versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Guvern
Preşedinţie

Moldova în cadrul PEV. Primul raport de evaluare al Comisiei Europene, Sergiu Buşcaneanu
Accidentul "fericit" şi finanţările externe, Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

1.1. Numiri. Remanieri

Iurie Bucincschi este eliberat din funcţia de consilier principal de stat în domeniul dezvoltării sociale, în legătură cu numirea în funcţia de şef al Direcţiei protecţie socială a municipiului Chişinău.

1.2. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la aprobarea Planului detaliat de implementare a Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale (APC) pentru anul 2007. Sînt constatate realizările din anul 2006, care s-au rezumat la: – efectuarea analizei funcţionale a 159 de autorităţi şi organe publice centrale şi a 24 servicii publice desconcentrate (în rezultatul analizei au fost reorganizate sau create diverse autorităţi; a fost efectuate reduceri de personal); – iniţierea elaborării proiectului legii cu privire la serviciul public şi statutul funcţionarului publica, a proiectului legii privind administraţia publică centrală; constituirea Fondului fiduciar pentru susţinerea reformei. În procesul de realizare a reformei APC s-au constat rezerve la capitolul participării şi comunicării, conştientizării şi promovării printre funcţionarii publici, precum şi referitoare la capacităţile de planificare strategică, de elaborare a politicilor sectoriale, de valorificare a potenţialului competenţelor funcţionale. Planul aprobat conţine peste 40 de acţiuni, în şase domenii prioritare ale reformei APC.

Hotărîrea pentru aprobarea planului de acţiuni privind implementarea Planului Preliminar de Ţară în cadrul programului SUA "Provocările Mileniului". Programul are ca obiectiv prevenirea şi combaterea corupţiei, în acest scop urmînd a fi acordată asistenţă financiară în sumă de 24,7 milioane USD.

Hotărîrea cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de instruire a funcţionarilor publici şi aleşilor locali, pentru anii 2007–2010. Printre obiectivele Strategiei sînt incluse consolidarea capacităţilor instituţionale pentru instruire şi sporirea standardelor de instruire. Documentul conţine 28 de activităţi menite să contribuie la realizarea obiectivelor stabilite, în perioada 2007–2009.

Hotărîrea cu privire la aprobarea Planului de acţiuni prioritare privind implementarea în anul 2007 a Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană. Documentul nu a fost consultat public, persoanele şi instituţiile interesate nu au avut posibilitate să se expună asupra măsurilor incluse şi a modalităţilor de implementare a acestora.

Hotărîrea cu privire la patenta de întreprinzător. Documentul obligă Camera Înregistrării de Stat, Ministerul Afacerilor Interne şi Centrul de Terminologie (pe lîngă AŞM) să presteze, cu titlu gratuit, toate serviciile privind înregistrarea întreprinzătorilor individuali, în baza patentelor de întreprinzător deţinute anterior. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale, precum şi instituţiile implicate vor monitoriza şi informa semestrial Ministerul Economiei şi Comerţului despre cheltuielile efectiv suportate la prestarea serviciilor de înregistrare a întreprinzătorilor individuali, iar ulterior, Guvernul va determina modul de acoperire a cheltuielilor respective. Experţii presupun că adoptarea hotărîrii a fost determinată de proteste iniţiate de către deţinătorii de patente şi nedorinţa acestora de a se înregistra în calitate de entităţi juridice ce presupun cheltuieli de administrare, impozite şi taxe mult mai mari ca în cazul activităţii antreprenoriale pe bază de patentă.

Hotărîrea privind crearea sistemului informaţional integrat automatizat în domeniul migraţiei. Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de beneficiar, în comun cu Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Economiei şi Comerţului, Serviciul Grăniceri, Serviciul Vamal şi Serviciul de Informaţii şi Securitate urmează să creeze şi implementeze, pînă la 1 septembrie 2007, Sistemul informaţional integrat automatizat în domeniul migraţiei (resursă informaţională departamentală în cadrul resursei informaţionale de bază "Registrul de stat al populaţiei").

Hotărîrea cu privire la dezvoltarea reţelei de supermarkete. Ministerul Economiei şi Comerţului va organiza un concurs internaţional pentru selectarea unui investitor ce va construi o reţea de supermarkete pe teritoriul Moldovei (în perioada 2007–2011). Valoarea proiectului investiţional se estimează la 15 mln dolari SUA, decizia este luată în scopul modernizării comerţului interior, al creării locurilor de muncă şi atragerii de investiţii în diverse regiuni ale ţării. Observatorii remarcă că anterior Preşedintele RM a cerut Guvernului să elaboreze noi strategii în domeniul dezvoltării comerţului interior, cu scopul de face ordine în acest domeniu. În prezent, comerţul este una din sferele de activitate cele mai profitabile şi dinamice, în condiţiile creşterii permanente a importului de produse, businessul respectiv, dacă este unul extins, constituie o investiţie destul de rapid recuperabilă, cu riscuri mici.

Hotărîri privind aprobarea unor proiecte de legi:

• cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare;
• cu privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor;
• privind asociaţiile de economii şi împrumut;
• privind activitatea sanitară veterinară;

Hotărîrea privind organizarea recensămîntului agricol. În cadrul respectivei activităţi (care va demara în anul 2008), vor fi evaluate suprafaţa terenurilor agricole, numărul de pomi fructiferi şi butaşi de viţă-de-vie, efectivul de animale, parcul de maşini, populaţia antrenată în sectorul agrar. Potrivit unor estimări prealabile, pentru realizarea recensămîntului vor fi necesare circa 5,5 mln de euro, bani care urmează a fi atraşi de la organismele internaţionale specializate.

1.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Audierea rapoartelor despre dezvoltare

În cadrul unei şedinţe convocate de Prim-ministru, au fost audiate rapoarte privind rezultatele preliminare de dezvoltare economică a Moldovei în anul 2006. Ministrul Finanţelor a informat că legea bugetului pe anul 2006 a fost executată cu o depăşire esenţială a acumulărilor planificate (la bugetul de stat au fost acumulate venituri în sumă de 11 mlrd 89 mln lei, ceea ce constituie cu 173,7 mln lei mai mult faţă de planul rectificat). Ministrul Economiei şi Comerţului a informat că evoluţia indicatorilor economici şi sociali în anul 2006 confirmă menţinerea stabilităţii macroeconomice şi îmbunătăţirea treptată a nivelului de trai al populaţiei (în ianuarie-septembrie PIB-ul a înregistrat o creştere de 4,6% şi conform prognozelor, creşterea totală a PIB pe anul ar constitui peste 4%). Potrivit Guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei Leonid Talmaci, sistemul bancar a înregistrat o dezvoltare esenţială (la finele anului 2006 rezervele valutare internaţionale ale BNM constituiau 775 mln de dolari, activele băncilor comerciale au continuat să crească, atingînd la finele anului indicele de cca 20 mlrd de lei). Primul-ministru a cerut asigurarea unui control strict asupra realizării sarcinilor trasate în programele, strategiile şi planurile aprobate, precum şi asupra onorării obligaţiilor asumate faţă de partenerii internaţionali. El a reiterat necesitatea acordării atenţiei deosebite atragerii unui flux stabil şi de lungă durată a investiţiilor în sectoarele economiei naţionale cu un potenţial sporit de competitivitate şi orientate la export.

