versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Anul politic 2006
Alegerile din Găgăuzia – un nou început sau deja vu?, Igor Boţan
Dilema creşterii economice, Iurie Gotişan
Implicaţiile aderării României la UE asupra relaţiilor bilaterale moldo-române, Monica Sitaru

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Numiri

Parlamentul a numit membrii Consiliului de observatori al IPNA Compania "Teleradio-Moldova", pentru fiecare candidat selectat de Comisia parlamentară de profil votînd cel puţin 3/5 din numărul deputaţilor aleşi. Au fost desemnaţi: Ludmila Barbus (pe 3 ani); Alexandru Burean (2 ani); Viorel Cibotaru (2 ani); Veaceslav Ioniţă (2 ani); Anatol Dubrovschi (3 ani); Boris Focşa (4 ani); Victoria Musteaţă (3 ani); Igor Munteanu (4 ani); Mariana Şlopac (4 ani). Consiliul de Observatori are şi următoarele atribuţii: – aprobă statutul Companiei; – evaluează performanţa companiei şi a conducerii ei; – confirmă în funcţie, în bază de concurs, preşedintele companiei, directorul radiodifuziunii şi directorul televiziunii etc.

1.2. Acte legislative

• Pachetul de legi privind reforma administraţiei publice locale: Legea privind descentralizarea administrativă; Legea privind administraţia publică locală (a înglobat şi prevederile referitoare la primăriile şi consiliile de sector al mun.Chişinău, aparatul consiliului municipal); Legea privind modificarea actelor legislative privind finanţele publice locale; Legea privind dezvoltarea regională. Documentele derivă din Planul calendaristic de realizare a angajamentelor faţă de Consiliul Europei, spicherul Parlamentului declarînd că prin adoptarea respectivelor acte legislative, angajamentele la capitolul "reformă şi autonomie locală" sînt realizate deplin.

• Legea privind securitatea generală a produselor. Legea stabileşte cadrul legal general pentru asigurarea securităţii produselor plasate pe piaţa Moldovei şi se aplică în măsura în care nu există reglementări tehnice referitor la securitatea produselor respective.

• Legea privind activitatea de reglementare tehnică. Sînt definite bazele juridice ale activităţii de reglementare tehnică, cu scopul înlăturării barierelor tehnice în calea comerţului. Legea stabileşte cerinţele generale privind conţinutul, modul de reglementare, cerinţele privind supravegherea şi protecţia pieţei interne de produsele periculoase, falsificate şi neconforme cerinţelor prescrise şi/sau declarate. Activitatea de reglementare tehnică constituie prerogativa statului.

• Legea cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat. Documentul defineşte datoria publică, reglementează raportarea acesteia, stabileşte scopul, modul de contractare, debursare, rambursare, înregistrare şi administrare a datoriei de stat, de acordare a garanţiilor de stat şi de recreditare din mijloace obţinute din împrumuturi de stat.

• Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule. Documentul reglementează relaţiile juridice între asigurători, asiguraţi şi persoanele fizice şi juridice, care derivă din contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto pentru pagubele produse de autovehicule, precum şi modul de realizare a acestui tip de asigurare.

• Legea cu privire la asigurări. Documentul reglementează organizarea şi funcţionarea societăţilor de asigurare, de asigurare-reasigurare şi de reasigurare, precum şi activitatea intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de supraveghere, supravegherea activităţii asigurătorilor şi reasiguratorilor care îşi desfăşoară activitatea în Republica Moldova sau în afara teritoriului ei, supravegherea activităţii intermediarilor în asigurări şi în reasigurări, a altor activităţi aferente acestora.

• Legea pentru completarea Legii privind abolirea regimului de vize pentru cetăţenii unor state. Parlamentul a decis includerea în categoria persoanelor care pot intra în Republica Moldova fără vize pe cetăţenii Regatului Norvegiei şi ai Republicii Islanda.

• Legea pentru modificarea şi completarea Regulamentului Parlamentului. Documentul a introdus multiple modificări declarate necesare pentru îmbunătăţirea activităţii legislative şi a organelor de lucru ale Parlamentului. Legea a fost adoptată cu votul fracţiunii majoritare, a fracţiunii PPCD şi PDM. Fracţiunea AMN, grupurile deputaţilor PSL şi PDS, precum şi deputaţii neafiliaţi au boicotat şedinţa respectivă a Parlamentului, apreciind proiectul şi amendamentele propuse ca fiind nedemocratice, abuzive şi limitative, că nu iau în consideraţie amendamentele şi drepturile deputaţilor de opoziţie, ale celor neafiliaţi la fracţiuni parlamentare. Fracţiunea AMN a mai declarat că va contesta legea adoptată în Curtea Constituţională.

• Legea pentru ratificarea Acordului-cadru între Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Comunităţilor Europene privind asistenţa externă. Ministerul Economiei şi Comerţului urmează să întreprindă măsurile necesare pentru realizarea prevederilor Acordului în cauză.

• Legea cu privire la anularea unor datorii istorice incluse în obiectul acordului-memorandum, ale unor întreprinderi care implementează planurile de restructurare. Se scutesc de achitarea soldului penalităţilor istorice şi sancţiunilor financiare în mărime de 100% (conform situaţiei de la 1 ianuarie 2006), calculate şi nevirate în bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, incluse în obiectul acordurilor-memorandum, încheiate cu Consiliul Creditorilor, întreprinderile care îşi onorează obligaţiunile asumate şi implementează planurile de restructurare (în total 16 întreprinderi, penalităţile şi sancţiunile numărînd peste 40 milioane lei şi peste 6 milioane dolari SUA).

• Legi pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar: Legea fost completată cu prevederi conform cărora:
  • este prelungit termenul la care urmau să intre în vigoare majorările salariale (pînă la 1 decembrie 2007, 1 ianuarie 2008, 1 ianuarie 2010); sînt anulate anumite plăţi suplimentare pentru funcţionarii publici (pentru utilizarea unor limbi străine); se introduc remunerări suplimentare (30% din salariul de bază) pentru funcţionarii publici ai localităţilor din partea stîngă a Nistrului, aflate sub jurisdicţia Republicii Moldova. Decizia de amînare a majorării salariilor a fost criticată de opoziţia parlamentară, care a apreciat neconcludente argumentele Guvernului despre insuficienţa de resurse financiare în bugetul anului 2007, în condiţiile cînd salariile nu acoperă coşul de consum, iar numai la finele anului 2006 guvernarea a alocat circa 350 milioane de lei pentru Banca Naţională şi o întreprindere de stat. În replică, reprezentanţii majorităţii parlamentare au afirmat că vor solicita Guvernului să întreprindă măsuri pentru identificarea mijloacelor financiare suplimentare în procesul de executare a bugetului de stat pentru anul viitor;
  • au fost introduse indemnizaţii lunare de 200 lei pentru personalităţile marcante, deţinătoare ale titlurilor "al poporului", "maestru în artă". Deţinătorii titlurilor "Om emerit", "Meşter-faur" şi "Maestru al literaturii" vor primi indemnizaţii lunare de 100 lei.

• Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice. Se introduc prevederi referitoare la: – evidenţa cantităţii producţiei fabricate şi concentraţiei alcoolului prin sistem de măsurare, înregistrare şi control cu memorie fiscală, legalizat, verificat metrologic, conform cerinţelor prescrise în actele şi documentele normative; – stocarea şi livrarea producţiei alcoolice în vrac pe piaţa internă şi externă în exclusivitate de către producătorii de producţie alcoolică; reglementarea exportului în vrac de vin materie primă şi a vinului de struguri de către Guvern; stabilirea unor restricţii la comercializarea cu amănuntul a producţiei alcoolice etc.

• Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2007. Preţul poliţei va creşte cu circa 400 de lei comparativ cu anul 2006, iar statul va suporta şi primele de asigurare medicală obligatorie pentru persoanele care îngrijesc la domiciliu un copil invalid cu severitatea I în vârstă de pînă la 16 ani, şi pentru mamele cu şapte şi mai mulţi copii.

• Hotărîrea cu privire la statutul, structura, devizul de cheltuieli şi cuantumul salariului funcţiei membrilor şi colaboratorilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Este aprobat Regulamentul cu privire la procedura şi condiţiile de eliberare a licenţelor de emisie şi a autorizaţiilor de retransmisie, bugetul CCA pentru anul 2007 (circa 2 milioane de lei), statul de personal al aparatului Consiliului etc.

• Legea pentru modificarea Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne. Se prevede indexarea pensiilor anual, la 1 aprilie, în dependenţă de creştere indicelui preţurilor de consum pentru anul precedent. Implementarea legii în anul 2007 va costa circa 42 milioane lei.

• Hotărîrea Parlamentului privind aprobarea Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei pe anii 2007–2009. Planul cuprinde secţiuni referitoare la: – perfecţionarea cadrului legislativ şi asigurarea aplicării prevederilor legislaţiei; – prevenirea corupţiei în instituţiile publice şi sectorul privat; intensificarea cooperării instituţiilor publice cu societatea civilă; – extinderea colaborării internaţionale.

• Proiectul legii privind partidele politice. Proiectul a fost iniţiat de reprezentanţii fracţiunii majoritare şi ai PPCD, fiind promovat în procedură de urgenţă, fără dezbateri publice şi specializate prealabile, urgenţa fiind motivată prin necesitatea implementării Planului Calendaristic de realizare a angajamentelor şi recomandărilor faţă de Consiliul Europei. Novaţia esenţială a documentului vizează finanţarea partidelor de la bugetul de stat, în dependenţă de performanţele electorale. Deputaţii fracţiunilor AMN, PDM, grupurile PSL şi PDS, deputaţii neafiliaţi, au apreciat critic respectivul document, atenţionînd asupra imperfecţiunii prevederilor propuse, a neconcordanţelor cu normele constituţionale, practicile şi recomandările internaţionale. Autorii documentului nu s-au expus asupra oportunităţii promovării unui nou proiect, în condiţiile cînd anterior Parlamentul a adoptat în prima lectură o nouă lege complexă privind partidele şi alte organizaţii social-politice, promovată de Guvern (Hotărîrea Guvernului nr.780 din 2.09.2000) şi tot Guvernul a elaborat recent o lege specială despre finanţarea partidelor şi campaniilor electorale. În acelaşi timp, autorii noului proiect afirmă că novaţiile incluse au menirea de a spori transparenţa partidelor, responsabilitatea acestora, susţinerea financiară de la de bugetul public. Documentul va fi expediat pentru expertizare la Consiliul Europei, urmînd a fi examinat în lectură finală doar după primirea respectivei opinii a experţilor CE.

• Proiectul legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Se propune reglementarea raporturilor legate de administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice din sectorul nebugetar al economiei naţionale (dobîndirea, exercitarea, modificarea şi încetarea dreptului de proprietate a statului şi/sau a unităţilor administrativ-teritoriale); deetatizarea proprietăţii publice va include transmiterea patrimoniului public în proprietate privată (privatizare), precum şi transmiterea serviciilor publice în concesiune, în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale etc. Sub incidenţa legii va cădea patrimoniul proprietate publică, cu excepţia finanţelor publice, patrimoniului instituţiilor publice, terenurilor agricole şi a locuinţelor.

1.3. Bilanţurile activităţii

Totaluri făcute de fracţiunile parlamentare

Eugenia Ostapciuc, preşedintele fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, a declarat că Parlamentul a adoptat un şir de acte legislative de importanţă majoră, remarcînd aparte Legea Bugetului de stat pentru anul 2007. Ostapciuc a recunsocut că deputaţii au aprobat şi unele acte legislative cu un "oarecare impact negativ asupra unor categorii de populaţie", dar implementarea acestora va conduce pe viitor la îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor.

Liderul AMN Serafim Urechean a remarcat în discursul său că alte forţe parlamentare de opoziţie evită critica guvernării, iar Preşedintele ţării a refuzat participarea la şedinţa plenară festivă. Urechean consideră că tendinţele salvatoare înregistrate la finele anului se datorează nu atît eforturilor Guvernării, cît cetăţenilor ţării, precum şi partenerilor externi, organismelor internaţionale care susţin Republica Moldova.

Valentina Buliga, reprezentant al fracţiunii parlamentare a Partidului Democrat din Moldova, a apreciat activitatea legislativului ca fiind una productivă, cu toate că, uneori, opoziţia nu este auzită de majoritate. PDM va pleda pentru abordare constructivă a problemelor din relaţiile putere-opoziţie, apreciind ca ineficiente măsurile de boicotare sau critică dură.

Iurie Roşca, preşedintele PPCD, a remarcat în discursul său principalele două realizări: stabilitatea politică şi parteneriatul dintre Putere şi Opoziţie. PPCD a înţeles şi mai bine, că toate dificultăţile de ordin economic şi social trebuie abordate constructiv, pentru ca să-şi găsească soluţii practice şi durabile. Roşca a menţionat că este pentru prima dată în 15 ani de independenţă cînd Puterea şi Opoziţia au votat solidar Legea Bugetului de stat, care a inclus majoritatea propunerilor şi amendamentelor PPCD. A mai fost remarcată şi colaborarea în implementarea Codului audiovizualului, modificarea legislaţiei din domeniul autonomiei locale, perfecţionarea Regulamentului Parlamentului, adoptarea în prima lectură a unei noi legi despre partidele politice. PPCD mai afirmă că sprijinul financiar considerabil acordat de instituţiile şi statele donatoare se constituie o reuşită a politicii interne şi externe, este determinat de "atmosfera de conlucrare şi stabilitate politică datorată parteneriatului dintre Putere şi Opoziţie".

Totalurile făcute de spicher

Marian Lupu a relevat în discursul rostit parametrii cantitativi: în cadrul celor 27 şedinţe plenare din sesiunea de toamnă au fost adoptate 168 de acte legislative, dintre care 22 legi noi). Printre documentele mai importante sînt enunţate: – Legea Bugetului de stat pentru anul 2007; – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007; – Legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2007; – Legea cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat; – Legea privind activitatea de reglementare tehnică; – Legea privind securitatea generală a produselor.

