Despre noi |  |






Alegeri |  |






Societate civilă |  |




Puncte de vedere |  |





Informaţie utilă |  |



|  |
Guvernare şi democraţie în Moldova

e-journal, an. V, nr. 89, 1–16 februarie 2007
Activitatea instituţiilor publice
Politici economice
Problema transnistreană
Relaţii externe
Studii, analize, comentarii
Activitatea instituţiilor publice
Parlament
1.1. Numiri
Valeriu Gurbulea a fost numit în funcţia de Procuror General, cu votul majorităţii deputaţilor în Parlament. La discutarea candidaturii propuse, deputaţii de opoziţie au remarcat anumite acţiuni tendenţioase întreprinse de candidat în funcţiile deţinute anterior (procuror, secretar al Consiliului Suprem de Securitate, prim vice procuror general). Gurbulea a negat că anumite dosare ar fi intentate din motive politice, precum şi implicarea sa în persecutarea unor oponenţi ai guvernării Referitor la reformarea procuraturii, Gurbulea a declarat că această instituţie este în general reformată şi a rămas doar problema determinării locului ei în cadrul magistraturii. Despre cazurile de rezonanţă în care Moldova a fost condamnată de CEDO, noul Procuror General a declarat că CEDO nu a constatat abuzuri la intentarea dosarelor, sancţiunile fiind aplicate pentru încălcarea drepturilor omului (condiţiile de detenţie, tratament degradant), fără examinarea fondului cauzei.
Prin hotărîre a Parlamentului au fost numiţi primii membri ai Consiliul Administrativ al Agenţiei Naţionale pentru protecţia concurenţei, în următoarea componenţă[1]:
- Viorica CĂRARE – Director general al Agenţiei, preşedinte al Consiliului administrativ, pe un termen de 5 ani;
- Ion ECHIM – adjunct al Directorului general al Agenţiei, membru al Consiliului administrativ, pe un termen de 5 ani;
- Eugen GLADII – adjunct al Directorului general al Agenţiei, membru al Consiliului administrativ, pe un termen de 5 ani.
Deşi a fost inclus în ordinea de zi şi supus unor dezbateri îndelungate, proiectului hotărîrii despre numirea unor judecători la Curtea Supremă de Justiţie (N.Budăi, S.Caitaz, E.Zinenco) aşa şi nu a fost adoptat. Discuţii controversate au generat obiecţiile expuse de Preşedintele Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, referitor la calităţile unora dintre candidaţi şi existenţa unor hotărîri ale CEDO care condamnă Moldova, inclusiv şi pentru decizii emise de unul dintre judecătorii propuşi spre avansare. Deputaţii din fracţiunile de opoziţie au remarcat că majoritatea parlamentară apreciază candidaţii şi sub aspect politic, preşedintele fracţiunii PPCD declarînd chiar că aceste tentative şi atitudini ale majorităţii afectează consensul politic parlamentar.
1.2. Acte legislative
Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. În baza acestei legi va fi creat un Centru naţional independent pentru protecţia datelor cu caracter personal (iniţial Guvernul propunea ca funcţiile respective să le exercite avocaţii parlamentari), care va supraveghea ca prelucrarea informaţiilor cu caracter personal să fie conformă cerinţelor legii. Noua lege reglementează condiţiile de colectare a informaţiei, păstrare, prelucrare şi utilizare a datelor cu caracter personal şi are drept scop garantarea protecţiei dreptului persoanelor fizice la viaţa privată.
Legea cu privire la profilaxia infecţiei HIV/SIDA. Legea stabileşte baza juridică a acţiunilor înfăptuite pentru profilaxia răspîndirii infecţiei HIV/SIDA prin reducerea cazurilor noi de infectare, stoparea creşterii exponenţiale a epidemiei şi reducerea impactului acesteia, asigurarea asistenţei medicale şi socio-psihologice persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA, membrilor familiilor lor, garantarea respectării drepturilor acestora. La dezbaterea proiectului în prima lectură şi ulterior au fost expuse mai multe obiecţii, inclusiv din partea societăţii civile, a grupurilor religioase. Propunerile oportune au fost luate în consideraţie la definitivarea legii.
Legea privind modificarea Legii cu privire la actele de stare civilă. Prin modificarea operată, sfera de candidaţi la funcţia de şef al serviciului de stare civilă a fost extinsă: anterior era necesară vechime în funcţie în domeniul respectiv (în organele de stare civilă), prin modificare s-a propus însă să fie suficientă doar vechimea "în serviciul public". Proiectul a fost iniţiat de deputaţi ai fracţiunii majoritare şi în cadrul dezbaterii lui, reprezentanţii opoziţiei au menţionat că modificările sînt operate din interese lobbyste, în favoarea unor persoane din administraţia teritorială care ar pretinde la ocuparea respectivelor funcţii.
Proiectul legii privind activitatea de audit. Sînt propuse prevederi referitoare la organizarea activităţii de audit, drepturile, obligaţiile şi răspunderea părţilor implicate, necesitatea elaborării fiind determinată de ajustarea activităţii de audit la cerinţele practicii şi reglementărilor internaţionale (controlul calităţii lucrărilor de audit, asigurarea activităţii, ţinerea registrelor ofertanţilor, constituirea Consiliului de supraveghere a activităţii de audit etc.).
Proiectul legii cu privire la societăţile cu răspundere limitată. Documentul aprobat în prima lectură propune reglementarea modului de constituire, de funcţionare, particularităţile de reorganizare şi modul de lichidare a societăţilor cu răspundere limitată. Prevederi esenţiale vizează numărul de fondatori şi capitalul social minim necesar pentru fondare (30 mii lei faţă de 5400 lei în prezent).
Proiectul legii privind securitatea aeronautică. Se propune reglementarea raporturilor sociale ce ţin de securitatea şi protejarea pasagerilor, echipajelor, personalului aeronautic, populaţiei, aeronavelor, instalaţiilor şi serviciilor aeroporturilor care deservesc aviaţia civilă de actele de intervenţie ilicită, în scopul asigurării securităţii aeronautice prin instituirea unui ansamblu de măsuri legate de protecţia aviaţiei civile împotriva actelor de intervenţie ilicită. În cadrul dezbaterilor, mai mulţi din opoziţie au criticat activitatea Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile (politica de cadre, instruirea, management financiar deficient, conflicte cu operatori şi administraţii străine). Şi deputaţi din fracţiunea majoritară au acuzat ASAC de încercări de a-şi extinde controlul în sfere unde nu ar avea competenţe (securitate, control, combaterea actelor violente).
Proiectul legii cu privire la reţeaua ecologică naţională. Documentul propune cadrul juridic pentru crearea şi dezvoltarea reţelei ecologice naţionale, ca parte integrantă a reţelei ecologice paneuropene, stabilirea regimului de protecţie şi utilizare a elementelor funcţionale ale reţelei ecologice naţionale, competenţele şi obligaţiile autorităţilor administraţiei publice în acest domeniu.
