versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Găgăuzia: regiune de dezvoltare, Galina Şelari

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Numiri. Imunităţi

Parlamentul a aprobat candidatura Carmeliei Albu pentru funcţia de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, pe un termen de 4 ani. Candidatura a fost propusă de Consiliul ramural al sindicatelor lucrătorilor din radioteleviziune.

Examinînd propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, Parlamentul a votat numirea a trei judecători la Curtea Supremă de Justiţie: Valeriu Arhip; Valentina Clevadî şi Valeriu Doagă. Deputaţii fracţiunii PCRM nu au votat pentru numirea lui Gheorghe Ulianovschi, candidatură aprobată însă de Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, deşi nu au fost stabilite încălcări în procedura de promovare.

Parlamentul a luat act de cererea de demisie a deputatului fracţiunii PCRM Sergiu Stati. Mandatul vacant urmează a fi ocupat de un candidat supleant (al 69-lea pe lista PCRM).

1.2. Acte legislative

• Legea pentru aprobarea Titlului IX al Codului fiscal şi legea de punere în aplicare. Sînt reglementate taxele rutiere, modul de stabilire şi administrare a acestora, cotele aplicabile subiecţilor vizaţi, începînd cu 1 ianuarie 2007.

• Legea privind statutul ofiţerului de urmărire penală. Este reglementat statutul funcţionarilor din organele de urmărire penală ale MAI, CCCEC şi Serviciului vamal, care efectuează nemijlocit urmărirea penală.

• Legea pentru completarea Codului transporturilor auto. Guvernul este abilitat cu dreptul de aprobare a Metodologiei de calculare a tarifelor pentru serviciile de transportare a călătorilor (pasagerilor) şi bagajelor cu transportul auto. Deputaţii de opoziţie au remarcat că prin modificările respective "se legalizează" deciziile anterioare ale executivului adoptate prin depăşirea atribuţiilor constituţionale şi legale.

• Legea pentru ratificarea Convenţiei Europene privind transferul de proceduri în materie penală. Convenţia din 15 mai 1972 este ratificată cu o serie de rezerve, referitoare la refuzul urmării pentru infracţiuni cu caracter religios sau pentru o faptă a cărei sancţionare este de competenta unei autorităţi administrative.

• Legea pentru completarea unor acte legislative (expertiza anticorupţie). Conform modificărilor adoptate, proiectele de acte legislative şi normative vor fi supuse în mod obligatoriu unei "expertize a coruptibilităţii", pentru a se verifica dacă corespund standardelor naţionale şi internaţionale anticorupţie, precum şi pentru a preveni apariţia unor noi reglementări care favorizează sau pot favoriza corupţia.

• Proiectul legii cu privire la asigurări. Documentul votat în prima lectură prevede majorarea cuantumului minim al capitalului social al companiilor de asigurări, precum şi obligaţia ca aceste companii să fie constituite în formă de societăţi pe acţiuni. Conform Programului legislativ pentru anii 2005-2009 (HP nr. 300-XVI din 24.11.2005), legea nouă cu privire la asigurări trebuia să fie adoptată pînă la finele anului 2005, pentru a asigura executarea prevederilor Planului de Acţiuni UE-RM (paragraful 2.4.2, punctul (32) din PAUERM).

• Proiectul legii cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Se propune introducerea unor reglementări necesare pentru garantarea respectării şi asigurarea protecţiei drepturilor persoanelor fizice la viaţă privată, în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal. Conform programului legislativ, legea urmează a fi adoptată definitiv pînă la finele anului 2006.

1.3. Control parlamentar. Declaraţii

Întrebări. Interpelări

Răspunzînd solicitării deputaţilor, ministrul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, Miron Găgăuz, a declarat că Republica Moldova nu va redirecţiona trenurile de pasageri prin Transnistria, deoarece, în acest caz, nu va putea fi asigurată securitatea călătorilor.

Răspunzînd interpelării deputatului PDM Vladimir Filat, Ministerul Economiei şi Comerţului a informat că Guvernul Republicii Moldova a început negocieri referitoare la datoria Moldovei pentru gazele naturale, cesionată de Gazprom unei întreprinderi din Federaţia Rusă. Informaţii concrete despre rezultatele negocierilor nu au fost prezentate. La data de 1 septembrie 2006 datoriile S.A. "Moldova Gaz" se cifrau la 1 mlrd 382 mln dolari SUA, dintre care 1 mlrd 85 mln dolari SUA constituie datorii ale regiunii transnistrene.

Deputatul PPCD Gheorghe Susarenco a cerut procuraturii să verifice informaţiile, conform cărora, în anul 1998, din Arhivele de stat ale Republicii Moldova ar fi dispărut carta topografică a delimitărilor de teritoriu în zona de frontiera moldo-ucraineană^[1]. Într-o altă interpelare a sa, Gheorghe Susarenco a solicitat Guvernului RM să explice participarea membrilor executivului la mitingul din 7 noiembrie organizat de către PCRM şi dacă participarea la miting a miniştrilor care nu sînt membri ai PCRM nu încalcă art.5 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia "nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului".

Deputatul AMN Anatol Onceanu, făcînd trimitere la un articol publicat în mass-media^[2], a cerut CCCEC să verifice dacă acţiunile autorităţilor locale din raionul Orhei prin care se solicită sponsorizarea unor acţiuni propagandistice ale guvernării nu constituie o estorcare ascunsă, precum şi dacă solicitarea banilor în numerar nu prezintă elemente de coruptibilitate.