La capitolul realizarea Programului calendaristic de acţiuni legislative, ce derivă din obligaţiunile ţării de membru al Consiliului Europei, au fost înscrise modificări vizînd reforma judiciară (adoptarea Legii privind statutul ofiţerului de urmărire penală şi a Legii cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală), consolidarea autonomiei locale (pachetul conţinînd Legea cu privire la descentralizarea administrativă; Legea administraţiei publice locale în redacţie nouă şi Legea pentru modificarea Legii finanţelor publice locale, Legea privind dezvoltarea regională), modificările şi completările în Regulamentul Parlamentului, adoptarea în prima lectură a Legii cu privire la partidele politice. Pe parcursul anului, Programul legislativ a fost îndeplinit parţial, din cauza că Guvernul nu a prezentat un şir de proiecte incluse în program, situaţie care provoacă îngrijoarea deputaţilor şi necesită o abordare mai serioasă, mai ales sub aspectul armonizării leislaţiei cu Acquis-ul comunitar.

Preşedintele Parlamentului consideră că pe viitor trebuie să se acorde o atenţie mai mare exercitării funcţiei de control parlamentar, în acest sens fiind necesare noi instrumente. La capitolul perspectivelor, este enunţată demararea unor proiecte de analiză a impactului socio-economic al legislaţiei, diagnosticarea aplicabilităţii acesteia.

Guvern

2.1. Numiri. Remanieri

Valeriu Ţurcanu a fost eliberat din funcţia de viceministru al Culturii şi turismului, în legătură cu suprimarea respectivei funcţii din cadrul ministerului.

Valeriu Grumeza a fost eliberat din funcţia de şef al Oficiului Teritorial Bălţi al Ministerului Administraţiei Publice Locale.

2.2. Hotărîri

• Hotărîrea cu privire la procesul de elaborare, implementare, monitorizare şi evaluare a Planului Naţional de Dezvoltare (PND) al Republicii Moldova pe anii 2008–2011. Este aprobat un plan de acţiuni pentru elaborare, se stabileşte un cadru instituţional pentru elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea Planului (Comitet interministerial, Ministerul Economiei şi Comerţului, alte ministere şi autorităţi centrale, Consiliu pentru participare). Ministerul Finanţelor urmează să planifice cheltuielile pe termen mediu în corespundere cu priorităţile de finanţare ale PND, iar Ministerul Administraţiei Publice Locale va asigura participarea autorităţilor locale în procesul de elaborare şi implementare a PND.

• Hotărîrea cu privire la regulile de elaborare şi cerinţele unificate faţă de documentele de politici. Documentul este elaborat în conformitate cu Strategia de reformă a administraţiei publice centrale, în scopul perfecţionării procesului decizional.

• Hotărîrea pentru aprobarea Regulamentului privind activitatea coordonatorului în domeniul drepturilor omului. Documentul a fost elaborat în conformitate cu prevederile Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului, după consultare cu instituţiile publice şi organizaţiile neguvernamentale specializate în domeniu.

• Hotărîrea cu privire la marcarea producţiei alcoolice. În scopul intensificării controlului asupra calităţii producţiei alcoolice, este aprobat regulamentul privind modalitatea de marcare a producţiei alcoolice supuse accizelor cu timbru de acciz şi marcă comercială de stat; Regulamentul privind marcarea cu marcă comercială de stat a producţiei alcoolice destinate exportului. Începînd cu 1 ianuarie 2007 se interzice exportul de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a producţiei alcoolice ce nu este marcată cu marca comercială de stat.

• Hotărîrea pentru aprobarea Acordului între Guvernul Moldovei şi Guvernul României privind călătoriile reciproce ale cetăţenilor. Acordul va fi prezentat spre informare Parlamentului, dar hotărîrea de aprobare nu conţine nici o referinţă expresă despre publicarea respectivului document şi informarea cetăţenilor asupra conţinutului său.

• Hotărîrea pentru aprobarea Programului unic al asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2007. Potrivit Ministerului Sănătăţii lista serviciilor medicale va fi extinsă cu 25 la sută faţă de cele din anul trecut. Astfel, a fost mărit numărul medicamentelor compensate pentru bolile sistemului digestiv şi cardiac. S-au majorat sursele financiare pentru pacienţii spitalizaţi şi pentru serviciile de ambulator. Prima de asigurare medicală obligatorie pentru anul viitor va constitui 1209 lei, pentru persoanele neangajate, iar pentru cei care lucrează va constitui 2,5% din salariul lunar.

• Hotărîrea pentru aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la funcţionarea căminelor studenţeşti. Documentul prevede amenajarea în cămine a sălilor de lectură, de computere şi de agrement; respectarea normelor sanitare de cazare (minimum şase metri pătraţi pentru fiecare persoană); semnarea între beneficiarul de loc în cămin şi instituţia de învăţămînt a contractului de chirie în care să fie stipulate drepturile şi obligaţiile fiecăruia.

• Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:
  • privind răspunderea ministerială;
  • privind activitatea sanitară veterinară;
  • pentru modificarea şi completarea Codului penal (sancţionare pentru exploatarea copiilor).

• Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare. Ziarelor "Moldova Suverană" şi "Nezavisimaia Moldova" le-au fost alocate ajutoare materiale de respectiv, 376839 şi 81326 lei, pentru achitarea datoriilor faţă de editura "Universul"^[1].

• Hotărîre privind obligarea procurării antibioticelor de la întreprinderea "Farmaco". Executivul a obligat instituţiile medico-sanitare publice să cumpere preparatele antibiotice în exclusivitate de la întreprinderea Farmaco, iar agenţia de stat specializată în achiziţii publice urmează să monitorizeze semnarea contractelor de achiziţie doar cu respectivul agent economic. Deşi preţurile de vînzare a respectivelor produse sînt mai mari comparativ cu ale unor producători străini, Guvernul consideră că decizia respectivă va contribui la dezvoltarea industriei farmaceutice moldoveneşti şi va asigura garanţii de securitate necesare.

• Dispoziţie privind aplicarea de sancţiuni responsabililor din domeniul sănătăţii. Ministrul este atenţionat pentru controlul ineficient al licitaţiilor publice organizate de către instituţiile subordonate în vederea procurării dispozitivelor medicale. Ministerului i se solicită aplicarea sancţiunilor disciplinare persoanelor vinovate de nerespectarea legislaţiei la organizarea licitaţiilor publice pentru necesităţile Spitalului Clinic Republican, ceea ce a condus la suspendarea licitaţiei.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Rezultatele implementării Programului de activitate a Guvernului

Conform Raportului generalizat, principalele componente ale Programului de activitate a Guvernului pe anii 2005–2009 "Modernizarea ţării – bunăstarea poporului" au fost: Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS), Planul de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană şi Programul Naţional "Satul Moldovenesc". Documentul de totalizare pentru anul 2006 constată că dezvoltarea economiei naţionale a fost afectată de impactul negativ al factorilor externi, care au afectat indicatorii macroeconomici şi sectoare economice. Evoluţiile din 2006 denotă existenţa unor probleme în dezvoltarea economiei naţionale, care pot influenţa negativ asupra evoluţiei acesteia şi în continuare:

• majorarea preţurilor la gaze şi barierele create la exportul pe pieţele tradiţionale a producţiei agricole şi, în special, a celei vinicole;
• s-a evidenţiat dependenţa economiei naţionale de factorii externi;
• importurile de mărfuri au crescut, în timp ce exporturile s-au diminuat;
• a scăzut volumul producţiei industriale etc.