Proiectul legii pentru modificarea unor acte legislative referitoare la activitatea farmaceutică. În Legea cu privire la activitatea farmaceutică şi Codul cu privire la contravenţiile administrative se propune includerea prevederilor referitoare la:
- Nomenclatorul de stat al medicamentelor şi Clasificatorul medicamentelor utilizat în diverse sisteme informaţionale automatizate;
- practicarea activităţii farmaceutice în baza sistemului informaţional automatizat de evidenţă a circulaţiei medicamentelor;
- elaborarea şi implementarea sistemelor informaţionale automatizate ce asigură plasarea pe piaţa farmaceutică doar a medicamentelor supuse controlului calităţii şi fabricate sau importate în mod legal;
- obligaţia tuturor întreprinderilor şi instituţiilor farmaceutice, indiferent de forma organizatorico-juridică, tipul de proprietate şi subordonare, să distribuie medicamente numai cu condiţia reflectării circuitului în sistemul informaţional automatizat de evidenţă cantitativ;
- sancţionarea (cu amendă de la 1000 la 20 mii de lei) practicării activităţii farmaceutice în absenţa sistemului informaţional automatizat de evidenţă a circulaţiei medicamentelor, exploatarea incompletă sau/şi incorectă a acestui sistem automatizat, aplicarea modificărilor voluntare, neprezentarea în termenele stabilite a dărilor de seamă respective, eliberarea sau/şi prezenţa în stoc a medicamentelor fără fîşie latentă.
1.3. Control parlamentar. Declaraţii.
Întrebări şi Interpelări
Viceministrul economiei şi comerţului a informat Parlamentul despre implementarea Legii privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Guvernul va propune în 2007 majorarea salariilor pe trepte, în acest scop fiind necesare circa 338 milioane de lei. La finele anului curent, salariile diferitor categorii urmează să crească între 25–50%.
Deputatul AMN Anatol Onceanu a sesizat Procuratura Generală şi CCCEC să verifice legalitatea privatizării posturilor Antena C şi Euro TV, "capacităţile financiare ale noilor proprietari pentru îndeplinirea condiţiilor contractuale, provenienţa resurselor financiare, situaţia legală şi fiscală a persoanelor respective, garanţii financiari ai acestora".
Deputatul PCRM Elena Bodnarenco a cerut Procuratura generală să examineze legalitatea mitingului provocat de deputatul Dumitru Braghiş în oraşul Soroca.
Deputatul AMN Valeriu Cosarciuc a cerut Primului-ministru să elucideze aspectele legate de preţurile aplicate la gazificarea gospodăriilor casnice şi metodologie formării lor.
Deputatul PSL Igor Clipii a cerut Primului-ministru informaţii despre criteriile metodologice de calculare a devizelor de cheltuieili în cadrul lucrărilor efectuate din banii publici, cum sînt selectaţi proiectanţii şi ce mecanisme de control aplică Guvernul. Clipii a invocat în acest sens declaraţiile şefului Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului, Igor Semenovker, referitoare la încălcările şi delapidările admise de factori responsabili şi antreprenori.
Deputatul Valentia Cuşnir a cerut Guvernului explicaţii privind măsurile concrete întreprinse pentru redresarea situaţiei din sectorul vitivinicol şi deblocarea situaţiei de criză. Prin altă interpelare adresată Procuraturii generale, deputatul Cuşnir a cerut prezentarea informaţiei despre anchetarea cazului dispariţiei în anul 2002 a lui Vlad Cubreacov.
Deputatul Zoia Jalbă a solicitat Guvernului să prezinte temeiul legal al deposedării Facultăţii de medicină veterinară de blocul de studii, în legătură cu amplasarea în acest sediu a Institutului Naţional al Justiţiei.
Deputatul PPCD Ştefan Secăreanu a cerut Guvernului să prezinte informaţii despre implementarea modificărilor efectuate în Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Conform informaţiilor invocate de Secăreanu, procesul de restituire a proprietăţii şi de compensare a valorii acesteia continuă să fie tergiversat de către autorităţile centrale şi locale.
Declaraţii
În discursul de debut al sesiunii de primăvară-vară, spicherul Parlamentului a trasat sarcinile din activitatea legiuitorilor:
- la compartimentul socio-economic: urgentarea implementării Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar; adoptarea legislaţiei privind redirecţionarea prestaţiilor sociale către grupurile cele mai vulnerabile ale societăţii; reformarea sistemului de protecţie a copilului; noua lege a privatizării; politica fiscală pentru anul 2008; crearea şi funcţionarea aşa-numitului "megaregulator" al sectorului financiar extra-bancar; pachetul de iniţiative prezidenţiale direcţionate spre liberalizarea economiei (punerea în aplicare a Legii cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător (Legea "Ghilotina-2"); instituirea Comisiei speciale pentru optimizarea cadrului juridic de reglementare a activităţii de întreprinzător);
- îndeplinirea recomandărilor Consiliului Europei: pachetul de legi ce vizează reforma judiciară (Legea privind statutul şi modul de organizare a activităţii grefierilor instanţelor judecătoreşti, Legea cu privire la Procuratură, pachetul de amendamente la Codul contravenţiilor administrative); Legea cu privire la partidele politice; următorul pachet de amendamente ce vizează reforma finanţelor publice locale în baza principiului descentralizării şi consolidării autonomiei locale; examinarea proiectului Codului Educaţiei;
- continuarea realizării prevederilor Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană: respectarea angajamentelor fixate în Programul legislativ pentru anii 2005–2009; continuarea cooperării cu Adunarea Populară a UAT Găgăuzia (armonizarea şi conformarea legislaţiei locale cu cadrul naţional);
- consolidarea parteneriatului public-privat: inventarierea cadrului juridic naţional, în cooperare cu partenerii din sectorul asociativ, identificarea donatorilor pentru a lansa proiectul;
- procedurile derivate din iniţiativa şefului statului şi lansarea funcţionării plenare a mecanismului expertizei anti-corupţie a legislaţiei;
- controlul parlamentar.
Fracţiunea AMN a lansat în cadrul şedinţelor plenare cîteva declaraţii, referitoare la:
- "subminarea bunăstării poporului de către coaliţia aflată la conducerea ţării" (suspendarea aplicării unor majorări salariale pentru angajaţii din sectorul bugetar);
- situaţia social-economică precară din Republica Moldova;
- "utilizarea Consiliului Suprem de Securitate pentru uzurparea Puterii" (stabilirea prin deciziile CSS a unor indicaţii directe autorităţilor statului);
- dezacordul cu majorarea preţurilor şi tarifelor la gaze pentru cetăţeni.
Deputatul PSL Igor Clipii a dat citire uni declaraţii referitoare la situaţia corupţiei în Republica Moldova şi a cerut iniţierea audierilor parlamentare, precum şi înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea faptelor de delapidare a banilor publici şi sustragere a banilor de la populaţie, invocate de directorul Agenţiei Construcţii şi Dezvoltarea Teritoriului, Igor Semenovker.
Guvern
2.1. Numiri. Remanieri
Grigore Belostecinic a fost reconfirmat de Guvern în funcţia de rector al Academiei de Studii Economice din Moldova.
