Despre noi | |
Alegeri | |
Societate civilă | |
Puncte de vedere | |
Informație utilă | |
| |
Guvernare și democrație în Moldova
e-journal, an. IV, nr. 86, 2-15 decembrie 2006
Activitatea instituțiilor publice
Politici economice
Problema transnistreană
Relații externe
Studii, analize, comentarii
Activitatea instituțiilor publice
Parlament
1.1. Acte legislative
- Legea privind anularea majorărilor de întîrziere și amenzilor. Documentul are scopul declarat de a stimula contribuabilii să efectueze plățile la bugetul de stat, bugetele unităților administrativ-teritoriale și fondurile obligatorii de asistență medicală. Conform textului adoptat, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, se anulează 100% din majorarea de întîrziere și 100% din amenda contribuabilului care, la situația din 31 decembrie 2006, nu va avea înregistrate restanțe în sistemul de evidență al Serviciului Fiscal de Stat. Opoziția parlamentară a criticat respectivul document, remarcînd ineficiența măsurilor respective (restanțele la buget rămîn a fi mari în pofida unor reglementări similare adoptate anterior), afectarea principiului legalității și stabilității (contribuabilii de bună credință au achitat anterior penalități și majorări de întîrziere, cei culpabili nu simt efectul sancțiunilor pentru nerespectarea legii).
- Legea pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2006. Cheltuielile bugetului de stat pe toate componentele sînt majorate la general cu 361 milioane de lei (3,4%), deficitul va crește cu 203 milioane lei. Modificarea este determinată de executarea scontată a veniturilor și implicarea la finanțarea cheltuielilor bugetare a unei părți din soldurile de mijloace bănești la conturile bugetului de stat de la începutul anului. Cheltuieli suplimentare importante vizează:
- mijloace pentru salarizarea deputaților și funcționarilor Parlamentului, ai Guvernului și unor instituții subordonate (6,4 milioane lei);
- compensarea cheltuielilor suportate de către Î.S. "Registru" a Ministerului Dezvoltării Informaționale pentru documentarea gratuită a cetățenilor din Transnistria, care și-au confirmat cetățenia Republicii Moldova (850 mii lei);
- reparații capitale și întreținerea curentă (alocațiile se majorează cu 70,6 milioane lei, dintre care investiții capitale doar 4,8 milioane lei);
- majorarea fondului de susținere financiară a unităților administrativ-teritoriale, cu 21174,8 mii lei (o mare parte pentru mun.Chișinău);
- 250 milioane de lei sînt alocate pentru majorarea capitalului statutar al Băncii Naționale a Moldovei (pentru ca capitalul statutar al băncii centrale să crească dinamic, proporțional cu mărimea bilanțului contabil al băncii).
Anumite cheltuieli sînt reduse din contul realizării unor proiecte declarate anterior ca prioritare: de la realizarea Strategiei de reformă a administrației publice centrale și a Strategiei naționale de edificare a societății informaționale "Moldova Electronică" se retrag 4 milioane de lei, în legătură cu trecerea procedurilor de reorganizare pe anul 2007.
- Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007. În lectura a doua proiectul a fost completat cu o serie de amendamente ale deputaților și fracțiunilor parlamentare. Suma generală a veniturilor și cheltuielilor nu a suferit modificări.
- Legea pentru modificarea Legii cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice. Este permisă primirea, prin intermediul trimiterilor poștale internaționale, fără achitarea drepturilor de import, a obiectelor și bijuteriilor din metale și pietre prețioase a căror valoare nu depășește suma de 200 euro și dacă acestea nu sînt destinate activității comerciale sau de producție.
- Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative (privind repararea prejudiciului cauzat prin acțiuni ilicite ale organelor de drept). Sînt perfecționate reglementările existente în Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, precum și dispozițiile corespunzătoare ale Codului de procedură penală. Legea de modificare precizează cazurile, modul și condițiile de răspundere patrimonială a statului pentru prejudiciul cauzat.
- Legea pentru modificarea și completarea Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei. Legea a fost completată cu reglementări noi referitoare la: - obligațiunile monetare; - formarea capitalului BNM (capitalul statutar și conturi de rezervă); - repartizarea profitului și acoperirea pierderilor (la finele anului financiar profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat în proporție de 50% pentru majorarea capitalului statutar). Deputați de opoziție au opinat că majorarea continuă a capitalului statutar al BNM nu este eficientă din punct de vedere economic.
- Legea privind completarea articolului 11 din Legea ocrotirii sănătății. Sînt stabilite facilități pentru absolvenții studiilor postuniversitare de rezidențiat și ai învățămîntului mediu medical care se angajează conform repartizării în localitățile rurale în primii 3 ani de activitate: - locuință gratuită sau restituirea cheltuielilor pentru închirierea locuinței; - indemnizație bănească unică în mărime de 30 mii lei pentru medici și 24 mii pentru personalul medical mediu (achitată în rate periodice); - compensarea lunară pentru energia electrică consumată, compensare anuală pentru lemne și cărbuni. Pentru a beneficia de facilitățile prevăzute, tinerii specialiști vor încheia cu administrația instituției medico-sanitare în care au fost repartizați un contract individual de muncă și vor fi obligați să activeze 3 ani în instituțiile medico-sanitare în care au fost repartizați. În cazul concedierii la cerere sau pentru fapte imputabile pînă la expirarea termenului, tînărul specialist va restitui sumele achitate pînă la data concedierii.
- Legea pentru completarea unor acte legislative (mijloace tehnice de interceptare a comunicațiilor). Sînt efectuate modificări în Legea privind activitatea operativă de investigații și Legea telecomunicațiilor, în scopul reglementării procedurilor de dotare tehnică pentru interceptarea comunicațiilor din sfera telefoniei mobile, a comunicațiilor electronice. Agenții economici vor crea serviciilor speciale un șir de facilități pentru activitatea respectivă, iar aceste servicii urmează să-și desfășoare activitatea în corespundere cu garanțiile fundamentale ale drepturilor omului. În același timp, legislația conexă nu a fost modificată plenar, solicitîndu-se doar Guvernului să inițieze procedura legislativă pentru abilitarea procuraturii cu atribuții plenare de supraveghere în domeniu. Notăm că examinarea legii în prima lectură a provocat discuții controversate, opoziția parlamentară apreciind respectivul document ca abuziv, în stare să limiteze drepturile fundamentale ale persoanei și să prejudicieze interesele agenților economici ce desfășoară activități în domeniu. O recentă expertiză a Consiliului Europei asupra respectivului proiect de lege indică asupra faptului că "o analiză mai detaliată a cadrului juridic general de utilizare a măsurilor speciale de investigații în Moldova găsește un șir de deficiențe generale (structurale) și specifice rămase; deficiențe pe care amendamentele propuse nu le abordează în mod satisfăcător. Reglementarea existentă (și cea propusă) a măsurilor speciale de investigații în Moldova încă nu corespund standardelor europene stabilite." (http://www.parlament.md).
- Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative (legislația privind pensiile de asigurări sociale de stat). Inițial se propunea și revizuirea legilor care stabileau condițiile de pensionare și plată a pensiilor pentru judecători și procurori, situație care diminua protecția socială a acestor categorii de funcționari și astfel venea în contradicție cu practica internațională, unele hotărîri anterioare ale Curții Constituționale. Majoritatea parlamentară nu a acceptat includerea unor prevederi exprese care ar obliga la recalcularea pensiilor pentru magistrați concomitent cu majorarea salariilor pentru categoriile respective, astfel cum se procedează actualmente în cazul deputaților, a membrilor Guvernului și altor demnitari politici.
- Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative (asigurarea medicală a străinilor). Legea obligă cetățenii străini și apatrizii să obțină asigurare medicală, pe întreaga perioadă de ședere pe teritoriul Republicii Moldova.
- Legi pentru ratificarea unor acte internaționale. S-a decis:
- aderarea Republicii Moldova la Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării și la Acordul referitor la aplicarea părții a XI-a a Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării. Din proiectul înaintat de Guvern a fost exclusă declarația conform căreia, se propunea ca Republica Moldova să afirme "dreptul statelor riverane de a adopta măsuri pentru protecția intereselor de securitate, inclusiv dreptul de a adopta reglementări naționale". Excluderea este motivată prin aceea că Republica Moldova oricum respectă dreptul internațional;
- ratificarea Acordului intre Republica Moldova si Comunitatea Europeana privind unele aspecte ale serviciilor aeriene;
- acceptarea amendamentelor la articolele 25 și 26 din Convenția privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere și a lacurilor internaționale.
- Proiectul legii pentru modificarea Codului de procedură penală. Proiectul adoptat în prima lectură propune excluderea interdicțiilor de aplicare a măsurii asiguratorii "cauțiunea" pentru infracțiunile intenționate pentru care legea prevede o pedeapsă care nu depășește 10 ani închisoare. Promovarea proiectului a fost dictată de emiterea unei decizii a CEDO (Cazul Boicenco), care a indicat asupra necorespunderii tratamentelor aplicate de autoritățile moldovenești cu garanțiile fundamentale în domeniul drepturilor omului. În legătură cu proiectul respectiv, deputatul PDM Vladimir Filat a prezentat o declarație, prin care solicitat necesitatea abordării la general a problemei respectării drepturilor omului de către autoritățile Moldovei, în special referitor la aplicarea măsurilor preventive și a tratamentelor inumane față de persoanele anchetate penal.
- Proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2007. Documentul votat în prima lectură prevede venituri și cheltuieli în sumă de 1 miliard 937 milioane lei (față de 1 miliard 527 milioane lei în 2006). Prima de asigurare obligatorie de asistență medicală, calculată în sumă fixă în valoare absolută se propune în mărime de 1209,00 lei. Prima de asigurare obligatorie de asistență medicală, calculată în procente la salariu și la alte recompense pentru categoriile de plătitori se stabilește în mărime de 5% (2,5% pentru angajator și 2,5% pentru angajat), fiind astfel mai mare cu 1 la sută.
- Proiecte de legi pentru modificarea și completarea unor acte legislative (cu scopul declarat al stimulării consolidării terenurilor). Proiectele adoptate în prima lectură propun modificarea Legii taxei de stat (stabilirea plății taxei pentru autentificarea contractelor de vînzare-cumpărare a terenurilor agricole proprietate publică și privată în mărime de 5 lei, stabilirea unor scutiri pentru moștenirea terenurilor incluse în proiecte de consolidare) și a Legii cu privire la metodologia calculării plății pentru servicii notariale (cuantumul plății pentru autentificarea tranzacțiilor evaluabile cu bunurile imobile în proporție de 0,1% din valoarea tranzacției, însă nu mai puțin de 120 lei; stabilirea plății pentru autentificarea tranzacției de vînzare-cumpărare a terenurilor agricole din extravilanul localităților rurale efectuate în scopul consolidării în mărime de 60 de lei."; scutirea de plată pentru autentificarea contractelor de schimb al terenurilor agricole în scopul consolidării." etc.). Reprezentanții opoziției parlamentare au criticat dur proiectul propus, invocînd informații despre existența unor interese corporative pentru promovarea acestuia, inclusiv din partea unor structuri economice afiliate guvernării.
- Proiectul legii privind statutul ofițerului de informații și securitate. Documentul propune reglementarea statutului juridic al ofițerului din cadrul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova și modul de îndeplinire a serviciului special prin contract în cadrul SIS. Necesitatea reglementărilor noi în domeniu derivă și din planul de angajamente asumate în fașa Consiliului Europei (reformarea serviciilor speciale).
- Proiectul legii cu privire la locuințe. Se propune reglementarea raporturilor privind: - apariția, exercitarea, schimbarea, stingerea dreptului de posesie, folosire, dispunere de locuințe din fondul locativ; - evidența fondului locativ; - folosirea locuințelor din fondul locativ privat și alte tipuri de fonduri locative în baza contractului de locațiune sau a altor temeiuri legale; - reconstrucția fondului locativ; - asigurarea integrității, deservirii tehnice și reparației fondului locativ; - achitarea plății pentru folosirea locuinței și pentru serviciile locativ-comunale prestate; - evacuarea cetățenilor din fondul locativ etc.
- Proiectul legii cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare. Documentul propune reglementarea disciplinei militare, a obligațiilor militarilor pentru menținerea și respectarea ei, tipurile de recompense, de pedepse disciplinare, drepturile comandanților (șefilor) de a le aplica, modul de depunere și de examinare a propunerilor, cererilor și reclamațiilor militarilor.
- Proiectul de lege privind dezvoltarea regională în Republica Moldova. Legea definește regiunile de dezvoltare funcționale pe teritoriul Republicii Moldova, modul de cooperare interregională, cadrul instituțional, instrumentele specifice politicii pentru dezvoltarea regională, și determină resursele necesare creării si funcționarii regiunilor de dezvoltare regională în Republica Moldova. Regiunile preconizate sînt: Nord, Centru, Sud, UTA Găgăuzia, Municipiul Chișinău și Transnistria.
1.2. Control parlamentar. Declarații
Întrebări. Interpelări
Deputatul Vitalia Pavlicenco a solicitat explicații referitor la legalitatea scrisorii circulare a procuraturii generale privind controlul de către procuraturile teritoriale a activității și surselor de finanțare a organizațiilor neguvernamentale. Prin altă întrebare adresată Consiliului Superior al Magistraturii, Pavlicenco a solicitat să se evalueze legalitatea unei decizii a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a revenit asupra unei hotărîri definitive și irevocabile emise de aceeași instanță cu mai mulți ani în urmă.
Deputatul AMN Vasile Grozav a invocat abuzuri comise în procesul de punere în aplicare a modificărilor ce vizează interzicerea desfășurării unor activități pe bază de patentă de întreprinzător și a solicitat Guvernului informații ample despre măsurile întreprinse în domeniu.
Deputatul PCRM Ludmila Borgula a cerut Primului-ministru informații despre utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova a deșeurilor medicale și biologice.
Deputatul PSL Igor Klipii a cerut Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene explicații privind scandalul diplomatic generat de lipsa temeiului convocării la MAEIE a Ambasadorului României în Republica Moldova, căruia i s-a atenționat asupra comportamentului unor persoane ce nu reprezintă instituții publice ale statului vecin.
Deputatul PDS Dumitru Braghiș a solicitat Președintelui Republicii Moldova să prezinte informații despre înțelegerile cu Președintele Federației Ruse, avute în cadrul summit-ului CSI de la Minsk.
Deputatul PPCD Ion Varta a solicitat Guvernului să prezinte informații despre măsurile luate pentru reducerea prețului la cărbune și pentru soluționarea problemei aprovizionării cetățenilor și instituțiilor cu cărbune în sezonul rece al anului.
Deputatul PDM Valentina Buliga a solicitat ministerelor responsabile de domeniul social și sistemul de sănătate publică, să prezinte informații despre colaborarea lor cu organizațiile societății civile, încheierea acordurilor de colaborare între aceste structuri.
Deputatul Valentina Cușnir a solicitat Guvernului să prezinte o informație despre eficiența stațiilor tehnologice de mașini și tractoare înființate în ultimii ani. Cușnir a invocat cazuri de falimentare și închidere a unor asemenea întreprinderi, din cauza administrării ineficiente.
Deputatul PSL Igor Klipii a propus Parlamentului și conducerii acestuia să ia atitudine față de situația combaterii corupției, invocînd unele acuzații aduse la adresa parlamentarilor de către Președintele Republicii Moldova, și faptul că sondajele de opinie indică că respondenții îl percep pe șeful statului ca fiind corupt. Solicitării lui Klipii nu i s-a dat curs.
Declarații
Liderul AMN Serafim Urechean a prezentat o declarație despre implementarea neadecvată a planului de acțiuni UE-RM, invocînd neajunsurile constatate în recentul raport la temă al Comisiei Europene. Fracțiunea AMN a prezentat și o declarație prin care a calificat drept neconstituțional comportamentul Președintelui Republicii Moldova, prin atitudinea expusă la conferința națională consacrată combaterii corupției, în cadrul căreia Vladimir Voronin a calificat ca cele mai afectate de corupție justiția, sectorul asociativ, cultele religioase, parlamentarii evitînd abordarea concretă a acțiunilor împotriva "marii corupții".
Deputatul Vitalia Pavlicenco a enunțat o declarație consacrată Zilei mondiale a luptei împotriva corupției, invocînd că adoptarea de către parlament a unor modificări referitoare la scutirea de taxe pentru operațiunile cu terenuri agricole și imobile denotă interese lobbyste și corupționale ale unor reprezentanți ai guvernării.
Deputatul PSL Oleg Serebrian a prezentat o declarație consacrată relațiilor Republicii Moldova cu România, în perspectiva apropiatei integrări a statului vecin în Uniunea Europeană. Alt deputat PSL, Igor Klipii, a prezentat o declarație prin care critică atitudinea guvernării față de audiovizualul municipal, intențiile de privatizare a postului de televiziune Euro TV și a celui de radio Antena C. În declarație se constată că argumentele invocate pentru respectivele acțiuni nu sînt concludente, iar reformele sînt promovate subiectiv, în scopuri politice.
Deputatul PPCD Gheorghe Susarenco a prezentat o declarație referitoare la audiovizualul public, generată de intenția majorității parlamentare de a anula prevederile Regulamentului Parlamentului care obligă la transmiterea în direct a ședințelor plenare ale legislativului și de deciziile consiliului municipal Chișinău de a privatiza posturile municipale radio și tv. Susarenco califică respectivele acțiuni drept politice, întreprinse cu scopul de a limita informarea opiniei publice despre situația reală din țară. De asemenea, deputatul a amintit că reorganizarea presei și audiovizualului de stat au făcut parte din cele zece condiții înaintate de PPCD la momentul alegerii lui Vladimir Voronin în funcția de șef al statului.