Creşterea nivelului disciplinei

Participînd la ultima şedinţă a Guvernului din anul 2006, Preşedintele Republicii Moldova a declarat că disciplina în cadrul executivului s-a îmbunătăţit considerabil în ultimii ani. Vladimir Voronin a apreciat că în pofida situaţiei complicate din 2006, s-a reuşit menţinerea principiilor de dezvoltare ale Moldovei, planurile şi programele naţionale au fost realizate, motiv pentru care şeful statului este satisfăcut de activitatea Guvernului. La capitolul neajunsuri, Voronin a indicat procesul de realizare a Planului de acţiuni UE-RM şi problema transnistreană.

O nouă şedinţă la tema sistemului de transportare a pasagerilor

La o şedinţă de lucru prezidată de Prim-ministru organele de resort au fost atenţionate asupra necesităţii modernizării, reparări şi includerii în sistem unic de deservire a tuturor gărilor auto. Vasile Tarlev a pus accentul pe necesitatea efectuării unui control total tehnic al autocarelor, instruirii la nivel înalt a şoferilor, asigurarea transparenţei în sistem, în special privind evidenţa circulaţiei banilor. Şeful executivului a cerut efectuarea unei analize în domeniul creării preţurilor pentru serviciile de transportare a mărfurilor şi pasagerilor, pentru formularea unor propuneri de redresare a situaţiei în domeniu.

Implementarea programelor sociale

La şedinţa convocată cu participarea factorilor responsabili din sfera socială şi sănătate a fost analizat mersul implementării Programului de asigurare gratuită a pensionarilor şi invalizilor cu ochelari, care a demarat şi se desfăşoară conform graficului stabilit.

Programul de asigurare gratuită cu aparate auditive a persoanelor cu deficienţe de auz a demarat recent şi a fost deja petrecută licitaţia de procurare a primelor 1,5 mii de aparate, care vor fi transmise beneficiarilor la începutul anului 2007 (necesităţile sunt de peste 2,5 mii aparate).

Pentru asigurarea persoanelor din păturile social-vulnerabile cu cărbune la preţuri accesibile din rezervele de stat au fost eliberate primele 600 tone de cărbune.

Producerea în serie a dispozitivelor inventate de savanţii moldoveni

Primul-ministru a emis o dispoziţie privind crearea unui grup de lucru care va elabora un mecanism eficient pentru certificarea, producerea în serie şi comercializarea dispozitivelor inventate de oamenii de ştiinţă din Moldova. Decizia a fost luată după ce premierul a vizitat Institutul de Inginerie Electronică şi tehnologii Industriale din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Vasile Tarlev doreşte sporirea eficienţei utilizării elaborărilor ştiinţifice, includerea acestora în circuitul economic fiind considerată de către Guvern drept una din direcţiile-cheie ale creşterii economice.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Şeful statului a emis decrete despre numirea în funcţie a unor preşedinţi şi vicepreşedinţi de instanţe judecătoreşti, a unor judecători (care au susţinut concursul de admitere în magistratură, pînă la atingerea plafonului de vîrstă, în funcţia de judecător de instrucţie). În acest fel, au fost ocupate 9 funcţii de judecători care anterior erau vacante.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Conferinţa anuală de presă

În cuvîntul său introductiv de la Conferinţa de presă din 20 decembrie 2006, Vladimir Voronin a făcut bilanţul unor probleme pe care le-a întitulat "de politică generală": integrarea europeană; neutralitatea şi relaţiile cu alte state. Şeful statului a reproşat reprezentanţilor mass-media că au scris despre scenarii sumbre privind viitorul Moldovei, că nu simpatizează guvernării şi nu susţin informaţional eforturile autorităţilor. Cu referire la problemele politice, Voronin a menţionat că:

• nu este mulţumit de mersul procesului "numit integrare europeană", fapt pentru care arată "cartonaş roşu" Guvernului;
• poziţia Puterii în problema neutralităţii Moldovei rămîne neschimbată, calea Moldovei spre Europa este calea unei ţări neutre;
• dialogul din relaţiile cu Rusia se deosebeşte în mod principial de tot ce a fost mai înainte, dar această ţară va rămîne partenerul strategic al Moldovei. Abordarea în cadrul acestor relaţii a soluţionării problemei transnistrene va continua "în mod profesionist";
• în relaţiile cu România, autorităţile de la Chişinău nu doresc să se vorbească despre un parteneriat privilegiat, relaţii fraterne, ci despre colaborare cu o ţară membră a UE;
• investiţiile în Republica Moldova vor fi acceptate numai după o studiere serioasă a provenienţei şi calităţii acestora, iar privatizările se vor efectua numai la preţuri înalte, cu avantaje clare pentru stat;
• este dispus să accepte o anchetă naţională sau internaţională privind proprietăţile familiei sale, dar cu condiţia că toţi cei care l-au acuzat de fraude vor demisiona în cazul că acuzaţiile nu se vor confirma;
• alegerile recente din Găgăuzia s-au desfăşurat în mod democratic, cu respectarea rigorilor naţionale şi internaţionale în domeniu, iar colaborarea cu Guvernatorul nou ales va trebui să confirme stabilitatea politică în regiune, dezvoltarea autonomiei în acelaşi context cu întreaga ţară;
• Preşedinţia păstrează neutralitate în cazul conflictului "Antena C" şi Euro TV", iar dacă se atestă încălcări în respectivul proces, culpabilii trebuie să fie sancţionaţi conform legislaţiei.

Şedinţă în problema realizării Planului de acţiuni UE-RM

A doua zi după declararea "cartonaşului roşu" pentru insuccesele Guvernului în problema integrării europene, Preşedintele Republicii Moldova a prezidat o şedinţă la tema realizării Planului de Acţiuni UE-RM, la care au participat conducătorilor autorităţilor administraţiei publice centrale, responsabili de implementarea documentului. Guvernul a fost criticat dur pentru coordonarea ineficientă la nivel naţional a activităţilor întreprinse în procesul de implementare a Planului de Acţiuni, pentru conlucrarea insuficientă între toate structurile executive în vederea armonizării eforturilor de integrare. În mod special, şeful statului s-a declarat nemulţumit de mersul îndeplinirii angajamentelor asumate de Republica Moldova la capitolul reforma justiţiei şi a procuraturii, subliniind necesitatea instituirii "unui control parlamentar strict asupra procesului de reformă în domeniu". Vladimir Voronin s-a referit şi la oportunitatea stabilirii unui mecanism concret de prezentare instituţiilor europene a poziţiei oficiale a Republicii Moldova pe anumite subiecte, bazat pe o cooperare strînsă între toate ministerele şi departamentele implicate în elaborarea acesteia. S-a indicat aparte asupra necesităţii stabilirii unui mecanism naţional unic, cu competenţe bine determinate ale instituţiilor responsabile, care ar consolida capacitatea de absorbţie a asistenţei financiare oferite de UE, fondurile urmînd a fi direcţionate în domeniile prioritare şi gestionate eficient. Preşedintele ţării a conchis că nu va tolera manifestarea unor atitudini iresponsabile în realizarea Planului de Acţiuni UE- RM, document de importanţă strategică, fundamentală pentru viitorul statului nostru şi că rămîne în aşteptarea unor acţiuni imediate şi ferme din partea conducătorilor administraţiei publice centrale, care trebuie să se soldeze cu rezultate evidente în cel mai scurt timp.

