versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Leul - "sfînta coloană" a economiei, Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Numiri. Imunităţi

Legislativul a aprobat propunerea Consiliului Superior al Magistraturii privind remanierile în conducerea Curţii Supreme de Justiţie:

• Ion Muruianu a fost numit vicepreşedinte al CSJ, preşedinte al Colegiului economic (Natalia Moldovanu a fost eliberată din funcţia respectivă);
• Raisa Botezatu a fost numită vicepreşedinte al CSJ, preşedinte al Colegiului penal (în locul judecătorului Constantin Gurschii).

Parlamentul a efectuat o serie de remanieri în componenţa comisiilor permanente:

• Grigore Petrenco a fost ales preşedinte al Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană;
• Vladimir Ciobanu a fost ales preşedinte al Comisiei pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului, la propunerea fracţiunii PCRM (în locul lui Veaceslav Untilă, care a fost revocat din funcţie la propunerea fracţiunii majoritare);
• Valentina Şerpul a fost aleasă vicepreşedinte al Comisiei pentru protecţie socială, sănătate şi familie (în locul Valentinei Golban, care a fost revocată din funcţie, la propunerea fracţiunii majoritare);
• Vasile Pîntea a fost ales vicepreşedinte al Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe (în locul lui Iurie Bolboceanu, care a demisionat);
• Vitalia Pavlicenco a fost revocată din funcţia de vicepreşedinte al Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană (la propunerea fracţiunii AMN);
• Vasile Colţa a fost revocat din funcţia de secretar al Comisiei pentru agricultură şi industria alimentară (la propunerea fracţiunii AMN);

Numărul de deputaţi în Comisia pentru politică externă şi integrare europeană a fost majorat de la 11 la 13 deputaţi, iar numărul de deputaţi în Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie a fost redus de la 11 la 9 membri.

Urmare a examinării solicitării Procurorului general, Legislativul a aprobat ridicarea imunităţii parlamentare a deputatului Vasile Colţa, intrat în Parlament pe lista Alianţei "Moldova Noastră", ulterior exclus din fracţiune. În rezultatul votării secrete, majoritatea deputaţilor au considerat că există motive suficiente pentru tragerea la răspundere penală (pentru contrabandă de ţigări) şi contravenţională (pentru accidentarea unor persoane) a deputatului Colţa.

1.2. Acte legislative

• Legea bugetului de stat pentru anul 2007. În lectura a treia Legea a fost modificată sub aspectul redirecţionării unor surse, inclusiv micşorarea Fondului de rezervă al Guvernului. Deputaţii au prezentat circa 600 de amendamente, dar majoritatea acestora au fost respinse pe motivul lipsei de resurse. Suma generală a cheltuielilor şi veniturilor nu a fost modificată: venituri în mărime de 12,088 miliarde lei, cheltuieli de 12,161 miliarde lei, deficit bugetar de aproape 73 milioane lei.

• Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova. Sînt reglementate raporturile juridice ce ţin de elaborarea şi promovarea politicii de stat în domeniul turismului, organizarea şi coordonarea activităţii turistice, a activităţii de întreprinzător în domeniul turismului, formele de turism, crearea şi activitatea zonelor turistice naţionale. Se introduce noţiunea zonă turistică naţională - parte a teritoriului Republicii Moldova cu regim special în interiorul căreia sînt amplasate unul sau mai multe obiective turistice naţionale, creată în scopul protejării şi valorificării eficiente a resurselor turistice şi al dezvoltării infrastructurii turistice.

• Legea pentru modificarea art.24 al Legii cu privire la Guvern. Prin Legea adoptată, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale a fost divizat în Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului. Modificarea a fost efectuată din cauză că decizia anterioară de contopire a ministerelor respective nu a fost suficient de bine pregătită şi rezultatele activităţii ministerului în anumite domenii de competenţă (protecţie socială a familiei, copiilor) au fost puţin efective. Decizia de comasare a ministerelor a fost luată în anul 2005, urmare a mesajului şi propunerilor şefului statului, în scopul reformării administraţiei publice centrale.

• Legea pentru completarea Codului penal al Republicii Moldova. Codul este completat cu două articole noi: Articolul 245¹ (Abuzurile în activitatea participanţilor la piaţa valorilor mobiliare) şi Articolul 245² (Încălcarea legislaţiei la efectuarea înscrierilor în Registrul deţinătorilor de valori mobiliare). Sancţiunile variază de la amendă în cuantum de 300 unităţi convenţionale (6000 lei) şi pînă la închisoare pe un termen de 7 ani.

• Legea pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2006. Prin legea adoptată au fost alocate de la bugetul de stat 93,1 milioane lei Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile pentru completarea capitalului statutar al Întreprinderii de Stat Compania Aeriană "Air Moldova". Propunerea respectivă a fost contestată de opoziţia parlamentară, precum şi de experţi în domeniu, acţiunile Guvernului fiind considerate iraţionale, ineficiente economic şi neconforme principiilor economiei de piaţă.

• Hotărîrea cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pentru anul 2007. Bugetul CNVM a fost aprobat la venituri în sumă de 8830,0 mii lei, inclusiv un sold de 3 milioane de lei existent în prezent. De asemenea, au fost aprobate mărimile taxelor şi plăţilor percepute de CNVM, condiţiile de salarizare a membrilor şi angajaţilor Comisiei.

• Proiectul legii cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Documentul are drept scop declarat garantarea respectării şi asigurarea protecţiei drepturilor persoanelor fizice la viaţă privată, în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal. Acţiunea legii se va extinde asupra prelucrărilor de date cu caracter personal, efectuate de orice persoană fizică sau juridică, cu excepţia prelucrărilor de date cu caracter personal, efectuate de persoane fizice exclusiv pentru uzul lor personal, dacă datele în cauză nu sînt destinate dezvăluirii. Dispoziţiile legii nu se vor aplica la prelucrarea şi transferul de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităţilor în domeniul apărării naţionale, securităţii naţionale şi combaterii criminalităţii.