2.2. Hotărîri
Hotărîrea privind crearea Centrului de armonizare a legislasţiei conform criteriilor Uniunii Europene. Centrul creat în subordinea Ministeruşlui Justiţiei, va expertiza proiectele de acte legislative şi normative, va monitoriza ca legislaţia naţională să corespundă criteriilor stabilite de acquis-ul comunitar. Pentru finanţarea activităţii centrului în anul 2007, din fondul de rezervă al Guvernului vor fi alocate 1,2 mln lei.
Hotărîrea privind aprobarea Programului Naţional de asigurare a securităţii ecologice pentru anii 2007–2015. Conform documentului, în 2007 va începe modernizarea sistemului naţional de monitorizare a calităţii aerului atmosferic, elaborarea regulamentului cu privire la calitatea apelor de suprafaţă şi a normelor pentru apele uzate, vor fi elaborate proiectele de legi cu privire la salubrizarea localităţilor ţării, cu privire la deşeurile periculoase, despre managementul substanţelor chimice. Autorităţile centrale şi locale urmează să aprobe planuri departamentale şi locale de asigurare a securităţii ecologice şi să prezinte periodic Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale informaţii despre implementarea Programului naţional.
Hotărîrea cu privire la unele măsuri suplimentare de reglementare a circulaţiei armelor de foc şi muniţiilor. Se permite autorizarea de către organele de poliţie a deţinerii, vînzării, păstrării, portului şi transportării armelor de foc şi muniţiilor din posesia ilegală a cetăţenilor care le-au predat benevol organelor afacerilor interne. MAI urmează să stabilească procedura de recepţionare, examinare şi autorizare a armelor şi muniţiilor predate benevol din posesia ilegală.
Hotărîrea cu privire la Comisia pentru selectarea candidaţilor la postul de judecător la CEDO. Comisia constituită din 14 persoane este condusă de Ministrul Justiţiei şi urmează să efectueze selectarea candidaţilor în conformitate cu o recomandare specială a Adunării Parlamentare a CE, pînă la 9 martie 2007. Trei candidaturi selectate vor fi prezentate Guvernului pentru decizia internă finală, iar ulterior, candidatura desemnată de Guvern trebuie să fie acceptată de APCE. Mandatul actualului judecător al RM la CEDOP expiră în octombrie 2007.
Hotărîrea pentru aprobarea Programului privind repartizarea mijloacelor Fondului rutier în anul 2007. Pentru organizaţiile de antrepriză antrenate în realizarea programului sînt stabilite plafoane maxime de rentabilitate în mărime de 10% pentru lucrările de întreţinere şi de 7% pentru lucrările de reparaţie.
Hotărîrea cu privire la aprobarea Strategiei de reformă a cadrului de reglementare de stat a activităţii de întreprinzător[2]. Este aprobată Strategia conţinînd cîteva secţiuni (descrierea situaţiei actuale; necesităţile abordării; perfecţionarea sistemului de dirijare; asigurarea calităţii noilor reglementări şi îmbunătăţirea celor existente; principiile reformei de reglementare; scopurile şi obiectivele reformei; rezultatele scontate; eventualele riscuri; monitorizarea implementării). De asemenea, este aprobat şi un plan de măsuri pentru implementarea Strategiei. Autorităţile centrale urmează să includă în planurile lor de activitate acţiunile necesare pentru realizarea strategiei şi să prezinte rapoarte periodice despre executarea măsurilor stabilite.
Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:
- cu privire la conflictul de interese;
- pentru modificarea legii privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar (majorarea treptată a salariilor pentru unii angajaţi bugetari).
2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii
Preocupări continui pentru comerţul interior
La o şedinţă de lucru prezidată de Primul ministru au fost prezentate rapoarte despre situaţia în sfera comerţului intern, măsurile întreprinse de factorii responsabili. Primul-ministru a apreciat nesatisfăcător situaţia în domeniu, menţionînd că pe piaţa internă deocamdată nu este creat un sistem eficient de comerţ, nu sînt apărate integral drepturile consumatorilor, nu sînt create condiţii adecvate de lucru pentru comercianţi, nu este asigurată circulaţia transparentă a banilor. În acest sens, şeful executivului a salutat acţiunile întreprinse de Ministerul Economiei în vederea implementării reformei în sistemul de comerţ, reformei regulatorii, precum şi de simplificare a modalităţii de evidenţă contabilă. Ministerului Sănătăţii i s-a cerut elaborarea unui plan de acţiuni de apărare a drepturilor consumatorilor şi implementarea unei metodologii noi de monitorizare a activităţilor în domeniul comerţului interior. Vasile Tarlev a accentuat şi necesitatea minimalizării numărului de controale efectuate asupra agenţilor economici, dar cu înăsprirea pedepselor aplicate în cazurile de încălcare a legislaţiei. Proiectul de lege cu privire la comerţul interior urmează a fi consultat cu toţi factorii implicaţi în proces, inclusiv societatea civilă.
Întrevedere cu reprezentanţii Asociaţiei Investitorilor Străini din Moldova
Întrevederea Primului-ministru cu reprezentanţii Asociaţiei s-a axat pe teme ce vizează îmbunătăţirea climatului investiţional, privind măsurile ce se impun întru atragerea unui flux sporit de investiţii în economia naţională. Investitorii consideră că dialogul între administraţia publică centrală şi comunitatea de afaceri a avansat foarte mult pe parcursul ultimilor ani, graţie cărui fapt s-a reuşit soluţionarea mai multor probleme cu care se confruntau anterior oamenii de afaceri. În special, a fost evidenţiată pozitiv simplificarea sistemului de impozitare prin diminuarea poverii fiscale, perfecţionarea legislaţiei, stabilitatea şi previzibilitatea politicilor fiscale şi monetare, reforma regulatorie. În context, Prim-ministrul a optat pentru elaborarea în comun a unui plan de acţiuni, ce ar include un pachet de măsuri coordonate şi a anunţat despre elaborarea unui Program de eradicare a corupţiei în organele publice.
Preşedinţie
3.1. Decrete
Dumitru Diacov, preşedintele Partidului Democrat din Moldova şi al fracţiunii parlamentare a aceleiaşi formaţiuni, a fost decorat cu "Ordinul de Onoare", pentru munca îndelungată şi prodigioasa în organele supreme de stat, contribuţie substanţială la perfecţionarea legislaţiei, activitate organizatorică şi obştească intensă.
Prin decret prezidenţial, judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie Sergiu Furdui şi Sveatoslav Moldovan, le-a fost conferit gradul superior de calificare a judecătorului.
3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii
Elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare
Şeful statului a prezidat o şedinţă dedicată elaborării Planului Naţional de Dezvoltare (PND) pe anii 2008–2011, în cadrul căreia a fost prezentat proiectul conceptului şi structura documentului. Potrivit proiectului, PND se propune a fi elaborat în baza a cinci priorităţi strategice:
- consolidarea unui stat democratic modern, bazat pe principiul supremaţiei legii;
- reglementarea conflictului transnistrean şi reintegrarea ţării;
- sporirea competitivităţii economiei naţionale;
- dezvoltarea resurselor umane, încadrarea în cîmpul muncii şi promovarea incluziunii sociale;
- dezvoltarea regională.