Preocupări pentru exploatarea subsolului

La şedinţa Consiliului Suprem de Securitate, convocată la iniţiativa şefului statului, a fost examinată problematica asigurării legalităţii, securităţii ecologice şi economice în domeniul exploatării subsolului. Preşedintele Moldovei şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu situaţia alarmantă creată în domeniul dat, creată ca rezultat al lipsei controlului adecvat din partea statului. Vladimir Voronin a relevat că subsolurile în Republica Moldova sînt exploatate şi gestionate extrem de ineficient şi că acest domeniu de activitate s-a transformat într-o sferă nespus de profitabilă în care prevalează interese tenebre şi criminale. Au fost criticate dur practicile existente în prezent, potrivit cărora agenţii economici, antrenaţi în activităţile de exploatare a substanţelor minerale, absolut nejustificat stabilesc preţurile la resursele naturale extrase, în timp ce suma încasărilor în bugetul statului pentru activitatea în domeniu este simbolică sau obligaţiunea achitării acestor taxe este ignorată. Preşedintele Moldovei a opinat că stabilirea unor reglementări stricte din partea statului în domeniul exploatării zăcămintelor minerale ar putea şi ar trebui să conducă la normalizarea preţurilor la materialele de construcţie şi, implicit, a preţurilor la locuinţe. Statului îi revine prerogativa stabilirii condiţiilor utilizării şi administrării bunurilor subsolului, inclusiv a politicii preţurilor la substanţele minerale utile. De la factorii responsabili s-a cerut efectuarea unui complex de măsuri menite să asigure un control strict asupra administrării şi exploatării subsolurilor ţării, în vederea neadmiterii pe viitor a prejudicierii grave a intereselor statului şi ale cetăţenilor.

Politici economice

1. Inflaţie şi preţuri

Preţurile vor atinge un maxim sezonier…

Este puţin probabil ca în luna decembrie 2006 rata inflaţiei să fie mai mică de 1,5%, ca rezultat pentru sfîrşitul anului ne putem aştepta la o rată a inflaţiei de peste 14%. Creşterea va fi pe seama, în particular, majorării preţurilor la produsele alimentare, care va fi generată bineînţeles şi de euforia sărbătorilor de iarnă. Cu certitudine că pentru cetăţeanul de rînd inflaţia va însemna o devalorizare salariului, pensiei, a economiilor deţinute la bănci, precum şi a altor venituri.

Unde este mai raţional să cumpărăm fructe şi legume în această perioadă?
(Preţurile medii, fixate în Lei)

Denumirea         Supermarket   Piaţa centrală   Piaţa angro
Cartofi           8             3.5-4            3
Roşii             23            18-20            16-18
Castraveţi        20            14               12
Chiper dulce      40            33               25
Usturoi           25            20               16-17
Ceapă             9             5-6              4
Varză             8             3-4              2
Sfeclă            4             3                2
Morcov            4-5           3.5              2
Dovlecei          30            26               23 
Vinete            34            30               25
Curmale           30            22               17
Portocale         25            16               12-13 
Mandarine         21            15               12
Kiwi              35            25               22-24 
Banane            22            15-16            12
Lămîi             18            14               11
Granate           36            25-28            22-25

Sursa: Estimările noastre

2. Sectorul real

Trebuie să se bată alarma în industrie…

La acest sfîrşit de an Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC) a făcut nişte prognoze pentru anul 2007. Acesta prevede o creştere economică de 4% şi o rată a inflaţiei de 10%. În cele nouă luni ale anului PIB-ul a crescut cu 4,6%, iar pentru 12 luni ale a.c., MEC estimează ca acesta să crească cu cca 4%.

Potrvit rezultatelor generalizate privind implementarea în anul 2006 a Programului de activitate a Guvernului "Modernizarea ţării – bunăstarea poporului", indicele volumului producţiei industriale faţă de ianuarie-noiembrie 2005 a constituit circa 92,9%, adică a suferit o diminuare cu 7,1% faţă de periada similară a anului trecut. Scăderea volumului producţiei industriale în perioada de raport, comparativ cu ianuarie-noiembrie 2005, a fost cauzată de reducerea volumului producţiei de către întreprinderile care fabrică vin, băuturi alcoolice distilate, produse din tutun, sticlă şi articole din sticlă, hîrtie şi carton.



Sursa: BNM, BNS şi calculele noastre

3. Sistemul financiar-bancar

Băncile continuă să crească constant…

Potrivit statisticii BNM în cele 10 luni ale a.c. capitalul de gradul I în sistemul bancar a sporit cu 22,2% şi a atins valoarea de ńńa 3,45 milioane lei (265,4 milioane USD). Totodată, în aceeaşi perioadă cota investiţiilor străine în capitalul băncilor a constituit 55,2% şi s-a majorat, comparativ cu finele anului 2005, cu 4,6 p.p. urmare a sporirii capitalului social din contul investiţiilor acţionarilor nerezidenţi. În acelaşi timp, în ianuarie-octombrie 2006, activele totale ale sistemului bancar au sporit pînă la cca 21,7 miliarde lei (1,67 milioane USD) sau cu aproape 21%.

Creditele acordate ramurei industriei şi comerţului au constituit 48,9% din total, fiind urmate de cele pentru agricultură şi industria alimentară – 20,4%, pentru imobil, construcţii şi dezvoltare – 9,2% şi cele de consum – 8,6%. La situaţia din 1 noiembrie 2006 în Republica Moldova funcţionau 15 bănci comerciale pe acţiuni, inclusiv 3 sucursale ale băncilor străine. Numărul total de instituţii specializate ale băncilor constituie 956.

Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a Republicii Moldova se estimează la 776 milioane USD. Potrivit Programului cu FMI pînă la finele anului 2006 rezervele valutare ale statului urmau să atingă 750 milioane USD, cu 152,5 milioane USD peste nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2005. Pe parcursul lunii decembrie BNM a intervenit masiv pe piaţă prin procurări semnificative de valută străină (peste 70 milioane USD). Totuşi, credem că aceste măsuri vor duce la o perpetuare şi mai mare a inflaţiei ceea ce este contrar scopului prioritar al băncii centrale, adică stabilitatea preţurilor şi menţinerea ratei inflaţiei în limite rezonabile.

4. Piaţa muncii

Salariul mediu pe economie a crescut…

Valoarea salariul mediu pe economie a fost în luna noiembrie de 1875 de lei (140 USD) sau cu 95,3 lei mai mult faţă de luna precedentă. În sfera bugetară, salariul mediu a fost de 1 553 de lei (119 USD), iar în sectorul real al economiei acesta a înregistrat nivelul de 2 049 lei (157 USD).

Datele statistice mai arată că angajaţii în sfera învăţămîntul au primit în octombrie un salariul mediu de 1 231 lei (94 USD), cei din sănătate şi asistenţă socială cîte 1 377 lei (105 USD), iar agricultorii cîte 1 353 lei (104 USD). La 1 noiembrie curent restanţele salariale pe economie erau de peste 134 milioane de lei (10,3 milioane USD), în creştere cu 21,1 milioane lei (1,6 milioane USD) faţă de 1 iulie 2006.