Deputatul PDM Valentina Buliga a solicitat Guvernului informaţii despre acordarea indemnizaţiei pentru tinerii pedagogi, afirmînd că se atestă cazuri de refuz neîntemeiat, prin interpretarea eronată a legii.

Veaceslav Untilă, vicepreşedintele fracţiunii AMN, a cerut Serviciului de Informaţii şi Securitate şi Centrului de comunicaţii speciale din subordinea SIS să informeze despre faptul verificării mesajelor din cutiile poştale electronice, despre baza legală şi temeiurile eventualelor verificări.

Declaraţii

Parlamentul a votat o declaraţie prin care mulţumeşte Parlamentului European pentru adoptarea la 26 octombrie 2006 a unei rezoluţii cu privire la Republica Moldova. Deputaţii moldoveni: consideră importantă atitudinea luată de UE pentru susţinerea eforturilor în soluţionarea problemei transnistrene, respectînd suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării; exprimă dorinţa Republicii Moldova de a negocia şi a semna cît mai curînd acordurile privind facilitarea regimului de vize şi readmisia; conştientizează importanţa implementării cu succes a prevederilor Planului de Acţiuni RM-UE şi a documentelor adoptate în cadrul Consiliului Europei referitoare la Republica Moldova; reiterează voinţa de a continua realizarea acţiunilor pentru stabilirea unei democraţii funcţionale, a statului de drept şi pentru respectarea drepturilor omului.

Deputatul Vlad Cubreacov a dat citire unei declaraţii prin care a adus la cunoştinţă poziţia fracţiunii PPCD asupra iniţiativei unor deputaţi ai Partidului Comuniştilor din RM, care promovează ideea renunţării la transmiterea în direct la radio şi tv a şedinţelor plenare ale Parlamentului. PPCD regretă revenirea asupra unui subiect pe care îl considera depăşit şi încheiat, amintind că decizia respectivă a constituit una din cele 10 condiţii înaintate de PPCD pentru alegerea Preşedintelui RM, o condiţie a consensului politic parlamentar. Renunţarea la transmiterea în direct este calificată drept un pas înapoi, un semnal negativ pentru societate şi partenerii europeni ai Moldovei. În opinia PPCD: problema cheltuielilor de transmisie trebuie soluţionată prin gestionarea corectă a mijloacelor bugetare alocate; problema intervenţiilor prea lungi ale deputaţilor trebuie să-şi găsească soluţionare printr-o lege de modificare a Regulamentului Parlamentului, iar promovarea iniţiativelor populiste ale unor deputaţi trebuie stăvilită prin modificarea Constituţiei şi acordarea dreptului de iniţiativă legislativă doar fracţiunilor parlamentare, nu şi unor deputaţi aparte. PPCD apelează la Preşedintele RM, care este şi lider al PCRM, căruia îi cere să intervină pentru a păstra transmiterea în direct a şedinţelor plenare ale Parlamentului, pentru menţinerea stabilităţii politice şi continuarea realizării consecvente a reformelor democratice.

Deputaţii Partidului Social-Liberal au cerut Preşedintelui Republicii Moldova să vină în Parlament cu explicaţii privind eventualele pretenţii pe care le-ar avea Chişinăul faţă de statele vecine. Reprezentantul PSL Igor Klipii a declarat că relaţiile Republicii Moldova cu toate statele din regiune sînt nesatisfăcătoare, inclusiv şi din cauza acţiunilor şi declaraţiilor Preşedintelui Vladimir Voronin. Într-o altă intervenţie a sa, deputatul Igor Klipii a cerut să fie dat publicităţii un raport elaborat anterior de experţii PNUD-Moldova, în cuprinsul căruia sunt înserate constatări şi recomandări despre eficienţa activităţii Parlamentului şi organelor sale de lucru. Speaker-ul Parlamentului a asigurat că respectivul raport va fi dat publicităţii, la momentul finalizării sale.

Parlamentarul Anatol Ţăranu a cerut demiterea lui Corneliu Mihalache din funcţia de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), pe motiv că într-un articol publicat de ziarul "Puls", redactor-şef al căruia era Mihalache, au fost făcute declaraţii politice, ceea ce vine în contradicţie cu jurămîntul depus de membrii CCA. În replică, un deputat comunist a declarat că Mihalache a depus cererea de plecare de la ziarul tineretului comunist în ziua numirii sale în componenţa CCA. Angajaţii ziarului au comunicat că semnarea unui articol cu numele lui Mihalache este o greşeală tehnică.

Deputatul Ion Varta, membru al fracţiunii PPCD, a cerut revizuirea componenţei comisiei create de Academia de Ştiinţe a Moldovei, la iniţiativa şefului statului, pentru expertizarea manualelor de istorie integrată din sistemul de învăţămînt preuniversitar. Varta a declarat că principiile pe care a fost constituită comisia trezesc îngrijorare, în componenţa ei fiind invitaţi însăşi autorii manualului criticat, lucru inadmisibil. Este contestată şi decizia de includere în comisie a unor persoane care nu sînt experţi în istorie, după ce au fost depistate un şir de inexactităţi în manualele tipărite pentru cursul de istorie integrată în şcoli.