Viitoarea structură a Planului va cuprinde strategia de dezvoltare propriu-zisă şi planul de acţiuni, ce urmează să fie elaborat în conformitate cu Cadrul de cheltuieli pe termen mediu şi reactualizat anual în corespundere cu legea bugetului pentru anul respectiv. Perioada de elaborare va cuprinde trei etape: pînă în luna martie 2007 urmează să fie determinat conceptul documentului; în aprilie-august urmează a fi întocmit planul detaliat de acţiuni; în august – octombrie se preconizează desfăşurarea dezbaterilor publice, după care planul va fi aprobat de Guvern şi de Parlament.
Preşedintele ţării a evidenţiat rolul important al societăţii civile în elaborarea planului, accentuînd necesitatea atribuirii unei transparenţe maxime acestui proces şi a chemat structurile guvernamentale implicate în întocmirea Planului să manifeste o receptivitate sporită în comunicarea cu societatea civilă şi să asigure un proces participativ bine structurat. În opinia lui Vladimir Voronin, documentul trebuie să fie de o asemenea calitate, încît să fie sprijinit de întreaga societate, nu trebuie să fie un plan doar al puterii, ci unul care aparţine majorităţii societăţii, care va participa activ la realizarea lui, oricare ar fi viziunile politice împărtăşite.
Participare la Conferinţa anuală a judecătorilor
În discursul rostit la Conferinţă, Preşedintele Republicii Moldova a subliniat faptul că reforma din ultimii ani a demonstrat atît voinţa, cît şi capacitatea instituţiilor justiţiei de a schimba în bine modul de organizare, de finanţare şi de funcţionare a instanţelor de judecată. Vladimir Voronin a expus o serie de atitudini faţă de sistemul judecătoresc:
- urmărirea evoluţiei practicii judiciare, care are o importanţă deosebită pentru asigurarea aplicării actelor normative în mod unitar şi conform jurisprudenţei CEDO;
- eliberarea din funcţie în ultimii 6 ani a peste 70 de judecători a fost făcută întru respectarea exigenţelor înaintate faţă de persoanele care au calitatea de judecător şi combaterea corupţiei, iar pe viitor, exigenţele înaintate faţă de candidaţi şi judecătorii în funcţie vor creşte;
- înregistrarea audio sau video a şedinţelor publice de judecată va asigura o mai bună transparenţă şi va mobiliza judecătorii să fie mai exigenţi, să respecte cu mai multă stricteţe normele de etică şi de procedură;
- nu este acceptată culpabilizarea întregului corp judecătoresc pentru greşelile sau pentru conduita necorespunzătoare şi dăunătoare a unor judecători, fiecare candidat va fi tratat de şeful statului cu obiectivitatea, imparţialitatea şi exigenţa prescrise de lege;
- este necesară îmbunătăţirea imaginii judecătorului şi a justiţiei în ansamblu;
- sistemul judecătoresc trebuie să înveţe regulile democratice ale dialogului cu celelalte puteri în stat, deoarece Preşedintele ţării, executivul şi legislativul au un fundament politic şi dependent de percepţiile populaţiei care îi formează electoratul.
Preocupări continui pentru situaţia din domeniul farmaceutic
Vladimir Voronin a convocat o şedinţă la tema situaţiei create în sistemul farmaceutic din ţară, în cursul căreia au fost evidenţiate problemele existente în domeniul farmaceutic şi stabilite obiectivele pentru anul 2007. În informaţiile prezentate au fost menţionate rezultate pozitive, ca urmare a reformelor promovate în sfera farmaceutică: normalizarea situaţiei pe piaţa internă de medicamente, înăsprirea controlului asupra importului produselor medicamentoase şi asupra calităţii acestora, inclusiv prin introducerea sistemului informaţional automatizat în domeniu. Şeful statului a îndemnat responsabilii din cadrul Guvernului să continue acţiunile iniţiate, stăruind, în particular, asupra necesităţii intensificării eforturilor în direcţia implementării sistemului informaţional automatizat, perfecţionării mecanismelor de organizare a achiziţiilor publice de medicamente, reorganizării sistemului existent de farmacii şi creării unei reţele de farmacii, independente de instituţiile medico-sanitare publice. Printre sarcinile prioritare au fost numite şi perfecţionarea mecanismului de formare a preţurilor la medicamente, optimizarea sortimentului de medicamente prezente pe piaţa internă şi asigurarea calităţii adecvate a acestora. A fost solicitată şi aplicarea unor măsuri operative în vederea relansării industriei autohtone farmaceutice, prind dezvoltarea SA "Farmaco", realizarea unui proiect investiţional privind organizarea producerii în ţară a medicamentelor de primă necesitate. Preşedintele ţării a subliniat necesitatea perfecţionării legislaţiei vizînd sfera farmaceutică, privitor procesul de acreditare şi licenţiere a instituţiilor farmaceutice din ţară.
Facilitarea racordării la gaze
Statul va finanţa racordarea la conducta de gaze naturale a locuinţelor invalizilor, participanţilor la război, la conflicte armate, la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl, medicilor, profesorilor şi specialiştilor din diferite ramuri de activitate din localităţile rurale ale ţării. Declaraţia a fost făcută de Preşedintele Republicii Moldova, în cadrul unei şedinţe cu preşedinţii de raioane, la care a fost analizată implementarea Programului naţional "Satul Moldovenesc" în ultimii doi ani. Vladimir Voronin a solicitat Guvernului să elaboreze, în termen de cinci zile, metodologia de reglementare a preţurilor pentru elaborarea proiectelor şi construcţia gazoductelor în localităţile republicii, deoarece, în prezent antreprenorii folosesc preţuri exagerate pentru efectuarea acestor lucrări şi ele ar trebui reglementate de conducerea statului.
Atenţie continuă dezvoltării municipiului Chişinău
La şedinţa consacrată dezvoltării social-economice a municipiului Chişinău au a fost efectuată o totalizare a activităţilor de dezvoltare a capitalei în anul 2006 şi examinate proiectele care urmează a fi realizate în anul 2007. Şeful statului a apreciat lucrările efectuate în scopul modernizării municipiului Chişinău şi a subliniat necesitatea continuării procesului de înnoire a municipiului în ritm susţinut, cu acordarea unei atenţii deosebite calităţii lucrărilor de reconstrucţie. Referindu-se la sarcinile stipulate în Programul de dezvoltare a municipiului Chişinău pentru anul 2007, Vladimir Voronin s-a pronunţat pentru elaborarea, în termen restrîns, a unui plan de măsuri care urmează a fi întreprinse în scopul realizării acestui document. Printre priorităţi au fost menţionate:
- reconstrucţiei zonei de agrement "Valea Morilor";
- proiectarea şi reconstrucţia Stadionul Republican;
- reconstrucţia bulevardului "Dimitrie Cantemir" (crearea în cadrul autorităţilor municipale, a unei subdiviziuni abilitate cu funcţia de coordonare a tuturor acţiunilor ce ţin de modernizarea bulevardului);
- intensificarea construcţiei de locuinţe prin metoda ipotecară, a acţiunilor de renovare a blocurilor locative existente şi de expertizare şi proiectare a reconstrucţiei spaţiului locativ vechi etc.