Crearea unui sistem centralizat de gări auto

Problema transportului de călători şi bagaje a fost discutată la o şedinţă de lucru prezidată de Primul-ministru. Responsabilii din cadrul ministerelor competente au menţionat stabilirea unei conlucrări eficiente în domeniul dezvoltării transportului de călători şi a legalizării acestuia, ca urmare a măsurilor întreprinse situaţia schimbîndu-se esenţial. Cu toate aceste, mai persistă scheme şi mecanisme de evaziuni fiscale, inclusiv în sistemul de evidenţă şi salarizare a angajaţilor (potrivit datelor inspectoratului fiscal, încasările reale de la transportarea pasagerilor sînt de 6,5 ori mai mari decît cele declarate de transportatori). Primul-ministru s-a referit la necesitatea creării unui sistem centralizat de autogări şi deschiderea a cel puţin unei gări auto în fiecare raion, fiind creat un grup de lucru care urmează să analizeze situaţia din domeniu, practica internaţională şi să propună un plan de acţiuni concrete de redresare. Grupul de lucru va trebui să elaboreze un mecanism eficient de stabilire a condiţiilor tehnice pentru transportarea conformă a pasagerilor şi va elabora un mecanism de calculare a tarifelor pentru călătorie.

Noi preocupări pentru preţurile de conectare la conducte

Guvernul a audiat o informaţie despre tergiversarea elaborării Instrucţiunilor metodice privind implementarea în practică a "Modului de formare a preţurilor pentru proiectarea şi construcţia sistemelor de alimentare cu gaze naturale şi apă potabilă". În rezultat discuţiilor, s-a decis ca Guvernul va reglementa modul de formare a preţurilor pentru proiectarea şi construcţia sistemelor de alimentare cu gaze naturale a populaţiei. Decizia este motivată de faptul că antreprenorii care execută aceste lucrări stabilesc tarife exagerate şi locuitorii ţării nu-şi pot racorda locuinţele la conductele de gaze naturale. Conform datelor Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului, pentru racordarea la gazoduct a unei locuinţe cheltuielile reale ar constitui circa 1200 lei (circa 100 USD), iar proprietarii sînt nevoiţi să achite 10- 15 mii lei (peste 1000 USD).

Revizuirea politicii subvenţionării în agricultură

Prim-ministrul Vasile Tarlev a participat la o întrunire cu reprezentanţi ai sectorului agroalimentar, axată pe politica de subvenţionare a sectorului agricol al Moldovei. Potrivit informaţiei Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, în anul 2006 fondul de subvenţionare directă a producătorilor agricoli a constituit 220 mln de lei, pentru anul 2007 fondul de subvenţionare constituie 240 mln de lei. În 2007 se propune lărgirea categoriilor de culturi şi activităţi agricole subvenţionate (acordarea subvenţiilor pentru susţinerea dezvoltării producţiei agroalimentare ecologice, înfiinţarea plantaţiilor nucifere, restituirea TVA de la procurarea tehnicii agricole). Agenţii economici solicită direcţionarea fondurilor în activităţile investiţionale, pentru a spori competitivitatea mărfurilor produse.

Şedinţa Consiliului Colegial al CCCEC

În discursul rostit la şedinţă, Primul-ministru a apreciat că au fost obţinute rezultate pozitive în realizarea Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei, la capitolul combaterii criminalităţii economico-financiare. În acelaşi timp, au fost remarcate şi multe probleme care necesită soluţionare:

• asigurarea calităţii, operativităţii şi eficacităţii în cercetarea cazurilor de corupţie, a infracţiunilor economico-financiare;
• descoperirea infracţiunilor grave şi deosebit de grave; relevarea şi documentarea schemelor de corupţie în rîndul funcţionarilor publici, în special în rîndul celor de rang înalt;
• contracararea economiei subterane, relevarea infracţiunilor din sistemul financiar-bancar;
• menţinerea unei înalte discipline a efectivului CCCEC;
• neadmiterea implicării în protejarea intereselor unor agenţi economici, în reglări de conturi, şantaje;
• excluderea implicării nemotivate în activitatea agenţilor economici;
• asigurarea legalităţii procedurilor de reţinere a persoanelor, excluderea abuzurilor şi depăşirii atribuţiilor de serviciu;
• asigurarea conlucrării ofiţerilor de urmărire penală cu procurorii;
• perfecţionarea cadrului legal şi implementarea expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi normative.

Audiind rapoartele prezentate în cadrul şedinţei, Primul-ministru a evidenţiat realizarea eficientă a legii bugetului pe anul 2006 şi creşterea veniturilor bugetare faţă de planul anual, solicitînd impulsionarea ritmurilor de acumulare a veniturilor bugetare în 2007. Vasile Tarlev a mai evidenţiat:

• necesitatea planificării realiste a veniturilor şi cheltuielilor pentru valorificarea eficientă a mijloacelor financiare publice;
• necesitatea consolidării sistemului trezorerial, a sistemului decontărilor prin virament;
• participarea la elaborarea programului financiar de realizare a Planului Naţional de Dezvoltare;
• elaborarea unui mecanism eficient, debirocratizat de raportare anuală privind utilizarea mijloacelor financiare publice, precum şi de prezentare a dărilor de seamă anuale de către agenţii economici;
• necesitatea revizuirii politicii fiscale în scopul reducerii poverii fiscale;
• elaborarea unui sistem mai eficient de impozitare a veniturilor persoanelor fizice şi juridice;
• atenţie deosebită acordată reducerii restanţelor istorice ale agenţilor economici faţă de buget;
• implicarea mai activă a colaboratorilor Ministerului Finanţelor în realizarea reformei administraţiei publice centrale.

Deşi a remarcat că aparatul central şi subdiviziunile Ministerului Justiţiei îşi execută funcţiile ce le revin, în activitatea Ministerului persistă mai multe neajunsuri şi restanţe:

• expertiza juridică şi avizarea actelor legislative şi normative se realizează cu deficienţe;
• calitatea actelor elaborate de minister lasă de dorit;
• nu s-a realizat o ameliorare esenţială în domeniul executării silite a deciziilor şi sentinţelor judecătoreşti;
• nu este perfecţionat sistemul de executare a hotărîrilor, deciziilor şi sentinţelor pronunţate de diverse instanţe şi nu a fost sporită responsabilitatea nemijlocită a executorilor;
• condiţiile de detenţie şi de disciplină în penitenciare continuă să fie probleme esenţiale;
• racordarea legislaţiei naţionale la cea comunitară;
• demararea activităţii eficiente a Institutului Naţional de Justiţie.

Primul ministru a declarat în cadrul şedinţei convocate la iniţiativa Confederaţiei Sindicatelor Libere "Solidaritate", că Guvernul este preocupat de starea actuală de lucruri în domeniul salarizării lucrătorilor din sfera bugetară, în special din ramurile educaţiei şi culturii. Audiind propunerile liderilor de sindicate din mai multe ramuri, şeful executivului a dispus funcţionarilor responsabili să urgenteze finalizarea analizei situaţiei în domeniu şi să formuleze propuneri de modificare a Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

Insatisfacţii în legătură cu asamblarea troleibuzelor şi tractoarelor

La o şedinţă de lucru privind asamblarea în Republica Moldova a troleibuzelor şi tractoarelor, Primul-ministru a apreciat nesatisfăcător acţiunile persoanelor responsabile, subliniind că deşi cîştigătorul tenderului şi-a asumat obligaţia de a lansa producerea, pînă în prezent activităţile propriu-zise nu au demarat. Vasile Tarlev a cerut anularea rezultatelor concursului respectiv, pe motiv de neexecutare a condiţiilor contractuale şi anunţarea unui nou tender de selectare a unui investitor care deţine potenţial şi un interes real pentru producerea troleibuzelor în Moldova. Pentru desfăşurarea neeficientă a concursului şi monitorizarea ineficientă a executării contractului, premierul a anunţat mustrări aspre membrilor comisiei de tender. Şeful Executivului a subliniat importanţa majorării volumului de producere a tractoarelor moldoveneşti, arătîndu-se îngrijorat de ritmurile lente de dezvoltare a uzinei "Tracom" şi solicitînd implementarea, în termene restrînse, a unui plan de restructurare a întreprinderii.