• Proiectul Legii cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat. Proiectul propus are scopul de a reglementa raportarea datoriei publice, stabileşte scopul, modul de contractare, debursare, rambursare, înregistrare şi administrare a datoriei de stat, de acordare a garanţiilor de stat şi de recreditare din mijloace obţinute din împrumuturi de stat. Noua reglementare va substitui actuala Lege nr.943-XIII din 18.07.1996 privind datoria de stat şi garanţiile de stat.

• Proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat. Documentul prevede majorarea cu un procent a cotei defalcărilor în buget făcute de către salariaţi (4% din salariu şi alte recompense primite). Angajatorii vor plăti cu un procent mai puţin (25% în loc de 26% în 2006). Titularii patentei de întreprinzător vor plăti contribuţii în sumă de 2318 lei pe an, pentru a beneficia de pensie minimă. Cei care muncesc peste hotare vor avea dreptul la pensie minimă dacă vor achita 2318 lei pentru un an de cotizare. Cuantumul indemnizaţiei unice la naşterea copilului va fi de 1000 de lei pentru fiecare copil. Opoziţia parlamentară a criticat proiectul, considerînd politica socială a Guvernului ca puţin eficientă, iar principiul solidarităţii nefiind în stare să stimuleze sistemul asigurărilor sociale. Este criticată susţinerea insuficientă a familiilor tinere şi copiilor, mărimea mare a contribuţiilor sociale (o treime din salariu angajatului).

• Proiectul legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (privind protecţia de stat a părţii vătămate, a martorilor şi a altor persoane care acordă ajutor în procesul penal). Sînt precizate categoriile de persoane care beneficiază de protecţie, se stabilesc o serie de reglementări noi referitoare la competenţa organelor abilitate cu aplicarea şi supravegherea măsurilor de protecţie. Modificările au scopul de a spori eficienţa respectivelor măsuri, consolidarea mecanismelor de depistare şi probare în cazul infracţiunilor grave.

• Proiectul legii pentru modificarea şi completarea legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală. În categoria persoanelor asigurate din contul bugetului de stat au fost incluse persoanele apte de muncă ce îngrijesc de un copil invalid în vîrstă de pînă la 16 ani, precum şi mamele cu şapte şi mai mulţi copii.

• Proiectul legii privind modificarea unor acte legislative (salarizarea deputaţilor, poliţiştilor). Documentul propune completarea Legii despre statutul deputatului în Parlament cu norme care ar permite deputaţilor, pe lîngă retribuţia stabilită de Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, să primească "diurne şi alte plăţi compensatorii în mărimile stabilite de Parlament". Modificările respective ar putea reduce din transparenţa remunerărilor ce se acordă demnitarilor publici, afectînd principiul "integrităţii şi probităţii" guvernării, al controlului public asupra veniturilor demnitarilor. Legea nr.355/2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, în art.6 alin.(1) stabileşte că persoanele care deţin funcţii de demnitate publică au dreptul la un salariu lunar concret care reprezintă unica formă de salarizare a lor. În opinia experţilor, modificările propuse vor "legaliza" stabilirea unor plăţi suplimentare "pentru deputaţi de către deputaţi", fără ca criteriile de stabilire şi cuantumurile concrete să fie determinate public, transparent.

• Alte proiecte de legi adoptate în prima lectură: cu privire la registre; privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule; privind activitatea de reglementare tehnică; privind securitatea generală a produselor; pentru modificarea şi completarea Legii privind instituirea unor măsuri suplimentare de susţinere a activităţii de întreprinzător în localităţile din stînga Nistrului ale raionului Dubăsari.

1.3. Control parlamentar

Întrebări. Interpelări

Deputatul PPCD Ion Varta a adresat o interpelare ministrului Culturii şi Turismului în vederea elucidării situaţiei degradării mai multor monumente de patrimoniu. Varta afirmă că foarte multe edificii de maximă importanţă rămîn abandonate, riscînd să dispară. Dacă nu pot fi renovate la moment, aceste edificii ar trebui cel puţin luate la evidenţă, incluse în registrul patrimoniului de stat, pentru a fi protejate de distrugere", a propus Ion Varta.

Deputatul PPCD Vlad Cubreacov a adresat primului-ministru şi ministrului Afacerilor Interne o interpelare prin care solicită explicaţii asupra respectării principiului separării statului de cultele religioase, a neutralităţii statului în raport cu oricare dintre biserici şi al neaprecierii legitimităţii credinţelor religioase de către agenţii statului. Temei pentru adresare a servit o scrisoare a Comisarului de poliţie din Căuşeni, care a fost trimisă preoţilor ortodocşi din raion şi prin care s-a cerut, invocîndu-se cerinţele conducerii de vîrf a Republicii Moldova, Guvernului şi a MAI, să fie organizată paza lăcaşurilor, să fie asigurată fortificarea tehnico-materială a lăcaşurilor cu instalarea semnalizării autonome.

Deputatul PDM Vladimir Filat a solicitat informaţii despre asigurarea cu gaze a consumatorilor, atenţionînd că furnizorii de gaze, monopolişti pe piaţă, refuză să conecteze consumatorii în cazul în care aceştia nu achită plata pentru consumul preconizat în avans.

Deputatul Ivan Banari a solicitat Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene să informeze despre situaţia obţinerii vizelor de intrare în România, precum şi despre soluţionarea demersurilor autorităţilor române de a deschide oficii consulare în oraşele Bălţi şi Cahul.

