelor prin acţiunile ilicite în procesele penale şi administrative. Guvernul propunea ca prejudicial moral cauzat să fie estimat conform unor limite a priori stabilite, însă această prevedere nu este susţinută de către deputaţi. Una din novaţiile anunţate este obligarea procurorului să prezinte victimei scuze oficiale în numele statului.
1.3. Control parlamentar. Declaraţii
Întrebări şi interpelări
Agenţia Relaţii funciare şi cadastru a răspuns interpelării deputatului AMN Valeriu Cosarciuc despre despăgubirea cetăţenilor pentru exproprierea terenurilor acestora, efectuată în procesul de demarcare a frontierei moldo-ucrainene. Conform informaţiei prezentate, mecanismul de despăgubire nu este elaborat, criteriile de calculare nu au fost stabilite, problema rămîne nesoluţionată. Deputatul Cosarciuc a atenţionat că conform prevederilor art.46 alin.(2) din Constituţie, nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire, iar în situaţia creată Guvernul încalcă Legea Supremă.
Deputatul AMN Ion Pleşca a reiterat interpelarea sa anterioară prin care solicită informaţia despre dosarele pierdute de Republica Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, recuperarea prejudiciului cauzat şi măsurile luate faţă de persoanele culpabile, despre accesibilitatea şi publicarea deciziilor CEDO în Monitorul Oficial.
Deputatul PDM Vladimir Filat a cerut Companiei "Teleradio-Moldova" să prezinte informaţii despre autorii, sursele de finanţare, cheltuielile de punere pe post a unui program ce îl elogiază pe primarul general interimar al municipiului Chişinău.
Serviciul de Informaţii şi Securitate a răspuns la interpelarea deputatului Vitalia Pavlicenco, comunicîndu-i că nu deţine vre-un dosar care să vizeze respectiva persoană.
Deputatul Gheorghe Susarenco a cerut procuraturii Generale să verifice dacă nu contravin legislaţiei muncii indicaţiile Primului-ministru referitoare la menţinerea disciplinei în cadrul instituţiilor subordonate Guvernului şi coordonarea prealabilă a participării conducătorilor de autorităţi la orice manifestaţii publice în ţară şi peste hotare.
Deputatul PSL Igor Clipii a cerut Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene să prezinte informaţii despre cauzele care împiedică redobîndirea cetăţeniei Moldovei de către Ilie Ilaşcu.
Deputatul PCRM Larisa Zimin a cerut Companiei "Teleradio-Moldova" să examineze posibilitatea difuzării unei emisiuni de sinteză despre activitatea Parlamentului, în loc de transmiterea în direct a şedinţelor plenare[1]. Zimin îşi întemeiază propunerea pe doleanţele cetăţenilor.
Declaraţii
Deputatul PSL Igor Clipii a dat citire unei declaraţii în care acuză guvernarea de mimarea luptei cu corupţia şi deplasarea accentelor acestei lupte de la "marea corupţie" spre anumite sfere mai puţin influente în viaţa socială.
Deputatul PPCD Georghe Susarenco a supus unei analize critice activitatea legislativă a Parlamentului, declarînd că iniţiativele opoziţiei nu sînt analizate şi susţinute, majoritatea parlamentară promovîndu-şi doar propriile interese.
Guvern
2.1. Numiri. Remanieri
Guvernul l-a numit pe Viorel Melnic în funcţia de viceministru al Economiei şi Comerţului. Anterior Melnic a deţinut funcţia de şef al Direcţiei administrarea regimurilor şi procedurilor vamale, în cadrul Serviciului Vamal.
Simion Carp este numit viceministru de Interne, comandant al trupelor de carabineri. Pînă la numire, Carp deţinea funcţia de şef al Direcţiei Pază de Stat.
Guvernul a aprobat propunerea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, prin care Mihail Laur este rechemat din funcţia de Ambasador al Moldovei în Ucraina, în locul său fiind propus Sergiu Stati, preşedintele Comisiei parlamentare pentru politică externă şi integrare europeană.
2.2. Hotărîri
Hotărîrea privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2007. Cuantumul salariului mediu prognozat pentru anul viitor este estimat la 2015 lei (152 dolari SUA).
Hotărîrea privind crearea Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului. Ministerul va fi creat pentru îmbunătăţirea situaţiei din domeniul protecţiei sociale şi în scopul reformării sistemului de protecţie a familiei şi copilului. Proiectul respectiv de lege urmează a fi examinat de Parlament.
Hotărîrea cu privire la contribuţia voluntară a Republicii Moldova pentru susţinerea activităţii Centrului de Expertiză al Consiliului Europei pentru Reforma Administraţiei Locale. Guvernul a decis să aloce 500 de euro (?!) în calitate de contribuţie voluntară, iar Ministerul Finanţelor urmează să prezinte un raport despre utilizarea respectivelor surse, cu documente justificative.
Hotărîrea pentru modificarea Hotărîrii Guvernului privind aprobarea categoriilor de vîrstă ale deponenţilor Băncii de Economii pentru plata sumei indexate în anul 2006. Se stabileşte indexarea depunerilor persoanelor care s-au născut pînă în anul 1940 inclusiv, care au depus cereri pentru indexare pînă la 1 noiembrie 2006.