Guvern

2.1. Numiri. Remanieri

Guvernul l-a numit pe Ion Stăvilă în funcţia de viceministru al Reintegrării, pe Victor Cuhal în funcţia de vicedirector al Serviciului Standardizare şi Metrologie, iar pe Vadim Smîntînă - în funcţia de vicedirector al Agenţiei Sportului.

Viceprim-ministrul Valerian Cristea a fost numit Ambasador al Moldovei în Republica Cehă.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la măsurile de realizare a obiectivelor privind crearea a 300 mii locuri noi de muncă şi majorarea salariului mediu lunar pe economie la echivalentul a 300 dolari SUA. Hotărîrea stabileşte pentru ministere şi alte autorităţi administrative centrale sarcini anuale privind crearea noilor locuri de muncă în ramurile subordonate şi recomandă autorităţilor administraţiei regionale (ale UTA Găgăuzia), consiliilor raionale şi primăriilor municipiilor Chişinău şi Bălţi să elaboreze şi realizeze planuri de acţiuni privind crearea locurilor de muncă, în cuantumurile specificate.

Hotărîrea cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a centrelor de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane. Centrele pot fi create la nivel comunitar, iar în cadrul lor victimele traficului vor putea beneficia de protecţie şi plasament temporar, iar mai apoi de socializare şi reintegrare în familie şi în comunitate.

Hotărîrea cu privire la armonizarea legislaţiei Republicii Moldova la legislaţia comunitară. Conform deciziei Guvernului, Ministerul Justiţiei este obligat să prezinte propuneri pentru instituirea Centrului de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova la cea a Uniunii Europene. Noua structură va trebui să elaboreze un plan de armonizare pe etape a legislaţiei naţionale la cea comunitară. Guvernul a aprobat şi un Regulament cu privire la mecanismul de armonizare a legislaţiei moldoveneşti la cea comunitară, în care se precizează modalităţile de expertizare şi redactare a proiectelor de acte cu respectarea terminologiei legislaţiei europene.

Hotărîrea privind aprobarea Planului de acţiuni pentru facilitarea regimului de vize cu UE. Planul aprobat stabileşte acţiuni care urmează a fi întreprinse în perioada 2007-2008, acestea vizînd iniţierea negocierilor despre readmisie şi repatriere, consolidarea managementului de frontieră şi al migraţiunii.

Hotărîrea privind analiza rezultatelor controalelor efectuate de către Curtea de Conturi asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exerciţiul bugetar 2005. Guvernul constată ameliorarea managementului financiar, dar şi o serie de neajunsuri esenţiale în activitatea de administrare a patrimoniului şi finanţelor publice. Sunt stabilite o serie de măsuri pentru ameliorarea situaţiei: avertizarea conducătorilor de autorităţi centrale; sporirea responsabilităţii executorilor de buget; consolidarea capacităţilor de planificare strategică; eficientizarea administrării fiscale; evaluarea şi evidenţa patrimoniului public; eficientizarea controlului legalităţii desfăşurării licitaţiilor etc.

Guvernul a aprobat proiectul de lege privind dezvoltarea regională şi un proiect de lege pentru modificarea Legii cu privire la tutun şi produsele din tutun (înăsprirea condiţiilor de comercializare a produselor în preajma instituţiilor de învăţămînt preuniversitar).

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Modernizarea drumurilor pe etape

La o şedinţă de lucru prezidată de primul-ministru a fost examinată problema modernizării drumurilor din Moldova, care va constitui o sarcină prioritară a Guvernului în anul 2007. Se preconizează alocarea unor surse financiare importante în domeniu, atît ale donatorilor externi, cît şi din bugetul de stat. Iniţial se va acorda prioritate finalizării lucrărilor de construcţie a drumului Chişinău-Leuşeni, reconstrucţiei traseelor Chişinău-Comrat, Orhei-Rezina, în paralel fiind elaborat un plan de acţiuni de modernizare în perspectivă a traseelor auto de pe întreg teritoriul Moldovei. Vasile Tarlev a cerut Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii să întocmească un plan de activităţi de modernizare pe etape a drumurilor, coordonat cu conducerea tuturor raioanelor, precum şi organizarea pînă la finele anului 2006 a anunţării concursurilor de selectare a antreprenorilor.

Construcţia gazoductului strategic

Primul-ministru a convocat o şedinţă pe tema construcţiei gazoductului magistral Tocuz-Căinari-Mereni, în prima etapă a căruia se prevede construcţia a circa 16,5 km de gazoduct şi montarea, pînă la finele anului 2006, a unei staţii de distribuţie a gazelor.

Combaterea transportului ilicit de călători

La o şedinţă convocată de premierul Vasile Tarlev, factori decizionali din domeniul transporturilor, licenţierii şi afacerilor interne au prezentat dări de seamă cu privire la executarea Programului de combatere a transportului ilicit de călători. Deşi se atestă o anumită îmbunătăţire a situaţiei (confirmată prin majorarea veniturilor obţinute, reducerea numărului contravenţiilor administrative şi al accidentelor rutiere cu consecinţe grave) există încă rezerve mari în procesul de combatere a fenomenului în cauză. Programul de combatere a transportului ilicit de călători a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1054 din 05.08.2002 şi conţine o serie de acţiuni care urmau a fi realizate în anul 2002, cu monitorizare permanentă a implementării lor.