Moţiuni

La 17 noiembrie 2006 un grup de 15 deputaţi (Valentina Golban, Igor Klipii, Oleg Serebrian, Veaceslav Untilă, Ion Pleşca, Vasile Grozavu, Anatol Onceanu, Ion Ciontoloi, Leonid Bujor, Vitalia Pavlicenco, Anatol Ţăranu, Valentina Cuşnir, Zoia Jalbă, Ion Neagu şi Gheorghe Susarenco) au depus o moţiune prin care solicitau destituirea unor membri ai Guvernului pentru necunoaşterea limbii de stat. Moţiunea îi viza pe ministrul Reintegrarii, Vasile Şova; ministrul Transporturilor şi Gospodăririi Drumurilor, Miron Gagauz; ministrul Dezvoltării Informaţionale, Vladimir Molojen; directorul Agenţiei pentru Construcţii şi Dezvoltarea Teritoriului, Igor Semenovcher şi directorul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, Alexandr Bannicov. Parlamentul nu a examinat moţiunea în cadrul şedinţei plenare, spicherul Legislativului informînd semnatarii că problema a fost examinată în cadrul Biroului permanent, unde au fost constatate încălcări ale procedurii de înaintare a moţiunii.

Guvern

2.1. Hotărîri

Hotărîrea privind extinderea aplicării SCERS pentru anul 2007. Guvernul a decis să prelungească pentru anul 2007 durata de acţiune a unor anexe la Strategia de Creştere Economică şi Creştere a Sărăciei. Guvernul a constatat că instituţionalizarea procesului SCERS în cadrul ministerelor de ramură şi autorităţilor administraţiei publice locale nu a fost în toate cazurile reuşită, a fost întîrziată implementarea anumitor capitole. Executivul consideră că nu ar fi oportună elaborarea unui nou plan de creştere economică care ar coincide cu anul finalizării Planului de Acţiuni UE-RM. În 2007 urmează a fi elaborat un nou proiect de planificare a dezvoltării strategice a ţării pentru anii 2008-2011.

Hotărîrea pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea teritorială a Republicii Moldova. Documentul este aprobat întru executarea Legii privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război şi reglementează aspectele legate de organizarea, sarcinile, principiile de pregătire, modul de asigurare, completare şi utilizare a formaţiunilor de apărare teritorială.

Hotărîrea pentru aprobarea Regulamentului cu privire la producerea şi comercializarea vinului ţărănesc (art.21 şi 23, legea viei şi vinului). Conform Legii viei şi vinului, producerea şi comercializarea vinului ţărănesc urmează a se realiza în baza unui regulament special, care stabileşte condiţiile minime de calitate şi inofensivitate care urmează a fi respectate în procesele respective.

Hotărîrea cu privire la delimitarea arealului vitivinicol. Conform documentului aprobat, arealul vitivinicol al Moldovei va fi delimitat în 4 regiuni (regiunile Sud şi Centru vor concentra circa 90 la sută din suprafeţele plantaţiilor vinicole; regiunea Nord, regiunea Sud-Est), 22 de centre şi 83 de plaiuri. Delimitarea arealelor vitivinicole se realizează pentru producerea vinurilor cu denumire de origine şi va permite ajustarea condiţiilor de fabricare a acestei categorii de vinuri în Moldova la cerinţele Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului. Delimitarea va permite ţinerea unei evidenţe în domeniu şi, respectiv, va contribui la majorarea volumelor de vinuri de calitate superioară.

Hotărîrea cu privire la aprobarea Planului de Acţiuni pentru susţinerea ţiganilor/romilor din Republica Moldova în anii 2006-2010. Documentul derivă din Planul Naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului, are menirea de a contribui la realizarea recomandărilor instituţiilor internaţionale privind protecţia minorităţilor etnice. În baza planului de acţiuni aprobat, un şir de ministere şi instituţii centrale urmează să elaboreze şi aprobe planuri concrete de acţiuni în domeniu.

Hotărîri privind aprobarea unor proiecte de legi: cu privire la utilizarea resurselor regenerabile de energie; privind securitatea aeronautică.

2.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Participare la summit-ul CSI

Consiliul şefilor de guvern ale statelor membre CSI a avut loc pe data de 24 noiembrie în Minsk, Republica Belarus. Agenda a inclus 31 de chestiuni, dintre care 24 au fost aprobate fără discuţii. În cadrul summit-ului a fost aprobat Planul de dezvoltare şi sporire a eficacităţii colaborării între ţările membre în domeniul economic în anii 2003-2010. Participanţii au examinat şi raportul conducătorului Centrului Antiteror al ţărilor membre ale Comunităţii şi un raport privind politica de cadre. Printre documentele semnate au fost proiectul Programului de colaborare în combaterea traficului de fiinţe umane pentru anii 2007-2010 şi Strategia de colaborare în domeniul informatizării. Premierul Vasile Tarlev a avut o întrevedere cu Premierul Ucrainei, Viktor Ianukovici, şi a participat la întîlnirea premierilor statelor CSI cu preşedintele Belarusiei, Aleksandr Lukaşenko.

Evaluarea activităţii Consiliului Economic

Prim-ministrul a participat la o întrunire cu Consiliul Economic pe lîngă Guvern, în cadrul căreia au fost discutate aspecte ce ţin de îmbunătăţirea climatului de afaceri din Moldova şi dezvoltarea economică a ţării. Conform informaţiei prezentate, în ultimii doi ani Consiliul a analizat şi a dat avizele sale la un număr impunător de proiecte de hotărîri şi iniţiative legislative ale Guvernului ce vizează aspectul activităţii economice, contribuind la fortificarea dialogului stabilit între business şi Guvern. În cadrul şedinţei au fost evidenţiate cele mai stringente probleme în activitatea de antreprenoriat şi căile de soluţionare ale acestora, a fost făcut un schimb de opinii referitor la organizarea următorului For al oamenilor de afaceri şi la problemele care vor fi puse în discuţie în cadrul acestuia.