Hotărîri privind alocarea de mijloace financiare:
- Agenţiei "Moldova-Vin" i-au fost alocaţi din Fondul de rezervă, 550 mii lei pentru manifestaţiile de promovare, în cadrul Festivalului Vinului la Bucureşti (21-22 octombrie);
- Ministerul de Finanţe a fost obligat să aloce, din contul şi în limitele cheltuielilor de bază prevăzute în bugetul de stat pe anul 2006, pentru finanţarea investiţiilor capitale, prin redistribuirea alocaţiilor nevalorificate pe beneficiari şi obiective pe parcursul anului curent, cu includerea ulterioară a acestor obiective în anexa nr.4 la Legea bugetului de stat pe anul 2006: Aparatului Guvernului - 5881,7 mii lei, pentru reconstrucţia clădirii din str.Nicolae Iorga nr.23 şi 4904,5 mii lei, pentru reconstrucţia cantinei din clădirea de pe bd.Ştefan cel Mare, nr.154; Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale - 1500 mii lei, pentru reconstrucţia etajelor 14 şi 15 ale Spitalului Clinic Republican; Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare - 950 mii lei, pentru participarea cu cotă-parte la construcţia sau procurarea spaţiului locativ;
- Întreprinderii de stat "Air Moldova" urmează a-i fi alocate 93 milioane de lei pentru procurarea avioanelor.
2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii
Executarea Programului "Satul moldovenesc"
Printr-o decizie protocolară referitoare la mersul executării Programului naţional "Satul Moldovenesc" (2005-2015), Guvernul a constatat că autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au întreprins acţiuni concrete pentru soluţionarea problemelor de ordin social-economic din sectorul rural. Pentru finanţarea investiţiilor capitale, în primele opt luni ale anului 2006, de la bugetul de stat au fost alocate 204 milioane de lei, nivelul executării constituind circa 56%. Autorităţilor administrative centrale şi autorităţilor administraţiei publice locale li se cere să-şi concentreze atenţia la: - dezvoltarea ramurii agriculturii; - facilitarea accesului întreprinzătorilor rurali la mijloacele financiare; - sporirea rolului cooperaţiei de consum; - modernizarea localităţilor rurale; - stimularea investiţiilor în sectorul rural; - implementarea mecanismelor de stimulare economică a întreprinderilor din domeniul turismului rural etc.
Şedinţa Comisiei pentru integrare europeană
Primul-ministru a prezidat şedinţa Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană, în cadrul căreia a fost audiată informaţia despre evoluţia relaţiilor cu Uniunea Europeană şi implementarea prevederilor Planului de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană. Un capitol aparte l-a constituit examinarea stadiului elaborării Strategiei Naţionale de Reformă a Justiţiei şi armonizarea legislaţiei naţionale la acquis-ul comunitar. Vasile Tarlev a punctat printre priorităţile în implementarea Planului de Acţiuni: - definitivarea şi aprobarea strategiei de reformă a sistemului judiciar; - delimitarea competenţelor dintre Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi a Corupţiei, Procuratura Generală şi MAI, în conformitate cu recomandările Consiliului Europei şi UE; - elaborarea de către Ministerul Economiei şi Comerţului a unui plan de măsuri concrete vizînd îmbunătăţirea climatului investiţional şi crearea condiţiilor mai atractive de atragere a investiţiilor; - întreprinderea acţiunilor necesare pentru asigurarea acordării Preferinţelor Comerciale Autonome pentru Moldova. La şedinţa Comisiei a participat Cezare de Montis, Şeful Delegaţiei Comisiei Europene în Moldova.
Preocupări pentru situaţia din ramura tutunului
Prim-ministrul Vasile Tarlev a prezidat o şedinţă de lucru privind situaţia din ramura tutunului, în cadrul căreia au fost examinate problemele cu care se confruntă producătorii şi prelucrătorii de tutun, precum şi perspectivele dezvoltării ramurii. Şeful Executivului a apreciat drept nesatisfăcătoare activitatea organelor responsabile pentru dezvoltarea ramurii şi l-a avertizat pe ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare de necesitatea întreprinderii unor acţiuni urgente şi eficiente întru relansarea capacităţilor maxime de producere. Directorului Agenţiei Agroindustriale "Moldova-Tutun" i-a fost anunţată mustrare. Vasile Tarlev a cerut factorilor de decizie să elaboreze un mecanism eficient de susţinere a dezvoltării ramurii tutunului, care să conducă la sporirea suprafeţelor cu tutun, la majorarea volumelor de tutun prelucrat, precum şi la impulsionarea exporturilor.
Modernizarea spitalelor
La 28 octombrie Primul-ministru a convocat o şedinţă privind realizarea proiectelor-pilot de renovare şi dotare a trei spitale raionale: Glodeni, Călăraşi şi Ceadîr-Lunga. Vasile Tarlev a criticat modul de executare a sarcinilor stabilite la ultima şedinţă pe chestiunea dată şi a subliniat că darea în exploatare a spitalelor trebuie să deruleze în complex, iar lucrările de reparaţie nu trebuie să afecteze calitatea corespunzătoare a serviciilor medicale acordate pacienţilor. Costul total al lucrărilor de reparaţie a celor trei instituţii medicale, conform calculelor estimative, este de circa 170 mln.lei.