5. Comerţul extern

Relaţiile comerciale cu România vor stagna, cel puţin în prima jumătate a anului 2007…

Schimburile comerciale dintre România şi Republica Moldova vor scădea în primele trei luni ale anului viitor urmare a încetării acordului de liber schimb între părţi. Totodată, acestea ar putea fi influenţate şi de incapacitatea firmelor din Moldova de a se conforma şi respecta standardele impuse de Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, autorităţile de la Chişinău pun mari speranţe în noul acord de liber schimb CEFTA, acord care a fost recent semnat la Bucureşti. Exporturile moldoveneşti spre România au înregistrat în cele 10 luni ale anului 120 milioane USD, fiind în creştere cu 32,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar importurile au fost de 280 milioane USD, cu 34,8% mai mult.

Problema transnistreană

Un sfîrşit de an optimist în dosarul transnistrean

După un an în care procesul de negocieri politice în problema transnistreană practic au fost stopate, organele mixte de control instituite prin acordurile de încetare a focului practic nu au activat, Federaţia Rusă a continuat să acorde sprijin politic, economic şi social regiunii transnistrene mai deschis şi masiv ca niciodată, iar autorităţile secesioniste de la Tiraspol şi-au întărit poziţiile prin desfăşurarea a două manifestaţii cu un puternic caracter propagandistic – referendumul din septembrie şi "prezidenţialele" din decembrie, iată că sfîrşitul anului 2006 aduce o serie de declaraţii mai curînd optimiste atît din partea oficialităţilor moldovene, cît şi din partea omologilor săi ruşi şi ucraineni.

Astfel, între 19–20 decembrie ministrul moldovean al Reintegrării, Vasile Şova, şi consilierul Preşedintelui pentru probleme de politică externă, Mark Tkaciuk, s-au aflat la Moscova unde au purtat consultări cu mai mulţi oficiali ruşi în problema transnistreană. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Reintegrării, în cadrul discuţiilor părţile au constatat necesitatea continuării dialogului între toţi actorii vizaţi în scopul reluării tratativelor. Cu aceiaşi ocazie, ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, a declarat că "dialogul cu Moldova se dezvoltă normal". "Are loc un dialog onest, corect şi profesionist pe toate problemele, inclusiv pe cele comercial-economice. Toate aceste probleme se rezolvă consecvent. Noi sîntem satisfăcuţi de modul în care înţelegerile dintre preşedinţii Rusiei şi Moldovei se aplică", a mai spus Lavrov, referindu-se probabil la înţelegerile atinse între preşedinţii celor două state în cadrul întrevederilor bilaterale din august la Moscova şi noiembrie de la Minsk.

În unison cu aceste afirmaţii şi Preşedintele Vladimir Voronin a ţinut să remarce "anumite progrese" în procesul de reglementare transnistreană în cadrul conferinţei de presă de bilanţ de an. Voronin şi-a exprimat în mod special satisfacţia faţă de mersul consultărilor dintre oficiali moldoveni şi ruşi, "care se poartă deschis, cu informarea ambasadorilor din ţările Uniunii Europene asupra fiecărei runde".

Şi în final problema transnistreană nu a lipsit de pe agenda discuţiilor dintre Preşedintele Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Victor Iuşcenco în timpul vizitei primului la Kiev pe 22 decembrie. Potrivit portalului electronic de ştiri NR2.ru, în cadrul conferinţei de presă comună cei doi au declarat că în dosarul transnistrean au fost înregistrate progrese în ultimele luni. "În ultimele luni, credem noi, se observă un anumit progress. Pe de o parte, este asigurat regimul vamal, care detensionează la maxim acest proces, iar pe de altă parte, a fost restabilit transportul de pasageri şi persoane, legătura feroviară între Ucraina, Rusia, Transnistria şi Moldova", a declarat Preşedintele Iuşcenco. "Considerăm că astăzi avem toate premisele pentru a vorbi despre perspectivele restabilirii procesului de negocieri în format "5+2", a mai adăugat Iuşcenco. Pe de altă parte, Preşedintele Vladimir Putin a declarat că Rusia şi Ucraina "pot da un nou impuls reglementării transnistrene".

"Inaugurarea" lui Smirnov şi prognoze pentru viitor

Între timp la Tiraspol a avut loc "inaugurarea" nou alesului "preşedinte" al Transnistriei, Igor Smirnov. Ceremonia a avut loc cu mare fast şi cu prezenţa florii "establishment-ului" de la Tiraspol şi a unor oaspeţi de onoare precum un alt "preşedinte" al unei republici nerecunoscute, Sergei Bagapş din Abhazia. După depunerea jurămîntului cu mîna pe "constituţie", Smirnov a ţinut un discurs de "inaugurare" în care a punctat priorităţile noului său "mandat". Smirnov a reiterat orientarea către Rusia a republicii nerecunoscute, remarcînd progresele înregistrate deja în domeniul armonizării legislaţiei transnistrene cu cea rusă, proiecte de cooperare în domeniu social, manifestaţii culturale etc.

"Prezidenţialele" din Transnistria şi "inaugurarea" lui Smirnov au trezit mai multe comentarii din partea observatorilor din Moldova şi de peste hotare. Astfel, analistul politic moldovean Oazu Nantoi, remarcă într-un comentariu că cel de-al patrulea mandat al lui Smirnov va fi de fapt şi ultimul. Potrivit lui Nantoi, asta se va întîmpla pentru că în următorii ani va scade "valoarea pionului transnistrean în viziunea stăpînilor de la Moscova", care ar putea să vrea să-l înlocuiască pe Smirnov cu un "succesor mai curăţel", iar "spectacolul din domeniul teatrului absurdului, întitulat "conflictul transnistrean" va continua". Un scenariu mai optimist ar fi ca încă înainte de desemnarea unui succesor al Preşedintelui Putin va demara procesul de reintegrare teritorială a Moldovei, scenariu pe care pare să-l pună în practică Preşedintele Voronin şi la care par să indice ultimele evoluţii din relaţiile moldo-ruse.

Într-un comentariu publicat la 14 decembrie, Agenţia de Ştiri Moldpres prognozează că deşi Smirnov va fi nevoit să rămînă loial Moscovei, în principal datorită datoriei enorme a Transnistriei pentru gazul rusesc, s-ar putea ca Rusia să abandoneze Transnistria la un moment dat în schimbul unor concesii din partea vestului sau a unei apropieri de Kiev. Potrivit Moldpress, eforturile lui Smirnov atît în "campania electorală", cît şi după aceasta, au fost şi vor fi îndreptate pentru a menţine Transnistria în zona de atenţie a Rusiei. Pe de altă parte, acesta va proceda la reforma administraţiei transnistrene care şi-a demonstrat plenar ineficienţa. Însă provocarea cea mai mare căreia va trebui să-i facă faţă va fi menţinerea balanţei de putere cu Compania Şerif ale cărei ambiţii de control al puterii sînt tot mai evidente, conchide Moldpres.

Pe de altă parte, centrul britanic de analize, Oxford Analytica, e de părere că "alegerile" din 10 decembrie au consolidate considerabil poziţia Tiraspolului în relaţiile acestuia cu Chişinăul îndepărtînd şi mai tare o eventuală soluţie a conflictului transnistrean. Publicaţia presupune că reluarea exporturilor de vinuri moldoveneşti în Rusia s-ar putea să fi fost condiţionată de Moscova prin revitalizarea Memorandumului Kozak. Iar în condiţiile în care Ucraina pare a fi incapabilă să contrabalanseze influenţa Rusiei, Moldova se găseşte într-o poziţie extrem de vulnerabilă şi doar o implicare explicită din partea SUA şi EU pot consolida poziţia Chişinăului.

