versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Despre salarii şi productivitate, Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Numiri

Deputatul Gheorghe Musteaţă a fost exclus din fracţiunea PCRM. Musteaţă a devenit deputat în aprilie 2005 şi deţinea funcţia de prim secretar al comitetului raional de partid Şoldăneşti. Motivele excluderii nu au fost enunţate public.

1.2. Acte legislative

Lege privind activitatea de audit. Legea stabileşte cadrul juridic privind organizarea activităţii de audit de către societăţile de audit, auditorii-întreprinzători individuali şi reglementează exercitarea profesiei de auditor de către persoanele care au dobîndit această calitate. Noua reglementare este în concordanţă cu standardele internaţionale şi comunitare în domeniu, la elaborarea ei au participat şi reprezentanţi ai domeniului vizat.

Legea cu privire la modul de organizare a activităţii grefierilor instanţelor judecătoreşti. Documentul face parte din pachetul de acte privind reforma judecătorească şi angajamentele asumate faţă de Consiliul Europei, avînd menirea de a reglementa statutul, activitatea şi competenţele grefierilor în cauzele civile şi penale, în calitate de asistenţi ai magistraţilor.

Legea privind convertirea în acţiuni datoriilor S.A. "Combinatul de produse cerealiere din Chişinău". Legea prevede convertirea în acţiuni ale statului a soldului datoriilor istorice ale întreprinderii, conform situaţiei din 1 aprilie 2006, în mărime de 6976149 lei faţă de bugetul de stat şi 54684600 lei faţă de Ministerul Finanţelor pentru creditele acordate din surse externe. Datoriile creditoare istorice convertite urmează a fi convertite în acţiuni ale emisiunii suplimentare şi vor servi la majorarea capitalului social al Societăţii pe Acţiuni "Combinatul de Produse Cerealiere din Chişinău", administrat de Întreprinderea de Stat "Moldresurse".

Legea pentru modificarea Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat. Conform modificărilor aprobate, asiguratul care a deţinut cel puţin 4 ani funcţie permanentă remunerată în calitate de deputat în Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, a atins vîrsta de pensionare şi confirmă stagiul general de cotizare, are dreptul la o pensie calculată în cuantum de 75% din suma tuturor plăţilor lunare ale deputatului în exerciţiu în funcţie permanentă remunerată, deţinută în Adunarea Populară a Găgăuziei.

Legi privind modificarea actelor legislative din sfera activităţii farmaceutice. Sînt precizate competenţele Agenţiei Medicamentului în domeniul asigurării integrării şi/sau autorizării medicamentelor, altor produse farmaceutice, precum şi competenţele Ministerului Sănătăţii în sfera permiterii importului medicamentelor şi altor produse farmaceutice. O serie de modificări vizează obligativitatea aplicării sistemului informaţional automatizat de evidenţă şi sancţiunile pentru practicarea activităţii farmaceutice în absenţa respectivului sistem, pentru exploatarea incompletă sau/şi incorectă a acestui sistem automatizat, aplicarea modificărilor voluntare, neprezentarea în termenele stabilite a dărilor de seamă respective, eliberarea sau/şi prezenţa în stoc a medicamentelor fără fîşie latentă.

Proiectul legii contabilităţii. Documentul aprobat în prima lectură are drept scop stabilirea cadrului juridic, a cerinţelor unice şi a mecanismului de reglementare a contabilităţii şi raportării financiare în Republica Moldova, conform standardelor internaţionale şi comunitare în domeniu. Prevederile legii se vor extinde asupra tuturor persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător, organizaţiilor necomerciale, inclusiv asupra instituţiilor publice, notarilor, avocaţilor şi birourilor înfiinţate de aceştia, precum şi asupra reprezentanţelor şi filialelor întreprinderilor nerezidente, înregistrate în Republica Moldova, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate şi forma de organizare juridică.

Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale. Documentul prevede publicarea în Monitorul Oficial a rezumatului hotărîrilor CEDO vizînd Republica Moldova, în termen de o lună de la devenirea definitivă a acestora.

1.3. Control parlamentar. Declaraţii

Întrebări şi Interpelări

Deputatul PPCD Ştefan Secăreanu a interpelat Guvernul şi Procuratura generală, solicitînd luarea de măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor locuitorilor din localităţile din stînga Nistrului, aflate sub jurisdicţia autorităţilor constituţionale ale Moldovei. Secăreanu a calificat răspunsurile primite anterior drept formale şi a cerut intentarea dosarelor penale împotriva persoanelor care admit abuzuri şi ilegalităţi faţă de cetăţenii Republicii Moldova. De asemenea, a fost solicitată şi informaţia despre dosarele penale intentate exponenţilor autorităţilor autoproclamate de la Tiraspol.