Şedinţa Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană

La prima şedinţă din anul 2007 a fost efectuat un bilanţ al acţiunilor întreprinse anterior, miniştrii responsabili prezentînd rapoarte despre implementarea Planului de acţiuni UE-RM. Primul-ministru a atenţionat ministerele şi agenţiile responsabile asupra necesităţii colaborării active la implementarea Planului. De asemenea, s-a menţionat că toate documentele legate de realizarea sarcinilor integrării europene vor avea aplicat un cod special, pentru examinare în mod prioritar. Ministerul Administraţiei Publice Locale va trebui să mobilizeze autorităţile locale la implementarea unor planuri speciale de îndeplinire a sarcinilor integrării. Conform declaraţiilor lui Vasile Tarlev, o atenţie aparte va fi acordată relaţiilor autorităţilor cu societatea civilă şi mass-media. Premierul a solicitat tuturor instituţiilor implicate să acorde asistenţa Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene pentru promovarea intereselor ţării noastre în sfera facilitării regimului de vize. Printre obiectivele de bază pentru anul curent au fost indicate: – urgentarea deschiderii la Chişinau a Centrului Unic de Eliberare a vizelor UE; obţinerea Acordului de Comerţ Asimetric şi a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeana.

Preşedinţie

2.1. Decrete

Procurorul general Valeriu Balaban a fost numit consilier al Preşedintelui Republicii Moldova cu misiuni speciale şi pentru coordonarea asistenţei externe. Printr-un alt decret emis cu aceeaşi dată (939-IV din 15.01.2007), a fost modificată şi structura Aparatului Preşedintelui RM (introducerea în structură a funcţiei acordate lui V.Balaban, dar fără asistenţi şi consultanţi). Conform legii cu privire la Procuratură, Procurorul general se numeşte în funcţie de Parlament, la propunerea spicherului, pentru un mandat de 5 ani. Printr-un alt decret prezidenţial, lui Valeriu Balaban i-a fost conferită Ordinul "Credinţa Patriei", de clasa III.

Preşedintele ţării a emis decretul privind confirmarea lui Mihail Formuzal, Guvernatorul Găgăuziei, în funcţia de membru al Guvernului.

Prin decrete prezidenţiale:

• Miron Gagauz a fost revocat din funcţia de Ministru al Transporturilor şi Gospodăririi Drumurilor, în funcţia astfel devenită vacantă fiind numit Vasile Ursu, primarul general interimar al municipiului Chişinău.
• Galina Balmoş, deputat în parlament pe lista PCRM, a fost numită ministru al Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului;
• Valerian Cristea, ex viceprim-ministru, a fost numit ambasador al Moldovei în Republica Cehă.

2.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Monitorizarea asistenţei financiare

Preşedintele Republicii Moldova a prezidat o şedinţă la tema monitorizării asistenţei financiare în valoare de 1,2 miliarde de dolari, care urmează a fi acordată Moldovei conform deciziei luate la finele anului 2006 de către finanţatori externi. Banii se preconizează a fi utilizaţi pentru continuarea implementării reformei regulatorii, perfecţionarea administraţiei publice, dezvoltarea infrastructurii, asigurarea creşterii economice şi reducerea sărăciei. În scopul gestionării banilor a fost creat un Consiliu de monitorizare, din componenţa căruia fac parte şi experţi străini. La şedinţă, Preşedintele RM a atras atenţia asupra necesităţii valorificării eficiente şi corecte a resurselor financiare alocate şi a propus includerea în componenţa Consiliului de monitorizare a lui Valeriu Balaban, consilier cu misiuni speciale şi pentru coordonarea asistenţei externe. Vladimir Voronin consideră că experienţa acumulată în funcţia de procurorul general va fi utilă pentru monitorizarea gestionării banilor şi excluderea cazurilor de corupţie în procesul de implementare a proiectelor. Preşedintele ţării a mai spus că lucrările în cadrul proiectelor investiţionale respective trebuie să fie efectuate, în principal, cu atragerea forţei de muncă autohtone şi doar în cazurile cînd aceasta nu este posibil, să fie antrenaţi specialişti în domeniu din străinătate.

Întîlnire cu Mihail Formuzal

Mihail Formuzal a depus jurămîntul de membru al Guvernului în prezenţa Preşedintelui Republicii Moldova, a Prim-ministrului şi a consilierilor prezidenţiali. Solemnitatea depunerii jurămîntului a fost precedată de întrevederea lui Formuzal cu şeful statului, la care a participat şi preşedintele Adunării Populare a Gagauziei. În cursul întrevederii au fost discutate aspecte vizînd situaţia social-politică din Găgăuzia, procesul de constituire a noii componenţe a organului executiv al unităţii teritoriale şi direcţiile principale din activitatea noii conduceri a autonomiei. Vladimir Voronin a subliniat interesul conducerii ţării pentru continuarea unei colaborări eficiente cu autorităţile unităţii teritorial administrative, inclusiv în direcţia realizării programelor naţionale şi a unor proiecte investiţionale. Mihail Formuzal a fost îndemnat să se încadreze plenar în activitatea Guvernului şi să contribuie la realizarea programului Cabinetului de miniştri.

Şedinţa Colegiului MAI

Participînd la şedinţa lărgită, şeful statului a chemat Ministerul Afacerilor Interne să-şi concentreze eforturile asupra prevenirii crimelor şi atragerii mai active în aceste acţiuni a gărzilor populare. Vladimir Voronin a sugerat conducerii MAI elaborarea unui plan de acţiuni în vederea armonizării activităţii cu standardele comunităţii europene în domeniu, ministerul urmînd să-şi determine foarte clar rolul său în procesul de integrare europeană. Preşedintele RM a abordat şi problema fluctuaţiei mari de cadre în rîndul poliţiştilor, propunînd revizuirea mecanismului de stimulare a colaboratorilor poliţiei, în baza principiului de estimare a aportului individual.

Şedinţa Colegiului lărgit al Procuraturii

Audiind raportul prezentat în cadrul şedinţei, Preşedintele ţării a estimat că Procuratura îşi îndeplineşte sarcinile stabilite de lege, dar a cerut mai multă exigenţă în asigurarea protecţiei drepturilor omului, prevenirea şi combaterea corupţiei, respectarea termenelor legale la examinarea adresărilor cetăţenilor şi a dosarelor.

Colegiul Ministerului Educaţiei şi Tineretului

În cadrul şedinţei, şeful statului a declarat că în cel mai scurt timp va fi finalizat proiectul Codului învăţămîntului, o iniţiativă a şefului statului ce va cuprinde întreaga sferă a relaţiilor de drept din domeniul învăţămîntului (primar, secundar, superior, postuniversitar), proiectul elaborat fiind supus în prealabil dezbaterilor publice. În alocuţiunea sa. Voronin a declarat că învăţămîntul trebuie să devină domeniul unor investiţii în continuă creştere, atît din partea statului, cît şi din partea unor companii private, acest concept ideologic fiind principial pentru actuala putere. Printre alte priorităţi, preşedintele a menţionat stabilirea obiectivelor primordiale ale învăţămîntului de stat şi care trebuie să fie sferele spre care trebuie să fie canalizate mijloacele bugetare, soluţionarea problemei potenţialului pedagogico-didactic, care degradează foarte mult. În opinia şefului statului, situaţia trebuie schimbată în aşa fel, încît, în următorii 5–10 ani, la catedre să se afle persoane instruite, competente, patrioţi ai propriei ţări, dar nu patrioţi ai unui stat străin.