Premierul Vasile Tarlev a prezidat şi o şedinţă de lucru în cadrul căreia şi-a exprimat nemulţumirea pentru tergiversarea lucrărilor de renovare a blocului nr.4 al Spitalului Clinic de Urgenţă din Chişinău. Primul-ministru a dispus Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului să efectueze, în comun cu organele de resort, o analiză a situaţiei şi să formuleze propuneri privind realizarea reconstrucţiei blocului, iar Ministerului Finanţelor, să identifice sursele financiare necesare pentru reparaţie. Vasile Tarlev a recomandat Primăriei municipiului Chişinău să contribuie la finanţarea acestor lucrări, deoarece instituţia în cauză deserveşte nemijlocit şi locuitorii capitalei[2].
Preşedinţie
3.1. Decrete
Preşedintele Republicii Moldova a semnat decretele privind rechemarea lui Mihail Laur din funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Ucraina şi numirea în această funcţie alui Sergiu Stati.
3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii
Întrevedere cu reprezentantul Departamentului de Stat al SUA
Preşedintele Republicii Moldova l-a primit pe Asistentul Adjunct al Secretarului de Stat al SUA, David Kramer, cu care a discutat pe marginea rezultatelor recentelor consultări desfăşurate la Odesa. David Kramer a declarat că principalul rezultat al consultărilor desfăşurate l-a constituit susţinerea fermă şi unanimă de către mediatorii (Ucraina, Rusia, OSCE) şi observatorii (UE şi SUA) în procesul de reglementare transnistreană a ideii că diferendul trebuie să fie soluţionat cu respectarea principiului integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Preşedintele Vladimir Voronin a apreciat înalt acest succes diplomatic, menţionînd importanţa adoptării de către mediatori şi observatori a unei poziţii unice privind posibilitatea reglementării transnistrene pe calea elaborării unui statut echitabil pentru această regiune, doar în baza principiului integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.
Dezvoltarea regională în Moldova
În cadrul unei şedinţe convocate la Preşedinţie a fost discutată problema dezvoltării economice şi sociale a ţării prin prisma dezvoltării teritoriilor. Ministrul administraţiei publice locale a informat despre experienţa pozitivă în domeniu a ţărilor europene şi despre primele acţiuni întreprinse în vederea creării cadrului legislativ şi instituţional necesar pentru aplicarea instrumentelor de dezvoltare regională (proiectul de lege cu privire la dezvoltarea regională). Preşedintele Republicii Moldova a subliniat importanţa stabilirii exacte, în baza unităţii de condiţii, a regiunilor de dezvoltare, precum şi a antrenării active a organelor publice locale în procesul de determinare a proiectelor comune. Participanţii la şedinţă au susţinut proiectul de lege examinat, care urmează a fi definitivat şi prezentat spre dezbateri în Parlament.
Consecinţele aderării României la UE
Preşedintele Moldovei a convocat factori de decizie din cadrul ministerelor şi structurilor cu profil financiar-economic, cu care a discutat eventualele consecinţe pentru Republica Moldova ale aderării României la Uniunea Europeană. O atenţie sporită a fost acordată perioadei anului 2007, în care Republica Moldova se va afla în proces de obţinere a unui acord privind comerţul asimetric cu Uniunea Europeană, şeful statului atenţionînd asupra necesităţii efectuării unei analize mai profunde a posibilelor consecinţe pentru piaţa de consum din Republica Moldova.
Noi recomandări privind dezvoltarea capitalei
La şedinţa în problema extinderii şi dezvoltării municipiului Chişinău s-a discutat despre crearea unor noi sectoare ale capitalei, conform Concepţiei de dezvoltare prioritară a municipiului Chişinău. Specialiştii din cadrul Primăriei capitalei propun crearea în suburbii a unor sectoare noi (zonele Budeşti - 2 şi Stăuceni). Preşedintele Republicii, care a prezidat şedinţa, a subliniat importanţa determinării unor condiţii şi mecanisme clare de repartizare a terenurilor şi de evaluare a preţului pămîntului eliberat pentru construcţii, solicitînd Guvernului revizuirea tuturor actelor legislative în domeniu şi modificarea acestora în caz de necesitate.
Rezervaţii naturale
La Preşedinţie a avut loc o şedinţă în problema dezvoltării şi extinderii rezervaţiilor naturale de stat, convocată de Preşedintele Republicii Moldova, cu participarea factorilor guvernamentali şi a specialiştilor în domeniu. Potrivit datelor prezentate, în Republica Moldova doar 2% din suprafeţele de păduri au statut de rezervaţie naturală de stat, ceea ce este de 5-6 ori mai puţin faţă de situaţia atestată în alte ţări europene. Vladimir Voronin a apreciat drept oportună elaborarea şi prezentarea, în termen de 2 luni, a unor propuneri privind dezvoltarea rezervaţiilor naturale de stat, subliniind că protecţia adecvată a zonelor care prezintă valoare ştiinţifică, istorică şi culturală ar putea fi îmbinată cu valorificarea posibilităţilor de dezvoltare a zonelor de odihnă şi agrement, a gospodăriilor cinegetice.
1 Obligativitatea transmiterii şedinţelor Parlamentului în direct la posturile publice de radio şi televiziune a fost stabilită prin Legea nr.40-XVI din 15.04.2005, fiind una din condiţiile "consensului politic parlamentar". Anularea acestor prevederi se poate realiza doar prin lege, conform procedurii stabilite în acest sens.
2 Spitalul era anterior în gestiune municipală, dar în 2003 a fost adoptată o hotărîre de Guvern privind crearea Serviciului de asistenţă medicală de urgenţă şi instituţia respectivă a fost trecută la balanţa Ministerului Sănătăţii, situaţie ce a generat un conflict cu administraţia publică locală şi acţiuni de protest din partea lucrătorilor instituţiei.