Deputatul PDSM Iurie Bolboceanu a solicitat Guvernului informaţii despre situaţia asigurării cu spaţiu locativ pentru combatanţi şi persoanele refugiate din regiunea transnistreană.

Deputatul PNL Vitalia Pavlicenco a solicitat Inspectoratului Fiscal prezentarea informaţiilor despre existenţa în Republica Moldova a unei persoane care ar fi cîştigat primul miliard de dolari.

Deputatul PDM Vladimir Filat a solicitat Procuraturii generale prezentarea informaţiei despre defrişarea pădurii în oraşul Durleşti.

Deputatul PNL Anatol Ţaranu a solicitat ministerului de externe şi ministerului reintegrării informaţii despre recenta vizită la Chişinău a lui Iuri Zubakov, adjunct al secretarului Consiliului de securitate al Federaţiei Ruse, inclusiv informaţii despre propunerile care ar fi fost înaintate de emisarul rus autorităţilor Moldovei privind abordarea reglementării problemei transnistrene.

Deputatul PPCD Valentina Şerpul a solicitat Procuraturii generale să elimine intimidările împotriva viitorilor concurenţi electorali, care au respins propunerile Partidului Comuniştilor de a candida pe listele acestei formaţiuni. Şerpul a invocat cazul primarului unei comune din raionul Hînceşti, devenit recent membru al Partidului Comuniştilor, împotriva căruia anterior au fost intentate 6 dosare penale dar care nu sînt trimise în judecată de către organele procuraturii, spre deosebire de cazurile altor primari, dosarele împotriva cărora sînt examinate şi promovate de procuratură în mod operativ.

Deputatul PSL Igor Clipii a cerut Guvernului şi factorilor de decizie informaţii referitor la "acţiunile de subminare a statalităţii Republicii Moldova", invocate într-o recentă declaraţie a Guvernului RM.

Deputatul AMN Leonid Bujor a solicitat Guvernului prezentarea unor informaţii ample despre situaţia demografică în Republica Moldova şi măsurile întreprinse de executiv pentru redresarea urgentă a stării de lucruri în domeniu.

Declaraţii

Deputatul PCRM Mihail Mocan a dat citire unei declaraţii prin care a calificat drept reacţie neadecvată a deputaţilor de opoziţie critica vehementă a acţiunii sale de "felicitare cu ocazia zilei apărătorilor Patriei (23 februarie)".

Partidul Naţional Liberal a prezentat o declaraţie întitulată "Manifest – Apel privind imperativul solidarizării naţionale", în cuprinsul căreia este lansată ideea creării uniunii statale Republica Moldova – România şi desfăşurarea unor acţiuni bilaterale în domeniu.

Fracţiunea AMN a lansat declaraţii:

• privind extinderea controlului politic asupra mass-media din Republica Moldova, în cuprinsul căreia acuză PCRM şi PPCD de exercitarea unor influenţe abuzive, care conduc la regres în sfera independenţei şi reformării mass-media;
• privind hărţuirea reprezentanţilor opoziţiei de către exponenţii coaliţiei parlamentare a PCRM şi PPCD, în procesul de selectare a candidaţilor pentru alegerile locale generale.

Guvern

2.1. Numiri. Remanieri

Vicedirectorul Serviciului Vamal Anatolie Barbăroşie şi şeful adjunct al Serviciului de Grăniceri Anatol Gorilă au fost eliberaţi din funcţii, fără enunţarea publică a motivelor.

Guvernul a acceptat candidaturile propuse la postul de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din partea Republicii Moldova. Cei trei candidaţi selectaţi anterior de comisia guvernamentală specială sînt^[1] :

• Victoria Iftodi, Ambasadorul RM în Franţa, ex-ministru al Justiţiei;
• Victor Orîndaş, judecător la Judecătoria economică;
• Lilia Vasilevici, judecător.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea pentru aprobarea Programului naţional de promovare a modului sănătos de viaţă pentru anii 2007–2015. Documentul nu stabileşte costul implementării şi nu se alocă resurse concrete necesare în acest scop, executivul stabilind doar că finanţarea acţiunilor prevăzute de Program se va efectua în limita mijloacelor prevăzute în aceste scopuri de la bugetul de stat, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, mijloacele fondurilor obligatorii de asistenţă medicală şi din contribuţiile organizaţiilor internaţionale, din donaţii şi granturi.

Hotărîrea privind extinderea unor facilităţi pentru agenţii economici din regiunea transnistreană. Conform modificărilor operate de executiv, agenţii economici din Transnistria, chiar dacă s-au înregistrat provizoriu în organele abilitate ale Republicii Moldova, pot obţine certificate de provenienţă a mărfurilor în condiţii preferenţiale.