Îngrijorări continui pentru situaţia sectorului vitivinicol

La 3 ianuarie Vladimir Voronin a prezidat o şedinţă la tema realizării sarcinilor bugetare şi a implementării sistemului informaţional de calitate a produselor alcoolice. Sistemul de control şi identificare a producţiei alcoolice a demarat la 2 ianuarie 2007 şi trebuie să ofere garanţii sigure consumatorilor de peste hotare şi din ţară. Preşedintele ţării a menţionat necesitatea informării tuturor partenerilor externi ai Republicii Moldova din sfera comercializării produselor vitivinicole despre implementarea noului sistem de evidenţă şi de control al conformităţii şi calităţii producţiei alcoolice moldoveneşti. De asemenea, şeful statului a formulat unele propuneri referitoare la procesul de control şi de certificare a calităţii produselor, menite să-l facă mai obiectiv şi să excludă la maximum posibilităţile de corupţie.

La 23 ianuarie, şeful statului a convocat o şedinţă la tema situaţiei din sfera vitivinicolă şi problemelor existente în organizarea exportului şi importului produselor alcoolice, în cadrul căreia a reiterat obligativitatea respectării stricte a condiţiilor stabilite anterior privitor la organizarea exportului vinurilor moldoveneşti şi a importului băuturilor alcoolice prin intermediul "Ghişeului unic", Agenţia "Moldova-Vin" fiind unica instituţie abilitată cu dreptul de eliberare a mărcii comerciale a Republicii Moldova şi a certificatelor de calitate la acceptarea producţiei vitivinicole. Voronin s-a arătat nemulţumit de tergiversarea procesului de reluare a operaţiunilor de export al vinurilor moldoveneşti pe piaţa din Federaţia Rusă, subliniind inadmisibilitatea manifestărilor de lobbysm la selectarea întreprinderilor exportatoare de vin. De asemenea, a fost exprimată îngrijorarea în legătură cu unele nereguli depistate la importul produselor alcoolice. Concomitent, Agenţiei "Moldova-Vin" i s-a solicitat intensificarea eforturilor în vederea plantării în anul curent a suprafeţelor planificate de viţă-de-vie.

La 24 ianuarie Vladimir Voronin a prezidat o şedinţă consacrată edificării "Oraşului Vinului", în cadrul căreia a fost examinat Planului general al complexului respectiv. Preşedintele ţării a reiterat importanţa atribuită edificării obiectivului şi a îndemnat persoanele antrenate în procesul de realizare a proiectului să manifeste o mai mare responsabilitate în activitatea lor. A fost accentuată necesitatea urgentării desfăşurării licitaţiei de vînzare a loturilor viitorilor rezidenţi, conform Planului Urbanistic General, precum şi a soluţionării de către Întreprinderea de Stat "Oraşul Vinului" a problemei demarării lucrărilor de construcţie a infrastructurii obiectivului. Şeful statului s-a arătat nemulţumit şi de tergiversarea construcţiei Monumentului Viţei-de-Vie, solicitînd ca inaugurarea "Oraşului Vinului" să se producă în cadrul Sărbătorii Vinului din anul 2008.

Revizuirea poziţiei faţă de Legea salarizării bugetarilor

Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă în problema implementării Legii salarizării în sectorul bugetar, după ce la finele anului trecut mai multe prevederi din această lege au fost suspendate, din cauza lipsei de resurse financiare. În cadrul noii abordări s-a menţionat că evenimentele produse la sfîrşitul anului 2006 şi în prima lună a anului curent au limpezit esenţial situaţia şi executarea bugetului de stat se produce cu depăşirea ritmurilor preconizate. Factorii pozitivi au creat premise pentru revenirea la subiectul accelerării implementării celei de-a doua etape a Legii salarizării în sectorul bugetar, şeful statului sugerînd Guvernului elaborarea măsurilor de rigoare în acest sens. De notat că suspendarea majorărilor ce urmau a fi aplicate de la 1 ianuarie 2007 a fost criticată dur de opoziţia parlamentară şi a fost primită negativ de către salariaţii bugetari. La acea etapă, mai mulţi experţi menţionau că asupra deciziei se va reveni în cel mai scurt timp, în special datorită apropiatelor alegeri locale generale (anterior, majorările de salariu şi pensii adesea au coincis cu etapa preelectorală).

Nemulţumiri privind implementarea programului SALT

Vladimir Voronin consideră că ritmul de realizare a Programului prezidenţial "Salt" este prea lent, iar rezultatele procesului de implementare sînt nesatisfăcătoare. În cadrul unei şedinţe convocate la preşedinţie, s-a menţionat că restanţele şi neajunsurile vizează crearea sistemului unic de dirijare a sistemului informaţional, lipsa resurselor financiare suficiente pentru procurarea tehnicii de calcul, achiziţionarea tehnicii uzate, nivelul redus de conectare la Internet activitatea puţin eficientă a Centrului Naţional de Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţionale.

Politici economice

1. Inflaţia şi preţurile

Guvernul este restanţier la inflaţie…

Rata inflaţiei a crescut în luna decembrie 2006 cu 1,2%. Creşterea generală a preţurilor de consum a fost influenţată în special de majorarea acestora la unele produse alimentare (legume şi fructe, faină, ouă, lactate etc.). Cumulativ pentru anul 2006 inflaţia a constituit 14,1%, valoare care este departe chiar şi de prognoza revizuită (12%) a Guvernului pentru anul ce s-a încheiat.

În 2007, poate mai mult decît în anii precedenţi, inflaţia va fi ţinta-ţintelor, iar reducerea acesteia va fi mult mai dificilă. În dependenţă de evoluţia acesteia se vor comporta şi ceilalţi indicatori macroeconomici, cu impact pentru publicul larg. În acelaşi timp, inflaţia rămîne indicatorul cu cel mai mare impact în economie.

Deocamdată se poate spune, cu o anumită probabilitate, că rata anuală a inflaţiei este "creditată" cu şanse mari să iasă din prognoze guvernamentale (10%) avînd în vedere creşterea preţurilor la importul de agenţi energetici, incetitudinea care încă persistă pe pieţele externe de desfacere a produselor moldoveneşti precum şi de prefigurarea uni an garicol nefavorabil. Nu este exclusă o creştere a preţurilor administrate, creştere care va avea loc mai degrabă după alegerile generale locale. În plus, cererea internă va induce o presiune suplimentară asupra inflaţiei. Toate acestea ar putea pune Guvernul şi BNM în faţa unei inflaţii care nu-şi mai continuă curba descrescătoare.

2. Finanţe publice

În pofida recesiunii din sectorul productiv, veniturile la buget continuă să crească…

Chiar dacă producţia industrială a scăzut vizibil în 2006, planul de venituri la bugetul public naţional a fost executat la nivel de 101,6%. Această stare de lucruri ne demonstrează odată în plus că veniturile bugetare depnd mai mult de economia consumului decît de cea a producţiei. Plăţile acumulate la buget au constituit peste 17,8 miliarde lei (cca 1,34 miliarde USD). Veniturile finale ale bugetului naţional public în anul trecut au depăşit veniturile anului 2005 cu peste 22%, iar veniturile la bugetul de stat – cu peste 23%.

Veniturile fiscale au fost sursa principală de acumulări la bugetul de stat, iar ritmurile de creştere a încasărilor de la impozitele interne le-au depăşit pe cele aferente activităţii economice externe. Astfel, încasările generate de taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi serviciile prestate în ţară s-au majorat cu peste 33%, iar cele generate de TVA la mărfurile importate cu cca 29%. Totuşi, impozitele indirecte contribuie cu cca 70% din totalul de venituri la buget, stare de fapt ce arată că sectorul productiv autohton pateu încă pasul pe loc. În plus, creşterea importurilor cu mult peste nivelul prognozat a permis compensarea pierderilor cu încasări mai mari la TVA şi accize percepute la import.