Relaţii externe

Republica Moldova – Consiliul Europei

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a emis, la 19 decembrie 2006, o hotărîre de condamnare a Republicii Moldova în cauza "Moisei vs. Moldova". CEDO a conchis că o hotărîre judecătorească anterioară emisă în favoarea reclamantei a rămas neexecutată fără justificări plauzibile, încălcîndu-se astfel art. 6 §1 şi art. 1 din Protocolul nr.1 ale Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului. Pentru că reclamanta nu a dispus de un recurs efectiv, CEDO a constatat şi încălcarea art. 13 din Convenţie. Curtea a dispus acordarea a 192 euro pentru daune materiale, 500 euro pentru daune morale şi 600 euro pentru costuri şi cheltuieli.

În aceeaşi zi, CEDO s-a pronunţat şi în cauza "Oferta Plus vs. Moldova". În cazul de faţă, reclamantul a pretins violarea dreptului la un proces echitabil şi la protecţia proprietăţii, prin neexecutarea de către instanţele naţionale a unei decizii judecătoreşti definitive (privind încasarea a 20 milioane de lei) şi prin ulterioara revizuire a acesteia, la solicitarea Procurorului General. CEDO a constatat că neexecutarea hotărîrii definitive şi ulterioara ei anulare contravin art. 6 al Convenţiei şi art.1 al Protocolului adiţional. Urmărirea penală împotriva directorului reclamantului şi arestul acestuia sînt apreciate de Curte ca avînd drept scop descurajarea reclamantului în menţinerea cererii depuse la CEDO, fapt ce contravine art. 34 al Convenţiei. Problema daunelor morale şi materiale (estimate la 1,2 milioane de euro), a costurilor şi cheltuielilor va fi soluţionată printr-o decizie aparte a CEDO. Reprezentanţii reclamantului la Curte au dat publicităţii numele persoanelor care se fac responsabile de emiterea deciziei de condamnare pe www.lhr.md.

Republica Moldova – Uniunea Europeană

La 19 decembrie 2006, Consiliul UE a adoptat mandatele care împuternicesc Comisia Europeană să negocieze acordurile de readmisie şi de facilitare a regimului de vize între UE şi Moldova.

Încheierea acestor acorduri este prevăzută de obiectivele 47 şi 48 ale Planului de Acţiuni RM-UE, iniţierea negocierilor privind facilitarea regimului de vize fiind în 2006 una din priorităţile în dialogul Moldovei cu UE. Date fiind acestea: în martie 2006 a fost creat un grup de lucru interministerial care a elaborat proiectul Planului naţional de acţiuni pentru facilitarea regimului de vize pentru UE; la 8 iunie 2006 Parlamentul a adoptat Legea privind abolirea regimului de vize pentru cetăţenii statelor membre ale UE, SUA, Canadei, Confederaţiei Elveţiene şi Japoniei, listă suplimentată în decembrie cu Norvegia şi Islanda; în noiembrie 2006 Guvernul a aprobat Planul naţional de acţiuni menţionat.

În pofida acestora, Preşedintele Voronin s-a arătat, în cadrul unei conferinţe de presă de bilanţ pentru anul 2006, a fi nemulţumit de faptul că negocierile privind facilitarea regimului de vize n-au fost iniţiate în 2006, dar şi de lipsa unui progres vizibil în ceea ce priveşte obţinerea Preferinţelor comerciale autonome ale UE. Pentru comparaţie, potrivit evaluărilor Comisiei Europene, publicate pe 4 decembrie 2006, privind implementarea primelor şapte planuri de acţiuni încheiate cu UE în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV), Ucraina a reuşit deja să parafeze, în octombrie 2006, un acord cu UE privind readmisia şi facilitarea regimului de vize.

Generalizîndu-şi insatisfacţia faţă de ritmul procesului de integrare europeană, Preşedintele Voronin a avertizat că "dacă lucrurile vor merge în continuare astfel, voi arata Guvernului cartonaşul roşu". Critici similare au fost reiterate de Preşedintele Voronin şi în cadrul unei reuniuni cu importanţi factori de decizie, consacrate implementării Planului de Acţiuni RM-UE. Şeful statului a invocat: coordonarea ineficienta la nivel naţional a activităţilor întreprinse în procesul de implementare a Planului de Acţiuni; coordonarea nesatisfăcătoare dintre ministerele şi departamentele implicate în cooperarea cu instituţiile comunitare; neonorarea de către reprezentanţii Moldovei a obligaţiunilor asumate sau îndeplinirea lor cu mare întîrziere.

În context, Vladimir Voronin a cerut ca anul 2007 să devină etapa unor măsuri hotărîte şi neordinare în direcţia apropierii de UE. În acest scop, a fost subliniată necesitatea elaborării – în baza unei analize a Raportului de progres pentru Moldova în cadrul PEV, publicat de Comisia Europeană la 4 decembrie curent – a unui plan de acţiuni, ce ar exclude orice posibilitate de neîndeplinire a recomandărilor experţilor europeni. Preşedintele a mai indicat asupra necesităţii stabilirii unui mecanism naţional unic, cu competenţe bine determinate ale instituţiilor responsabile, care ar consolida capacitatea de absorbţie a asistenţei financiare oferite de UE.

Ulterior, în cadrul ultimei şedinţe a Guvernului pentru anul 2006, Preşedintele Voronin a opinat că greşelile şi întîrzierile în procesul de integrare europeană "nu au fost comise intenţionat, ci dimpotrivă".

Republica Moldova – România

Într-un interviu, acordat publicaţiei franceze Les Dernieres Nouvelles d’Alsace, Preşedintele României, Traian Băsescu, a arătat, între altele, că numeroşi moldoveni încearcă să obţină cetăţenia română. În prezent, a declarat Preşedintele Băsescu, există 450 000 de cereri de naturalizare, provenind în special de la tineri care doresc să studieze sau să muncească în România. Totodată, Preşedintele României a lăsat să se înţeleagă că statul român nu va lua măsuri unilaterale în chestiunea acordării cetăţeniei române, aceasta urmînd a fi consultată cu UE.

Făcînd referire la problema transnistreană, Preşedintele Băsescu a declarat că soluţionarea acestuia ar fi simplă dacă dreptul internaţional ar fi respectat şi dacă comunitatea internaţională ar respecta integritatea fiecărui stat şi inviolabilitatea frontierelor sale. În context, Preşedintele României a chemat la respectarea dreptului internaţional şi Rusia să-şi respecte angajamentele sale anterioare, retrăgîndu-şi trupele din Transnistria.

Republica Moldova – Federaţia Rusă

În cadrul conferinţei de presă de bilanţ amintită anterior Preşedintele Vladimir Voronin a menţionat că în prezent atmosfera în care se desfăşoară dialogul dintre Moldova şi Federaţia Rusă se deosebeşte în mod principial de tot ce a fost mai înainte. Moldova şi Federaţia Rusă, a adăugat şeful statului, nu au lucrat niciodată într-un contact atît de strîns şi într-un regim atît de intens. Potrivit Preşedintelui Voronin, ameliorarea raporturilor moldo-ruse s-a produs treptat şi a urmat întrevederii sale, din 8 august 2006, cu Preşedintele rus, Vladimir Putin. Preşedintele moldovean a mai subliniat că Rusia a fost şi va rămîne partenerul strategic al Moldovei, şi şi-a exprimat convingerea că poziţiile Chişinăului şi Moscovei se vor apropia şi în ceea ce priveşte procesul de reglementare transnistreană.