Guvern
2.1. Numiri. Remanieri
Vladimir Grosu, profesor la facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova a fost numit Agent guvernamental, reprezentant al Moldovei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, șef al direcției corespunzătoare din cadrul Ministerului Justiției.
2.2. Hotărîri
Hotărîrea cu privire la registrul de stat al actelor juridice. Este aprobată Concepția Sistemului informațional automatizat "Registrul de stat al actelor juridice al Republicii Moldova" și Regulamentul cu privire la acest Registru. Sistemul va prezenta o bancă electronică oficială de date în care se includ textele electronice ale actelor juridice, publicate după 23 iunie 1990, cu legături editate de accesare și date complementare ale acestor acte, posesor fiind Ministerul Justiției (Centrul de Informații Juridice pe lîngă Ministerul Justiției). Documentul aprobat pune în sarcina Centrului de Informații Juridice colectarea actelor juridice de la autoritățile emitente și completarea Registrului, activitățile de acumulare și prelucrare a informațiilor existente pînă în prezent urmînd să fie finalizate în termen de 3 luni.
Hotărîrea cu privire la alocarea mijloacelor financiare pentru tipărirea mărcilor comerciale de stat pentru producția alcoolică. Din fondul de rezervă al Guvernului au fost alocați 1,3 milioane de lei lei pentru tipărirea mărcilor comerciale și pentru fondarea Centrului de evidență a circulației producției alcoolice (formarea capitalului social al ÎS "Centrul de evidență a circulației alcoolului etilic și a producției alcoolice"). De la 1 ianuarie 2007 pe toată producția vinicolă exportată din Moldova va fi aplicată marca comercială de stat, de model special. Unii producători afirmă că exportul de produse alcoolice spre Federația Rusă nu va fi reluat în timpul apropiat și pe motivul lipsei respectivelor mărci comerciale.
Hotărîrea pentru aprobarea Programului Național de implementare a Planului Individual de Acțiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova - NATO. Programul pentru perioada 2006-2009 cuprinde toate domeniile sectorului de securitate, inclusiv cooperarea cu instituțiile europene, reforme în domeniul securității, participarea la operațiuni comune. Suma estimativă necesară pentru implementarea IPAP este de circa 1 miliard de lei, urmînd a fi identificate finanțări din cadrul bugetului și din asistență străină.
Hotărîrea privind realizarea prevederilor Legii cu privire la gărzile populare în anii 2005-2006. Executivul constată că aportul membrilor gărilor populare la menținerea ordinii de drept este insuficient, există multiple obstacole pentru realizarea scopurilor stabilite în Legea nr.1101-XIII din 06.02.1997.
Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de acte legislative:
- proiectul legii contabilității, în redacție nouă;
- proiectul legii privind activitatea de audit, în redacție nouă;
- proiectul de lege cu privire la construcția unui cămin pentru Universitatea de Stat de educație Fizică și Sport (se prevede acordarea, prin derogare de la Legea învățămîntului, a unor imobile și terenului aferent, pentru investitorul care va construi un cămin studențesc cu capacitate de 420 locuri);
- proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative (se propune publicarea tuturor hotărârilor și deciziilor emise de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului într-o ediție specială a Monitorului Oficial, în limba de stat, după traducerea certificată de Ministerul Justiției;
- hotărîrea Parlamentului "pentru aprobarea Strategiei de consolidare a sistemului judecătoresc". Strategia cuprinde o serie de obiective urmează a fi atinse pentru garantarea independenței sistemului judecătoresc, asigurarea transparenței justiției, garantarea accesului liber la justiție. Concomitent a fost elaborat un Plan de acțiuni care stabilește măsurile ce vor conduce la realizarea obiectivelor propuse;
- proiectul legii pentru completarea Legii privind abolirea regimului de vize pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Canadei, Confederației Elvețiene și Japoniei (se propune abolirea regimului de vize și pentru cetățenii Norvegiei și Islandei).
2.3. Ședințe. Decizii. Declarații
Construcția drumurilor
Primul-ministru a convocat într-o ședință de lucru conducătorii celor mai mari companii moldovenești de construcție a drumurilor, pe care i-a informat despre faptul că Ministerul Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor lucrează activ asupra elaborării unui plan-grafic de reconstrucție a rețelei de drumuri din Moldova pe un termen de lungă durată, precum și la realizarea proiectelor de construcție a drumurilor, incluse în programul minimum pentru anul 2007. Vasile Tarlev a remarcat, că deși este asigurată acoperirea financiară pentru proiectele nominalizate, este problematică selectarea unor companii care și-ar asuma responsabilitatea pentru implementarea proiectelor. În context, s-a solicitat organizațiilor interesate să formuleze în termene propuneri pentru realizarea sarcinilor propuse de Guvern, pentru construcția unor drumuri de o calitate înaltă, în corespundere cu standardele europene.
Acordul privind Porgramul "Millennium Challenge Corporation"
Guvernul Moldovei și Statele Unite au semnat acordul cu privire la Programul Preliminar al Corporației "Millennium Challenge Corporation" (MCC) în valoare de 24,7 milioane dolari SUA, proiectul avînd ca obiectiv reducerea corupției în aparatul de stat. Fondurile oferite urmează a fi utilizate în domenii care prioritar sînt considerate afectate de corupție: sistemul judecătoresc; sistemul ocrotirii sănătății; sistemul fiscal; sistemul vamal și organele de poliție. Programul Preliminar va susține reformarea și consolidarea capacităților Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, ale Guvernului în ansamblu.
Activitatea cooperației de consum
În cadrul unei ședințe de lucru convocate la Guvern au fost audiate rezultatele activității Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum din Moldova în ultimii doi ani. S-a constatat o îmbunătățire a situației în domeniu (creșterea volumului vînzărilor, obținerea profitului, deschiderea și renovarea magazinelor) dar și existența unor rezerve nevalorificate (achiziționarea produselor agricole și funcționarea unităților de prestare a serviciilor în localitățile rurale). Primul-ministru a cerut Ministerului Economiei și Comerțului să monitorizeze includerea Uniunii Centrale "Moldcoop" în lista beneficiarilor de realizare a proiectelor de dezvoltare.
Monitorizarea angajamentelor investiționale
Comisia guvernamentală pentru privatizare în complexul energetic a constatat că Compnia "Union Fenosa" și-a îndeplinit integral angajamentele investiționale asumate prin contractul de privatizare a rețelelor electrice de distribuție RE Chișinău, RED Centru și RED Sud. Comisia a acceptat confirmarea investițiilor în volum de 227 milioane de lei, efectuate de Union Fenosa în 2005. În total, pe perioada de monitorizare 2001-2005, Union Fenosa a efectuat investiții în valoarea de 58,4 mln de dolari, față de 56,2 mln de dolari stipulate în contractul de privatizare. Reprezentantul Companiei a comunicat că, deși planul investițional obligatoriu a fost deja încheiat, compania va continua să investească în dezvoltarea rețelelor electrice din țară, sporirea calității serviciilor prestate consumatorilor. Prim-ministrul Vasile Tarlev a solicitat să fie atrasă o atenție sporită compartimentului de extindere a rețelelor electrice în localitățile rurale.
Președinție
3.1. Decrete
Prin decrete prezidențiale, Ordinul "Gloria Muncii" a fost conferit:
- deputatului Nicolae Bondarciuc, președinte al Comisiei pentru politică economică, buget și finanțe a Parlamentului;
- Alei Mironic, președintele Consiliului Republican al Veteranilor,
3.2. Ședințe. Decizii. Declarații
Planul planurilor
Președintele Republicii Moldova rostit o alocuțiune în cadrul ședinței lărgite a membrilor Guvernului, conducătorilor de departamente și instituții centrale, conducerii și a președinților comisiilor permanente ale Parlamentului. Tema discursului a vizat elaborarea unui Plan Național de Dezvoltare a Republicii Moldova, pentru îmbunătățirea calității administrației publice. Acesta ar fi necesar pentru urmarea consecventă a planurilor elaborate și adoptate, cu utilizarea eficientă a mijloacelor preconizate. Vladimir Voronin consideră că echipa guvernamentală dispune de instrumentele și de experiența necesare pentru planificarea complexă a dezvoltării statului, dar un element foarte important al planificării dezvoltării la nivel de țară îl constituie participarea la acest proces a societății civile, transparența lui, informarea populației. Planul Național va fi unul pe termen mediu (4-5 ani) și urmează să aibă stabiliți indicatori concreți ai calității vieții oamenilor, caracteristici calitative și indici cantitativi ai tuturor sectoarelor economiei, să reflecte gradul de apropiere a țării de Uniunea Europeană în ceea ce privește drepturile și libertățile democratice, cît și în ceea ce privește calitatea vieții. Elaborarea Planului Național de Dezvoltare trebuie să fie inclusă în Planul de activitate al Guvernului pe anul 2007, constituind o sarcină prioritară pentru toate instituțiile subordonate.