Politici economice
1. Inflaţia şi preţurile
Preţurile nu dau înapoi...
Rata inflaţiei pentru T1-T3'2006 ar putea trece de 10%, valoare care a fost prognozată de guvern pentru întreg anul. Chiar dacă în luna octombrie am avut încă preţuri mici la produsele agricole, per ansamblu acestea au crescut. În particular s-au majorat preţurile la roşii, cartofi, zahăr, lactate etc. Tarifele la serviciile comunale au rămas deocamdată neschimbate. Nu este exclus însă ca acestea să fie revizuite în noiembrie şi consumatorii să primească alte facturi pentru întreţinere decît cele la care s-au aşteptat.
2. Sectorul real
În T1-T3'2006 volumul producţiei industriale a scăzut cu 7%...
În ianuarie-septembrie 2006, întreprinderile industriale de toate formele de proprietate din ţară au fabricat producţie în valoare de cca 14,96 miliarde lei (cca 900 milioane euro) ceea ce constituie 93% faţă de ianuarie-septembrie 2005, sau cu 7% mai puţin. Diminuarea volumului producţiei industriale a fost determinată de reducerea volumului producţiei la întreprinderile specializate în fabricarea vinurilor, a băuturilor alcoolice distilate, la fabricarea produselor de tutun, a sticlei şi articolelor din sticlă, a uleiurilor şi grăsimilor, hîrtiei şi cartonului, maşinilor şi echipamentelor. Volumul producţiei întreprinderilor industriei alimentare şi a băuturilor în ansamblu s-a diminuat cu 21%.
3. Sectorul financiar-bancar
Depozitele în sistemul bancar constituie cca 1 miliard USD...
Volumul total al depunerilor în sistemul bancar din Moldova constituiau la începutul lui septembrie cca 13,08 miliarde lei (cca 1 miliard USD), avînd în vedere faptul ca activele totale din sistem se estimează la peste 20 miliarde lei (1,5 miliarde USD). Creşterea s-a produs pe fondul majorării în continuare de către băncile comerciale a dobînzilor la depozitele în lei şi valută. În septembrie, rata medie la depozitele în lei a crescut cu 0,63 p.p. pînă la 12,62% în medie, iar la depozitele în valută a sporit cu 0,04 p.p. pînă la 5,26%.
Creditarea a crescut în pofida majorării dobînzilor...
Soldul creditelor acordate s-a majorat, în septembrie, cu 2,9% şi a însumat cca 12,32 miliarde lei (930 milioane USD) la sfîrşitul lunii. Creşterea s-a produs chiar şi în pofida majorării ratelor dobînzii atît la împrumuturile în lei, cît şi la cele în valută. În septembrie rata medie a dobînzii a creditelor acordate în lei a crescut cu 0,32 p.p. pînă la 18,61%, iar la cele în valută străină - cu 0,08 p.p. şi a constituit 11%. Împrumuturile acordate întreprinderilor private au crescut cu 1,7%, iar cele acordate persoanelor fizice - cu 4,6%. Totodată, soldul creditelor destinate întreprinderilor de stat şi altor organizaţii care practică operaţiuni financiare s-a diminuat cu 0,3% şi, respectiv, cu 2,2%.
4. Comerţul extern
Avem puţine produse competitive destinate exportului...
În ultima perioadă în Moldova a scăzut simţitor producerea şi asortimentul de producere. Cercetările demonstrează că dacă în anii `90 ai secolului trecut, în ţară erau produse cca 700 de grupe de mărfuri, în prezent însă sectorul de producere este concentrat doar pe trei grupe de produse: producţia alcoolică, textile şi miez de nucă şi seminţe de floarea-soarelui. Probabil că şi din acest motiv sistemul GSP plus este valorificat doar în proporţie de 60%. Potrivit autorităţilor, Uniunea Europeană s-a arătat dispusă să iniţieze procedura de elaborare a pachetului de documente pentru acordarea Moldova a sistemului de preferinţe comerciale autonome. Deocamdată însă, pînă la finele acestui an şi începutul anului viitor, în RM urmează să aibă loc două misiuni de evaluare ale UE ce vor inspecta întreprinderile potenţiale de export.
Problema deficitului comercial...
S-ar putea ca deficitul comercial să se accentueze în următorii doi ani, pe fondul creşterii importurilor pentru investiţii şi consum, iar procesul de stabilizare a balanţei comerciale va începe abia în 2009. Printre motivele accelerării importurilor, cu o dinamică mai mare decît cea a exporturilor, se regăsesc în creşterea investiţiilor străine (deoarece acestea implică importul de tehnologie, utilaje, materii prime sau piese componente) în Moldova şi creşterea cererii de consum, care nu poate fi acoperită de producţia internă.
5. Piaţa muncii
În 2007 salariul mediu va fi de cca 121 euro...
Recent, guvernul a aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie pentru anul 2007 în valoare de 2015 lei (cca 121 euro). Totuşi acesta are mai mult un nivel orientativ, necesar pentru calcularea contribuţiilor individuale de asigurări sociale pe următorul an. Noul cuantum este cu 18,5 la sută mai mare faţă de salariul mediu lunar preconizat pentru anul 2006.
Cuantumul propus al salariului mediu include majorările salariilor angajaţilor din sectorul bugetar, ca urmare a implementării etapelor noului sistem de salarizare, precum şi realizarea politicii salariale prevăzute în cadrul de cheltuieli pe termen mediu pentru anii 2007-2009 pentru sectorul real al economiei.