Preşedinţie

3.1. Decrete

La 21 noiembrie 2006, Preşedintele Republicii Moldova a semnat cîteva decrete privind acordarea şi redobîndirea cetăţeniei Republicii Moldova de către 19 persoane, printre acestea fiind şi Ilie Ilaşcu. Prin alte două decrete semnate de Vladimir Voronin, este aprobată renunţarea la cetăţenia RM pentru 95 persoane.

Preşedintele RM a emis decrete privind conferirea unor distincţii de stat:

• Boris Gamurari, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar în Republica Polonia, a fost decorat cu Ordinul "Gloria Muncii";
• Valeriu Bulgari, preşedintele Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli "UniAgroProtect" a fost decorat cu Ordinul "Gloria Muncii";
• Galina Rogovaia, preşedintele societăţii "PROSVITA - Taras Şevcenko", şi Nicolae Meleca, preşedintele Biroului executiv al "Universalcoop" din Anenii Noi, au fost decoraţi cu medalia "Meritul Civic".

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Participare la summit-ul CSI. Întîlnirea cu Preşedintele Federaţiei Ruse

La 28 noiembrie Preşedintele Republicii Moldova a participat la şedinţa Consiliului şefilor de stat din Comunitatea Statelor Independente, desfăşurată la Minsk, Belarus. Potrivit şefului statului, summit-ul a demonstrat că "nu s-a reuşit înmormîntarea CSI, în pofida prognozelor şi scenariilor de tot felul". Vladimir Voronin afirmă că "CSI mai posedă un potenţial destul de bun pentru soluţionarea diferitelor probleme bilaterale, de multe ori foarte dificile". "Consider că CSI a traversat, ca să zic aşa, o stare de febră, după care începe o etapă absolut nouă în dezvoltarea ei. Nimeni nu vrea să renunţe la acel sistem de relaţii multilaterale, unic în felul său, care s-a stabilit în cadrul CSI. Lucrul acesta a fost deosebit de evident în cadrul reuniunii", a mai declarat Preşedintele RM în cadrul briefingului organizat pentru mass-media acreditată la preşedinţie.

La finele întrevederii Preşedintelui Republicii Moldova cu Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Voronin şi Vladimir Putin au făcut declaraţii pentru presă, în care s-au referit la rezultatele convorbirilor purtate. Preşedintele Rusiei a menţionat caracterul consistent al discuţiei avute cu omologul său moldovean, în cadrul căreia a fost examinat spectrul de probleme ce ţin de relaţiile bilaterale. Putin a evidenţiat înţelegerile speciale în sfera livrării producţiei agricole pe piaţa din Rusia, colaborarea în sfera energetică. În contextul reglementării transnistrene, Vladimir Putin a menţionat că s-a înţeles cu Vladimir Voronin privitor la desfăşurarea în timpul apropiat a consultărilor la această temă. Preşedintele Republicii Moldova a declarat că este foarte satisfăcut de rezultatele întîlnirii cu omologul său din Federaţia Rusă, remarcînd că s-a reuşit atingerea unor înţelegeri privind soluţionarea celor mai importante probleme. Vladimir Voronin a menţionat că partea moldovenească a întreprins un complex de măsuri menite să contribuie la asigurarea calităţii producţiei alcoolice şi agricole, iar exportul va fi efectuat conform unor noi reguli, sub controlul permanent asupra calităţii producţiei. În contextul colaborării în sfera energetică, Preşedintele Moldovei a spus că partea moldovenească a elaborat cîteva proiecte investiţionale, care sînt propuse companiei ruse "Gazprom" în vederea efectuării unor investiţii comune în dezvoltarea sectorului energetic al Moldovei. Precizarea finală a Preşedintelui Federaţiei Ruse la tema colaborării energetice a reiterat poziţia anterioară despre "relaţiile bazate pe principii de piaţă, dar în limite care să satisfacă ambele părţi".

Stabilirea unor reglementări noi pentru exportul producţiei vitivinicole

La 30 noiembrie, Preşedintele Republicii Moldova a prezidat o şedinţă la tema regulilor care urmează a fi stabilite în organizarea exportului producţiei vitivinicole. Preşedintele a subliniat că aceste noi reguli şi sarcini cuprind:

• pe viitor de organizarea exportului vinurilor moldoveneşti, conform principiului "ghişeului unic", va fi responsabilă doar Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin";
• numai producătorii vor avea dreptul să efectueze operaţiunile de export al produselor alcoolice;
• Guvernul va crea un grup de lucru care va ţine o evidenţă permanentă şi va corela cantităţile colectate de struguri şi cantităţile de vin produs cu cele comercializate;
• începînd cu 1 ianuarie 2007 nu va fi permis exportul vinului în vrac;
• evaluarea conformităţii producţiei alcoolice exportate urmează a fi efectuată doar de către Centrul Naţional de Verificare a calităţii producţiei vitivinicole, abilitat cu dreptul exclusiv de eliberare a certificatelor de conformitate şi de calitate etc.