Asambleea Academiei de Ştiinţe
Participînd la adunarea anuală a forului ştiinţific, Vladimir Voronin a rostit o alocuţiune, principalele idei sintetizate rezumîndu-se la următoarele:
- autoorganizarea cercetătorilor, mecanismul democratic de adoptare a deciziilor s-a justificat pe deplin şi îşi demonstrează eficienţa, ştiinţa se află în ascensiune;
- discuţiile care se poartă astăzi se referă deja la conţinutul cercetărilor ştiinţifice propriu-zise, la noile elaborări în domenii specifice;
- ajutorul internaţional deosebit de mare, folosit pentru expertizarea reformelor din Moldova, se repartizează specialiştilor de la diferite instituţii şi organizaţii neguvernamentale, dar şi Academia de Ştiinţe are potenţialul intelectual capabil să utilizeze mai eficient şi mai rezultativ o asemenea asistenţă. Academia de Ştiinţe trebuie să fie o "poartă de expertize" a ţării;
- în următorul Acord de parteneriat dintre Guvern şi Academia de Ştiinţe trebuie să fie mult mai concret stipulate domeniile "comenzii de stat" (temele de cercetare, rezultatele scontate, documentaţia tehnologică);
- în cadrul Academiei de Ştiinţe trebuie să fie create urgent un liceu special şi o universitate etc.
1 Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei are competenţa de promovare a politicii statului în domeniul dezvoltării relaţiilor de concurenţă, asigură protecţia concurenţei, prevenirea, limitarea şi reprimarea activităţii monopoliste şi a concurenţei neloiale, a agenţilor economici, a autorităţilor administraţiei publice în economia naţională. Legea cu privire la protecţia concurenţei, care prevedea crearea Agenţiei respective, a fost adoptată încă în anul 2000, dar formarea structurii în cauză a fost tărăgănată, experţi în domeniu opinînd că principala cauză fiind protejarea intereselor monopoliştilor, care vor fi supuşi controlului din partea Agenţiei şi unor reguli speciale de limitare a poziţiei dominante.
2 De notat că Strategia apare după ce Parlamentul şi Guvernul au întreprins deja mai multe măsuri la tema dată (Legile Ghilotinei, Metodologii de evaluare a impactului de reglementare ş.a.). Aprobarea Strategiei la începutul anului 2007 permite concluzia că abordările anterioare nu au fost "strategice" şi bine evaluate în prealabil, au avut caracter spontan şi la implementarea lor s-a constatat necesitatea stabilirii unor criterii principiale, de sistem.
Politici economice
1. Inflaţia şi preţurile
Preţurile administrate ar putea escalada inflaţia…
În ianuarie a.c. nivelul inflaţiei a crescut cu 0,9% faţă de decembrie, inclusiv IPC s-a majorat la toate grupele de produse. Valoarea medie anualizata ar fi de 10,8%. Preţurile la produsele alimentare au crescut în ianuarie cu 1,4%, produsele nealimentare au fost mai scumpe cu 0,8%, iar tarifele la serviciile prestate populaţiei au crescut cu 0,2%.
Indicele preţurilor de consum (IPC) la serviciile prestate populaţiei calculat pentru ianuarie nu a inclus şi majorarea tarifului pentru agentul termic în municipiul Chişinău, deşi Consiliului Municipal Chişinău a majorat la 25 ianuarie a.c. tariful cu 231,75% (de 2,4 ori), de la 233 de lei pînă la 540 de lei pentru 1/Gkal. Consiliul municipal a indicat că noul tarif va fi aplicat de la 1 ianuarie 2007. Guvernul şi Banca Naţională prognozează pentru acest an o inflaţie de 10%.
2. Sistemul financiar-bancar
În 2006 băncile au avut cea mai bună evoluţie…
Activele băncilor moldoveneşti au ajuns, la începutul lui 2007, la peste 1,7 miliarde USD, ceia ce reprezintă 44% din PIB (2006 est.). În ţările din zona euro, activele bancare depăşesc 100% din PIB. Pe durata anului 2006 sistemul bancar autohton a înregistrat tendinţe pozitive de dezvoltare. Capitalul de gradul I al băncilor comerciale a crescut cu cca 35% faţă de 2005 şi a constituit peste 3,8 miliarde lei (292,31 milioane USD). Ponderea investiţiilor străine în capitalul băncilor a fost de 62,7%, fiind în creştere cu 12,1% comparativ cu 2005. Aceasta s-a datorat în mare parte majorării capitalului social pe seama investiţiilor acţionarilor nerezidenţi.
…iar portofoliul de credite al acestora este în continuă creştetre
Portofoliul de credite al băncilor s-a majorat cu aproape 3,6 miliarde lei sau pînă la cca 13,1 miliarde lei. Cota cea mai mare din acestea au deţinut-o cele acordate industriei şi comerţului – cca 49%, urmate de creditele pentru agricultură şi industria alimentară – 18,7%, creditele pentru imobile, construcţii şi dezvoltare – 10,6% şi cele de consum – 9,2%. La sf. lui 2006, soldul creditelor acordate în viticultură, vinificaţie şi în comerţul cu băuturi alcoolice a constituit aproximativ 1,54 miliarde lei.
În anul 2006, comparativ cu anul precedent, venitul net în sistemul bancar s-a majorat cu 62,8% şi a constituit 691,7 mln de lei (peste 53,2 milioane USD). Obligaţiile în sistemul bancar au totalizat 18,84 miliarde lei sau cu 25,7% mai mult faţă de începutul anului. În structura acestora au sporit, în special, depozitele persoanelor fizice – cu 34,1% sau pînă la peste 9,24 miliarde lei. Toate acestea fiind o dovadă că băncile moldoveneşti sînt bine capitalizate şi se bucură de o profitabilitate solidă.
3. Finanţe publice
În pofida anemiei din sectorul productiv, acumulările la buget sînt în creştere…
În ciuda situaţiei nefavorabile din sectorul de producţie în ianuarie a.c. veniturile la bugetul de stat au crescute cu 27,6% faţă decembrie 2006 şi au însumat o valoare totală de 808,3 milioane lei. Veniturile de bază au constituit 735,6 milioane lei, ceea ce reprezintă 109,9% din planul pentru această perioadă. Comparativ cu ianuarie 2006 a fost înregistrată o creştere de 31,0%. În ianuarie 2007, din contul bugetului au fost efectuate cheltuieli în sumă de 868 milioane lei, sau cu 88,5% mai mult comparativ cu prima lună a anului trecut. Menţionăm că la capitolul cheltuieli în 2006 bugetul a fost îndeplinit doar ?u 96%.
În vederea onorării obligaţiilor pe împrumuturi externe contractate de Moldova, pe parcursul lunii ianuarie au fost efectuate plăţi externe în sumă de 2,8 milioane USD, din care: plata principală – 1,7 milioane USD şi plata dobînzii la împrumuturile externe – 1,1 milioane USD. Totodată, pentru serviciul datoriei de stat interne au fost utilizate 22,7 milioane lei.