Progrese și perspective în reprimarea corupției
Participînd la lucrările Conferinței naționale "Progrese și perspective în reprimarea corupției", Președintele Republicii Moldova a rostit o alocuțiune, în cadrul căreia a abordat problema prevenirii și combaterii corupției prin prisma unor viziuni noi. În special, Vladimir Voronin a declarat că:
- lupta contra corupției este un principiu primordial nu numai pentru conducerea țării, ci și pentru întreaga societate a Republicii Moldova;
- din anul 2001, cînd a venit la conducere Partidul Comuniștilor, în programele de activitate guvernamentale au fost propuse ca scop principal proiecte și mecanisme concrete de contracarare a corupției;
- în Republica Moldova au fost înregistrate succese modeste în ceea ce privește eliminarea corupției, acest flagel încă mai este adînc înrădăcinat în sistemele administrativ, judiciar, politic, în organizațiile obștești, în organizațiile religioase[1], în instituții de învățămînt și cele medico-sanitare;
- prevenirea și combaterea corupției nu a devenit o preocupare constantă a fiecăruia din conducătorii structurilor de stat, nici un ministru sau alți conducători nu au depistat nici o crimă de corupție în instituția pe care o conduc;
- este necesară contracararea așa-anumitei corupții mari: printre înalți demnitari de stat, conducătorii organelor centrale, în organele publice locale;
- microfoanele din Parlament sînt folosite pentru a face lobby unor interese private, iar unii deputații sînt plătiți pentru acest lucru, situație care îngrijorează[2];
- este necesară delimitarea strictă și necondiționată a businessului de aparatul de stat;
- este necesară analizarea și generalizarea practicii punitive în țară (aplicarea pedepselor penale, administrative, disciplinare, financiare, economice, etc.).
Noi perspective de dezvoltare a drumurilor
Președintele Republicii Moldova a convocat o ședință la tema perspectivelor de dezvoltare a infrastructurii de transport din țară, în cadrul căreia a menționat necesitatea elaborării unui program de dezvoltare a infrastructurii de drumuri, în care să fie stabilite prioritățile pe termen scurt și mediu. Pentru anul 2007 este planificată construcția drumurilor Chișinău-Leușeni, Orhei-Rezina, Chișinău-Comrat, Căușeni-Palanca, a altor trasee, inclusiv a podurilor, în acest scop fiind prevăzute aproximativ 1 miliard de lei. Vladimir Voronin s-a referit la necesitatea unei abordări noi a problemelor legate de construcția drumurilor, criteriul principal fiind asigurarea calității conform standardelor europene. În perspectiva lansării unor proiecte de construcție și reconstrucție a drumurilor, șeful statului a accentuat importanța examinării posibilităților existente de asigurare cu materialele de construcție necesare, estimarea rezervelor din țară, a oportunităților importului materialelor de construcție din străinătate.
Restaurarea patrimoniului cultural-istoric
Președintele Republicii Moldova a convocat o ședință la tema reconstrucției, restaurării sau reparației unor obiective ale patrimoniului cultural-istoric național. Vladimir Voronin a fost informat despre pregătirile pentru reparația Casei-muzeu "Alexei Mateevici" din satul Zaim (raionul Căușeni), precum și despre renovarea Conacului familiei Lazo din satul Piatra (raionul Orhei). Cu referire la reconstrucția Centrului Național de Creație "Satul Moldovenesc Buciumul" din mun.Chișinău, șeful statului a sugerat întocmirea unei liste a obiectivelor din cadrul complexului vizat, care vor fi renovate pe parcursul anului 2007. În cursul ședinței a fost examinat mersul lucrărilor de restaurare a unor edificii ale Muzeului Național de Arte Plastice, situația creată la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Republica Moldova. În final, factorilor de decizie li s-a solicitat să manifeste atitudine responsabilă, spirit de inițiativă în realizarea proiectelor de reconstrucție, restaurare sau reparație a obiectivelor patrimoniului cultural-istoric de importanță națională.
Simetrie în regulile importului unor produse
La 13 decembrie Președintele Moldovei a prezidat o ședință la tema producerii, comercializării și importului cărnii, importului produselor alcoolice. În cursul ședinței au fost audiate și discutate informațiile prezentate de Agenția Agroindustrială "Moldova-Vin", ministrul Economiei și Comerțului, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, privitor la situația în domeniile de referință. Vladimir Voronin a menționat oportunitatea aplicării mecanismului "Ghișeului unic" și la importul produselor alcoolice, Agenția Agroindustrială "Moldova-Vin" urmînd a fi unica instituție abilitată cu dreptul de eliberare a certificatelor respective. Șeful statului a mai accentuat importanța intensificării activității în vederea dezvoltării sectorului de creștere a animalelor și sporirii volumului de carne produsă în țară, dar și întreprinderea unor măsuri în scopul sporirii controlului de stat asupra producerii și comercializării cărnii și reglementării importului acesteia.
1 Potrivit unui comunicat al biroului de presă al Mitropoliei Basarabiei, declarațiile făcute de către șeful statului potrivit cărora "corupția există și în rândurile păturilor bisericești, iar în cadrul Mitropoliei Basarabiei și-au găsit acoperământ toate abaterile de la canoanele bisericești", sînt calomnii și afirmații fără temei. Mitropolia Basarabiei va cere explicații Președintelui Republicii Moldova pentru afirmațiile făcute.
2 Ulterior deputați de opoziție au calificat acuzațiile șefului statului ca neîntemeiate și în contradicție cu normele constituționale, solicitînd luarea atitudinii de către forul legislativ. Majoritatea parlamentă insistă însă asupra unor amendamente la Regulamentul parlamentului, care să excludă transmiterea în direct a ședințelor legislativului.
Politici economice
1. Inflație și prețuri
Prețurile și inflația cresc constant...
Indicele prețurilor de consum în luna noiembrie a crescut cu 1,7% față de octombrie a.c., iar cumulativ în cele 11 luni ale anului rata inflației a înregistrat un nivel de 12,7%. În ciuda eforturilor guvernamentale prețurile au crescut ușor dar sigur, mai ales la produsele alimentare. Odată cu venirea frigurilor prețurile la majoritatea zarzavaturilor au săltat în sus. Rămîne încă curios faptul cum de dublarea prețului la gazul importat nu a fost urmată de creșterea tarifelor la energia electrică, termică, aprovizionarea cu apă. La mărfurile nealimentare a fost înregistrată o creștere a prețurilor la combustibil, inclusiv pentru furnizarea de cărbune.
Nu se exclude faptul că creșterea inflației a fost determinată și de "reducerea" șomajului. Teoria economică spune că dacă Guvernul unei țări încearcă să reducă la maxim șomajul, acesta riscă să se confrunte cu o inflație în creștere deoarece banii alocați noilor salarizați vor face presiuni asupra prețurilor. S-ar putea ca pînă la acest sfîrșit de an inflația să atingă valoarea de 14% (prognoza noastră de 13,5-14% de la începutul anului ar putea să se confirme), valoare care va fi peste așteptările Guvernului cu privire la rata inflației revăzută în septembrie pînă la nivelul de 12%. Considerăm că nici majorarea de către BNM a ratei dobînzii de bază de la 14% la 14,5% (majorare operată să stăvilească creșterea inflației) nu va ajuta Guvernul să se încadreze și în acele limite revăzute ale inflației. La începutul lunii decembrie, pentru a doua oară în acest an, banca centrală a decis să majorarea dobînzii de bază pentru a atenua presiunile exercitate de cererea internă, susținută de avansul creditului, asupra deficitului extern și inflației.
În plus, pericolele pentru inflație vin și din partea remitențelor valutare de la cei ce muncesc în afară și de creșterea cîștigurilor salariale (atît în sector public, cît și privat). Ritmul de creștere a prețurilor poate determina inflația și atunci cînd autoritățile ar încerca să corecteze deficitul comercial sau cînd ar exista o incertitudine privind calendarul prețurilor administrate. Tot la capitolul riscuri în țintirea inflației se înscrie și evoluția prețurilor mărfurilor alimentare și nealimentare. Nu știm cum va evolua prețul țițeiului, iar prețurile administrate pot apărea oricînd printr-o decizie politică. Totodată, potrivit Comitetului de Statistică al CSI, în perioada ianuarie-octombrie 2006 Republica Moldova a înregistrat cea mai înaltă inflație din comunitate, 12,4%.
2. Piața muncii
Șomajul "nu pare a fi o problemă"...
Potrivit datelor BNS populația economic activă a Republicii Moldova in T3'06 a înregistrat 1,48 milioane persoane, dintre care ocupate erau cca 1,4 milioane persoane. În același timp, rata șomajului a fost de 5,4%(!). Cea mai înaltă rată de ocupare în cîmpul munci (70%) s-a înregistrat la persoanele cu vîrsta cuprinsă între 50 și 54 de ani. Potrivit structurii populației pe domenii de activitate cca 40% din totalul persoanelor ocupate muncesc în agricultură. Ponderea persoanelor angajate în industrie a fost de 10,6%, în comerț și activități hoteliere - de cca 15%, iar lucrătorii din sectorul de sănătate și învățămînt au constituit în total 13,1%.