Preocupări pentru combaterea corupţiei în învăţămînt

La 23 noiembrie 2006 Preşedintele Republicii Moldova a prezidat o şedinţă în problema combaterii corupţiei în sistemul educaţional, în cadrul căreia Vladimir Voronin s-a arătat îngrijorat de amploarea manifestărilor de corupţie atestate în sistem şi de lipsa atenţiei cuvenite a Ministerului Educaţiei şi Tineretului pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în instituţiile subordonate. Concluziile şefului statului au fost bazate pe un "studiu operativ" efectuat selectiv în instituţiile de învăţămînt preuniversitar din municipiul Chişinău, acestea fiind caracteristice şi pentru majoritatea instituţiilor preuniversitare. În scopul reducerii influenţei fenomenului Preşedintele RM a propus adoptarea unui complex de măsuri care să includă:

• adoptarea şi implementarea unor strategii de rezistenţă anticorupţională la nivel instituţional;
• asigurarea financiară a profesorilor;
• crearea unei comisii mixte (formate din specialişti ai Ministerului Educaţiei şi Tineretului, structurilor de forţă CCCEC, SIS, MAI), abilitate cu dreptul de analiză, studiere şi apreciere a sistemului educaţional naţional în raport cu cadrul juridic internaţional;
• crearea unei baze de date unificate în cadrul CCCEC referitor la cazuri de corupere în instituţiile de învăţămînt;
• efectuarea de către Ministerul Educaţiei şi Tineretului a unor controale consecutive ale sistemului de învăţămînt, cu antrenarea ONG-urilor în procedura de acreditare şi certificare a instituţiilor subdepartamentale;
• introducerea evidenţei stricte a utilizării mijloacelor financiare publice de către toate instituţiile de învăţămînt şi perfecţionarea sistemului de admitere (prin modificarea formulei de calculare a mediei de admitere);
• elaborarea unui nou mecanism de acumulare a fondurilor pentru necesităţile instituţiilor de învăţămînt (colectarea banilor doar în cadrul direcţiilor raionale, care vor monitoriza utilizarea conform destinaţiei);
• crearea unor mecanisme de sesizare anonimă a actelor de corupţie.

Îngrijorări privind examinarea îndelungată a litigiilor şi petiţiilor

Vladimir Voronin a prezidat o şedinţă cu participarea conducătorilor organelor de drept, de control şi judiciare în probleme legate de tergiversarea procesului de examinare a petiţiilor şi adresărilor cetăţenilor, a cazurilor penale şi civile. Preşedintele RM a subliniat că nu trebuie admisă tărăgănarea examinării şi soluţionării petiţiilor cetăţenilor, adresărilor agenţilor economici, tergiversarea investigaţiei judiciare şi executării dosarelor judecătoreşti pe un şir de cauze civile şi penale. Procesele durează ani în şir, ceea ce prejudiciază interesele cetăţenilor, ale statului, diminuează credibilitatea organelor de stat, afectează imaginea ţării în ansamblu. Această situaţie creează Republicii Moldova dificultăţi la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, motiv pentru care şeful statului a solicitat urgentarea finalizării dosarelor tergiversate, în special a celor cu rezonanţă socială sporită şi a celor aflate în proces de examinare mai mult de un an, dar cu respectarea strictă şi necondiţionată a legislaţiei.

Ideea revizuirii Constituţiei nu mai este sprijinită

Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă, în cadrul căreia s-a făcut un schimb de opinii pe marginea iniţiativei legislative privind modificarea art. 46 din Constituţie (anularea normei despre caracterul licit al dobîndirii averii). Deşi modificarea respectivă a fost propusă în scopul eficientizării activităţii de combatere a fenomenelor corupţiei şi spălării banilor, şeful statului a calificat drept inoportună excluderea din Constituţie a normei privind prezumţia caracterului licit al dobîndirii. Vladimir Voronin opinează că modificarea propusă ar veni în contradicţie cu dreptul cetăţeanului la proprietate privată şi protecţia acesteia, iar Constituţia şi în prezent prevede că bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate, în condiţiile legii. Înainte de modificarea art.46 al Constituţiei, s-a propus desfăşurarea unor dezbateri publice, în mass-media, pe marginea iniţiativei legislative. Concomitent cu acest proces, şeful statului a accentuat necesitatea revizuirii cadrului legal cu privire la declaraţiile de venituri, prin introducerea unui compartiment nou despre declaraţiile de cheltuieli.

Întrevedere cu reprezentantul "Stîngii Europene"

Preşedintele RM, Vladimir Voronin, a avut o întrevedere cu Helmut Scholz, membru al Consiliului executiv al Partidului Stînga Europeană, membru al Consiliului executiv naţional, şef al Departamentului politică internaţională al Partidului de Stînga PDS din Germania. În timpul discuţiei au fost abordate teme privind procesele democratice şi rolul partidelor de stînga în Europa contemporană, Helmut Scholz informîndu-l pe Preşedintele moldovean despre ultimele evoluţii ale mişcării politice de stînga europene (la ora actuală, Partidul Stînga Europeană întruneşte 27 de formaţiuni politice din 15 ţări). Vladimir Voronin a menţionat că experienţa Partidului Stînga Europeană se bucură de un interes sporit din partea actualului partid de guvernămînt din Republica Moldova, aflat în proces de modernizare.

Evaluarea situaţiei întreprinderilor cu probleme creditoare şi financiare

La şedinţa axată pe situaţia întreprinderilor incluse în Acordul-memorandum cu Consiliul Creditorilor a fost audiată informaţia despre cele 150 de întreprinderi care activează în condiţii de îngheţare şi restructurare a datoriilor. Preşedintele RM a indicat asupra necesităţii efectuării unei analize detaliate a situaţiei financiar-economice a întreprinderilor vizate, astfel ca în baza rezultatelor analizei, în funcţie de forma de proprietate şi rolul întreprinderii în economia naţională, să fie formulate propuneri de dezvoltare a acestor unităţi economice.