Hotărîrea cu privire la construcţia gazoductului-branşament de presiune înaltă Bălţi-Ungheni. Gazoductul va avea ramificaţii spre raioanele Sîngerei, Făleşti şi Teleneşti, în calitate de beneficiar al construcţiei fiind desemnat Ministerul Industriei şi Infrastructurii. Studiul de fezabilitate şi proiectarea vor fi efectuată de S.A. "Gazproiect", în calitate de "unică instituţie deţinătoare de licenţă pentru proiectarea gazoductelor magistrale".

Hotărîrea privind aprobarea Planului de acţiuni pentru consolidarea terenurilor agricole. Documentul stabileşte măsurile care urmează a fi întreprinse pe parcursul anului 2007, asigurarea monitorizării implementării de către un consiliu special. Experţi independenţi remarcă caracterul spontan şi neargumentat al unor decizii şi acţiuni aplicate în domeniu, ilustrate şi de faptul că abia în recenta hotărîre Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Academiei de Ştiinţe li s-a cerut să prezinte propuneri "privind includerea în tematica de cercetare a problemei ce ţine de argumentarea ştiinţifică a procesului de consolidare a terenurilor agricole".

Hotărîrea cu privire la alocarea mijloacelor financiare. Guvernul a obligat Ministerul Finanţelor să aloce, din contul veniturilor generale ale bugetului de stat^[2], suma de 40,5 milioane de lei, consiliilor raionale, Consiliului municipal Bălţi şi UTA Găgăuzia pentru "amenajarea oraşelor, în cadrul bilunarului ecologic" (în medie, cîte un milion de lei). Hotărîrea mai stipulează că autorităţile administraţiei publice locale care vor demonstra eficienţă maximă în valorificarea mijloacelor financiare pentru amenajarea oraşelor în cadrul bilunarului ecologic, vor primi suplimentar un milion de lei "din partea Guvernului", pentru desfăşurarea în continuare a lucrărilor de amenajare.

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:

• proiectul legii siguranţei traficului rutier;
• cu privire la Serviciul Grăniceri;
• privind parcurile industriale;
• privind modificarea Codului electoral.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Preocupări pentru situaţia din sectorul agrar

Primul-ministru a convocat o consfătuire republicană, în cadrul căreia a fost analizată situaţia din sectorul agrar şi pregătirea pentru lucrările agricole de primăvară. Conform raportului Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, pentru recolta anului 2007, semănatul de toamnă s-a efectuat pe o suprafaţă de cca 370 mii de hectare, iar temperaturile din iarnă practic nu au afectat culturile cerealiere şi plantaţiile vinicole. În scopul susţinerii sectorului agricol, în anul 2007 va continua practica de subvenţionare a unui şir de activităţi agricole, numărul acestora fiind extins (va fi susţinută dezvoltarea producţiei agro-alimentare ecologice şi înfiinţarea plantaţiilor nucifere). Este operaţional şi un fond special pentru restituirea TVA provenită de la procurarea tehnicii agricole. Prim-ministrul a solicitat ministerului de ramură şi autorităţilor locale să urgenteze măsurile de prelucrare a solului pe toată suprafaţa agricolă. Ministerului Finanţelor şi subdiviziunilor raionale ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat li s-a solicitat să asigure deblocarea conturilor producătorilor agricoli în scopul desfăşurării operative a campaniei agricole de primăvară. O atenţie deosebită şeful Executivului a atras asupra funcţionării sistemului de protecţie antigrindină, în acest an urmînd a fi protejate minim 1 mln de hectare de terenuri agricole.

La şedinţa privind optimizarea sistemului de achiziţii publice a produselor agro-alimentare, Primul-ministru a evidenţiat că sistemul de achiziţii publice existent urmează a fi perfecţionat radical, în vederea implementării unui mecanism mai eficient şi transparent. Vasile Tarlev a cerut crearea unui mecanism eficient de colectare a produselor agro-alimentare direct de la producători, întru asigurarea necesităţilor instituţiilor bugetare din sistemul educaţiei, sănătăţii, protecţiei sociale etc. Conform indicaţiilor, instituţiile responsabile vor elabora, în decurs de o lună, un concept de perfecţionare a sistemului de achiziţii publice a produselor agro-alimentare, precum şi un plan de colectare a producţiei respective, în special în sectoarele rurale. În acelaşi timp, şeful executivului a subliniat că produsele procurate pentru necesităţile instituţiilor publice trebuie să corespundă parametrilor de calitate şi preţ.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Preşedintele ţării a semnat decretul privind rechemarea lui Eugen Carpov din funcţia de şef al Misiunii Diplomatice a Moldovei pe lîngă Comunitatea Europeană. Motivele rechemării nu sînt făcute publice.