Este interesant faptul că rata șomajului se situează la un nivel comparabil cu al țărilor cele mai așezate economic. Fie că reducerea fiscalității a scos la suprafață locuri de muncă, fie că, mai ales, plecarea la munci peste hotare a ținut această cifră în jos, cert este că șomajul nu "pare" a fi o problemă. Totuși, realitatea ne demonstrează cu totul altă situație.
În primul rînd, a fi șomer nu este pur și simplu un calificativ economic al individului, ci o stare socială, una de clasă chiar. Este o etichetă care îl marchează profund din punct de vedere psihologic pe cel care o poartă. Șomajul devine un factor de risc care îl poate determina pe om să apuce o altă cale decît cea legală, să cadă în patima beției sau să se comporte violent în familie. În Moldova observăm frecvent asemenea influențe nefaste. În al doilea rînd, șomajul reprezintă o formă gravă de risipă a resurselor necesare pentru asigurarea creșterii economice și acumularea unor venituri mai mari. La rîndul ei, creșterea trebuie să genereze noi locuri de muncă, ducînd la îmbunătățirea standardelor de viață pentru mase largi de oameni și la reducerea inegalităților în distribuirea veniturilor. Dacă acest lucru nu se întîmplă, atunci de veniturile create beneficiază un segment relativ îngust de oameni. În Moldova avem de a face cu o asemenea situație, agravată de faptul că 40% din populație este angajată în sau subzistă din activități agricole ce aduc venituri foarte mici.
Totodată, restanțele salariale s-au majorat cu peste 21 milioane lei...
În pofida unor majorări de salarii din ultima vreme (atît în sectorul public, cît și privat), restanțele salariale pe economie la sf. lui noiembrie erau de cca 135 milioane lei, fiind în creștere cu peste 21 milioane lei față de 1 iulie. Cele mai mari datorii la salarii au fost înregistrate pentru angajații din agricultură și industria prelucrătoare, de 60 milioane lei și, respectiv, de 24 milioane lei. În industrie restanțele la plata muncii erau în perioada de referință de cca 30 milioane lei. În sectorul de construcții neplata pentru munca prestată se cifra la 4,7 milioane lei, iar în transporturi 4,8 milioane lei. Cu toate că Guvernul a declarat de multe ori că va lichida restanțele la plata muncii, acestea continuă să se acumuleze (ba mai mult, chiar să crească). Bineînțeles că multe întreprinderi se confruntă cu mari probleme financiare, însă așa cum organismele financiare cer socoteală Guvernului ori de cîte ori au ocazia, așa și acesta la rîndul trebuie să sancționeze managerii de întreprinderi care admit ilegalități la plata salariilor.
3. Sectorul financiar-bancar
În pofida tendințelor nefavorabile din economie, băncile sînt în continuă ascensiune...
În T1-T3'06 activele totale ale sistemului bancar din Republica Moldova au crescut cu cca 17% în raport cu 2005 și echivalau la începutul lui octombrie cca 21 miliarde lei (1,6 miliarde USD). Comparativ cu perioada similară a anului trecut activele bancare au înregistrat o creștere de cca 29%. Portofoliul de credite al băncilor a crescut cu 22% pînă la 12,3 miliarde lei, iar soldul depozitelor s-a majorat cu 15,2% și a însumat 15,9 miliarde lei. Capitalul de gradul I al băncilor comerciale a constituit 3,37 miliarde lei și crescut cu cca 20% față de 2005. În nouă luni ale anului 2006 băncile comerciale au obținut un profit net nedistribuit în valoare de cca 2 miliarde lei (150 milioane USD). Tendința înregistrată ne sugerează că principalul factor care a dus la creșterea activelor sînt afluxurile de depozite noi și venituri. Aceasta este o dovadă a faptului că sistemul bancar continuă să demonstreze ca fiind unul dintre cele mai dinamice sectoare din economie.
Cele 6 mari bănci (Moldova-Agroindbank, Banca de Economii, Victoriabank, Moldindconbank, Mobiasbancă, Banca Socială) dețin active între 1 și peste 4 miliarde lei sau 75% din piața bancară, iar primele 8 bănci peste 86% din totalul activelor. Lider după mărimea activelor rămîne, tradițional, Moldova Agroindbank - cu cca 4,2 miliarde lei, urmată de Banca de Economii - cu 3,62 miliarde lei, Victoriabank - 2,24 miliarde lei, iar clasamentul băncilor cu active de peste 1 miliard lei îl încheie Fincombank. Restul băncilor oscilează între 160 și 700 milioane lei. Cel mai mare salt de creștere a activelor în anul în T1-T3'2006 a fost înregistrat de Mobiasbancă - 74%(!) și Eximbank 73%(!!), instituție care a urcat pe poziția 7 în topul băncilor. Spectaculos au crescut în această perioadă și activele BCR Chișinău cu 46% (vezi graficul).
Surse: BNM, revistele Profit și Ekonomicheskoe obozrenie
4. Sectorul real
Industria este în recesiune...
Pe parcursul perioadei ianuarie-octombrie a.c. volumul producției industriale din țară a scăzut cu 7% în raport cu aceiași perioadă a anului trecut, în valoare bănească constituind cca 17,5 miliarde lei. Scăderea producției în industrie a fost terminată, în particular, pe seama crizei vinului, cu toate că au fost înregistrate și reduceri în alte domenii cum ar fi tutunăritul sau fabricarea uleiurilor. Potrivit statisticii oficiale fabricarea vinului a scăzut de 2 ori (cu o pondere de cca 10% în sector, diminuarea producției vinicole a dus la micșorarea producției pe total industrie cu 9,2%), iar fabricarea băuturilor alcoolice distilate - cu 33% (cauzînd reducerea pe total industrie cu 1,4%).
Fabricarea produselor de tutungerie s-a redus cu 20%, a uleiurilor și grăsimilor - cu 7%, fabricarea hîrtiei și cartonului - cu 11%, a sticlei și articolelor din sticlă - cu 7% (ultimele două fiind într-o corelație directă cu vinificația). Producția de mașini și echipamente a scăzut cu 6%. În cele din urmă, volumul producției întreprinderilor industriei alimentare și a băuturilor în ansamblu s-a diminuat cu 19%. După stoparea livrărilor de vinuri în Rusia, care a afectat serios întreprinderile vinicole și cele din ramurile conexe, Guvernul a redus prognoza de creștere în industrie pentru acest an de la 6,5% la 1%. Unii experți însă pun la îndoială și această prognoză, preconizînd că industria va termina anul cu semnul minus.
În agricultură lucrurile stau la fel de prost...
Nici în sectorul agricol lucrurile nu stai mai bine. Conform declarațiilor ministerului de resort în 2006 se va înregistra o stagnare în agricultură, după o creștere nesemnificativă (1%) pe parcursul ultimilor doi ani. În expresie valorică, valoarea bănească a producției agroindustriale se așteaptă la cca 14,5 miliarde lei (1,16 miliarde USD), valoare comparabilă cu cea din 2005. Prognozele arată că țăranii vor obține producție agricolă în sumă de cca 9 miliarde lei, iar industria alimentară va fabrica marfă estimată la 5,5 miliarde lei. Stagnarea pare a fi determinată de reducerea producției de struguri, grîu și fructe, dar și de diminuarea șeptelului de bovine și a producției de lapte. La începutul anului se anticipa o creștere de 3,6%. Prognozele au fost revizuite după ce în T1-T3'06 sectorul agroindustrial a înregistrat o reducere de 4%. Ponderea industriei agroalimentare în structura PIB constituie cca 28%, iar exportul acestei categorii de producție atinge nivelul de 75% din totalul exporturilor moldovenești.
5. Comerț extern
Deficitul comercial s-a majorat pe fondul expansiunii mai puternice a importurilor...
În T1-T3'2006 s-a înregistrat o creștere de 6,5% a exporturilor moldovenești în țările UE, iar în valoare bănească acestea au constituit cca 240 milioane USD. Astfel, în ianuarie-septembrie 2006, volumul mărfurilor autohtone exportate în Marea Britanie s-a majorat de aproape 3 ori, în Franța - de 1,7 ori, Slovacia - cu 35,2%, Polonia - cu 18% etc. În același timp, importurile moldovenești din UE au însumat cca 560 milioane USD sau cu 6% mai mult, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2005.
Totuși, în ciuda acestei creșteri în ianuarie-octombrie 2006 exporturile moldovenești au scăzut cu cca 7% și au constituit aproape 816 milioane USD. Valoarea comerțului exterior al Moldovei s-a apropiat de 3 miliarde USD, în creștere cu 12,3% față de perioada similară a anului 2005, însă acesta este marcat de o creștere și mai mare a deficitului comercial (cca 1,3 miliarde USD), cu aproape 38%.