Atitudine umanitară

Pe 24 noiembrie Preşedintele Republicii Moldova a adresat un mesaj primarului general interimar al municipiului Chişinău, în cuprinsul căruia a declarat că susţine demersurile Asociaţiei de protecţie a animalelor fără de adăpost cu privire la interzicerea practicii exterminării cîinilor vagabonzi şi a altor animale comunitare. Vladimir Voronin a condamnat procedeele aplicate de specialiştii din cadrul primăriei capitalei, calificîndu-le drept antiumane, incompatibile cu modul de administrare a capitalei unui stat european. Conducerii municipiului Chişinău i s-a solicitat să întreprindă acţiuni pentru eliminarea metodelor de exterminare aplicate în prezent şi neadmiterea pe viitor a unor atare manifestări barbare. La scurt timp după lansarea mesajului, primăria capitalei a decis alocarea în suburbiile capitalei a unui teren pentru deţinerea animalelor fără stăpîn.

Dezvoltarea sportului

Vladimir Voronin a prezidat o şedinţă la tema dezvoltării sportului în Moldova, în cadrul căreia a fost informat despre proiectul de optimizare a instituţiilor subordonate Agenţiei Sportului (recent creată). Vladimir Voronin a salutat ideea reformării, în scopul creării condiţiilor optime pentru promovarea şi dezvoltarea sportului. Preşedintele a remarcat rolul important care îi revine Agenţiei Sportului în promovarea sportului în republică, menţionînd necesitatea bunei organizări a activităţii acestei structuri recent instituite şi sprijinind ideea creării subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei Sportului. Preşedintele Moldovei a reiterat necesitatea amenajării, în localităţile rurale a terenurilor de sport, conform cerinţelor moderne. În vederea perfecţionării mecanismului de finanţare a sportului, a fost lansată propunerea examinării şi preluării experienţei avansate în domeniu din alte ţări. Vladimir Voronin a menţionat şi rolul important al disciplinei "educaţia fizică" în învăţămîntul secundar general.

Relaţii externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

În cadrul a două reuniuni desfăşurate în luna noiembrie, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a continuat dezbaterile asupra executării Hotărîrii Curţii Europene a Drepturilor Omului pe cauza "Ilaşcu şi alţii vs Republica Moldova şi Federaţia Rusă". Delegaţia Finlandei, în numele Preşedinţiei UE, a reiterat îngrijorările referitor la nesoluţionarea cazului şi a chemat statele reclamate să întreprindă toate măsurile necesare în vederea eliberării imediate a lui Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa. Reprezentantul Finlandei a reiterat aprecierile că tergiversarea executării definitive a hotărîrii în cauză torpilează autoritatea Consiliului Europei şi credibilitatea sistemului continental de protecţie a drepturilor omului. De asemenea, în numele statelor membre ale UE, Delegaţia Finlandei a solicitat transmiterea către ONU şi OSCE a celei de-a IV-a Rezoluţii Interimare cu privire la cauza Ilaşcu, însă la solicitarea delegaţiei Federaţiei Ruse adoptarea deciziei la acest subiect a fost amînată pentru 6 decembrie.

La întrevederea spicherului Parlamentului Moldovei, Marian Lupu, cu delegaţia Secretariatului General al Consiliului Europei, condusă de Directorul General pentru Afaceri Politice, Jean-Louis Laurens, au fost discutate relaţiile dintre Republica Moldova şi Consiliul Europei. Funcţionarul CE a salutat eforturile conducerii Parlamentului moldovean în implementarea Programului calendaristic al acţiunilor legislative ce vizează angajamentele Republicii Moldova faţă de Consiliul Europei. Jean-Louis Laurens a accentuat progresele înregistrate în cooperarea cu societatea civilă, reforma judiciară, combaterea corupţiei. Interlocutorii au discutat eventualele componente şi priorităţi ale următorului document de asistenţă din partea organizaţiilor europene.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a acceptat să examineze în regim de urgenţă dosarele, intentate la cererile a 3 şcoli cu predare în limba română din Transnistria, care acuză Guvernele Republicii Moldova şi Rusiei de încălcarea mai multor drepturi fundamentale, inclusiv a dreptului la instruire şi la nediscriminare. Într-un interviu acordat Agenţiei INFOTAG, Ion Manole, preşedintele asociaţiei "Promo-Lex", care reprezintă instituţiile de învăţămînt din Transnistria la CEDO, a precizat că 2 şcoli, liceul "Evrica" din Rîbniţa şi liceul "Alexandru cel Bun" din Bender, au depus plîngeri la CEDO încă în anul 2004, cînd regimul separatist de la Tiraspol le-a interzis activitatea pe motiv că ele nu au fost reînregistrate. Şcoala din Grigoriopol a depus o plîngere la CEDO în anul curent. Manole a presupus că CEDO a acceptat examinarea celor 2 dosare "datorită situaţiei şcolii din Grigoriopol, în cazul căreia încălcarea drepturilor fundamentale ale omului are loc sistematic, timp de mai mulţi ani". Pînă la 14 decembrie, Guvernele Moldovei şi Rusiei trebuie să-şi prezinte la CEDO observaţiile pe marginea celor 2 dosare. Reprezentanţii celor 3 şcoli acuză Rusia că se face vinovată de încălcarea drepturilor lor, pentru că a contribuit la apariţia şi menţinerea regimului separatist de la Tiraspol. Guvernul Moldovei este acuzat de faptul că nu poate garanta respectarea drepturilor fundamentale ale omului pe teritoriul republicii, regiunea transnistreană fiind parte a Republicii Moldova.

Republica Moldova - Uniunea Europeană

Pe 22 noiembrie la Bruxelles s-a încheiat reuniunea trilaterală Uniunea Europeană - Republica Moldova - Ucraina în probleme de frontieră. Participanţii la reuniune au luat în dezbatere mai multe probleme ce ţin de cooperarea cu Misiunea UE de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană, controlul comun al frontierei, demarcarea frontierei dintre cele două state. În prezenţa Comisarului european pentru relaţii externe, Benita Ferrero-Waldner, la Bruxelles a fost semnat Protocolul între Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova şi Administraţia Serviciului Grăniceresc de Stat al Ucrainei cu privire la schimbul de informaţii în probleme de frontieră.