Cel mai important pentru tineri este ca aceştia să aibă un loc de muncă...
Potrivit unei cercetări efectuate de Biroul Naţional de Statistică, crearea unor noi locuri de lucru (nu se specifică ca acestea să fie şi bine plătite) şi îmbunătăţirea condiţiilor de salarizare sînt măsurile cele mai importante care ar ameliora situaţia tinerilor pe piaţa muncii din republică. Aceasta este de fapt opinia tinerilor, opinie relevată în cercetarea întitulată "Tinerii pe piaţa muncii". Studiul demonstrează că marea majoritatea a tinerilor - 94 la sută - consideră că pentru ei este important să aibă un loc de muncă.
Persoanele cu studii gimnaziale sunt cele mai mobile în căutarea unui job...
Este interesant faptul că numai 4,9% din cei anchetaţi au apelat vreodată la serviciile Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Mai bine de jumătate din aceste persoane au apelat la agenţie după terminarea studiilor. Din totalul persoanelor care au apelat la ANOFM, cca 56% erau din localităţi rurale. În ceea ce priveşte nivelul de studii, ponderea cea mai mare (37%) au deţinut-o persoanele cu studii gimnaziale. În urma clasificării pe activităţi economice, se constată că 28% dintre tinerii angajaţi activează în agricultură, 20% erau ocupaţi în comerţ, hoteluri şi restaurante şi 15,4% - în industrie.
Repartiţia după nivelul de studii a evidenţiat faptul că cele mai predispuse să-şi schimbe locul de muncă au fost persoanele cu studii gimnaziale, urmate de cele cu studii medii de cultură generală şi liceale, şi de cele cu studii profesionale. Motivul principal pentru care două treimi dintre tineri şi-ar schimba locul de muncă a fost remunerarea joasă, iar fiecare a cincea persoană îşi dorea o altă activitate.
Statul beneficiază dublu de pe urma moldovenilor care muncesc în afară...
În acelaşi timp, potrivit datelor BNM, cetăţenii moldoveni aflaţi la muncă peste hotare au transferat în opt luni a.c., prin canale oficiale, cca 530 milioane USD. Experţi ai FMI au constatat că 53% din valută este expediată în Moldova pe căi oficiale, iar alte 47% pe căi neoficiale, inclusiv cu transportul de ocazie sau mesageri. Astfel, FMI estimează pentru acest an o sumă totală de transferuri între 1,1-1,2 miliarde USD.
După unele estimări, 20% din cetăţenii moldoveni îşi cîştigă traiul în afara ţării. Ei au trimis anul trecut în Moldova sute de milioane de euro, evitîndu-se colapsul economic. Conform statisticilor internaţionale privind migraţia, în 2005, la nivel mondial, muncitorii aflaţi în alte state au transferat familiilor din ţările de origine 165 miliarde USD, iar în 2006 se estimează un nivel de peste 200 de miliarde USD.
Problema transnistreană
Rezoluţia Parlamentului European cu privire la Moldova (Transnistria)
Parlamentul European a adoptat la 26 octombrie o Rezoluţie cu privire la Republica Moldova (Transnistria), în care condamnă încercarea autorităţilor transnistrene de a-şi afirma independenţa în mod unilateral prin organizarea unui aşa-zis referendum şi cheamă Federaţia Rusă să-şi îndeplinească obligaţiile asumate în 1999 la Istambul şi să-şi retragă trupele şi muniţiile de pe teritoriul Republicii Moldova. Forul european nu recunoaşte organizarea şi rezultatele "referendumului" de independenţă al regiunii transnistrene a Republicii Moldova, acesta fiind în contradicţie cu suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. În plus, deputaţii europeni cheamă părţile să revină la masa de negocieri în format "5+2" şi să se abţină de la acţiuni care ar duce la escaladarea situaţiei. În rezoluţie se face apel către instituţiile UE să acorde în continuare sprijin pentru reglementarea conflictelor în vecinătatea împărtăşită cu Federaţia Rusă şi propune ca acest subiect să fie discutat la întrevederile viitoare cu Preşedintele şi Guvernul Federaţiei Ruse.
În acelaşi timp, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă şi de Securitate Comună, Javier Solana, a declarat în timpul vizitei sale în Ucraina că faptul că negocierile în problema transnistreană nu decurg prea repede nu poate să nu întristeze. În acelaşi timp, Solana a declarat că, potrivit discuţiilor purtate la Kiev, Ucraina nu va modifica regimul vamal aplicat în prezent la frontiera moldo-ucraineană.
Consultări la Odesa în vederea reluării negocierilor în format "5+2"
Consultările din 17-18 octombrie ale mediatorilor şi observatorilor cu părţile moldovenească şi transnistreană s-au încheiat fără atingerea unui acord cu privire la reluarea procesului de negocieri în format "5+2". Potrivit participanţilor la consultări, cauza eşecului consultărilor a fost lipsa unui acord al părţilor cu privire la aşa-zisul "protocol de tranziţie", un document propus de partea transnistreană şi care ar prevedea activitatea economică externă independentă a regiunii transnistrene pentru o perioadă definită.