Prin decret prezidenţial, lui Mihail Martinenco, judecător al Curţii Supreme de Justiţie, i-a fost conferit ordinul "Gloria Muncii".

Şeful statutului a semnat decretele privind iniţierea negocierilor în vederea încheierii Acordului dintre Republica Moldova şi Comunitatea Europeană cu privire la facilitarea eliberării vizelor şi pentru iniţierea negocierilor în vederea încheierii Acordului dintre Republica Moldova şi Comunitatea Europeană privind readmisia persoanelor cu şedere ilegală.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Întîlnire cu membrii Curţii Constituţionale

Participînd la ceremonia de înmînare a legitimaţiilor judecătorilor Curţii Constituţionale, recent desemnaţi în funcţii, Preşedintele Republicii Moldova a reiterat ideea acordării pentru cetăţeni a dreptului de sesizare directă a Curţii. Conform comunicatului de presă, cetăţenii ar trebui să aibă acest drept "atunci cînd nu sînt de acord cu hotărîrile instanţelor de judecată". Vladimir Voronin a mai declarat că recent a fost creat un grup de lucru, condus de vicepreşedinte Parlamentului Maria Postoico, sarcina căruia va fi elaborarea modificărilor corespunzătoare ale legislaţiei, în scopul soluţionării problemelor de către instanţele naţionale, evitînd apelul la justiţia internaţională^[3].

Colegiul MEC

Preşedintele a declarat că "toate politicile economice şi implementarea lor depind în cea mai mare măsură de Ministerul Economiei şi Comerţului" şi rolul acestuia trebuie să sporească în continuare. Referindu-se la direcţiile principale de activitate economică, Vladimir Voronin a specificat obligativitatea edificării unui "stat social" şi a notat rolul esenţial al ministerului în realizarea obiectivului de integrare europeană. Voronin a chemat specialiştii ministerului să accelereze procesul de implementare a etapei a doua a "Legii ghilotinei", în scopul liberalizării esenţiale a activităţilor economice. În raportul prezentat la şedinţă, ministrul Economiei şi Comerţului a subliniat că pentru anul 2007, MEC prognozează o creştere a Produsului Intern Brut cu 5 la sută faţă de 4 la sută în anul 2006, precum şi reducerea nivelului inflaţiei pînă la 10 la sută, faţă de 14,1 la sută la finele 2006. Referitor la comerţul exterior, în 2007 se prognozează o sporire a exportului cu 19 la sută, iar a importului – cu 17 la sută.

Încă o şedinţă la tema combaterii corupţiei în învăţămînt

Vladimir Voronin a prezidat o nouă şedinţă la tema combaterii corupţiei, de această dată la baza discuţiilor fiind pus un studiu despre situaţia în învăţămîntul superior, studiu efectuat de către autori necunoscuţi "la iniţiativa Preşedinţiei". Rectorii instituţiilor de învăţămînt au fost informaţi că studiul "a demonstrat pericolul major în care se află moralitatea statului", din conţinutul său rezultînd că corupţia predomină în mediul universitar în toate domeniile: în procesul de studii, în acordarea de cămine studenţilor, eliberarea actelor de absolvire, arenda încăperilor libere din sediile instituţiilor superioare etc. În toate aceste sfere, persoane responsabile au făcut abuz în serviciu, trafic de influenţă, dare şi luare a mitei etc. Potrivit şefului statului, în instituţii superioare sînt admişi, în mare parte, studenţi incapabili, care după absolvire nu pot să-şi găsească un loc de lucru deoarece există o discrepanţă foarte mare între reuşita universitară şi competenţa profesională a persoanei. În anul 2006, odată cu acceptarea regulamentului de admitere în baza mediei examenelor de bacalaureat, a crescut corupţia şi în licee. Tot în anul 2006, în instituţiile de învăţămînt superior au fost admişi studenţi cu media foarte mică, în detrimentul multor candidaţi cu medii mult mai mari. Vladimir Voronin a spus că în acte de corupţie sînt implicaţi de foarte multe ori studenţii, portarii, gardienii. Potrivit studiului, situaţia a fost creată din cauza salarizării insuficiente a cadrelor didactice, volumului exagerat al materialului pentru studii, programelor de studii imperfecte, dar şi mentalităţii sociale care se manifestă prin dorinţa de a acapara cît mai multe mijloace materiale. Pentru soluţionarea problemelor, Preşedintele ţării a propus majorarea numărului de profesori titulari în instituţii şi introducerea sistemelor informaţionale în procesul de examinare şi evaluare. Pînă la 10 aprilie rectorii instituţiilor de învăţămînt superior vor trebui să formuleze şi să prezinte şefului statului un plan de măsuri pentru contracararea corupţiei în instituţiile pe care le conduc, iar după ce va fi expertizat de organismele internaţionale, să fie implementat în instituţii.