Problema transnistreană
Asistența SUA pentru reglementarea transnistreană
În cadrul întrevederii de la Washington a ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Andrei Stratan, cu Secretarul de Stat al SUA, Condoleezza Rice, aceasta din urmă a dat asigurări că SUA vor continua să sprijine eforturile de reintegrare teritorială a Republicii Moldova. Secretarul de Stat american a declarat că SUA vor contribui în continuare la eforturile internaționale în vederea reglementării transnistrene. "Moldova este un bun prieten al SUA. Vom contribui la depășirea greutăților în calea dezvoltării statului vostru. Realizarea cu succes a reformelor va contribui la îndeplinirea obiectivului de integrare europeană", a spus Rice, potrivit unui comunicat al MAEIE. Ministrul Stratan a adresat mulțumiri SUA pentru asistența continuă și consistentă pentru reintegrarea teritorială, dezvoltarea economică și democratizarea Moldovei. Stratan a mulțumit și pentru sprijinul acordat de către SUA Republicii Moldova la recentul summit NATO de la Riga și Reuniunea Ministerială a OSCE de la Bruxelles în vederea îndeplinirii de către Rusia a obligațiilor de retragere a trupelor și munițiilor sale din Moldova.
Consiliul Ministerial al OSCE
Cel de-al 14-lea Consiliu Ministerial al OSCE și-a ținut lucrările între 4-5 decembrie la Bruxelles. În cadrul summit-ului Republica Moldova a chemat Federația Rusă să-și îndeplinească neîntîrziat angajamentele asumate la Istanbul cu privire la retragerea trupelor și munițiilor sale de pe teritoriul Moldovei și să demonstreze astfel respectul pentru suveranitatea, independența și neutralitatea constituțională a Moldovei.
"Actuala redeschidere a dialogului bilateral moldo-rus, propunerile președintelui Ucrainei și documentele adoptate de către Parlamentul RM în vara 2005 creează o atmosferă nouă, prielnică de soluționare a conflictului transnistrean. În acest sens, chemăm regimul transnistrean să ridice neîntîrziat obstacolele în calea liberei circulații a persoanelor și bunurilor, să scoată regiunea din autoizolare, să asigure respectarea libertăților și drepturilor fundamentale ale omului în regiune", a declarat ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Andrei Stratan, la Bruxelles.
Poziția RM a fost susținută de delegațiile Uniunii Europene, SUA, României, Bulgariei, Cehiei, Slovaciei, Turciei, Letoniei etc., care au reiterat sprijinul ferm pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei.
Erkki Tuomioja, ministrul finlandez al Afacerilor Externe, vorbind din partea Președinției Uniunii Europene, a reiterat sprijinul UE pentru o Moldovă suverană și teritorial integră și a chemat la reluarea negocierilor în format "5+2" în vederea atingerii unui acord cuprinzător în problemele politice, economice și de securitate, inclusiv problema transformării operațiunii pacificatoare. În același timp, UE a regretat lipsa progresului în procesul de retragere a trupelor și munițiilor ruse din Republica Moldova și a chemat Rusia să-și îndeplinească obligațiile în mod necondiționat.
Secretarul de Stat adjunct al SUA pentru probleme politice, Nicholas Burns, a criticat Rusia pentru presiunile exercitate asupra Moldovei și Georgiei și pentru nerespectarea angajamentelor asumate de aceasta de a-și retrage trupele și munițiile din cele două state. Burns a mai declarat că SUA vor insista ca Rusia să-și îndeplinească angajamentele din 1999 de la Istanbul, a căror îndeplinire nu este decît o "chestiune de timp".
Pe de altă parte, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a învinuit Republica Moldova de faptul că Rusia a stopat procesul de retragere a trupelor și munițiilor sale din regiunea transnistreană. Răspunzînd la întrebările jurnaliștilor, Lavrov a declarat că evacuarea munițiilor ruse din regiunea transnistreană va avea loc doar după depășirea urmărilor unor acțiuni unilaterale ale RM și ca urmare a reluării procesului de negocieri politice în problema transnistreană. În același timp, Lavrov a declarat că elaborarea unui acord între cele două părți este posibilă doar cu participarea tuturor părților implicate și și-a exprimat speranța că după întrevederea recentă dintre președintele rus și cel moldovean va avea loc un progres în acest sens. Referindu-se la angajamentele de la Istanbul ale Rusiei, Lavrov a spus că acestea sînt deseori subiectul unor speculații, fiind legate de ratificarea Tratatului adaptat cu privire la Forțele Convenționale în Europa. "Nici un fel de legătură între reglementarea conflictelor din Georgia și Moldova și ratificarea Tratatului adaptat cu privire la Forțele Convenționale nu a existat la Istanbul", a declarat Lavrov.
Lucrările Consiliului Ministerial al OSCE nu au rezultat cu adoptarea unei declarații finale. Pentru al patrulea an consecutiv acest lucru s-a întîmplat din cauza divergențelor dintre marea majoritate a statelor OSCE și Federația Rusă. De asemenea, nu a fost adoptată nici Declarația regională privind Moldova. Ministrul Afacerilor Externe al Belgiei a prezentat viziunea Președinției în Exercițiu a OSCE privind evoluțiile din cadrul OSCE. SUA, UE și NATO au prezentat Declarații finale în care au dat aprecieri rezultatelor reuniunii, precum și au reiterat apelul lor către Federația Rusă de a finaliza cît mai curînd procesul de retragere a trupelor și munițiilor sale din Georgia și Moldova.
"Alegeri prezidențiale" în regiunea transnistreană
La 10 decembrie a.c., în regiunea transnistreană au avut loc "alegeri prezidențiale", la care postul de "președinte" al Transnistriei a fost disputat de patru candidați: actualul lider transnistrean, Igor Smirnov, președintele partidului comunist din regiune, Nadejda Bondarenco, candidatul independent Piotr Tomailî, și redactorul ziarului "Novaia Gazeta", Andrei Safonov.
Potrivit datelor "comisiei electorale centrale" a regiunii, Igor Smirnov a acumulat 82,5% din voturile celor circa 257 000 (66% din alegătorii înscriși pe liste) de alegători care au participat la scrutin. Astfel, Smirnov va deține "mandatul prezidențial" pentru a patra oară consecutiv, el fiind liderul peren al regiunii de la autoproclamarea acesteia în 1990 și pînă în prezent. Smirnov este urmat de reprezentantul comuniștilor din regiune - Nadejda Bondarenko, cu 8% din voturi. Andrei Safonov a acumulat aproape 4% din voturi, iar Piotr Tomailî - 2%. Împotriva tuturor au votat 1,6% din participanții la vot.
În mod tradițional, "prezidențialele" din Transnistria au fost monitorizate de mai mulți observatori internaționali, inclusiv un grup de deputați în Duma de Stat a Federației Ruse. Aceștia din urmă au declarat că în timpul campaniei electorale și zilei alegerilor nu au observat nimic care ar pune la îndoială rezultatele alegerilor. Potrivit vicespicher-ului Dumei de Stat, Serghei Baburin, "în ciuda problemelor legate de înregistrarea candidaturii lui Andrei Safonov, opinia poporului, exprimată la alegeri, nu a fost afectată".
Pe de altă parte, candidatul "opoziției" transnistrene, Andrei Safonov, și-a exprimat neîncrederea în rezultatele oficiale ale scrutinului. Acesta a declarat că datele "comisiei electorale centrale" nu corespund cu datele unor studii sociologice independente potrivit cărora Smirnov nu ar fi acumulat mai mult de 64% din sufragii. Reamintim că Safonov a fost înregistrat în calitate de concurent electoral doar cu cîteva zile înainte de ziua alegerilor, după ce prin hotărîre judecătorească a fost anulat refuzul inițial al organului electoral de a-l înregistra, refuz motivat prin faptul că numărul semnăturilor false prezentate în sprijinul candidaturii sale ar fi depășit limita legală.
Autoritățile Republicii Moldova au condamnat "alegerile" din regiunea transnistreană și au chemat comunitatea internațională să nu le recunoască. SUA, UE, OSCE și Ucraina au declarat că nu recunosc legitimitatea "alegerilor" din Transnistria și nici rezultatele acestora.
Relații externe
Republica Moldova - Consiliul Europei
La 5-6 decembrie 2006, Comitetul de Miniștri (CM) al Consiliului Europei (CoE) s-a reunit în ultima sa ședință din cele șase reuniuni speciale prevăzute pentru anul 2006 privind verificarea executării hotărîrilor Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). Comitetul a verificat plata de către statele pîrîte a satisfacției echitabile datorată reclamanților (855 de dosare), adoptarea altor măsuri individuale pentru restabilirea reclamanților în drepturi (127 de dosare sau grupuri de dosare) și adoptarea măsurilor de ordin general în scopul prevenirii noilor încălcări similare (186 de dosare sau grupuri de dosare). Între altele, CM a examinat: "Răspunsul la cea de-a IV-a Rezoluție interimară în cauza Ilașcu și alții c. Rusiei și Moldovei" în care CEDO a stabilit că detenția reclamanților pe teritoriul "republicii moldovenești transnistrene" era arbitrară și ilegală și a ordonat eliberarea imediată a reclamanților aflați încă în detenție; măsurile de ordin general pentru prevenirea relelor tratamente din partea poliției atestate în Ungaria, Rusia și Moldova (Cauza Boicenco); ameliorarea condițiilor de detenție în Moldova (Cauza Ostrovar) și Croația.