Ministrul moldovean al Reintegrării, Vasile Şova, a declarat că "nu este necesar de a semna protocolul de tranziţie, deoarece nu are sens de a schimba ceva ce funcţionează bine". Şova a dat asigurări că în anul viitor agenţii economici transnistreni vor avea posibilitatea de a desfăşura în continuare activităţi de import-export în baza certificatelor provizorii de înregistrare la Camera de Înregistrare a RM, a căror valabilitate ar putea fi extinsă.
Pe de altă parte, autorităţile transnistrene au condiţionat revenirea la masa de negocieri prin semnarea protocolului în cauză. Federaţia Rusă a sprijinit de la bun început ideea acestui protocol, iar după încheierea consultărilor de la Odesa, Ministerul rus de Externe a dat publicităţii un comunicat în care se afirmă că semnarea "protocolului de tranziţie" va permite normalizarea situaţiei în jurul Transnistriei şi reluarea dialogului politic dintre părţi.
De remarcat că, potrivit unor declaraţii ale reprezentantului Federaţiei Ruse la negocieri, Ambasadorului cu misiuni speciale al Ministerului rus de Externe, Valeri Nesteruşkin, nici mediatorii şi observatorii nu au ajuns la un acord cu privire la modul în care ar putea readuce părţile moldovenească şi transnistreană la masa de negocieri.
Cu toate acestea, Şeful Misiunii OSCE în Moldova, Louis O'Neil, s-a arătat mulţumit de faptul că consultările au avut loc, declarînd că acestea au constituit un "pas important pentru reluarea ulterioară a procesului de negocieri".
Rezultatele consultărilor de la Odesa au constituit unul din subiectele de discuţie din cadrul întrevederii dintre Preşedintele Vladimir Voronin cu Secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, Iuri Zubakov. Sosit la Chişinău în seara zilei de 25 octombrie, acesta a călătorit pe 26 octombrie la Tiraspol, unde s-a întîlnit cu liderii transnistreni. Potrivit publicaţiei electronice Novîi Region, la Tiraspol Zubakov a îndemnat partea transnistreană să revină la masa tratativelor, dar, în acelaşi timp, a reiterat necesitatea identificării unei "soluţii de compromis" în problema "protocolului de tranziţie". Valeri Nesteruşkin a declarat că "soarta negocierilor depinde în totalitate de semnarea "protocolului de tranziţie", dar partea rusă nu vede deocamdată disponibilitatea Moldovei de a ajunge la o soluţie de compromis.
În acelaşi timp, la Tiraspol înalţii demnitari ruşi au declarat că prevederile acordurilor de colaborare ruso-transnistrene sînt realizate în toate direcţiile, pînă în prezent fiind semnate deja 38 de protocoale de interacţiune în diverse domenii.
GUAM va intensifica colaborarea în reglementarea "conflictelor îngheţate"
Adunarea Parlamentară a GUAM, care s-a întrunit la Chişinău pe 15 octombrie, s-a exprimat pentru consolidarea forţelor statelor GUAM în vederea reglementării "conflictelor îngheţate" din aceste state. În rezoluţia finală a forului se menţionează că părţile au accentuat necesitatea activizării colaborării inter-parlamentare în vederea reglementării conflictelor din statele GUAM şi prezervării integrităţii teritoriale şi suveranităţii acestor state.
În acelaşi timp, în rezoluţia finală se recomandă crearea unor forţe de pacificatori în cadrul GUAM şi solicitarea unui mandat pentru operaţiuni de pacificare din partea ONU sau OSCE.
În cadrul alocuţiunii sale, Speakerul Parlamentului de la Chişinău, Marian Lupu, s-a pronunţat pentru modificarea actualului mecanism de pacificare din Transnistria. "Astăzi există o cu totul altă situaţie decît cea de la începutul anilor 1990. Actualul format este depăşit şi trebuie modificat," a declarat Lupu.
Preşedintele Parlamentului Georgiei, Nino Burdjanadze, a declarat la rîndul său, că prezenţa trupelor pacificatoare ruse în zonele de conflict din Georgia "nu contribuie la soluţionarea problemelor actuale". "Rusia nu poate şi nu vrea să joace un rol pozitiv în reglementarea problemelor din Abhazia şi Osetia de Sud," a mai declarat Speakerul georgian.
Relaţii externe
Republica Moldova - Consiliul Europei
Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a examinat executarea Hotărîrii CEDO în partea referitoare la Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa. În cadrul reuniunii din 25 octombrie 2006, delegaţii Comitetului de Miniştri al CE au reluat dezbaterile asupra executării hotărîrii Curţii, delegaţia Finlandei, în numele Preşedinţiei UE, reiterînd îngrijorările referitor la nesoluţionarea cazului şi chemînd statele reclamate să întreprindă toate măsurile necesare în vederea eliberării imediate a lui Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa. Continuarea detenţiei arbitrare şi ilegale a celor doi reclamanţi constituie o încălcare a articolului 46 din Convenţia europeana pentru protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar neexecutarea hotărîrii în cauză de către Federaţia Rusă afectează negativ imaginea acestei ţări în cadrul Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, precum şi credibilitatea întregului sistem de protecţie a drepturilor omului. Declaraţiei UE s-au raliat Bulgaria, România, Croaţia, Macedonia, Turcia, Albania, Bosnia şi Herzegovina, Serbia, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Ucraina şi Georgia. Delegaţia Republicii Moldova a susţinut intervenţia Uniunii Europene şi a accentuat că discuţiile pe marginea subiectului în cauză trebuie să se axeze pe obligaţia tuturor statelor membre ale Consiliului Europei de a se conforma hotărîrilor CEDO care le vizează.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis să examineze în regim de urgenţă plîngerea împotriva Guvernului Moldovei, depusă de cetăţeanul Vitalie Colibaba, care afirmă că a fost torturat de poliţişti ai sectorului de poliţie Buiucani din municipiul Chişinău. Declaraţia a fost făcută de avocaţii reclamantului, în cadrul conferinţei de presă din 30 octombrie 2006. Reclamantul a precizat că a cerut Procuraturii Generale să ancheteze cazul de tortură, dar cererea i-a fost respinsă, situaţie ce l-a determinat să apeleze în justiţia internaţională. De notat că după adresarea lui Zadoinov la CEDO şi în diverse organizaţii internaţionale, Procuratura Generală a expediat Baroului de Avocaţi din Moldova o scrisoare prin care a avertizat că va deschide dosare penale avocaţilor care depun plîngeri "neîntemeiate" la organizaţiile internaţionale şi astfel "prejudiciază imaginea Republicii Moldova în plan extern". Intervenţia procuraturii a fost calificată ca abuzivă de către reprezentanţii conducerii Baroului de avocaţi şi exponenţi ai instituţiilor specializate în protecţia drepturilor omului (avocat parlamentar).