3. Sectorul bancar

Anul 2006, anul preluărilor pe piaţa bancară din Moldova…

Sistemul bancar a cunoscut o creştere puternică în 2006. S-a extins clientela şi portofoliul băncilor comerciale, respectiv a crescut volumul şi nivelul de produse prestate de instituţiile financiar-bancare din ţară. In plus, legislaţia bancară este în general adecvată rigorilor europene, ceea ce a contribuit la creşterea încrederii clienţilor şi la atragerea unor jucători internaţionali puternici în 2006. Intrarea unor actori ca Raiffeisen Bank, Veneto Banca di Italia şi curînd a grupului francez Société Générale pe piaţa bancară a Moldovei este un început extraordinar.

Dacă în viitor vor mai fi intrări a unor mari grupuri pe piaţa bancară, considerăm că acestea vor fi mai degrabă rezultatul unor concentrări la nivel internaţional, aşa cum s-a întîmplat în cazul achiziţiei băncii Mobiasbancă. Deşi băncile din ţări ale Uniunii Europene pot veni pe piaţa locală după o simplă notificare la Banca Naţională a Moldovei, puţine bănci vor intra cu adevărat pe piaţă, însă nu se exclude deschiderea unor birouri sau reprezentanţe cu rol de "observare a pieţei". Principalele segmente de clientelă pe care băncile vor miza vor fi persoanele fizice şi firmele mici şi mijlocii, pentru că acestea vor avea rate înalte de creştere. În plus, intrarea unor jucători internaţionali ar putea fi asociată cu o dezvoltare a burselor, a fondurilor de investiţii şi a celor de pensii, dar şi a asigurărilor, segmente care în Republica Moldova sînt încă la o etapă primară de activitate.

În 2006 rata medie a dobînzii la depozite a crescut de la 10,8%, în ianuarie, pînă la 13,4%, în decembrie, chiar şi fondul unui avans mai pronunţat al inflaţiei. Respectiv au crescut şi dobînzile la creditele în lei, de la 17,9%, în ianuarie pînă la 18,6%, în decembrie, în timp ce rata medie a dobînzii la împrumuturile în valută străină s-a menţinut la acelaşi nivel – 11%. Soldul depozitelor la termen a crescut cu peste 21% în 2006, iar cel al creditelor s-a majorat cu cca 31%. Activele băncilor moldoveneşti au ajuns, la începutul lui 2007, la aproape 22,8 miliarde lei (1,74 miliarde USD), care au crescut cu cca 27% sau cu 4,8 miliarde lei. Acestea reprezintă 50% din PIB (2006 est.). În ţările din zona euro, activele bancare depăşesc 100% din PIB.

4. Comerţ extern

Exporturile au scăzut constant în 2006…

În perioada ianuarie-noiembrie 2006 exporturile moldoveneşti s-au cifrat la cca 932 milioane USD, valoare inferioară celei realizată în perioada similară a anului 2005 cu 5,4%, consecinţă a interdicţiei producţiei moldoveneşti pe piaţa rusă. Pe întreg 2006 acestea ar putea puţin depăşi cifra de 1 miliard USD. Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o proporţie de 41% din total, faţă de 51% în 2005. Totodată, valoarea importurilor pentru perioada de analiză a fost de 2,36 miliarde USD, cu 16,5% mai mult faţă de aceiaşi perioadă din 2005. Prin urmare, această evoluţie a comerţului extern a determinat acumularea în ianuarie-noiembrie 2006 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de peste 1,43 miliarde USD, fiind cu 386 milioane USD (sau 36,8%) mai mare faţă de cel înregistrat în 2005. Considerăm că deficitul comercial pentru 2006 va atinge valoarea de 1,6 miliarde din momentul ce vor fi procesate datele cu privire la comerţul extern pe întreg anul.

Pe de altă parte, în condiţiile în care se vor menţine tendinţele din 2006 exporturile moldoveneşti pe piaţa UE ar putea depăşi 40% din total în 2007 (actualmente ponderea exporturilor în UE este de 34% din total). În unsprezece luni ale anului trecut, 34,3% din exporturi au fost orientate spre ţările UE, în creştere cu 5,1 p.p. faţă de perioada similară a anului 2005. Totuşi, schimburile comerciale cu ţările Uniunii Europene au crescut modest, fiind sub aşteptările Guvernului chiar dacă Moldova a beneficiat de un sistem preferenţial (GSP Plus) al UE. În anul 2007 profiturile de la aplicarea GSP Plus ar putea să fie mai mari, însă doar în condiţiile cînd companiile miza pe calitatea produselor şi pe un marketing mai agresiv. Republica Moldova continuă dialogul cu UE în vederea includerii acesteia în lista ţărilor beneficiare de Preferinţele Comerciale Autonome (PCA) ale UE, care reprezintă un regim de comerţ preferenţial cu un grad mai sporit de liberalizare.

5. Sectorul de producţie

În 2006 industria a scăzut la cele mai joase nivele din ultimii ani…

In decursul anului 2006, întreprinderile industriale din Moldova au fabricat producţie în valoare de peste 22,2 miliarde lei (1,7 miliarde USD) sau cu cca 7% mai puţin faţă de ianuarie-decembrie 2005. Diminuarea volumului producţiei industriale în 2006 a fost determinată de reducerea volumului producţiei de vinuri – de 2 ori, de băuturi alcoolice distilate – cu 37%, de ţigări – cu 23%, de ueliuri şi grăsimi – cu 9%, la fabricarea sticlei şi articolelor din sticlă – cu 6% etc. Volumul producţiei întreprinderilor industriei alimentare şi a băuturilor în ansamblu s-a diminuat cu 19%. Mai mulţi experţi în economie explică recesiunea din industrie drept urmare a embargoului impus Moldovei de către Federaţia Rusă.

Totuşi, trebuie să menţionăm că în unele ramuri industriale recesiunea nu a fost corelată direct cu barierele comerciale impuse de Rusia (producţia uleiurilor şi grăsimilor, fabricarea de maşini şi echipamente, fabricarea articolelor de cauciuc şi plastic, fabricarea sticlei). Recesiunea din vinificaţie nu a fost posibilă de compensat de creşterile importante în alte ramuri (fabricarea covoarelor, încălţămintei, mobilei, cimentului şi altor materiale de construcţie, producţia energiei electrice). Pe de altă parte, majorarea preţurilor la gazul natural importat de asemenea a exercitat un impact negativ, deşi mai moderat. În principal, aceasta a condiţionat creşterea costurilor de producţie în ramura de turnare a sticlei şi diminuarea competitivităţii sale.

6. Piaţa muncii

În anul 2006 salariul mediu nominal în economie s-a majorat cu cca 28%…

În anul 2006 salariul mediu nominal (nu şi cel real, ţinînd cont de faptul ca rata inflaţiei a fost în creştere) al unui lucrător din econome a constituit cca 1700 lei (130 USD) şi s-a majorat cu peste 28% comparativ. Salariul real în economie a crescut cu peste 14%. A fost o creştere pronunţată a salariilor dacă comparăm cu cea din 2005, care a fost de 6,8%. Cele mai mari salarii le+au primit angajaţii din sectorul financiar-bancar – 3865 lei în medie, cei din domeniile energiei electrice şi termice, gazelor şi apei – 2880 lei, transportului şi comunicaţiilor – 2560 lei. Salariul mediu lunar al profesorilor de la instituţiile de învăţămînt superior a constituit 2685 lei. Salariul mediu lunar în agricultură în 2006 (890 lei) a fost depăşit de 4,3 ori de cel al lucrătorilor cu activităţi financiare. Creşteri esenţiale ale salariului mediu lunar au fost înregistrate la lucrătorii din domeniile administraţiei publice (57,9%), învăţămîntului (37,2%), industria extractivă (31,9%), sănătăţii şi asistenţei sociale (31,2%).