Strategia privind politicile de ocupare a forţei de muncă

Ministerul Economiei şi Comerţului a prezentat un proiect de Strategie naţională privind politicile de ocupare a forţei de muncă pe anii 2007-2020. Documentul are scopul de a servi drept bază pentru elaborarea şi implementarea planurilor de acţiuni anuale pentru ocuparea forţei de muncă, a programelor ramurale şi teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, destinate diferitelor categorii de populaţie. Implementarea Strategiei menţionate trebuie să contribuie la înlăturarea deficitului locurilor de muncă, la sporirea gradului de ocupare a forţei de muncă în economie, la creşterea motivării angajatorilor de a majora numărul locurilor de muncă şi a salariului.

Înfiinţarea Universităţii şi Liceului Academiei de Ştiinţe

Guvernul a aprobat un proiect privind înfiinţarea Universităţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei, instituţie la care urmează a fi înmatriculaţi anual circa o mie de studenţi, selectaţi în bază de concurs. Concomitent, executivul a decis crearea Liceului Academiei de Ştiinţe a Moldovei, instituţie cu profil real-umanistic destinată copiilor dotaţi din ţară, subordonată AŞM. Noua instituţie va fi amplasată în sediul unui fost institut de cercetare al AŞM care, după reconstrucţie, va avea săli de clasă, bibliotecă, sală de sport şi de festivităţi, cantină şi cămin. La liceu vor fi înmatriculaţi circa 200 de elevi, cîte 15 elevi în clasă.

Determinarea preţului studiilor

Cabinetul de miniştri a aprobat Nomenclatorul lucrărilor şi serviciilor executate şi prestate contra plată de către instituţiile de învăţămînt din subordinea Ministerului Educaţiei şi Tineretului (în şcolile profesionale, în colegii şi instituţii de învăţămînt superior).

Interdicţii de export introduse şi anulate

Printr-o scrisoare expediată Serviciului Vamal şi întreprinderilor vinicole, directorul general al Agenţiei Agroindustriale "Moldova-Vin" a stabilit interdicţii pentru exporturile de vinuri în vrac din recolta anului 2006. Drept motiv este invocată necesitatea sporirii imaginii producţie vinicole moldoveneşti pe piaţa mondială, reducerea posibilităţilor de contrafacere a producţiei vinicole. Reprezentanţii companiilor şi experţi în domeniu au criticat respectiva decizie, considerînd-o inoportună şi abuzivă.

Peste o săptămînă de la expedierea respectivei scrisori, conducerea Agenţiei "Moldova-Vin" şi-a revăzut poziţia, apreciind sumar că restricţiile puteau avea urmări grave pentru companiile vitivinicole.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Preşedintele Republicii a semnat decrete privind conferirea distincţiilor unor demnitari de stat:

• Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Valeria Şterbeţ, a fost decrată cu "Ordinul Republicii";
• Anatolie Izbîndă, vicedirector general al Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului, a fost decorat cu Ordinul "Gloria Muncii", pentru contribuţie la proiectarea şi realizarea unor construcţii arhitecturale şi la reconstrucţia complexului de izvoare din satul Trifeşti, raionul Rezina.

Prin decrete ale şefului statului Valerian Cristea a fost revocat din funcţia de viceprim-ministru, iar Vitalie Vrabie, ministrul Administraţiei Publice Locale, a fost numit vicepriemer, respsoanbil de coordonarea raporturilor dintre organele publice centrale şi locale, soluţionarea problemelor de dezvoltare social-economică a teritoriilor.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Preşedintele Vladimir Voronin a prezidat o şedinţă în problema dezvoltării social-economice a municipiului Chişinău în anul 2007, la care au participat prim-ministrul Vasile Tarlev, miniştri şi conducerea primăriei capitalei. În opinia şefului statului, în anul 2006, situaţia social-economică a oraşului s-a schimbat în bine, fiind întreprinse măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de trai ale chişinăuenilor. Dezvoltarea de mai departe a muncipiului trebuie să vizeze gazificarea integrală, elaborarea proiectului de reconstrucţie a staţiei de epurare a apei menajere, continuarea lucrărilor de amenajare şi iluminare a străzilor, reparaţia capitală a instituţiilor sociale. Preşedintele ţării s-a pronunţat pentru urgentarea procesului de elaborare a proiectelor de reamenajare a Parcului "Valea Morilor" şi de reconstrucţie a Teatrului de Vară din această zonă. Referindu-se la problema transportului urban, Vladimir Voronin s-a pronunţat pentru majorarea numărului de troleibuze.

Funcţionarea farmaciilor

La şedinţa în problema funcţionării sistemului farmaceutic, Preşedintele RM a declarat că Agenţia Medicamentului şi-a demonstrat utilitatea, o serie de activităţi întreprinse de agenţie dovedindu-se eficiente: s-a ameliorat situaţia producătorului "Farmaco"; datorită implementării unui nou sistem de achiziţii publice ale medicamentelor, s-a reuşit obţinerea unor economii considerabile de resurse financiare; a sporit volumului de producţie comercializată de către întreprinderile autohtone; a crescut transparenţa procesului de achiziţionare. Referindu-se la sarcini, şeful statului a accentuat necesitatea soluţionării problemei farmaciilor din cadrul spitalelor; perfecţionarea mecanismului de formare a preţurilor la produsele farmaceutice; stabilirea unui control permanent asupra procedurii de prescriere a medicamentelor. Agenţia Medicamentului urmează să-şi intensifice activitatea în vederea eficientizării procesului de reglementare şi de control al sistemului farmaceutic din ţară, activitatea ei rămînînd în vizorul conducerii ţării.