4. Comerţ extern
În 2006 deficitul comercial a constituit cca 56% din PIB…
În 2006 deficitul balanţei comerciale a atins 1,64 miliarde USD, cel mai mare nivel din perioada de tranziţie fiind în creştere cu 36,7% faţă de 2005. Soldul negativ al acesteia este de peste cinci ori mai mare decît în anul 2000. Starea comerţului extern s-a înrăutăţit continuu în ultimii ani, fenomen agravat şi mai mult de restricţiile comerciale impuse de Rusia în 2006 pentru exporturile moldoveneşti. Chiar dacă exporturile au înregistrat o tendinţă de creştere în lunile octombrie-decembrie 2006, în ansamblu pe an livrările s-au redus cu cca 4%, pînă la 1,005 miliarde USD. Este pentru prima dată după anul 1998 cînd exporturile au scăzut. Totodată, anul trecut importurile au totalizat peste 2,69 miliarde USD, valoare superioară celeia înregistrată în anul 2005 cu 17,5%. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în 2006 a fost de 39% faţă de 47,6% în anul 2005.
Exporturile de vinuri moldoveneşti au scăzut în 2006 cu 45%…
Moldova a exportat anul trecut vinuri şi alte produse alcoolice în valoare de 173 milioane USD sau cu cca 45% mai puţin decît în 2005, atunci cînd exporturile au totalizat 313 milioane USD. Exportul producţiei vinicole au diminuat dramatic pentru ultimii cîţiva ani pe ca urmare a restricţiilor impuse de Federaţia Rusă în martie 2006. Piaţa rusă absorbea anterior 80% din exporturile de vinuri moldoveneşti. Sectorul viti-vinicol contribuie cu aproape 1/3 în PIB-ul ţării.
Astfel, dacă în 2005 exporturile pe piaţa rusă au însumat 250 milioane USD, atunci anul trecut, în ianuarie-martie pînă la instalarea embargoului, livrările în Rusia au fost de 45 milioane USD. Pe de altă parte, dacă e să excludem influenţa factorului rusesc, exporturile de vinuri s-au majorat în alte zone geografice. În România livrările au crescut de 17 ori, exporturile spre Ucraina s-au dublat, iar cele spre Polonia au avansat cu 25%.
Topul celor mai mari zece importatori de vinuri din Moldova în 2006 arată în felul următor: Rusia (45 mln. USD), Ucraina (37 mln. USD), Belarus (36 mln. USD), România (24 mln. USD), Polonia (4 mln. USD), Germania (1,7 mln. USD), Letonia (1,49 mln. USD), Cehia (1,44 mln. USD), Bulgaria (1,26 mln. USD) şi SUA (1,2 mln. USD). Anul trecut, Republica Moldova a exportat în CSI vinuri în valoare de 132 mln. USD, iar în UE – 11,6 mln. USD.
Problema transnistreană
Negocierile în format "5+2"
Tentativa de a relua negocierile în format "5+2" la mijlocul lunii februarie a eşuat. Reamintim că în urma consultărilor de la Madrid de la sfîrşitul lunii ianuarie, mediatorii şi observatorii în procesul de reglementare transnistreană au expediat Chişinăului şi Tiraspolului scrisori de invitaţie la o nouă rundă de negocieri pe 15–16 februarie. Autorităţile de la Chişinău au acceptat această invitaţie şi şi-au confirmat intenţia de a participa la runda din februarie. Pe de altă partea, partea transnistreană nu a dat de la bun început un răspuns explicit invitaţiei de la Madrid, anunţînd refuzul de a participa cu doar cîteva zile înainte de începerea rundei de negocieri. Prin declaraţia de presă făcută pe 15 februarie 2007, Misiunea OSCE s-a declarat dezamăgită din cauza eşuării negocierilor programate, fără a specifica cine dintre participanţi se face vinovat. Şi Ministerul Reintegrării a remis spre difuzare un comunicat prin care îşi exprimă dezamăgirea şi nedumerirea în legătură cu eşuarea organizării rundei de negocieri, din cauza absenţei unora din participanţi fără a fi invocate unele motive întemeiate.
Anterior, în cadrul unei întrevederi cu Reprezentantul Special al UE pentru RM, Adriaan Jakobovits de Szeged, preşedintele "sovietului suprem" de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk, a declarat că nu se va putea ajunge la o soluţie echitabilă a conflictului transnistrean atîta timp cît împotriva regiunii transnistrene se instituie blocade economice şi politice. Potrivit lui Şevciuk, partea transnistreană va reveni la masa negocierilor doar după ce se va renunţa la metodele de forţă, pentru că altfel Transnistria se va fa afla în condiţii inechitabile şi nu se va putea proteja.
De remarcat că la 31 ianuarie 2007 legislativul de la Tiraspol a adoptat o hotărîre prin care a anulat decizia "sovietului suprem" din 6 ianuarie 1993 cu privire la crearea unei confederaţii cu Moldova, precum şi hotărîrile "sovietului suprem" cu privire la crearea unei federaţii şi instituirea în 2003 a unei Comisii constituţionale mixte moldo-transnistrene pentru elaborarea constituţiei statului federal. "Speaker-ul" transnistrean, Evghenii Şevciuk, a motivat aceste decizii prin ajustarea poziţiei regiunii transnistrene vizavi de Republica Moldova la Concepţia politicii externe a Transnistriei, rezultatele referendumului din 17 septembrie şi "constituţia" regiunii. În acelaşi timp, Şevciuk a remarcat că anularea acestor acte nu înseamnă şi refuzul părţii transnistrene de a participa la procesul de negocieri politice cu autorităţile moldovene.
Conferinţa pentru Politica de Securitate de la Munchen
In intervenţia sa din cadrul Conferinţei pentru Politica de Securitate de la Munchen din 9–11 februarie, Andrei Stratan, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, s-a referit printre altele şi la eforturile autorităţilor moldovene în vederea reglementării conflictului transnistrean. Şeful diplomaţiei moldovene a reiterat determinarea autorităţilor moldovene de a identifica o soluţie politică durabilă pentru conflictul transnistrean, în baza suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Ministrul Stratan şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu ineficienţa actualului mecanism de pacificare din regiunea transnistreană şi a pledat pentru înlocuirea acestora cu forţe mixte de menţinere a păcii cu mandat internaţional. Stratan a solicitat Rusiei să îndeplinească deciziile summitului OSCE de la Istambul din 1999 şi să-şi retragă forţele militare si muniţiile din regiunea transnistreană. În acelaşi timp, Ministrul Stratan şi-a exprimat speranţa că UE îşi va consolida rolul său de garant al securităţii europene printr-o contribuţie mai mare la procesul de reglementarea transnistreană.
Acest din urmă deziderat a fost invocat şi de Preşedintele ucrainean Victor Iuşcenko, care a solicitat UE să susţină integritatea teritorială a Moldovei. Potrivit lui Iuşcenco, conflictul transnistrean nu poate fi considerat o problema europeană secundară. Iuşcenco a opinat că ar fi oportună semnarea unui document multilateral care să confirme integritatea teritorială a Moldovei. "Trebuie să depunem toate eforturile pentru asigurarea reglementării optime a acestui conflict", a menţionat Iuşcenco în discursul său de la Munchen.