Problema transnistreană

Eforturi în vederea reluării negocierilor în format "5+2"

La 26 ianuarie la Madrid a avut loc o nouă rundă de consultări ale mediatorilor şi observatorilor în procesul de reglementare transnistreană la care aceştia au discutat despre perspectivele reluării procesului de negocieri cu Preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul spaniol de Externe, Miguel Anhel Moratines. În urma consultărilor, mediatorii şi observatorii au semnat un protocol comun în care au chemat la reluarea negocierilor în problema transnistreană. "Părţile şi-au reiterat disponibilitatea de a contribui la reglementarea pe cale paşnică a problemei transnistrene cu respectarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi elaborarea unui statut special pentru Transnistria", se spune în document. Mediatorii şi observatorii au trimis liderilor de la Chişinău şi Tiraspol o adresare în care le propun acestora reluarea negocierilor în format "5+2" în februarie 2007.

Întrebat în ajunul întrevederii de la Madrid de agenţia de ştiri "Novîi Region" despre agenda discuţiilor, Reprezentantul Special al UE pentru Republica Moldova, Adriaan Jakobovits de Szeged, a declarat că lipsa negocierilor este un lucru negativ şi a regretat faptul că partea transnistreană înaintează o serie de condiţii pentru revenirea sa la masa de negocieri. Potrivit diplomatului european, după reluarea tranzitului de mărfuri şi a transportului feroviar de pasageri au fost lichidate toate obstacolele pentru reluarea discuţiilor pe tema principală – statutul Transnistriei.

În ianuarie ministrul Reintegrării, Vasile Şova, şi consilierul prezidenţial în probleme de politică internă, Mark Tkaciuk, au continuat consultările în problema transnistreană cu statele mediatoare. La 18 ianuarie aceştia s-au aflat la Moscova unde au continuat examinarea unui spectru larg de probleme legate de problema transnistreană în baza acordurilor atinse în cadrul vizitelor la Moscova de la sfîrşitul anului 2006. După încheierea consultărilor de la Moscova, cei doi demnitari moldoveni au plecat la Kiev unde au avut întrevederi la Ministerul ucrainean de Externe şi Consiliul Naţional de Securitate şi Apărare.

Comisia Europeană a aprobat un nou proiect la frontiera moldo-ucraineană

Comisia Europeană a alocat 9 milioane euro pentru un proiect nou de asistenţă tehnică la frontiera moldo-ucraineană. Proiectul se întitulează "Îmbunătăţirea controlului de frontieră la hotarul dintre Moldova şi Ucraina" (BOMMOLUK) şi va fi realizat pînă în anul 2010. Proiectul a fost elaborat în cadrul a 12 grupuri de lucru create de Consiliul Coordonator al Misiunii UE de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană (EUBAM) în februarie 2006. Acestea au pregătit propuneri de proiect în următoarele domenii:

• Elaborarea unui sistem de analiză a riscurilor de către serviciile vamale şi de grăniceri ai Moldovei şi Ucrainei;
• Elaborarea unui sistem integrat de gestiune a frontierei în Moldova şi Ucraina;
• Asistenţă tehnică, echipament şi infrastructură pentru serviciile vamale şi de grăniceri;
• Schimbul de informaţii dintre serviciile vizate ale celor două state;
• Elaborarea unui curs de instruire comun pentru personalul de la punctele comune de control.

Relaţii externe

Republica Moldova – Consiliul Europei

În perioada de referinţă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a adoptat 4 decizii de condamnare a Republicii Moldova. În cauza "Kommersant Moldovy contra Moldovei", CEDO a obligat Moldova să achite acestei publicaţiei 8000 euro pentru prejudiciu material şi 1500 euro pentru costuri şi cheltuieli. Ziarul a reclamat încălcarea dreptului la libertatea de exprimare după ce acesta a fost închis în urma publicării, în perioada iunie-septembrie 2001, a mai multor articole în care autorităţile moldovene erau criticate pentru acţiunile întreprinse în "dosarul" transnistrean.

În cea de-a doua cauză "Mihalachi contra Moldovei", Chişinăul a fost obligat să plătească 3080 euro pentru prejudiciu material şi 1800 euro pentru prejudiciu moral. Reclamantul a solicitat despăgubiri pentru anularea unei hotărîri definitive a Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) adoptată în favoarea sa.

În cauza "Pruteanu contra Moldovei" autorităţile moldovene au fost obligate să achite 8000 euro pentru prejudiciu moral şi 1400 euro pentru costuri şi cheltuieli. Reclamantul s-a plîns la CEDO că a fost supus tratamentelor degradante şi inumane din partea poliţiei, iar autorităţile naţionale nu au investigat acest caz.

În cea de-a patra cauză Moldova va trebui să plătească 2000 euro pentru prejudiciu moral şi 1250 euro pentru prejudiciu material. Reclamantul Artur Bujniţă s-a plîns la CEDO pe lipsa unui proces echitabil. Despăgubirile pe care va trebui să le plătească Moldova în toate aceste patru cauze se ridică la 27 030 euro. Pînă în prezent CEDO a condamnat Moldova în 44 de cauze.

La 23 ianuarie 2007, Camera a Patra a CEDO, examinînd cauza "Guja contra Moldovei", a decis să se desesizeze în favoarea Marii Camere a Curţii. Potrivit Organizaţiei "Juriştii pentru Drepturile Omului", Camera recurge la această procedură extrem de rar şi unica cauză moldovenească examinată pînă acum conform acestei proceduri a fost cauza Ilaşcu. Reclamantul, Iacob Guja, fost angajat al Secţiei relaţii cu mijloacele de informare în masă din cadrul Procuraturii Generale, pretinde încălcarea dreptului său la libera exprimare, prin concedierea sa pentru răspîndirea a două scrisori parvenite în adresa acestei instituţii. Una dintre scrisori era din partea vicepreşedintelui Parlamentului Vadim Mişin, care îşi exprima dezacordul faţă de o urmărire penală iniţiată împotriva unor angajaţi ai MAI şi solicita Procurorului General să intervină şi să soluţioneze acest caz "în strictă conformitate cu legea". După aceasta urmărirea penală a fost sistată.

Republica Moldova – Uniunea Europeană

Unul din cele mai importante evenimente în debutul anului 2007, în contextul eforturilor de integrare europeană ale Moldovei, l-a constituit reuniunea din 19 ianuarie a Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană (CNIE). În cadrul şedinţei CNIE a fost efectuat bilanţul acţiunilor întreprinse de Guvern în 2006 în vederea implementării Planului de Acţiuni UE-Moldova, precum şi trasate sarcini pentru 2007. Prim-ministrul Vasile Tarlev, şi preşedinte al CNIE, a subliniat în cadrul şedinţei că este important pentru Moldova ca în anul 2007 să realizeze un salt calitativ în relaţiile sale cu UE şi să implementeze integral Planul de Acţiuni UE-Moldova. În context, premierul a menţionat printre obiectivele de bază în relaţiile Moldovei cu UE din 2007 deschiderea la Chişinău a Centrului unic de eliberare a vizelor UE pentru cetăţenii moldoveni, obţinerea Preferinţelor Comerciale Autonome şi Acordului de Asociere cu UE. Potrivit lui Andrei Stratan, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, inaugurarea Centrului unic de eliberare a vizelor va avea loc în aprilie 2007, în sediul Ambasadei Ungariei din Chişinău, vizele urmînd însă a fi perfectate de ofiţeri consulari ai Austriei şi Sloveniei. Deschiderea Centrului este complementară dialogului de facilitare a regimului de vize cu UE, prima rundă de negocieri în acest sens fiind stabilită pentru 9 februarie curent.