Soluţionarea problemelor bazinelor acvatice

La Preşedinţie a fost convocată o şedinţă pe tema gestionării şi exploatării bazinelor acvatice. Conform informaţiei Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), în prezent, în republică sînt identificate şi înregistrate la organele cadastrale teritoriale 3915 de obiective acvatice, care sînt folosite pentru creşterea peştelui, irigarea terenurilor agricole, pentru necesităţi tehnice şi agrement. Problemele existente în domeniu vizează imperfecţiunea bazei legislative, nerespectarea de către autorităţile publice locale a Legii cu privire la arenda în agricultură şi transmiterea haotică în arendă sau în folosinţă a iazurilor, activitatea dispersată şi necoordonată a organelor de stat, a altor instituţii în domeniul pisciculturii şi exploatării iazurilor. MAIA planifică aplicarea unui plan complex de acţiuni de ordin legislativ şi organizatoric, printre care elaborarea proiectului de lege a apelor (în locul Codului apelor) şi a unui proiect de hotărîre privind unele măsuri de ameliorare a activităţii ramurii piscicole şi de reglementare a modului de utilizare a iazurilor, inclusiv fondarea unei întreprinderi de stat pentru producerea resurselor biologice acvatice, care va coordona ramura piscicolă în ţară. Preşedintele RM a susţinut ideea elaborării unei metodologii unice de calcul al plăţii pentru arendă şi a unui model nou al contractului de arendă, necesitatea respectării stricte a parametrilor ecologici pe parcursul exploatării iazurilor, a asigurării posibilităţii de utilizare a apei din iazuri pentru irigare, precum şi a accesului liber al cetăţenilor la obiectivele acvatice, în scopuri de agrement.

Preocupări pentru situaţia din complexul vitivinicol

La şedinţa în problema producerii şi exportului de vinuri Preşedintele Vladimir Voronin a subliniat faptul că dificultăţile de moment, prin care trece sectorul vitivinicol din ţară, nu trebuie în nici un caz să afecteze procesele aflate în desfăşurare de restabilire şi dezvoltare a acestuia. Printre acţiunile care se impun a fi întreprinse în mod prioritar au fost evidenţiate intensificarea activităţii în scopul menţinerii ritmului existent de plantare a viilor, necesitatea respectării stricte a normelor prevăzute în Legea Viei şi Vinului privind producerea vinurilor cu denumirea de origine, a vinului ţărănesc şi a produselor vinicole secundare. În contextul exportului producţiei vinicole moldoveneşti, şeful statului s-a referit la importanţa diminuării esenţiale a ponderii vinurilor exportate în vrac, la sporirea volumului de producere a divinurilor de marcă. În sarcina Agenţiei Agroindustriale "Moldova-Vin" şi a organelor administraţiei publice locale a fost pusă promovarea măsurilor de susţinere a agenţilor economici pentru plantarea în anul 2007 a cel puţin 7000 ha de viţă-de-vie. S-a mai stabilit necesitatea modificării legislaţiei la compartimentul licenţierea exportului de produse alcoolice.

Şedinţa Consiliului Suprem de Securitate

Le şedinţa Consiliului Suprem de Securitate a fost examinată situaţia privind traficul ilicit de substanţe narcotice, psihotrope şi de precursori. Audiind informaţiile prezentate, şeful statului a apreciat drept insuficientă activitatea organelor administraţiei publice centrale şi autorităţilor locale, abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a traficului de droguri. Vladimir Voronin a cerut persoanelor responsabile să-şi fortifice activitatea de prevenire a fenomenului narcomaniei, sugerînd desfăşurarea unor campanii de mediatizare a pericolului utilizării drogurilor, în special, printre grupurile de risc. Şeful statutlui a solicitat Guvernului să examineze situaţia privind executarea deciziilor şi a dispoziţiilor referitoare la prevenirea şi contracararea traficului ilicit de droguri, şi să aplice sancţiuni conducerii instituţiilor publice care au manifestat lipsă de responsabilitate în exercitarea atribuţiilor ce le revin.

Politici economice

1. Inflaţie şi preţuri: prognoze potenţiale

În octombrie inflaţia a crescut cu 1,6%, iar riscurile vor persista în continuare...

Comparativ cu septembrie a.c. nivelul inflaţiei în octombrie a fost cu 1,6% mai mare. Preţurile au crescut practic la toate grupurile de mărfuri: alimentare (2,4%), nealimentare (1,4%) şi la serviciile prestate populaţiei (0,6%). În cele zece luni rata cumulativă a inflaţiei a atins nivelul de 10,8%. Creşterea preţurilor este mai mare faţă de anul trecut, aceasta înregistrînd în zece luni valoarea de 6,5%. La sfîrşit de an de obicei se atestă o tendinţă de creştere mai pronunţată a preţurilor, de aceea inflaţia va depăşi obiectivul revăzut de 12% al Guvernului.

Pericolele ce ar conduce la perpetuarea inflaţiei pot veni de la o relaxare a politicii fiscale (diminuarea unor impozite) şi de la creşterea cîştigurilor salariale (atît în sectorul public, cît şi cel privat). Ritmul de creştere a preţurilor poate determina inflaţia şi atunci cînd autorităţile ar încerca să corecteze deficitul de cont curent sau cînd ar exista o incertitudine privind calendarul preţurilor administrate. Tot la capitolul riscuri în menţinerea inflaţiei la un nivel ţintă se înscrie şi evoluţia preţurilor mărfurilor alimentare şi nealimentare. Un alt pericol ar fi ca anul viitor să nu fie un an agricol bun. Eventuale creşteri ale preţului petrolului ar putea determina o majorare a preţurilor, chiar dacă în ultima vreme s-au operat unele reduceri nesemnificative la carburanţi pe piaţa locală.