Pe 30 noiembrie la Odesa s-a desfăşurat a IV-a reuniune a Consiliului Consultativ al Misiunii UE de Asistenţă la Frontieră în Republica Moldova şi Ucraina (EUBAM), care a reunit oficiali ai ministerelor de externe, serviciilor vamale şi de grăniceri din Ucraina şi Republica Moldova, reprezentanţi ai preşedinţiei UE şi Comisiei Europene, Misiunii UE de Asistenţă la Frontieră, Misiunii OSCE în Moldova, Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, Reprezentantul Special al UE pentru RM. În cadrul reuniunii, generalul Ferenz Banfi, conducătorul EUBAM, a prezentat Raportul Misiunii pentru primul an de activitate. Au fost apreciate pozitiv acţiunile desfăşurate, care contribuie la instituirea unui control eficient la hotarul moldo-ucrainean şi au fost salutate implementarea adecvată a Declaraţiei Comune din 30 decembrie 2005, a Protocoalelor privind schimbul de informaţii între serviciile vamale şi de grăniceri ale RM şi Ucrainei. Membrii Consiliului Consultativ au susţinut continuarea implementării proiectelor de asistenţă şi iniţiativele EUBAM pentru anul 2007 vizînd implicarea structurilor de drept din ambele state în vederea cercetării delictelor identificate la frontieră, intensificarea cooperării cu agenţiile UE (FRONTEX, EUROPOL etc.), colaborarea sporită în problematica migraţiei, precum şi lansarea unei campanii publice de informare în domeniul anticorupţiei.

Republica Moldova a exportat în primele nouă luni ale anului curent în ţările Uniunii Europene mărfuri în valoare de circa 240 milioane dolari SUA, cu 6,5 la sută mai mult decît în perioada similară a anului trecut. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în ianuarie-septembrie 2006 volumul mărfurilor autohtone exportate în Marea Britanie s-a majorat de aproape 3 ori, în Franţa - de 1,7 ori, Slovacia - cu 35,2 la sută, Polonia - cu 18 la sută. Principalele grupe de mărfuri la exportul pe piaţa UE sînt produse alimentare, băuturi şi tutun, materiale textile şi articole din acestea, produse vegetale, încălţăminte. În aceeaşi perioadă, agenţii economici din Moldova au importat din ţările UE mărfuri şi produse în valoare de circa 560 milioane dolari SUA, cu 6 la sută mai mult comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2005.

Republica Moldova - România

În interviul acordat publicaţiei germane "Frankfurter Rundschau" Preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat că România vrea să convingă statele membre ale UE să preia Republica Moldova în pachetul de aderare pentru Balcanii de Vest. Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Moldovei, Andrei Stratan, a calificat declaraţia lui Traina Băsescu drept "foarte importantă", ea venind în susţinerea eforturilor depuse în ultima perioadă de autorităţile Moldovei. Referindu-se la sprijinul acordat de România în procesul de aderare la UE, Andrei Stratan a declarat că se mizează pe susţinerea tuturor ţărilor-membre ale UE şi "faptul că România ne va acorda asistenţă este un lucru normal şi aşa ar trebui să fie. Am solicita şi celorlalte state-membre ale UE să împărtăşească poziţia României, pentru ca Moldova să fie inclusă în pachetul sud-est european de aderare la comunitatea europeană".

La conferinţa de presă susţinută cu ocazia Zilei Naţionale a României, ambasadorul României la Chişinău, Filip Teodorescu, a declarat că relaţiile între România şi Republica Moldova nu pot fi decît de parteneriat privilegiat şi, o dată cu aderarea României la UE, sprijinul pentru Republica Moldova va avea o conotaţie deosebită. "Sîntem convinşi că Moldova merită un destin european. Din această convingere profundă rezultă angajamentul de a o sprijini, pentru a fi martorii succesului transformării acestei ţări şi al racordării ei în spaţiul valorilor europene", a spus Teodorescu. Ambasadorul a subliniat că România sprijină realizarea Planului de Acţiuni Republica Moldova-UE, pornind de la priorităţile imediate ale Chişinăului şi de la modalităţile de sprijin pe care România îl poate oferi.

În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, Ambasadorul României s-a arătat îngrijorat de numărul mic de cereri depuse pentru obţinerea vizelor de către cetăţenii moldoveni care vor să călătorească în România începînd cu 1 ianuarie 2007. Filip Teodorescu a declarat că la consulat sînt depuse zilnic un număr de circa 50-70 cereri individuale şi colective de la cetăţeni moldoveni care obişnuiesc să petreacă sărbătorile de iarnă (pe stil vechi) în România şi "există temei să considerăm că în ultimele zile ale lunii decembrie numărul de cereri de vize vor creşte considerabil, lucru care ar crea mari dificultăţi funcţionarilor de la consulat, care fizic nu vor reuşi să elibereze vize în termen de 2-5 zile sau în regim de urgenţă". Ambasadorul României la Chişinău a mai spus că Ambasada a întreprins diligenţele necesare pentru deschiderea, într-un termen cît mai scurt, a două consulate generale, cu sediul la Cahul şi Bălţi şi că aşteaptă de la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene primirea acordului, pentru a putea întreprinde măsurile de ordin logistic pentru ca cele două consulate să devină funcţionale. "Deschiderea rapidă a acestor reprezentanţe depinde şi de reacţiile prompte ale autorităţilor de la Chişinău", a opinat ambasadorul român.