Cu prilejul aniversării Zilei internaționale a drepturilor omului, din 10 decembrie, Terry Davis, Secretarul General al CoE, a declarat într-un comunicat oficial că menținerea în detenție a lui Andrei Ivanțoc și Tudor Petrov-Popa "este o rușine și constituie o încălcare flagrantă a Convenției Europene pentru Drepturile Omului". Făcînd referire la decizia CEDO de acum doi ani în cauza Ilașcu și alții c. Rusiei și Moldovei, Terry Davis a mai subliniat că este inacceptabil că Rusia continuă să conteste validitatea hotărîrii în ansamblul său și să susțină că ea nu este în măsură să elibereze reclamanții. În condițiile în care obligațiile ce le revin statelor membre ale CoE de executare a hotărîrilor CEDO sînt necondiționate și nu se negociază, refuzul de a se supune deciziei Curții este de neiertat și pune în pericol mecanismul de control al Convenției, a mai arătat Davis.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis o nouă decizie de condamnare, în cauza "Nistas GMBH v.Moldova". Reclamantul, o societate germană, s-a plîns pe faptul că sentințele definitive pronunțate de instanțele judecătorești în favoarea sa au fost anulate în cadrul procedurilor de revizuire, la cererea procuraturii. În perioada 1997-2001 respectiva întreprindere închiriase către Î.S. "Calea Ferată a Moldovei" un anumit număr de vagoane, pentru care trebuia să i se achite plăți corespunzătoare. Începînd cu 2001 plățile au încetat a fi făcute, situație care a determinat adresarea în judecată, judecătoria economică și Curtea Supremă de justiție dînd inițial cîștig de cauză reclamantului. La adresarea procurorului general, în anul 2003 Plenul Curții Supreme de Justiție a anulat deciziile judecătorești anterioare și a diminuat sumele acordate drept recompensare reclamantului. Examinînd cauza, CEDO a constatat că o hotărîre în favoarea reclamantului a fost anulată de o instanță superioară prin procedură de revizuire, ceea ce a încălcat principiul de securitate juridică și dreptul de acces la o instanță, ceea ce contravine art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului. Curtea a constatat și încălcarea articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenție. În consecință, Guvernul Moldvei este obligat la plata a 60597 Euro pentru pagube materiale, 2000 Euro pentru pagube morale și 2400 Euro pentru costuri și cheltuieli de judecată.
Conform unui comunicat de presă al reprezentantului reclamantului, la 6 decembrie 2006 Guvernului Moldovei i-a fost comunicată plîngerea depusă de "Megadat.Com" S.R.L. la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, privind încălcarea dreptului la proprietate prin lipsirea ilegală de licență de activitate. Guvernului i se cere să răspundă dacă a avut loc o imixtiune în dreptul companiei la proprietate privată și dacă compania a supusă unui tratament discriminatoriu.
Republica Moldova - Uniunea Europeană
La 4 decembrie 2006, Comisia Europeană în contextul Politicii Europene de Vecinătate (PEV) a dat publicității două documente importante: Comunicarea din partea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind consolidarea PEV și Comunicarea din partea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind abordarea generală a participării țărilor partenere din PEV în cadrul agențiilor și programelor Comunitare. Prima Comunicare este însoțită de alte documente ale Comisiei precum: Evaluarea generală (a raporturilor în cadrul PEV dintre Uniunea Europeană (UE) și primele 7 state care au încheiat cu aceasta Planuri de acțiuni); Raportul privind progresul sectorial și Rapoartele de țară.
Comunicarea [
] privind consolidarea PEV punctează principalele evoluții din cadrul PEV, subliniază că PEV rămîne a fi distinctă de procesul de extindere a UE, prezintă principalele probleme și provocări în cadrul PEV și, pornind de la acestea, avansează propuneri menite să conducă la consolidarea PEV și la îmbunătățirea substanțială a impactului acestei politici. Evaluarea generală prezintă de o manieră sintetică progresele în implementarea Planurilor de acțiuni de către Ucraina, Moldova, Israel, Iordania, Autoritatea Palestiniană, Tunisia și Marocc, dar și acțiunile UE de sprijinire a procesului de implementare a acestor planuri. Raportul privind progresul sectorial se referă în contextul PEV la evoluțiile pe sectoare din cele 7 state menționate.
Un interes major pentru opinia publică din Moldova îl prezintă Raportul de țară privind Moldova în cadrul PEV. Documentul pune în lumină opinia Comisiei Europene față de felul în care Moldova a reușit să-și onoreze, în perioada februarie 2005 - noiembrie 2006, angajamentele asumate față de UE prin Planul de Acțiuni RM-UE. Din păcate, documentul nu face o evaluare exhaustivă a implementării Planului de Acțiuni de către Moldova și se oprește numai asupra principalelor progrese și probleme ale acestui proces. Printre progresele importante și moderate raportul menționează: managementul frontierei moldo-ucrainene; cooperarea cu instituțiile financiare internaționale; cooperarea cu UE în anumite probleme de politică externă; obținerea Sistemului Generalizat de Preferințe Plus al UE (GSP+); realizările în domeniul luptei cu crima organizată, inclusiv în cel al combaterii traficului de ființe umane; îmbunătățirea climatului investițional; aderarea Moldovei la Procesul de la Bologna; reformarea sectorului de cercetare, dezvoltare și inovare etc. Pe de altă parte, printre principalele probleme menționate se regăsesc: implementarea defectuoasă a strategiilor de reformă; lipsa unor priorități clare de acțiune; aspecte legate de funcționarea instituțiilor democratice; îngrădirea libertății mass-media; răspîndirea largă a corupției; imixtiunea Guvernului în sfera business-ului; situația neclară în legătură cu imunitatea parlamentară; respectarea insuficientă a drepturilor omului; independența limitată a sistemului judiciar etc. Raportul de țară privind Moldova în cadrul PEV mai informează că executivul UE a propus Consiliului sporirea asistenței financiare pentru Moldova, asistență care se dorește a fi orientată spre eficientizarea guvernării, încurajarea realizărilor democratice, promovarea reformelor regulatorii și spre reducerea sărăciei. Dacă sugestia Comisiei va fi acceptată, Moldova ar putea deveni al doilea recipient după Autoritatea Palestiniană în funcție de volumul asistenței financiare primite din partea UE. Comisia a propus, cu începere din 2007, sa fie introdus un regim flexibil de asistență pentru Moldova și cu o creștere graduală a alocațiilor financiare. Pentru perioada 2007-2010, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat (IEVP) din cadrul PEV, Moldovei îi este prevăzută alocarea a 210 mln de euro. De asemenea, o sumă suplimentară de 45 mln de euro, sub formă de granturi, este prevăzută pentru acoperirea balanței de plăți curente.
Autoritățile moldovene au primit cu o relativă satisfacție evaluarea Comisiei Europene. În rîndul observatorilor independenți sînt voci însă care, deși admit anumite progrese înregistrate de Moldova în implementarea Planului de Acțiuni RM-UE, arată că evaluarea generală a PEV de către Comisia Europeană o plasează pe Moldova sub nivelul performanțelor atinse în cadrul acestei politici de Ucraina, Iordania și Maroc.
În sfîrșit, cea de-a doua Comunicare a Comisiei, publicată pe 4 decembrie curent, propune două abordări distincte pentru participarea statelor din cadrul PEV în: (1) agențiile Comunitare și (2) programele UE.
Republica Moldova - România
Relațiile moldo-române din perioada de referință au fost marcate de tensiuni.
Ambasadorul României la Chișinău, Filip Teodorescu, a fost convocat pe 5 decembrie a.c. la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) al Moldovei în legătură cu "comportamentul sfidător față de Republica Moldova și autoritățile legitime ale țării" de care a dat dovadă Ion Caramitru, președintele Uniunii Teatrale din România (UNITER), aflat recent la Chișinău cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a Uniunii Teatrale din Moldova (UNITEM). Ambasadorului Teodorescu i s-a atras atenția asupra necesității respectării normelor diplomatice în cadrul evenimentelor în care este implicată Ambasada României.
În opinia observatorilor, autoritățile moldovene ar fi fost deranjate de un șir de afirmații pe care Ion Caramitru le-a făcut în cadrul unui interviu acordat ziarului Jurnal de Chișinău. Ion Caramitru a afirmat între altele în acest interviu: "E simptomatic că în niciuna dintre țările ex-sovietice nu a cîștigat alegerile chiar partidul comunist, acest lucru s-a întîmplat doar în Republica Moldova. Să sperăm că acesta e ultimul strigăt al ursului, care e pe cale de dispariție".
Solicitat de MEDIAFAX, Ion Caramitru a menționat că afirmațiile sale nu denotă un "comportament sfidător față de Republica Moldova", că sesizarea ambasadorului Teodorescu de MAEIE al Moldovei este "o săritură peste normalitate" și că Ambasadei României nu a avut nici o legătură cu prezența lui la Chișinău.