2. Piaţa muncii

Salariu mediu de 300 USD şi crearea a 300 mii locuri de muncă: mit sau realitate...

La începutul lui noiembrie a.c. Guvernul a aprobat măsurile de majorare a salariului mediu lunar pe economie pînă la echivalentul a 300 USD şi de creare pînă în 2009 a 300 mii locuri noi de muncă. În acest context venim şi noi cu unele comentarii vizavi de obiectivele executivului.

Considerăm că cotă salarială ar putea fi reală doar în cazul în care economia în perioada imediat următoare va înregistra ritmuri de creştere anuale nu mai mici de 9-10%, atunci cînd sectorul productiv într-adevăr va produce şi va ţine pasul cu cererea internă. Bineînţeles, că această situaţie va duce la creşterea productivităţii şi inevitabil se vor majora şi veniturile la buget, venituri care la rîndul lor vor genera majorarea salariilor. Însă deocamdată aceste condiţii nu se observă în conjunctura economică actuală din Republica Moldova.

Considerăm că observatorii fenomenului economic din Moldova cu certitudine vor contrazice estimările optimiste ale oficialilor. Mult-trâmbiţata creştere a salariului pînă la 300$ este un lucru foarte bun şi are de ce să ne bucure, însă nu vedem pe cît de realistă este această cifră, probabil fiind mai mult o găselniţă matematică. Noi am fi foarte precauţi, atunci cînd am da asemenea cifre pentru economia reală şi asta din varii motive, inclusiv cele pe care le-am menţionat anterior. În plus, pe cît de mică este Moldova, pe atît de pestriţe sînt şi veniturile salariale ce nu sînt deloc identice. Avem în ţară circumstanţe diferite şi dimensiuni salariale foarte diferite pe piaţa muncii.

La utilizarea indicatorului "salariul mediu" trebuie de ţinut cont de faptul că relevanţa lui este redusă din cauza polarizării regional-economice. Spre exemplu, în 2005 salariul mediu plătit în municipiul Chişinău depăşea cu 40% salariul mediu plătit în ţară, iar în Bălţi - cu 25%. Zone cu totul defavorizate din punctul de vedere al veniturilor salariale (şi, implicit, defavorizate în termeni general-economici) sînt raionale Teleneşti, Râşcani, Leova şi Şoldăneşti, unde salariul plătit era sub 60% din media naţională. Pentru ca să se ajungă la un asemenea salariu ($300), credem că este important să se asigure o stabilitate macroeconomică, într-un mediu puternic inflaţionist, pentru că efectele adverse sînt copleşitoare.

Pe de altă parte, trebuie să constatăm că în ultima perioadă salariile au crescut deosebit de puternic, mai ales pentru sectorul administraţiei publice. În acelaşi timp, salariul mediu plătit în agricultură nu atinge nici jumătate din media pe economie. Potrivit statisticii oficiale numărul de angajaţi în acest sector scade continuu: în primul trimestru al anului personalul angajat în agricultură a scăzut cu cca 11%. În industrie, spre exemplu, salariul real a crescut cu doar 2% în primele opt luni, observându-se o reducere semnificativă (14%) a salariilor în ramura vinificaţiei intrată în recesiune. În acest sector a început un reflux puternic de personal care caută ocupaţii în alte sectoare, încearcă să deschidă mici afaceri sau estimează posibilităţile de emigrare. Totuşi, statistica este foarte optimistă. În cele 9 luni ale anului salariul mediu lunar a crescut cu 29% şi a constituit cca 1620 lei (122 USD).

În ceea ce priveşte crearea explozivă a locurilor de muncă (cca 300 mii!!!), pare cam ciudat faptul că aceasta va fi asociată cu o creştere salarială pronunţată. Foarte frecvent în economie se întîmplă exact invers, cel puţin aşa o spune teoria economică, mai ales că în ultimul timp, statistic, locurile de muncă în Moldova s-au redus. De regulă, pentru a majora salariile firmele recurg la cea mai la îndemînă metodă, de a concedia din forţa de muncă.

În al doilea rînd, există o presiune în sus pe piaţa muncii, adică spre creşterea salariilor, lucru care obligă firmele la introducerea de tehnologii noi, care economisesc forţa de muncă, dar şi la economisirea în sine de forţă de muncă prin eliberarea rezervelor în exces. Discutăm aici despre nevoia de restructurare masivă din industrie şi din alte sectoare, pe fondul circumstanţelor în care ne-am pomenit, circumstanţe care presupun creşteri la costuri - tarife la utilităţi, de pildă, dar şi o concurenţă mai puternică. Pe de altă parte, statisticile oficiale nu includ munca la negru, deşi fenomenul este consistent în Moldova, influenţînd nivelul salariilor şi al productivităţii reale. În acest sens, menţionăm că Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC) a prezentat acum două săptămîni proiectul Strategiei naţionale privind politicile de ocupare a forţei de muncă pe anii 2007-2020.