Politici economice

1. Inflaţie şi preţuri

Preţurile au tendinţe de creştere…

Pentru luna februarie 2007 a fost înregistrată o rată a inflaţiei de 0,7%, iar cumulativ pentru două luni ale anului curent inflaţia a fost de 1,6%. Cel mai mult au crescut preţurile la serviciile prestate populaţiei – cu 1,3%, urmate de majorarea acestora pentru produsele nealimentare – cu 0,7% şi cele alimentare – 0,4%. O creştere pronunţată, cu 14,7%, s-a realizat la tarifele pentru aprovizionarea cu apă potabilă, iar livrările de gaze naturale prin reţele centralizate au fost mai scumpe cu cca 5%. Totodată, în perioada de referinţă s-au ieftinit oule (cu peste 11%), zaharul (cu peste 4%, datorită supraproducţiei şi cantităţilor mici de export a acestuia), carne de porc (cu peste 3%), carnea de vita etc.

2. Sectorul real

Optimismul autorităţilor pentru 2007…

După recesiunea industrială de anul trecut Ministerul Economiei şi Comerţului prognozează pentru anul 2007 o creştere a volumului producţiei industriale cu 9%. Datele cu privire la volumul producţiei industriale în anul 2006 evidenţiază o descreştere a acestuia cu 6,9% faţă de anul 2005. Situaţia în sectorul industrial al ţării este determinată, cu preponderenţă, de activitatea întreprinderilor din industria prelucrătoare, cărora în anul trecut le-au revenit 88,6% din volumul total de producţie obţinut de întreprinderile mari cu activităţi industriale principale. Cu toate acestea, volumul producţiei obţinut de această ramură industrială s-a diminuat cu 8,5% şi a influenţat micşorarea volumului total de producţie.

În plus, în industria alimentară şi a băuturilor, care are cea mai mare pondere în industria prelucrătoare, în anul 2006 a fost obţinut un volum de producţie cu 9% mai mic decît în anul 2005. Suspendarea exporturilor de producţie vinicolă în Federaţia Rusă a stopat îmbutelierea vinurilor. Prin urmare, volumul producţiei vinicole s-a diminuat cu peste 50% comparativ cu anul 2005, stare ce a influenţat negativ cu 9,5% indicele general al producţiei industriale. Din aceleaşi cauze s-a diminuat cu cca 40% şi volumul producţiei întreprinderilor ce fabrică băuturi alcoolice distilate.

Statistica oficială artă că în ianuarie-februarie 2007 întreprinderile industriale din Moldova au fabricat producţie cca 14% mai puţin faţă de perioada similară a anului trecut. Autorităţile prognozează pentru anul 2007 o creştere a volumului producţiei agricole cu 7%. Spre exemplu, pe parcursul anului 2006, producţia agricolă în toate categoriile de gospodării a fost estimată la 13,7 miliarde lei (cca 1,05 miliarde USD) şi a constituit 95% faţă de anul 2005, sau o descreştere de 5%. Ponderea majoră în structura producţiei agricole îi revine celei vegetale, care deţine 66% în volumul total al producţiei agricole, în timp ce producţia animală constituie 34%.

3. Comerţ extern

La început de an exporturile sînt în declin…

În luna ianuarie 2007, exportul de mărfuri moldoveneşti a crescut cu peste 10% şi a însumat 73,7 milioane USD. Acesta s-a datorat în mare parte creşterii cu cca 40% a exporturilor către ţările UE. În acelaşi timp, exportul produselor moldoveneşti către ţările CSI s-a redus cu peste 31% în prima lună a anului 2007. Ponderi mai mari la export în luna ianuarie s-au înregistrat la materiale textile şi articole din acestea, la produse vegetale, produse alimentare, băuturi şi tutun, maşini şi aparate, echipamente electrice etc.

Este curios faptul că exporturile de mărfuri şi servicii moldoveneşti spre România au crescut, în luna ianuarie 2007, de 1,6 ori faţă de aceeaşi lună a anului precedent, în pofida prognozelor pesimiste ce arătau o posibilă scădere a fluxurilor comerciale dintre cele două ţări. României i-au revenit 16,8% din totalul exporturilor moldoveneşti şi 11,4% din importuri, plasîndu-se pe primul loc între principalii parteneri la export a Moldovei.

Importul a constituit 197,3 milioane USD, fiind cu 39% mai puţin decît în luna decembrie 2006 şi cu cca 41% mai mult comparativ cu ianuarie 2006. Importul de mărfuri din ţările UE a înregistrat o creştere considerabilă – de 1,5 ori, iar din statele CSI, s-a majorat cu cca 23% faţă de ianuarie 2006. Deficitul comercial al Moldovei a crescut de 1,7 ori, pe fondul reducerii cu cca 39% a exporturilor în prima lună a anului în raport cu decembrie 2006, înregistrînd o valoare negativă de 123,6 milioane USD.