Realizarea ultimului obiectiv enunţat de premier este însă irealistă. Planul de Acţiuni UE-Moldova, Comunicările Comisiei Europene lansate la sfîrşitul anului 2006 în contextul Politicii Europene de Vecinătate (PEV), programul comun al preşedinţiilor germană, portugheză şi slovenă ale Consiliului UE de pînă la jumătatea anului 2008, alte documente ale instituţiilor UE, inclusiv Strategia de extindere a UE aprobată şi ea în 2006, nu anunţă nimic despre o eventuală asociere a Moldovei. Actualmente, este greu de crezut că Moldova va reuşi să convingă UE să introducă în 2007 pe agenda sa, mult prea solicitantă, problema asocierii Chişinăului.

Vasile Tarlev a mai anunţat la reuniunea CNIE că pe parcursul anului 2007 în cadrul şedinţelor de Guvern vor fi audiate rapoarte privind acţiunile întreprinse de instituţiile guvernamentale în vederea implementării Planului de Acţiuni şi că "pe toate documentele, legate de realizarea sarcinilor de integrare europeană, va fi aplicat un cod special şi vor fi examinate în mod prioritar". Ministerul Administraţiei Publice (MAP) a primit indicaţii să elaboreze planuri speciale de mobilizare a autorităţilor locale la realizarea Planului de Acţiuni UE-Moldova, iar Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) i s-a cerut să elaboreze un mecanism eficient de antrenare a jurnaliştilor în reflectarea procesului de implementare a Planului.

La 24 ianuarie curent, Comitetul pentru Comerţ Internaţional al Parlamentului European (PE) a decis să dea undă verde iniţiativei Comisiei Europene şi a Consiliului UE de a acorda Republicii Moldova un ajutor financiar în valoare de 45 mln euro. Ajutorul este menit să spijine balanţa comercială şi de plăţi a Moldovei. Comitetul PE a adoptat această decizie nu însă fără a înainta Moldovei anumite condiţii, între care: transparenţa finanţelor publice; aplicarea priorităţilor macroeconomice şi bugetare cerute de FMI şi respectarea drepturilor omului, inclusiv cele ale minorităţilor naţionale.

La 26 ianuarie, Preşedintele Vladimir Voronin a reconfirmat în discursul său rostit în faţa reprezentanţilor corpului diplomatic acreditat în Moldova interesul sporit al autorităţilor de la Chişinău pentru integrarea europeană. În context, şeful statului a recunoscut nevoia unui parcurs mai hotărît şi exigent în această direcţie, a subliniat importanţa obţinerii celor patru libertăţi garantate în spaţiul UE şi a reiterat faptul că Moldova nu este pe deplin satisfăcută de ofertele care i-au fost făcute de UE în cadrul PEV.

Republica Moldova – România

În legătură cu dificultăţile cetăţenilor moldoveni la obţinerea vizelor pentru România, în urma intrării acesteia în UE, Preşedintele român, Traian Băsescu, a întreprins la 16 ianuarie 2007 o vizită oficială în Moldova. Programul său a inclus o întrevedere cu omologul său moldovean, Vladimir Voronin, şi vizite la Ambasadei României şi la secţia ei consulară.

Vizita Preşedintelui României a fost anticipată de anumite nuanţări făcute pe marginea raporturilor moldo-române de Mihai Razvan Ungureanu în calitatea sa de membru al uneia din formaţiunile politice aflate la guvernare în România – Partidul Naţional Liberal (PNL) – şi de ministru al Afacerilor Externe al României. Prezent la Congresul Extraordinar al PNL, din 12 ianuarie 2007, Ungureanu a declarat, potrivit MEDIAFAX, că Republica Moldova reprezintă o prioritate pentru PNL şi că liberalii români sînt interesaţi "ca Moldova să nu tremure în bătaia vîntului politic, mai ales cînd acesta vine de la est". În opinia lui, "Republica Moldova are nevoie de o şansă, iar aceasta ar putea veni de la electoratul de acolo, care ar trebui să separe totalitarismul de destinul european al Moldovei".

În calitatea sa de ministru al Afacerilor Externe, Mihai Razvan Ungureanu s-a produs într-un interviu acordat la 13 ianuarie curent postului moldovenesc de radio Vocea Basarabiei, pentru care a făcut mai multe declaraţii importante în contextul relaţiilor bilaterale moldo-române. Ungureanu a spus că România este "nu doar un aliat (al Moldovei – n.n.), ci un mare partener european […], pe al cărui cuvînt, pe a cărui bună-credinţă se poate baza". Ministrul român de Externe a accentuat că României i se datorează în măsură mare prezenţa Moldovei în toate aranjamentele de cooperare regională din sud-estul Europei şi că Bucureştiul va fi consecvent în a cere includerea Moldovei în pachetul Balcanilor de Vest şi, prin asta, să i se deschidă "ferestrele spre un orizont european". În interviul său, Ungureanu a mai amintit că România este al doilea mare donator, după SUA, pentru Moldova şi-a exprimat nedumerirea în legătură cu tergiversarea unui răspuns din partea primăriei Chişinăului de la care a fost solicitată o locaţie mai încăpătoare pentru secţia consulară a Ambasadei României şi din partea autorităţilor centrale, al căror acord a fost solicitat pentru deschiderea a două consulate generale române la Bălţi şi la Cahul.

Referindu-se la invitaţia pe care Preşedintele român, Traian Băsescu, i-ar fi făcut-o omologului său moldovean să accepte ideea intrării Moldovei împreună cu România în UE, Ungureanu a spus că aceasta este "o formulare metaforică asupra ceea ce trebuie să poată Republica Moldova face pentru a convinge Bruxelles-ul nu doar că merită sau se poate adapta pretenţiilor europene, ci şi pentru că este pregătită să devină un bun european, o ţară cu o politică externă previzibilă". În încheiere, ministrul român de Externe a reconfirmat sprijinul în materie de expertiză, cît şi în materie financiar-logistică, pe care România este gata sa-l ofere Moldovei cu titlu gratuit pentru a uşura drumul acesteia spre UE.

Principalul rezultat al vizitei Preşedintelui Băsescu în Republica Moldova îl constituie înţelegerea la care s-a ajuns cu Preşedintele Voronin ca în cel mult 10 zile, la Bălţi şi Cahul, să se deschidă temporar două birouri ale secţiei consulare române. Deschiderea acestora este dorită pentru a se face faţă fluxului mare de cereri de viză de intrare pe teritoriul României.

Cei doi preşedinţi au discutat şi despre: acordul politic dintre Moldova şi România, Preşedintele moldovean exprimîndu-şi convingerea că acesta va fi semnat în cel mai scurt timp; acordul de frontieră; asimilarea mijloacelor financiare oferite de UE în cadrul PEV pentru realizarea mai multor proiecte transfrontaliere; problema transnistreană şi problema redobîndirii cetăţeniei române. În context, Preşedintele român a precizat că în prezent la autorităţile române sînt prezentate peste 530 mii de cereri de programare în vederea depunerii actelor necesare pentru obţinerea cetăţeniei române şi că în cel mai scurt timp vor fi operate modificări în Legea despre obţinerea cetăţeniei, cu acordul autorităţilor de la Chişinău, asupra modului cum trebuie să fie tratată această problemă în noua lege.

Între timp, pentru creşterea capacităţii secţiei consulare a Ambasadei României de procesare a cererilor de viză pentru cetăţenii moldoveni, a fost suplimentat numărul de angajaţi şi au fost instalate noi terminale de procesare a cererilor de viză.