3. Comerţul extern

Situaţia din comerţul extern este critică...

Statistica oficială pentru ianuarie-septembrie 2006 (T1-T3) atestă că exporturile au scăzut cu 8,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar importurile s-au majorat cu 14,5%. Gradul redus de competitivitate a produselor autohtone, condiţionat de costurile ridicate şi managementul ineficient, au făcut ca acestea să fie mai puţin solicitate pe pieţele externe. Totodată, embargoul Federaţiei Ruse impus la exportul producţiei din Moldova a afectat practic toţi producătorii şi exportatorii locali.

Deficitul balanţei comerciale a înregistrat un nivel de-a dreptul exorbitant, care cu certitudine îşi va pune amprenta asupra creşterii economice. În ciuda eforturilor întreprinse de autorităţile de la Chişinău de reluare a exporturilor în Federaţia Rusă, acestea nu s-au soldat pînă la urmă cu un rezultat pozitiv. Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC) a prezentat în septembrie a.c. proiectul Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015 de la care se aşteaptă o mai bună implementare practică comparativ cu precedentele.

În T3'2006 exporturile către ţările UE şi cele din ECE au cunoscut o creştere constantă. Totodată, Moldova exportă puţine produse competitive, acesta fiind unul din motivele valorificării nesatisfăcătoare a sistemului GSP plus (doar în proporţie de 60%). Potrivit autorităţilor, Uniunea Europeană s-a arătat dispusă să iniţieze procedura de elaborare a pachetului de documente pentru a oferi Moldovei sistemul de preferinţe comerciale autonome (PCA). Totul va depinde de insistenţa guvernului în negocieri şi de promptitudinea sau receptivitatea agenţilor economici de a se conforma standardelor impuse de UE. În acelaşi timp, considerăm că dacă politica Uniunii Europene nu va suferi modificări cardinale, atunci mărfurile noastre de export, preponderent agricole, la fel ca şi mai înainte, nu vor putea concura pe piaţa europeană.

Problema transnistreană

Dezgheţarea se amînă
Igor Boţan, 15 noiembrie 2006

Recenta vizită de lucru în Republica Moldova a unui grup de 30 de ambasadori acreditaţi pe lîngă OSCE s-a încheiat cu concluzia că această instituţie nu poate convinge părţile aflate în conflict, adică Chişinăul şi Tiraspolul, să reia negocierile în formatul "5+2"

»»»

Relaţii externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

Conform concluziei coraportorilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), monitorizarea Republicii Moldova nu poate fi încetată, chiar dacă în perioada de după ultimul raport de monitorizare ţara noastră a înregistrat anumite progrese în democratizarea societăţii. Restanţele şi neajunsurile ar viza libertatea "parţială" a mass-media, calitatea justiţiei, a legilor adoptate şi modul în care acestea sînt aplicate.

În cadrul reuniunii din 8 noiembrie, Comitetul de Miniştri al CE a reluat dezbaterile asupra executării hotărîrii CEDO în cauza "Ilaşcu şi alţii contra Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse". Delegaţia Moldovei a mulţumit statelor care au manifestat în mod constant interes şi susţinere pentru găsirea unei soluţii rapide acestui caz. Delegaţia Finlandei, în numele Preşedinţiei UE, a reiterat îngrijorările UE referitoare la nesoluţionarea cazului şi a chemat statele reclamate să întreprindă toate măsurile necesare în vederea eliberării imediate a lui Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa. Finlanda a menţionat din nou că neexecutarea hotărîrii în cauză de către Federaţia Rusă afectează negativ imaginea acestei ţări în cadrul Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, precum şi credibilitatea întregului sistem de protecţie a drepturilor omului.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a adoptat încă patru decizii de condamanre a Republicii Moldova:

• în cauza Drăguţă vs Moldova, CEDO a decis că s-a încălcat art.6 §1 şi art.1 al Protocolului nr.1 la Convenţia privind Apărarea Drepturilor Omului (CADO). Guvernul Moldovei urmează să achite reclamantului peste 13 mii euro, pentru recuperarea prejudiciului material şi moral;
• în cauza Holomiov vs Moldova, CEDO a constatat violarea art.3, art.5 şi art.6 ale Convenţiei, stabilind plata pentru reclamant a sumei de 25 800 euro;
• în cauza Braga vs Moldova, CEDO a constatat încălcarea art.6 §1 al Convenţiei, obligînd Guvernul să achite reclamantului peste 3000 euro;
• în cauza Melnic vs Moldova, CEDO a stabilit violarea art.6 §1 al Convenţiei şi a obligat Guvernul să achite reclamantului 23 mii euro pentru prejudicii materiale şi morale.

Republica Moldova - Uniunea Europeană

În anul 2007 Uniunea Europeană intenţionează să modifice procedura de acordare a asistenţei financiare Republicii Moldova, fapt care o va plasa pe un loc mai ridicat după volumul de asistenţă acordat în cadrul Politicii de Vecinătate. Conform Ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, porgramul TACIS va fi înlocuit printr-un instrument nou, avantajele căruia constau în faptul că acesta nu se va limita doar la asistenţa tehnică. Pe viitor, peste 50 la sută din sursele acordate din fondurile europene vor fi direcţionate spre susţinerea bugetului de stat pentru implementarea proiectelor economice şi de dezvoltare a infrastructurii.