Conform datelor unor recente sondaje de opinie, un număr considerabil de moldoveni doresc să obţină cetăţenie română, însă un număr relativ mic se consideră români. Conform datelor Barometrului Opiniei Publice pentru noiembrie 2006, realizat de Institutul de Marketing şi Sondaje "IMAS-INC Chişinău": 51 la sută din populaţia Republicii Moldova îşi doreşte să obţină cetăţenie română, în timp ce doar 14 la sută se consideră români; din numărul persoanelor care preferă redobândirea cetăţeniei române, 85 la sută intenţionează în baza acesteia să plece peste hotare, iar fiecare al cincilea a declarat că astfel va avea posibilitatea să muncească legal în România. Un procent dintre cei chestionaţi au declarat că au deja paşaport român, 8 la sută consideră că acesta se va obţine mai greu după aderarea României la Uniunea Europeană. Datele Barometru de Opinie Publică realizat de Centrul de Sociologie a Comunităţilor şi Studii de Gen (CSCSG), la comanda Institutului de Politici Publice, relevă că: circa 18 la sută din respondenţi au depus deja actele pentru redobîndirea cetăţeniei române, iar 10 la sută au deja paşapoarte.

Conform comunicatului Poliţiei de Frontieră române, a fost anihilată o reţea de traficanţi români care au racolat mai mulţi cetăţeni moldoveni pentru muncă în ţările spaţiului Schengen. Cei cinci membri ai reţelei de traficanţi sînt suspectaţi că au facilitat trecerea frauduloasă a mai multor cetăţeni moldoveni şi români, în baza unor documente româneşti de călătorie falsificate. În urma investigaţiilor s-a stabilit că reţeaua de traficanţi a activat din anul 2002, prin intermediul ei au fost traficaţi cel puţin 20 de cetăţeni moldoveni şi români. Recent, opt cetăţeni ai Moldovei, au fost reţinuţi de către poliţiştii de frontieră la graniţa româno-ungară, cînd încercau să treacă ilegal frontiera din vecinătatea Vămii Borş, ghidaţi telefonic de o persoană din Republica Moldova pentru a ajunge la muncă în Italia.

Republica Moldova - Federaţia Rusă

Urmare a discuţiilor purtate între preşedinţii Federaţiei Ruse şi al Republicii Moldova, s-a ajuns la un consens în problemele ce ţin de livrările de produsele agricole şi de vinuri moldoveneşti pe piaţa rusă, au fost discutate şi chestiuni privind colaborarea în plan energetic, dar deocamdată fără rezultate clare. Discuţiile privind reglementarea transnistreană au avut caracter general, fiind apreciate eforturile comune de reluare a negocierilor politice în formatul anterior.

În cadrul celei de-a opta şedinţe a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare economică şi comercială au fost semnate cîteva documente: privind cooperarea în sfera umanitară pentru anul 2007; privind cooperarea între ministerele responsabile de sfera instruirii şi educaţiei; între academiile de ştiinţe; despre reglementarea problemelor datoriei valutare interne de stat a fostei URSS şi reglementarea datoriei RM faţă de Federaţia Rusă. Zinaida Greceanîi, conducătorul comisiei din partea Moldovei, a declarat că discuţiile au fost constructive şi partea moldovenească speră ca pînă la sfîrşitul anului să poată obţine soluţii durabile şi convenabile pentru problema preţului la gazele naturale şi reluarea exportului de vinuri.

Primul-ministru al Moldovei, Vasile Tarlev, a declarat că ţara noastră doreşte ca Federaţia Rusă să devină cît mai curînd membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), dar pînă la acest moment ar trebui soluţionate anumite probleme în plan bilateral şi în special, cele referitoare la colaborarea în sectorul energetic. Un aspect principial îl constituie procedura perceperii TVA pentru gazul importat la punctul final (în Republica Moldova), conform normelor OMC.

La 18 noiembrie, viceministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Grigori Karasin, a avut o întrevedere cu aşa-zisul preşedinte al Transnistriei Igor Smirnov. Conform comunicatului oficial al MAE rus, au fost abordate problemele situaţiei din regiune şi reglementarea transnistreană, cu luarea în consideraţie a "piedicilor pentru reluarea dialogului, create de măsurile unilaterale de interdicţie aplicate agenţilor economici din Transnistria". Au fost examinate şi chestiuni privind realizarea înţelegerilor convenite anterior la nivelul Guvernului Federaţiei Ruse, despre dezvoltarea colaborării interdepartamentale. În cadrul schimbul de opinii a fost remarcată intenţia Federaţiei Ruse de a acorda şi în continuare ajutorul maxim necesar pentru restabilirea climatului de încredere şi reducerea nivelului de confruntare între părţile conflictului transnistrean, în spiritul activizării în ultima perioadă a dialogului ruso-moldovenesc. Igor Smirnov a informat autorităţile ruse despre pregătirea alegerilor din regiune, în cadrul cărora va candida pentru un nou mandat prezidenţial.

Moldova în lume

A fost semnat Acordul privind reeşalonarea datoriei externe a Republicii Moldova faţă de Japonia, în valoare de 15,4 milioane dolari SUA. Documentul bilateral prevede reeşalonarea pînă în anul 2022 a datoriei Republicii Moldova faţă de Japonia, în conformitate cu prevederile Protocolului privind restructurarea datoriei externe, semnat în mai 2006 de către Clubul Creditorilor de la Paris şi Guvernul Republicii Moldova. Recent Chişinăul a reuşit să reeşaloneze datorii externe circa 14 milioane dolari SUA) faţă de alţi doi creditori externi, Italia şi SUA. În timpul apropiat urmează a fi stabilită data semnării acordurilor cu Federaţia Rusă şi Germania.

Studii, analize, comentarii

Leul - "sfînta coloană" a economiei
Iurie Gotişan, 1 decembrie 2006

La 29 noiembrie a.c. s-au împlinit 13 ani de cînd Banca Naţională a Republicii Moldova a introdus în liberă circulaţie propria monedă - leul moldovenesc

»»»