Reprezentantul special al Secretarului General al Consiliului Europei în Moldova, Vladimir Ristovski, speră că desemnarea noii componenţe a Consiliului Coordonator al Audiovizualului se face depăşind interesul partidelor politice şi ţinîndu-se cont de interesul cetăţenilor şi al societăţii în general. Declaraţia a fost făcută de oficialul european în cadrul întrevederii cu Speakerul Parlamentului, Marian Lupu. Potrivit lui Ristovski, Consiliul Europei va urmări cu atenţie implementarea noului Cod al Audiovizualului.
Republica Moldova - Uniunea Europeană
În cadrul Programului Securitate Alimentară, Comisia Europeană a acordat 1,2 milioane euro pentru Moldova, grant ce urmează a fi utilizat pentru dezvoltarea agriculturii. Valoarea totală a Programului Securitate Alimentară pentru Moldova constituie peste 9 milioane euro şi are ca obiectiv susţinerea activităţilor din domeniul rural.
Uniunea Europeană a lansat pentru Republica Moldova două instrumente de consolidare instituţională - Mecanismul "Twinning" şi Schimbul de Informaţie şi Asistenţă Tehnică "TAIEX". Cesare de Montis, ambasadorul Delegaţiei Comisiei Europene în Moldova, a menţionat într-o conferinţă de presă, că proiectele Twinning au ca scop consolidarea administraţiilor publice, resurselor lor umane şi abilităţilor de management necesare la implementarea legislaţiei europene, iar prin intermediul programului TAIEX se acordă experţilor din sectorul public oportunităţi de lucru şi cooperare cu parteneri din UE în scopul adaptării legislaţiei locale la cea europeană. Moldova a devenit a doua ţară din spaţiul CSI, după Ucraina, în care au fost lansate operaţiunile Twinning. Conducătorul Delegaţiei Comisiei Europene a precizat că toate ministerele şi departamentele din RM pot aplica pentru a beneficia de proiecte Twinning în domeniul său.
Pe 19 octombrie 2006 delegaţia Republicii Moldova a participat la reuniunea a 7-a a Comitetului de Cooperare RM-UE, care s-a desfăşurat la Bruxelles. În cadrul reuniunii au fost evaluate progresele înregistrate de Republica Moldova în procesul de implementare a Planului de Acţiuni RM-UE. Reprezentanţii Comisiei Europene au încurajat progresele înregistrate în vederea adoptării unui nou cadrul legislativ în domeniul justiţiei menit să asigure independenţa şi imparţialitatea sistemului judecătoresc, abolirii pedepsei cu moartea, modificării Codului Electoral în conformitate cu recomandările OSCE/BIDO, ratificării Protocolului Opţional al Convenţiei împotriva torturii şi cooperării cu societate civilă. Delegaţia moldovenească a mulţumit Comisiei Europene pentru propunerea lansată în cadrul Consiliului Miniştrilor Justiţiei şi Afacerilor Interne din 5-6 octombrie curent, de a elabora proiectul mandatului pentru negocierea cu Republica Moldova a acordurilor de facilitare a regimului de vize şi de readmisie.
La 26 octombrie 2006 a avut loc întrevederea dintre ministrul afacerilor externe al României, Mihai-Răzvan Ungureanu şi ambasadorul Adriaan Jacobovits de Szeged, Reprezentantul Special al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, însoţit de şeful Misiunii UE de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană, generalul Ferenc Banfi. Conform Comunicatului de presă al MAE de la Bucureşti, a fost discutată susţinerea drumului european al Chişinăului şi găsirea unei soluţii durabile pentru conflictul din Transnistria. România, viitor stat membru UE, este pregătită să contribuie activ la articularea şi punerea în practică a iniţiativelor Uniunii Europene în problematica Republicii Moldova, inclusiv în dosarul transnistrean.