Drept răspuns simetric la gestul MAEIE de la Chișinău, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României a convocat ambasadorul moldovean în București, Lidia Guțu. Potrivit MEDIAFAX, în cadrul întrevederii "s-a arătat că demersul neobișnuit din punct de vedere diplomatic al MAEIE este considerat inadecvat situației, avînd în vedere că președintele UNITER este o persoană privată, liberă a-și exprima opiniile personale". De asemenea, partea româna a subliniat că punctele de vedere exprimate de președintele UNITER nu pot fi interpretate ca poziții oficiale ale României și că atașamentul declarat la comunitatea europeană de valori presupune și din partea Republicii Moldova respectarea dreptului la opinie.
În cursul întrevederii, partea română a solicitat și "clarificări cu privire la tonul unor declarații recente ale reprezentanților autorităților executive de la Chisinau, critice la adresa preocupărilor României de a participa la consolidarea opțiunii europene a Republicii Moldova". Solicitarea se referă la declarațiile Președintelui moldovean, Vladimir Voronin, publicate pe 1 decembrie de un portal de limbă rusă, prin care acesta acuză literalmente România de amestec în afacerile interne ale Republicii Moldova. Voronin mai arăta, de asemenea, în interviul său că "Moldova este în stare să-și asigure și integrarea europeană, și dezvoltarea democratică internă a statului, și sporirea nivelului vieții social-economice a oamenilor muncii [...] fără prietenii și avocații care ne sînt impuși de dincolo de Prut".
În pofida fricțiunilor apărute în relațiile bilaterale moldo-române, România și-a reconfirmat întreaga disponibilitate de a sprijini toate demersurile Chișinăului îndreptate spre apropierea de UE. În context, Mihai Razvan Ungureanu, ministrul român al Afacerilor Externe, arătînd că prezența Republicii Moldova în toate formatele de cooperare subregională din Balcani și în alte aranjamente de cooperare sud-est europeană se datorează exclusiv României, a subliniat totodată că autoritățile române vor continua să insiste, "indiferent ce zice un personaj sau altul de la Chisinau", ca Moldova să fie adusă în pachetul Balcanilor de Vest și să i se ofere astfel o perspectivă europeană.
Republica Moldova - Federația Rusia
Relațiile moldo-ruse au fost marcate în această perioadă de o anumită destindere. "Încălzirea" acestora este pusă pe seama înțelegerilor la care au ajuns președinții Vladimir Voronin și Vladimir Putin pe 8 august la Moscova și pe 28 noiembrie 2006 la Minsk. Reluarea circulației trenurilor pe ruta Chișinău-Moscova și posibila reluare, după scheme noi, a exportului de vinuri și de carne spre Federația Rusă sînt văzute laolaltă drept rezultate ale discuțiilor purtate anterior de către cei doi președinți.
Pe de altă parte, relațiile moldo-ruse rămîn pe vechile fixații în contextul soluționării diferendului transnistrean. În cadrul Consiliului Ministerial al OSCE de la Bruxelles, din 4-5 decembrie 2006, Rusia și-a reiterat poziția privind necesitatea reglementării politice a diferendului transnistrean pentru reluarea procesului de retragere a munițiilor și trupelor sale de pe teritoriul Republicii Moldova. Moldova, la rîndul ei, a chemat Rusia să-și îndeplinească neîntîrziat angajamentele cu privire la retragerea forțelor sale de pe teritoriul său și să demonstreze prin acest gest respectul pentru suveranitatea, independenta și neutralitatea sa constituțională.
Mai multe detalii despre raporturile moldo-ruse în contextul reglementării transnistrene și al dezbaterilor de la reuniunea anuală a OSCE de la Bruxelles găsiți în această ediție a jurnalului la compartimentul "Problema transnistreană".
Republica Moldova - SUA
Andrei Stratan, viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, a întreprins în perioada 13-15 decembrie a.c. o vizită oficială în SUA. În cadrul acestei vizite, Stratan a avut întîlniri cu înalți demnitari americani, printre cele mai importante fiind întrevederile cu Condoleezza Rice, Secretarul de Stat al SUA, și cu J.D. Crouch, adjunctul Consilierului pentru Securitate Națională.
În cadrul întrevederilor, șeful diplomației moldovene a mulțumit pentru sprijinul acordat de SUA în efortul Moldovei de reintegrare teritorială, dezvoltare economică, avansare pe calea democratizării și pentru poziția fermă a SUA în cadrul summit-ului NATO de la Riga și Consiliului Ministerial al OSCE de la Bruxelles privind necesitatea îndeplinirii de către Rusia a angajamentelor sale luate la Istanbul în 1999. Andrei Stratan a subliniat, de asemenea, necesitatea substituirii actualei operațiuni de pacificare din Zona de Securitate printr-o forță multinațională sub egida unei organizații internaționale.
Oficialii americani, la rîndul lor, au dat asigurări că SUA vor contribui la depășirea dificultăților care stau în calea dezvoltării Moldovei și vor continua eforturile sale orientate spre soluționarea problemei transnistrene.
În altă ordine de idei, Andrei Stratan a mai menționat importanța programului de asistență oferită Moldovei de către Corporația "Provocările Mileniului" din SUA. În context, se cere de remarcat că vizita diplomatului moldovean la Washington a coincis cu semnarea la Chișinău, la 15 decembrie, a Programul Preliminar al Corporației "Provocările Mileniului", în cadrul căruia Moldova va beneficia de asistență în valoare de 24,7 mln USD pentru susținerea reformelor anticorupție.
Moldova în lume
Grupul consultativ al donatorilor pentru Moldova
La 12 decembrie a.c., sub egida Băncii Mondiale și a Comisiei Europene, la Bruxelles a avut loc ședința Grupului consultativ al donatorilor pentru Republica Moldova. Aceasta este cea de a treia reuniune a Grupului, primele două avînd loc în 1995 și 1997. La ședință a participat o delegație de înalți oficiali moldoveni, condusă de prim-ministrul Vasile Tarlev, și reprezentanți ai unor importante organisme internaționale, precum Banca Mondială, FMI și Comisia Europeană.
În cadrul reuniunii a fost evaluată implementarea reformelor structurale prevăzute în SCERS și Planul de Acțiuni RM-UE și s-a decis acordarea unui sprijin financiar comun pentru Moldova în valoare de 1,2 mlrd USD. Această sumă, care depășește volumul asistenței financiare primite de Moldova din 1991 încoace, se va acorda pe parcursul a trei ani de zile pentru susținerea și promovarea reformelor structurale. Se prevede că 50 la sută din sumă le vor constitui creditele nerambursabile, iar restul - creditele pe termen lung cu o rată a dobînzii de pînă la 1,5% anual. De asemenea, se prevede că 25% din întreaga sumă vor fi utilizate pentru suport bugetar și al balanței de plăți.
La întoarcerea în țară, prim-ministrul moldovean a menționat că asistența financiară obținută va fi direcționată spre: implementarea reformelor din sistemul judiciar; realizarea reformei administrației publice; sfera educațională; a sănătății; infrastructurii; crearea locurilor noi de muncă; dezvoltarea sectorului agricol; oferirea unor credite pe termen lung cu o rată mică a dobînzii etc.
Percepția corupției în lume
Într-un raport publicat recent, organizația americană Gallup plasează Republica Moldova pe locul 88 din totalul celor 101 de țări incluse în clasamentul cu privire la perceperea fenomenului corupției în organele statale și structurile business-ului.
Potrivit acestui document, Moldova, apreciată cu 89 din 100 de puncte după nivelul corupției în anul 2006, se află la egalitate cu Letonia, fiind depășită de Federația Rusă și Ucraina, care au ocupat locul 93 cu 90 de puncte, și de Lituania, care a ocupat ultimul loc în acest clasament, acumulînd 94 de puncte. Țările cu cel mai scăzut nivel al corupției sînt Finlanda (12 puncte), Noua Zeelandă (21 de puncte), Singapore (22 de puncte) și Arabia Saudită (25 de puncte). Printre țările post sovietice, un nivel mai scăzut al corupției îl înregistrează Uzbekistanul care a ocupat locul 18 (54 de puncte), Belarus - locul 26 (63 de puncte) și Georgia - locul 31 (68 de puncte).
Pentru comparație, raportul "Transparency International-Moldova", publicat pentru anul 2006, arată că Moldova ocupă locul 81 din 163 de țări incluse în clasamentul referitor la perceperea fenomenului corupției în domeniul public.
Studii, analize, comentarii
PIB-ul crește, însă cetățeanul nu-l prea simte!!!???
Iurie Gotișan, 15 decembrie 2006
PIB-ul a crescut!!! Săptămîna trecută statistica oficială a dat publicității o notă informativă în care se arată că acest "personaj" PIB, care era în măsură să asigure moldovenilor multe din cele ce-și doreau, a crescut cu 4,6% în perioada ianuarie-septembrie | »»» |
|
|
|