Republica Moldova – Federaţia Rusă

La 26 ianuarie 2007, Grigore Porcescu, şeful interimar al Direcţiei medicină veterinară din Moldova, şi Evgheni Nepoklonov, şeful adjunct al Serviciului pentru controlul fitosanitar şi veterinar "Rosselhoznadzor" din Rusia au semnat, la Moscova, un acord care dispune reluarea importului de carne de vită din Republica Moldova. Carnea de vită va putea fi exportată doar de trei întreprinderi moldoveneşti, selectate în urma unei inspecţii efectuate în decembrie 2006: "Tehnosel-Car" (Hînceşti), "Mistor-Bras" (Călăraşi) şi "Nevelina" (Chişinău). Potrivit ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Anatolie Gorodenco, aflat recent în capitala rusă, acordul privind reluarea exportului cărnii de porc şi al produselor de origine vegetală din Moldova spre Federaţia Rusă ar putea fi semnat în aproximativ o lună de zile.

Republica Moldova – SUA

La sfîrşitul lunii ianuarie, la Chişinău s-a aflat o delegaţie a Corporaţiei Provocările Mileniului din SUA (Millennium Challenge Corporation (MCC)). Delegaţia, condusă de John Hewko, a avut întîlniri cu Preşedintele Vladimir Voronin, cu speaker-ul Parlamentului Marian Lupu, cu prim-ministrul Vasile Tarlev, cu prim-viceprim-ministrul Zinaida Greceanîi şi cu reprezentanţi ai societăţii civile.

Scopul acestei vizite l-a constituit prezentarea Programului Compact al MCC, menit să contribuie la reducerea sărăciei în 25 de ţări prin intermediul creşterii economice durabile. Moldova a fost selectată printre aceste 25 de state dintr-un număr de peste 80 de ţări ale lumii cu venituri mici. Statele selectate, inclusiv Moldova, au fost evaluate de MCC în funcţie de 16 indicatori de performanţă din trei domenii de referinţă: (1) calitatea guvernării; (2) investiţiile în capitalul uman şi (3) libertatea economică. În context, este de amintit că Moldova participă deja la programul preliminar al MCC, în cadrul căruia va primi 24,7 mln USD pentru eradicarea corupţiei.

În vederea participării la Programul Compact al MCC, Moldova va trebui să iniţieze un amplu proces consultativ, la care să participe cele mai diverse elemente ale societăţii moldoveneşti. În urma consultărilor, vor trebui stabilite nu mai mult de 2–3 priorităţi pentru care MCC ar putea acorda pînă la cîteva sute de milioane de dolari, sub formă de granturi. Potrivit lui Hewko, stabilirea priorităţilor în urma procesului consultativ rămîne la latitudinea Moldovei, acestea putînd viza sistemul de educaţie, cel al ocrotirii sănătăţii, infrastructura etc. Important pentru MCC este ca soluţionarea acelor 2–3 probleme identificate de Moldova să contribuie la reducerea sărăciei şi să proiecteze tendinţe sigure de creştere economică. Deocamdată, MCC a semnat în cadrul Programului Compact acorduri de asistenţă cu 11 ţări: Madagascar (109,8 mln USD), Capul Verde (110 mln USD), Georgia (295,3 mln USD), Benin (307,3 mln USD), Honduras (215 mln USD), Nicaragua (175 mln USD), Vanuatu (65,69 mln USD), Armenia (235,65 mln USD), Ghana (547 mln USD), Mali (461 mln USD), El Salvador (460,94 mln USD).

Republica Moldova – PSESE

La 30 ianuarie, la Chişinău s-a aflat într-o vizită oficială Erhard Busek, Coordonatorul Special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE). Acesta a avut întrevederi cu Preşedintele Vladimir Voronin, speaker-ul Parlamentului Marian Lupu, prim-ministrul Vasile Tarlev şi cu ministrul moldovean de Externe Andrei Stratan. Printre principalele subiecte de discuţie abordate în cadrul întîlnirilor se numără: participarea Moldovei la Consiliul Regional de Cooperare (CRC); rezultatele participării Moldovei la activităţile PSESE; progresul şi problemele Moldovei pe itinerarul integrării europene.

În contextul primului subiect, Erhard Busek a anunţat că PSESE îşi va încheia în curînd activitatea şi va transmite competenţele sale CRC. Acesta urmează să-şi înceapă activitatea în 2008 şi să armonizeze iniţiativele şi procesele politice din Europa de Sud-Est. Domeniile prioritare în activitatea CRC urmează a fi dezvoltarea economică şi socială în Europa de Sud-Est, infrastructura, justiţia şi afacerile interne, cooperarea în materie de securitate, consolidarea capitalului uman şi cooperarea parlamentară. Oficialii moldoveni au manifestat interes pentru această nouă iniţiativă regională, asigurînd demnitarul european că Moldova este dispusă să participe la activităţile CRC.

Republica Moldova – Comisia Dunării

În perioada de referinţă, Moldova a transmis României, la Viena, preşedinţia anuală a Comisiei Internaţionale privind Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR). La eveniment, organizat de Ambasada Republicii Moldova în Austria, în comun cu Secretariatul ICPDR, au participat reprezentanţi oficiali ai celor 13 state dunărene, ai unor importante organizaţii internaţionale şi ai instituţiilor media interesate.

Potrivit serviciului de presă al MAEIE, Victor Postolachi, reprezentant al Republicii Moldova pe lîngă organizaţiile internaţionale, cu sediu la Viena, a prezentat în cadrul evenimentului principalele rezultate ale preşedinţiei Moldovei exercitate în 2006 la ICPDR. Între acestea, diplomatul moldovean a menţionat: organizarea la Chişinău, în iunie 2006, a reuniunii Grupului de lucru permanent al experţilor din bazinul dunărean; marcarea Zilei Dunării, pe 29 iunie, şi organizarea, în octombrie, la Chişinău, a Forumului ONG-urilor dunărene.

În continuare, statele membre ale ICPDR au fost chemate să coopereze mai strîns, a fost articulată necesitatea respectării Directivei-cadru a UE asupra apelor şi a promovării intereselor ICPDR în cadrul altor organizaţii europene şi internaţionale.

Republica Moldova – ONU

La 24 ianuarie 2007, la Cartierul General al ONU din New York, în cadrul sesiunii comune a Fondului Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA) şi Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) a fost aprobat Programul UNFPA pentru Republica Moldova, pentru perioada 2007–2011. Programul UNFPA pentru Moldova este parte componentă a Cadrului Naţiunilor Unite de Asistenţă pentru Dezvoltare (UNDAF). Activităţile UNFPA în Moldova au fost orientate preponderent pînă în prezent spre îmbunătăţirea sănătăţii umane şi, în special, a celei reproductive.

Studii, analize, comentarii

Moldova în cadrul PEV. Primul raport de evaluare al Comisiei Europene
Sergiu Buşcaneanu, 31 ianuarie 2007

La 9 decembrie 2006 s-au împlinit doi ani de la lansarea de către Comisia Europeană a primelor şapte planuri de acţiuni elaborate în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV), iar pe 22 februarie 2007 se vor împlini tot atâţia ani de la semnarea Planului de Acţiuni RM-UE în cadrul reuniunii a VII-a a Consiliului de Cooperare RM-UE

»»»

Accidentul "fericit" şi finanţările externe
Iurie Gotişan, 31 ianuarie 2007

Săptămîna trecută, Biroul Naţional de Statistică a făcut publice calcule actualizate cu privire la creşterea economică în anul 2005. Potrivit aceluiaş BNS, în 2005 creşterea a constituit 7,5%, adică cu 0,4 p.p. mai mare decît se anunţase oficial (7,1%) în martie 2006

»»»