4. Mediul de afaceri

Guvernul bate-n investiţii…

Îmbunătăţirea climatului investiţional pare a fi una dintre prorităţile de bază ale Guvernului în anul 2007. În particular este vorba de proiectul de lege cu privire la Parcurile industriale, care urmează a fi prezentat în curînd Guvernului spre aprobare, de proiectul de lege cu privire la parteneriatele publice private şi proiectul de lege cu privire la creditul ipotecar. Ultimul document a fost deja elaborat şi în prezent este discutat cu comunitatea bancară pentru a fi înaintat Guvernului.

În plus, în acest an Guvernul îşi mai propune crearea unei baze unice de date privind investiţiile străine directe (ISD) în Moldova. De pildă, ISD plasate în 2006 în Moldova au fost estimate la cca 205 milioane USD. În anul 2006, ritmul de creştere a investiţiilor în capital fix a fost superior ritmului de creştere a PIB. Pentru prima dată, în această perioadă investiţiile în capital fix au înregistrat o cifră-record de 9,58 miliarde lei (731,3 milioane USD sau cca 22% din PIB) şi s-au majorat cu 17% faţă de anul precedent.

5. Piaţa muncii

Nici situaţia de pe piaţa muncii nu este una din cele mai bune…

Potrivit Biroului Naţional de Statistică (BNS) populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova constituia 1,346 milioane persoane la sf. anului 2006. Analiza structurii populaţiei ocupate pe grupe de vîrstă demonstrează că ponderea persoanelor cu vîrste între 25 şi 54 de ani a fost de 74,5%. În distribuţia după activităţile în economia naţională, s-a constatat că cca 33% din totalul persoanelor ocupate au activat în sectorul agricol. Ponderea persoanelor angajate în industrie a fost de 12,6%, în comerţ şi activităţi hoteliere – de 16%. În acelaşi timp, lucrătorilor din medicină şi angajaţilor din învăţămînt le-au revenit în total 15,3%.

Pe de altă parte, la sf. lui 2006 numărul şomerilor înregistraţi în Moldova, conform standardelor Biroului Internaţional al Muncii (BIM), a fost de peste 75 de mii de persoane. Potrivit datelor BNS, din totalul şomerilor 43% se aflau în şomaj de 12 luni şi mai mult, iar peste 24% din aceştia erau tineri cu vîrste între 15 şi 24 de ani. Totodată, numărul persoanelor declarate plecate în alte ţări la muncă sau în căutare de muncă a fost de cca 334 de mii de persoane, ceea ce constituie peste 21% din totalul populaţiei inactive cu vîrstă de 15 ani şi peste. Cca 66% din cei declaraţi plecaţi peste hotare au fost bărbaţi. Acelaşi procentaj îl constituiau şi persoanele plecate din localităţile rurale.

Problema transnistreană

Anul trecut în Transnistria a fost marcat de un boom în construcţii. Doar că activităţile de construcţie s-au realizat în fond în… domeniul partidelor politice. În anul de faţă preocupările pentru edificările de partid au scăzut simţitor. Poate iarna este de vină? Or poate numărul partidelor pe cap de locuitor este suficient?

»»»

Relaţii externe

Republica Moldova – Consiliul Europei

La 7 martie 2007, Guvernul a aprobat candidaturile propuse de o comisie specială la funcţia de judecător din partea Moldovei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Acestea, alese dintr-un număr de 13 persoane care au depus dosarele pentru concurs, sînt: Victoria Iftodi, ex-ministru al Justiţiei şi ambasadoare a Moldovei în Franţa; Victor Orîndaş, judecător la Judecătoria Economică de circumscripţie Chişinău; şi Lilia Vasilevici, judecător la Judecătoria Centru a mun. Chişinău. Potrivit procedurilor existente, aceste trei candidaturi vor fi propuse Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Aceasta, în termen de 2,5 luni de la înaintarea candidaturilor, va selecta pe una din cele trei persoane. Potrivit mai multor experţi în domeniu, selecţia acestor persoane nu a urmat o procedură riguroasă, fapt pentru care persoanele selectate nu ar fi cele mai indicate să reprezinte Moldova la CEDO, Lilia Vasilevici pronunţînd chiar în calitatea sa de judecător la Judecătoria Centru a mun. Chişinău cîteva hotărîri condamnate ulterior de CEDO.