În cadrul şedinţei subcomitetului II RM-UE "Comerţ şi investiţii", care a avut loc la Bruxelles, reprezentanţii Uniunii Europene şi-au arătat disponibilitatea de a lansa, în scurt timp, procedurile interne pentru a acorda Republicii Moldova Preferinţele Comerciale Autonome la export pe piaţa UE. La şedinţa de la Bruxelles reprezentanţii UE au remarcat progresele înregistrate de Republica Moldova în implementarea recomandărilor UE în domeniile sanitar, fitosanitar şi cel veterinar. Setul de documente prezentate pînă în prezent de Republica Moldova pentru obţinerea Preferinţelor Comerciale Autonome include schimburile comerciale bilaterale dintre RM şi UE, schimburile comerciale dintre Moldova şi Ţările Baltice şi CSI, sistemul de certificare a originii mărfurilor exportate din RM, inclusiv trecerea competenţelor de la Camera de Comerţ şi Industrie la Serviciul Vamal în materie de origine, cadrul legal privind certificarea originii mărfurilor exportate, modul de autorizare a exporturilor din zona transnistreană a Republicii Moldova etc.
În interviul acordat publicaţiei "Rosiiskaia Gazeta", Comisarul european Bennita Ferrero Waldner a declarat că UE nu a recunoscut independenţa regiunii Kosovo şi susţine integritatea teritorială a Georgiei şi Moldovei. UE va acorda atenţie sporită conflictelor îngheţate de la frontiera sa, deoarece perpetuarea lor prejudiciază perspectivele reformelor benefice în ţările vizate.
Republica Moldova - România
Miniştrii de externe ai Republicii Moldova şi României au semnat la 20 octombrie 2006 Acordul privind regimul călătoriilor cetăţenilor şi Protocolul privind colaborarea dintre MAE al României şi MAEIE al Republicii Moldova. Primul document stabileşte cadrul pentru trecerea la un nou regim de circulaţie al cetăţenilor Republicii Moldova, în conformitate cu angajamentele asumate de România în procesul integrării europene. Pentru a facilita obţinerea vizelor de către cetăţenii Moldovei, autorităţile române examinează posibilitatea deschiderii unor oficii consulare în cîteva localităţi ale Republicii Moldova (oraşele Bălţi şi Cahul).
Primăriile municipiilor Chişinău şi Tîrgovişte au semnat un protocol de colaborare, prin care s-au angajat să creeze un cadru favorabil pentru elaborarea şi realizarea unor proiecte bilaterale de dezvoltare durabila a oraşelor, să continue şi să diversifice relaţiile dintre cele două administraţii, să evidenţieze priorităţi şi oportunităţi privind parteneriatul administrativ. Administraţiile municipale vor stimula relaţiile dintre instituţiile culturale şi artistice.
Festivalul vinului moldovenesc la Bucureşti, care s-a desfăşurat la 21-22 octombrie, este considerat un succes, contribuind la promovarea produselor originale pe piaţa românească. Conform datelor Agenţiei "Moldova-Vin", în 2006 exportul de vinuri în România a constitut deja circa 25 milioane de dolari SUA (comparativ cu 600 mii dolari SUA în 2005). În Bucureşti se deschide un magazin specializat al companiilor moldoveneşti, iar în diferite regiuni ale României se preconizează crearea noii reţele de comercializare a vinurilor "Moldova".
Republica Moldova - Federaţia Rusă
Prim-viceprim ministrul Zinaida Greceanîi a condus delegaţia Moldovei ce a participat la expoziţia de la Moscova dedicată împlinirii a 15 de la constituirea Comunităţii Statelor Independente (CSI). Greceanîi a avut un şir de întrevederi cu oficiali ruşi, discuţiile fiind axate pe ordinea de zi a viitoarei şedinţe a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare comercial-economică. La întrevederea cu Ghenadi Onişcenko, şeful serviciului de control fito-sanitar "Rospotrebnadzor", a fost discutată situaţia interdicţiei aplicate la exportul de producţie vinicolă din Moldova, convenindu-se asupra începerii activităţii grupurilor de experţi din cele două ţări. Cu vicepreşedintele Concernului rus "Gazprom" Alexandr Riazanov s-a discutat despre achitarea datoriilor întreprinderii "Moldova-Gaz" şi perspectiva semnării unui acord de durată privind livrarea gazelor naturale.
Ministrul de Finanţe al Moldovei a semnat cu omologul său rus Acordul de restructurare a datoriei externe, în condiţiile Clubului creditorilor de la Paris.
Moldova în lume
Mass-media britanică continuă să abordeze problema migranţilor din Republica Moldova, Agenţia BBC şi cotidianul Telegraph estimînd că cetăţenii moldoveni au fost pe primul loc în topul imigranţilor ilegali în Slovacia. Guvernul de la Londra este tot mai îngrijorat de afluxul în creştere a emigranţilor din Europa de Est pe piaţa forţei de muncă din Regatul Unit, fenomen care ar putea lua proporţii odată cu aderarea României şi Bulgariei la UE. Îngrijoraţi şi de numărul mare de cereri de redobîndire a cetăţeniei române, depuse de solicitanţi din Moldova, autorităţile britanice au decis să impună restricţii muncitorilor români şi bulgari care vor dori să lucreze în Marea Britanie.
Studii, analize, comentarii
Bugetul de stat pentru 2007
Iurie Gotişan, 31 octombrie 2006
Elaborat în varianta sa primară şi propus de Guvern, acesta porneşte de la o creştere a PIB cu 4% - pînă la 46, 6 miliarde lei sau 3,5 miliarde USD, o rată a inflaţiei de 10,5%, un curs de schimb al leului de 14,1 lei/1$ şi o creştere a exporturilor şi importurilor de 15% şi 12%, respectiv | »»» |
|