Un raport al Comisiei Europene făcut public recent insistă asupra priorităţii valorilor europene, a limitelor geografice şi pune accente noi în legătură cu extinderea UE. Comisia prevede condiţii mai drastice pentru acceptarea candidaţilor, în special în domeniul reformelor politice din aceste state, fără a exclude acceptarea unor noi candidaţi pe viitor. Agenda extinderii cuprinde în prezent Balcanii de Vest şi Turcia, dar este prematur să fie fixată data la care aderarea candidaţilor s-ar putea produce.

Republica Moldova - România

Conform comunicatului MEDIAFAX, Preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat că "este dezamăgit de manualul de istorie integrată" promovat în instituţiile de învăţămînt din Republica Moldova. Referitor la relaţia dintre România şi Republica Moldova şeful statului român a reiterat că România susţine integrarea Moldovei în valul de extindere a UE care cuprinde zona Balcanilor de Vest, pentru evitarea includerii Moldovei în valul din care va face parte Ucraina. Băsescu a mai spus că, în prezent, singurul obiectiv al autorităţilor române este sporirea încrederii între factorii politici de la Bucureşti şi Chişinău.

La 3 noiembrie, Poliţia de Frontieră română şi Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova au semnat un plan de cooperare între instituţiile de frontieră pentru anul 2007, care prevede intensificarea eforturilor de combatere a fenomenelor infracţionale la frontiera de stat moldo-română, o serie de măsuri de consolidare a managementului de frontieră.

Consulatul României la Chişinău a început primirea cererilor pentru vize colective din partea cetăţenilor Republicii Moldova. Pentru cererile individuale, misiunea diplomatică va pune la dispoziţia solicitanţilor un sistem de programare on-line. Ambasada asigură că vizele pentru moldoveni vor fi eliberate gratuit.

Republica Moldova - Federaţia Rusă

Partidul "Edinaia Rossia" a delegat un grup de deputaţi ai Dumei de Stat pentru monitorizarea alegerilor preşedintelui republicii moldoveneşti nistrene nerecunoscute (sînt delegaţi deputaţii Olga Selivestrova, Constantin Zatulin şi Serghei Kolesnikov).

Vladimir Iakunin, directorul companiei "Căile Ferate Ruseşti", a declarat că decizia privind suspendarea trenului nr.47 cu destinaţia Chişinău-Moscova este şi una politică, autorităţile feroviare ruseşti coordonîndu-şi relaţiile internaţionale la conjunctura şi la evoluţiile politice.

Medicul-şef sanitar al Republicii Moldova a comentat învinuirile aduse de omologul său rus, Ghenadii Onişcenko, declarînd că "comunitatea de experţi şi medicală din Republica Moldova cu adîncă compasiune şi compătimire estimează proporţiile intoxicaţiilor cu alcool care s-au produs în Federaţia Rusă şi cu toate că astfel de epidemii sociale nu au fost înregistrate pe teritoriul Moldovei, autorităţile moldovene întreprind măsuri suplimentare pentru verificarea tuturor lichidelor care conţin alcool, provenite din Federaţia Rusă".

"Rospotrebndazor" a stopat negocierile cu autorităţile Moldovei privind accesul producţiei vinicole pe piaţa Federaţiei Ruse. Şeful agenţiei ruseşti Ghenadi Onişcenko a declarat că contactele ar fi fost suspendate din cauza că "partea moldovenenească nu a îndeplinit măsurile convenite anterior". În acelaşi timp, Onişcenko declară că există o mai bună perspectivă în negocierile de realuare a exporturilor de producţie alcoolică din Transnistria (o delegaţie a "Rospotrebnadzor" a vizitat deja regiunea) şi Abhazia.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statisitcă, în perioada ianuarie-septembrie, Federaţia Rusă rămîne importatorul principal al produselor moldoveneşti. În cele nouă luni ale anului, Rusiei au fost livrate mărfuri în valoare de 142,3 milioane USD, ceea ce este cu 15,2 la sută mai puţin, decît în perioada de referinţă a anului 2005.

Moldova în lume

În primele nouă luni ale anului 2006, în Republica Moldova au obţinut permis de reşedinţă permanentă 494 de cetăţeni străini (datele Biroului Naţional de Statistică). În aceeaşi perioadă, în Moldova au sosit 1256 de imigranţi, dintre care 762 de persoane au obţinut permis cu termen fixat. Majoritatea cetăţenilor străini (250) au venit din Ucraina, urmînd Turcia (237). În acelaşi timp, din Moldova s-au repatriat peste 1300 de persoane.

Republica Moldova a fost anunţată eligibilă pentru asistenţa financiară deplină a Corporaţiei Provocările Mileniului în anul 2007. Consiliul Director al Corporaţiei Provocările Mileniului din SUA a anunţat că Moldova s-a alăturat celorlalte 22 de ţări eligibile de asistenţă pentru dezvoltare şi că aceasta este rezultatul direct al politicilor de reformare pe care le întreprinde Guvernul Moldovei, fiind "un premiu pentru realizarea unor politici bune".

Studii, analize, comentarii

Găgăuzia: regiune de dezvoltare
Galina Şelari, 15 noiembrie 2006

La începutul lui noiembrie a.c. executivul a examinat şi aprobat ca "sarcină" primordială pentru unul din cele mai discutabile puncte al programului de activitate pe anii 2005-2009 - "două cifre magice" - crearea pînă în 2009 a 300 mii de noi locuri de muncă şi atingerea unui salariu mediu de 300 USD

»»»