De o manieră relativ similară a fost apreciată evoluţia raporturilor moldo-ruse şi de şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov. Acesta a declarat, în cadrul unei conferinţe dedicată totalurilor anului diplomatic 2006, că în prezent relaţiile Rusiei cu Moldova se bazează pe "un dialog cinstit, concret şi profesional, inclusiv în ceea ce priveşte relaţiile comercial-economice". Potrivit ministrului rus de Externe, problemele comerciale existente sînt soluţionate treptat şi, respectiv, este creată baza favorabilă pentru rezolvarea celorlalte probleme. Acest dialog, a arătat Lavrov, este "normal, fără elemente de spectacol […], aşa cum au stabilit cei doi şefi de stat", menţionînd totodată că Rusia este mulţumită de implementarea înţelegerilor convenite anterior.

Cîteva evoluţii recente în dialogul bilateral confirmă tendinţele de destindere a relaţiilor moldo-ruse. Este vorba despre inspectarea unor întreprinderi moldoveneşti, specializate în prelucrarea cărnii, de către experţii Serviciului rus "Rosselihoznadzor", în vederea identificarea companiilor "care respectă toate condiţiile sanitar-veterinare" pentru reluarea exporturilor de carne şi mezeluri în Rusia. În al doilea rînd, poate fi invocată semnarea, pe 27 decembrie 2006, la Moscova, a Protocolului bilateral privind încheierea negocierilor dintre Rusia şi Moldova de aderare a Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). Ministrul Economiei şi Comerţului, Igor Dodon, arăta mai devreme că Moldova ar vrea să obţină în schimb semnarea acordului privind impozitarea exportului, în special, a celui de gaze naturale din Federaţia Rusă. Pînă în prezent, Rusia aplică TVA la exportul de gaze naturale către Moldova, în timp ce conform cerinţelor OMC, TVA o aplică ţara de destinaţie şi nu cea exportatoare.

Potrivit înţelegerilor la care s-a ajuns recent cu Gazprom-ul rusesc, Moldova va plăti 170 USD pentru o mie de metri cubi de gaze naturale în 2007, 75% din media europeană în 2008, 90% – în 2009, iar din 2011 preţul va fi ajustat mediei europene. Această majorare treptată a preţului la gazele naturale este, de asemenea, pusă pe seama destinderii raporturilor bilaterale. În acelaşi timp, unele medii ruse de informare acreditează ideea că în schimbul creşterii treptate a tarifului la gaze, Moldova ar fi de acord să cedeze reţelele de distribuţie a gazelor în favoarea Gazprom şi să accepte majorarea participării concernului rus în societatea Moldova-Gaz. În replică la aceste opinii, Zinaida Greceanîi, prim-vicepremier, a spus că Moldova va capitaliza reţelele de distribuţie şi le va include în capitalul social al Moldova-Gaz şi că Părţile au convenit ca cotele deţinute să rămînă intacte.

CEFTA

Republica Moldova a participat la summit-ul CEFTA, din 19 decembrie 2006, de la Bucureşti. La reuniunea în cauză au mai participat: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Muntenegru, România, Serbia şi Kosovo. Moldova, de rînd cu celelalte state participante, a semnat Acordul de modernizare şi lărgire a CEFTA, devenind astfel parte la acest acord, şi a subscris unei Declaraţii comune.

Acordul de modernizare şi lărgire a CEFTA, cunoscut sub denumirea de CEFTA 2006, a înlocuit vechiul Acord de Comerţ Liber pentru Europa Centrală, încheiat în 1992, şi acordurile bilaterale de comerţ liber. CEFTA a apărut în decembrie 1992, avînd ca membri fondatori Cehia şi Slovacia (Cehoslovacia în acea perioadă), Polonia şi Ungaria. Ulterior la CEFTA au aderat România (1997), Bulgaria (1999), Croaţia (2003) şi Macedonia (2006). Unul din obiectivele iniţiale ale CEFTA a fost de a pregăti ţările membre în vederea aderării lor la UE, acest obiectiv rămînînd valabil şi pentru CEFTA 2006, el fiind reiterat în Declaraţia finală. Cehia, Slovacia, Polonia şi Ungaria s-au retras din CEFTA o dată cu aderarea lor la UE, preluînd politica comercială a UE, acelaşi lucru urmînd să-l facă România şi Bulgaria de la 1 ianuarie 2007, cînd şi acestea vor deveni state membre ale UE.

CEFTA 2006 prevede anularea tuturor taxelor vamale la import şi export, a restricţiilor cantitative şi a altor taxe cu efect echivalent în comerţul cu produse industriale şi majoritatea produselor agroindustriale. Acordul nou mai conţine prevederi privind comerţul cu servicii, proprietatea intelectuală, achiziţile publice, promovarea investiţiilor, administrarea vamală şi regulile de origine preferenţiale, procedura şi condiţiile de aplicare a măsurilor de salvgardare şi instrumentelor de apărare comercială. CEFTA 2006 corespunde normelor OMC şi obligaţiunilor Părţilor în raport cu UE.

CSI

La 27 decembrie 2006, ministrul Economiei si Comerţului, Igor Dodon, a reprezentat Moldova la cea de-a 32-a şedinţă a Consiliului Economic al CSI, de la Moscova. În cadrul şedinţei au fost abordate probleme ce ţin de domeniile energetic, transporturilor, construcţiilor etc. De asemenea, la Consiliu s-au examinat măsuri de contracarare a pătrunderii produselor farmaceutice falsificate pe pieţele statelor CSI şi proiectul concepţiei politicii tarifare coordonate între statele CSI în domeniul transportului feroviar.

Studii, analize, comentarii

Anul politic 2006
30 decembrie 2006

Anul politic 2006 a fost unul dificil pentru Republica Moldova. El a început cu criza gazelor, pentru ca în a doua jumătate a anului preţul acestora să crească de două ori

»»»

Alegerile din Găgăuzia – un nou început sau deja vu?
Igor Boţan, 30 decembrie 2006

La 22 decembrie, Curtea de Apel de la Comrat a confirmat legalitatea desfăşurării celor două tururi de scrutin, din 3 şi 17 decembrie, şi alegerea liderului opoziţiei regionale, Mihail Formuzal, în funcţia de Guvernator al Găgăuziei

»»»

Dilema creşterii economice
Iurie Gotişan, 30 decembrie 2006

În articolul din ediţia precedentă a publicaţiei noastre reflectasem asupra creşterii PIB-ului în perioada ianuarie-septembrie 2006 şi asupra celor "culese" de omul de rînd ca urmare a acestei creşteri

»»»

Implicaţiile aderării României la UE asupra relaţiilor bilaterale moldo-române
Monica Sitaru, 30 decembrie 2006

Aşa cum s-a mai menţionat, aderarea la Uniunea Europeană reprezintă pentru România un moment istoric. Dar momentul de euforie va trece şi este normal să ne concentrăm pe aspectele concrete pe care România trebuie să le întreprindă atât pentru continuarea reformelor interne, cât şi pentru a-şi respecta angajamentele luate pe parcursul negocierilor cu UE

»»»