La 13 martie curent, CEDO a pronunţat o hotărîre de condamnare a Moldovei în cauza Castraveţ c. Moldovei. Reclamantul Andrei Castraveţ s-a plîns la CEDO de privarea sa de libertate fără motive suficiente şi relevante şi de imposibilitatea de a avea întrevederi cu avocatul său în condiţii de confidenţialitate. Fiind deţinut nejustificat mai mult timp în Izolatorul de Detenţie Provizorie al CCCEC, întîlnirile dintre Castraveţ şi avocatul său aveau loc într-o încăpere dotată cu un perete din sticlă care îi separa pe cei doi. CEDO a obligat Moldova să-i acorde reclamantului 2500 euro pentru daune morale şi 2000 euro pentru costuri şi cheltuieli.

La 16 martie a.c., Reprezentantul Special al Secretarului General al CoE în Moldova, Vladimir Ristovski, a prezentat priorităţile CoE în raporturile sale cu Moldova în 2007 şi a făcut bilanţul cooperării din 2006. Potrivit Moldpres, Ristovski a anunţat o îmbunătăţire considerabilă a calităţii reformelor legislative naţionale din ultimi ani, accentuînd totodată importanţa transpunerii reglementărilor legislative în practică. Cu titlu de recomandare, reprezentantul CoE a subliniat necesitatea expertizării de către instituţia pe care o reprezintă a tuturor actelor normative naţionale, întrucît există situaţii în care aceasta nu se face, şi considerării sugestiilor experţilor CoE, lăsînd să se înţeleagă că în mai multe cazuri acestea sunt ignorate.

Republica Moldova – Uniunea Europeană

În perioada de referinţă, Kalman Miszei, reprezentant special al UE pentru Moldova, aflat la prima sa vizită în Chişinău după desemnarea lui în această funcţie, a avut întrevederi cu Preşedintele Vladimir Voronin, speaker-ul Marian Lupu, prim-ministrul Vasile Tarlev şi cu ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene Andrei Stratan.

În cadrul întrevederilor s-a discutat în fond pe marginea activităţilor desfăşurate în albia cursului Moldovei spre integrarea europeană şi evoluţiilor recente în "dosarul transnistrean". Cît priveşte primul subiect menţionat s-a discutat despre negocierea regimului facilitar de vize cu UE; deschiderea pe 25 aprilie curent, la Chişinău, a Centrului European Comun pentru Acordarea Vizelor; activitatea EUBAM; obţinerea Preferinţelor Comerciale Autonome şi despre viitorul relaţiilor dintre Moldova şi UE.

În context, este de notat că la 15 martie a.c., Preşedintele Voronin a semnat Decretul pentru iniţierea negocierilor în vederea încheierii Acordului dintre Republica Moldova şi Comunitatea Europeană cu privire la facilitarea eliberării vizelor. Anterior, şeful statului, în cadrul unei conferinţe de presă de bilanţ pentru anul 2006, s-a arătat a fi nemulţumit şi de faptul că negocierile privind facilitarea regimului de vize n-au fost iniţiate în 2006. El avertiza atunci Guvernul, generalizîndu-şi insatisfacţia faţă de ritmul procesului de integrare europeană, că i-ar putea arăta "cartonaşul roşu".

La 13 martie curent, a avut loc cea de-a V-ea reuniune a Consiliului Consultativ al EUBAM. La reuniune au fost evaluată activitatea EUBAM pe parcursul primelor luni ale 2007, examinată realizarea recomandărilor EUBAM de către serviciile vamale şi grăniceri ale Moldovei şi Ucrainei, şi aprobat Planul de acţiuni al EUBAM pentru februarie-noiembrie 2007. Ferenc Banfi, şeful EUBAM, a apreciat pozitiv activitatea misiunii pe care o conduce pentru acest interval de timp, menţionînd că cele mai mari progrese au fost înregistrate în lupta cu traversarea ilegală a frontierei, în domeniul dezvoltării sistemului de analiză a riscurilor şi cel al colaborării dintre serviciile vamale şi de grăniceri ale Moldovei şi Ucrainei. Printre sarcinile de bază menţionate de Planul EUBAM pentru februarie-noiembrie 2007 se numără îmbunătăţirea standardelor de funcţionare a serviciilor vamale şi de grăniceri, perfecţionarea structurilor de analiză a riscurilor şi intensificarea controlului integrat la frontieră.

Republica Moldova – România

În perioada vizată de acest număr al jurnalului Guvernare şi Democraţie în Moldova tensiunile apărute în relaţiile moldo-române s-au adîncit şi mai mult. Acutizarea acestora a survenit în urma unor acuzaţii la adresa României aduse mai întîi de Preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, secondat mai apoi în criticile sale de o declaraţie a Guvernului de la Chişinău.