În acelaşi timp, Preşedintele rus, Vladimir Putin, al cărui discurs s-a remarcat prin critică vehementă la adresa politicii externe a SUA şi expansiunii estice a NATO, s-a arătat nemulţumit faţă de faptul că statele NATO refuză să ratifice Tratatul adaptat al Forţelor Convenţionale în Europa pînă cînd Rusia nu-şi va evacua bazele militare din Georgia şi Moldova. Potrivit lui Putin, cei 1500 de soldaţi ruşi care se mai află în regiunea transnistreană sînt parte a operaţiunii de pacificare din regiune şi păzesc depozitele de muniţii rămase în regiune din timpurile sovietice.
Conferinţa pentru Politica de Securitate de la Munchen, aflată la cea de-a 43 ediţie în acest an, este un important forum al factorilor de decizie şi experţilor în probleme de securitate dedicat relaţiilor transatlantice şi problemelor de securitate europeană şi internaţională. Ediţia curentă a reunit o serie de oficiali de prim rang şi personalităţi din toată lumea, inclusiv Cancelarul german, Angela Merkel, Preşedintele rus, Vladimir Putin, Preşedintele ucrainean, Victor Iuşcenco, Secretarul General al Consiliului UE, Înaltul Reprezentant pentru politica externa si de securitate comuna, Javier Solana, Secretarul General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, etc.
Relaţii externe
Republica Moldova – Consiliul Europei
În perioada de referinţă, Republica Moldova a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor omului (CEDO) în alte două dosare pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil şi la protecţia proprietăţii.
În primul caz, Moldova a fost obligată să plătească lui Valeriu Avramenko 600 euro pentru cheltuieli de reprezentare, despăgubirile morale şi materiale urmînd a fi stabilite ulterior. Reclamantul a cumpărat, în mai 1998, în cadrul unei licitaţii, acţiuni de la o întreprindere de stat în sumă de 34 mii euro. În urma anulării licitaţiei, Ministerul Finanţelor a fost obligat să-i restituie aproximativ 13 mii euro. Avramenko a cerut achitarea sumei conform echivalentului la ziua procurării acţiunilor, solicitarea rămînînd nesatisfăcută. În acest fel, potrivit CEDO, reclamantului i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil şi la protecţia proprietăţii.
În cel de-al doilea caz, CEDO a obligat Moldova să plătească societăţii Venera-Nord-Vest Borta AG daune materiale în sumă de 28 333 euro şi un prejudiciu moral de 2000 euro. Venera-Nord-Vest Borta AG a reclamat la CEDO încălcarea drepturilor sale prin casarea unei decizii judecătoreşti în favoarea sa de către Curtea Supremă de Justiţie, în urma recursului în anulare înaintat de Procurorul General, şi prin pronunţarea unei altei hotărîri care a respins pretenţiile reclamantului.
Între 13–14 februarie 2007 a avut loc prima reuniune din 2007 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, prevăzută pentru examinarea executării deciziilor CEDO de către statele membre. În cadrul reuniunii a fost examinată şi neexecutarea deciziei în cauza Ilaşcu şi răspunsul Moldovei şi al Rusiei la cea de-a IV-a rezoluţie interimară în acest caz.
Republica Moldova – Uniunea Europeană
La începutul lunii februarie, a fost aşteptată vizita la Chişinău a Comisarului european pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate, Benita Ferrero-Waldner. Vizita acesteia a fost însă contramandată, Delegaţia Comisiei Europene la Chişinău precizînd că motivul anulării vizitei l-a constituit starea precară a sănătăţii oficialului european. Vizita Benitei Ferrero-Waldner la Chişinău ar fi urmat întîlnirii pe care aceasta a avut-o recent, la Bruxelles, cu ministrul moldovean de Externe, Andrei Stratan. Este de amintit că în cadrul acestei întrevederi şeful diplomaţiei moldoveneşti a menţionat că obţinerea Preferinţelor Comerciale Autonome (PCA) şi negocierea acordurilor de facilitare a regimului de vize şi de readmisie sînt priorităţile Moldovei în dialogul cu UE.
Potrivit lui Octavian Calmîc, şeful Direcţiei generale politici comerciale a Ministerului Economiei şi Comerţului (MEC), primirea proiectului deciziei Comisiei Europene privind acordarea PCA se aşteaptă către sfîrşitul lunii februarie 2007. După aceasta ar urma, timp de 6–7 luni, ca proiectul menţionat să fie coordonat cu toate statele membre ale UE. În acest fel, se speră că Moldova va obţine PCA în a doua jumătate a anului 2007. Între timp, Chişinăul va trebui să depună eforturi suplimentare pentru creşterea credibilităţii sistemului de certificare a originii mărfurilor, perfecţionarea administrării vamale şi îmbunătăţirea procesului de audit efectuat la întreprinderile exportatoare. Acestea sînt principalele recomandări pentru obţinerea PCA făcute de un grup de experţi din partea Comisiei Europene, aflat recent la Chişinău cu ocazia reuniunii Subcomitetului de Cooperare Moldova-UE "Economie, Finanţe şi Statistică".
În ceea ce priveşte încheierea acordurilor de facilitare a regimului de vize şi de readmisie, la 9 februarie 2007, la Bruxelles, a avut loc prima rundă de negocieri în acest scop. Potrivit MAEIE, părţile nu au identificat divergenţe principiale pe marginea proiectului Acordului de readmisie, detaliile ce urmează a fi precizate purtînd mai mult un caracter tehnic. În legătură cu proiectul Acordului de facilitare a regimului de vize, MAEIE a informat că partea moldovenească şi-a argumentat cererea de a obţine facilităţi la acordarea vizelor pentru UE, urmînd ca oficialii europeni "să consulte acest subiect conform procedurilor interne ale UE". Precizările MAEIE pe marginea rundei din 9 februarie au fost făcute pentru a se sublinia că nu există temei pentru a califica prima rundă de negocieri drept nerezultativă sau eşuată, aşa cum au arătat unele mijloace media.
După ce Adriaan Jacobovits de Szeged şi-a încheiat mandatul său în calitate de reprezentant special al UE în Moldova, în locul său a fost numit maghiarul Kalman Mizsei.
Kalman Mizsei a fost Coordonator-şef Investiţii pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul Grupului Internaţional American; preşedinte al Export Import Bank şi al Companiei de Asigurări Export Credit din Ungaria; vicepreşedinte pentru Programe Economice al Institutului EastWest; vicedirector al Institutului pentru Economie Mondială din cadrul Academiei de Ştiinţe din Ungaria. Mizsei a mai activat în calitate de consultant pentru mai multe guverne pe problemele tranziţiei economice, privatizării, reformelor din sistemul bancar etc. Înainte de numirea sa în funcţia de reprezentant special al UE în Moldova, Kalman Mizsei a activat între 2001–2006 în calitate de asistent al Secretarului General al ONU şi director al Biroului Regional al PNUD pentru Europa şi CSI.
Republica Moldova – România
Preşedintele român Traian Băsescu a declarat, pe 4 februarie curent, pentru Pro TV din România, că 800 de mii de cetăţeni ai Moldovei solicită în prezent cetăţenie română şi că evaluarea autorităţilor române arată că, pînă la sfîrşitul anului 2007, această cifră ar putea ajunge la 1,5 mln. În context, Băsescu a declarat că dacă România ar acorda tuturor solicitanţilor cetăţenie română, ar crea o mare problemă europenilor. De aceea, şeful statului român a afirmat că este esenţial ca Moldovei să i se dea o perspectivă europeană, ca şi statelor din Balcanii de Vest. Reamintim că această doleanţă a fost exprimată de Preşedintele României şi în Parlamentul UE, pe 31 ianuarie 2007. Arătînd parlamentarilor europeni că moldovenii subscriu valorilor europene, fapt pentru care se cere considerarea unei perspective europene pentru aceştia, Băsescu a adăugat, în acelaşi timp, că ţara sa este de acord că "prima prioritate a UE este tratatul constituţional şi reforma instituţională".
Ministrul român al Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, a propus Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne al UE, la reuniunea sa din 15 februarie, ca România să coordoneze centrul comun al statelor membre ale UE, care urmează a fi inaugurat la Chişinău pentru acordarea vizelor de intrare pe teritoriul UE. În răspuns la această intenţie, MAEIE al Moldovei a calificat ca fiind "straniu faptul că autorităţile române nu au binevoit să consulte opinia autorităţilor Republicii Moldova, cu atît mai mult cu cît răspunsul ar fi fost negativ, avînd în vedere că din august 2006 autorităţile moldoveneşti conlucrează eficient cu autorităţile maghiare în vederea deschiderii Centrului de eliberare a vizelor la Chişinău. Nu este clară logica lansării unor astfel de propuneri cu doar o lună înainte de deschiderea Centrului".
Potrivit Buletinului informativ nr. 79, din 15 februarie, al Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) din România, vicepreşedintele Comisiei Europene, Franco Frattini, a salutat dorinţa României de a se implica în înfiinţarea acestui centru şi, ca urmare a acordului de principiu, România va putea demara procedurile preliminare pentru înfiinţarea acestui centru, fie în coordonarea directă a României, fie într-o formulă de cooperare cu alte state membre interesate. Buletinul informativ nr. 80, din 16 februarie, al MAI din România arată că la 26 februarie, în cadrul reuniunii Comitetului Strategic privind Imigraţia, Frontierele şi Azilul (SCIFA), vor fi deschise discuţiile cu privire la acţiunile concrete care vor fi urmate în vederea înfiinţării la Chişinău a centrului comun european de acordare a vizelor.
Republica Moldova – Ucraina
Fostul ministru de Externe al Ucrainei, Boris Tarasiuk, a declarat că Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor din Ucraina ar conlucra cu Moscova în scopul exercitării presiunilor asupra Moldovei în problema transportului. Tarasiuk, citat de Kommersant, a afirmat că ministrul ucrainean al Transportului, Nicolae Rudikovskii, "a început să deterioreze relaţiile cu partenerul nostru din GUAM – Moldova, în favoarea Rusiei. Aşa a început aşa-numita reparaţie capitală a sigurului pod de cale ferată care uneşte Moldova prin Ucraina de întreaga lume". Potrivit lui, din acelaşi considerent este blocată construcţia nodului feroviar de comunicare Moldova-Ismail-Reni şi s-a încercat blocarea zborurilor care survolează spaţiul aerian al Ucrainei, administrate de Air Moldova. Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor din Ucraina a calificat drept nefondate acuzaţiile aduse de Tarasiuk.
Republica Moldova – Federaţia Rusă
În perioada de referinţă, viceministrul rus de Externe, Grigorii Karasin, la întîlnirea sa cu ambasadorul moldovean la Moscova, Vasile Sturza, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu neacreditarea unor diplomaţi ruşi la Chişinău.
Potrivit Moldpres, care citează "surse avizate", ar putea fi vorba despre neacreditarea de aproape jumătate de an a lui Oleg Astahov, însărcinat cu afaceri în Ambasada Rusiei în Moldova. Diplomatul rus, fost copreşedinte al Comisiei Unificate de Control din partea Rusiei, ar urma să-şi exercite funcţiile la Chişinău pentru un al doilea mandat.
În ceea ce priveşte reluarea exportului de vinuri moldoveneşti spre Federaţia Rusă, Ghenadii Onişcenco, seful serviciului rus Rospotrebndzor, a declarat pe 6 februarie, la Moscova, că acestea se vor reîntoarce "în curînd" pe piaţa rusă, doar că la o primă etapă vor fi "discriminante" în raport cu cele din alte state. Oficialul a precizat că "în afară de sistemul de control intern, la o primă etapă, toate loturile de vin moldovenesc vor fi verificate separat la graniţă şi doar după aceea vor putea intra pe piaţă".
În context, este de amintit că deşi au trecut două luni de la întîlnirea preşedinţilor moldovean şi rus, după care a fost anunţată deblocarea exportului de vinuri moldoveneşti spre Federaţia Rusă, reluarea acestuia se lasă încă aşteptată. În opinia lui Gheorghe Cozub, preşedinte al Uniunii Exportatorilor de Vin din Moldova, citat de Moldpres, această stare de lucruri s-ar explică prin existenţa unei indicaţii neoficiale pentru ca reluarea exporturilor să fie tergiversată cît mai mult cu putinţă.
Republica Moldova – SUA
După ce UE a acceptat să negocieze cu Moldova liberalizarea regimului de vize, SUA s-a arătat şi ea dispusă să iniţieze cu Chişinăul un dialog în acest sens. Propunerea privind examinarea posibilităţilor de liberalizare a regimului de vize a fost făcută de Ambasadorul SUA în Moldova, Michael Kirby, în cadrul unei întrevederi pe care acesta a avut-o cu vicepremierul şi ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan.
Potrivit serviciului de presă al MAEIE, urmează ca în timpul apropiat să aibă loc o reuniune a reprezentanţilor serviciilor consulare din SUA şi Moldova pentru a discuta textul viitorului acord privind liberalizarea regimului de vize.
Studii, analize, comentarii
Evoluţia percepţiilor situaţiei social-economice şi politice (Partea I)
Igor Boţan, 16 februarie 2007
În prezent, o estimare a evoluţiei percepţiilor situaţiei social-economice şi politice din Republica Moldova se impune din două motive: la 25 februarie 2007 se împlinesc 6 ani de la cucerirea majorităţii parlamentare absolute de către Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM); a început, de fapt, pregătirea pentru desfăşurarea alegerilor locale generale
| »»» |
Căldura, cel mai scump agent electoral
Iurie Gotişan, 16 februarie 2007
Introducerea preţurilor de referinţă la energia termică furnizată populaţiei în sistem centralizat a ridicat preţul gigacaloriei de la 1 ianuarie 2007, în medie, cu aproximativ 2,4 ori faţă de preţurile actuale
| »»» |
|
 |





|