Preşedintele Voronin, producîndu-se pe 3 martie în emisiunea Maxima de la postul tv NIT, a dat o apreciere raporturilor moldo-române, din care s-ar putea desprinde următoarele: (a) Republicii Moldova i se impun de ani de zile standarde româneşti, atît din exterior, cît şi din interior; (b) România însăşi ar trebui să implementeze standardele pe cale le recomandă, în special în domeniul respectării drepturilor minorităţilor naţionale; (c) Moldova nu are nevoie de România în calitate de "avocat" pe drumul integrării europene; (d) Moldova doreşte relaţii de bună vecinătate cu România, bazate pe egalitate şi respect în relaţiile bilaterale şi fără ingerinţe ale României în afacerile autorităţilor de la Chişinău.

Declaraţia Guvernului moldovean reia unele opinii ale Preşedintelui Voronin şi lasă să se înţeleagă că executivul de la Chişinău este deranjat de optica prin care este văzută la Bucureşti problema acordării cetăţeniei române pentru cetăţenii moldoveni şi de iniţiativa României de a deschide şi coordona un Centru European Comun de Acordare a Vizelor de intrare pe teritoriul UE. Guvernul moldovean consideră inconsistente argumentele Bucureştiului în ceea ce priveşte preocupările sale pentru viitorul european al Moldovei şi falsă atitudinea României în cazul intenţiei sale de a-şi asuma rolul creării la Chişinău a Centrului menţionat. În context, declaraţia arată că "Moldova nu acceptă ca viitorul cetăţenilor săi să facă obiectul unor jocuri de culise duplicitare şi periculoase, care subminează securitatea naţională şi principiile statalităţii pentru care s-au sacrificat cetăţenii moldoveni". În aceste condiţii, Moldova face apel la înţelegerea şi sprijinul partenerilor săi europeni şi internaţionali "pentru a influenţa readucerea intereselor României în albia firească unor relaţii de bună vecinătate şi înţelegere, într-un spirit cu adevărat european".

Drept reacţie de răspuns la acuzaţiile autorităţilor moldovene, Preşedintele român Băsescu a menţionat că "România nu îşi va schimba politica faţă de Republica Moldova ca urmare a declaraţiilor Chişinăului. Atît timp cît respectăm standardele de democraţie, drepturile omului, respectul pentru istorie, respectul pentru vecini, nu avem ce să ajustăm". Cît priveşte disputa profilată în jurul problemei acordării cetăţeniei române, Preşedintele român a menţionat că noua lege a cetăţeniei va fi consultată cu Comisia Europeană pentru ca prevederile acesteia să nu afecteze interesele celorlalte ţări membre ale UE.

Prezent la şedinţa comună a comisiilor de politică externă din Parlamentul României, Vasile Blaga, ministrul Administraţiei şi Internelor, a reconfirmat că există circa 500 000 de cereri de solicitare a cetăţeniei române de către cetăţeni ai Republicii Moldova şi a specificat că ar fi vorba de aproximativ 900 000 de cereri individuale de cetăţenie, întrucît multe scrisori sînt scrise din partea unor familii întregi. Blaga a precizat că Centrul de acordare a vizelor pentru UE, pe care România a anunţat că ar vrea să-l înfiinţeze şi coordoneze, se doreşte a fi alternativ centrului similar care se va deschide din aprilie pe lîngă reprezentanţa diplomatică a Ungariei şi că potenţialul primului ar putea depăşi numărul de 10 000 de vize pe care centrul sub auspiciile Ungariei ar putea să le elibereze moldovenilor pe durata unui an de zile.

Declaraţiei Guvernului de la Chişinău a urmat anunţul făcut la 8 martie 2007 de ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, că Moldova nu mai consideră de actualitate deschiderea a două oficii consulare româneşti la Bălţi şi Cahul. Este de amintit în context că deschiderea acestora a fost convenită de preşedinţii Voronin şi Băsescu la întîlnirea acestora la Chişinău pe 16 ianuarie 2007. Potrivit înţelegerii la care au ajuns cei doi oficiali, acestea urmau a fi deschise în cel mult zece zile, de la data întîlnirii lor. La 14 martie, MAEIE i-a transmis Ambasadei României la Chişinău nota oficială prin care autorităţile Republicii Moldova retrag nota anterioară care făcea referinţă la acceptarea deschiderii la Bălţi şi Cahul a Birourilor temporare ale Ambasadei României.

Republica Moldova – Ucraina

Cu ocazia aniversării a 15 ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale dintre Moldova şi Ucraina, la Chişinău, s-a aflat într-o vizită de două zile Andrei Veselovski, viceministru al Afacerilor Externe al Ucrainei. În cadrul întîlnirii oficialului ucrainean cu omologul său moldovean, Eugenia Kistruga, s-a discutat pe marginea raporturilor bilaterale şi perspectivelor dezvoltării acestora în viitor.

Cu acelaşi prilej, Ambasada Ucrainei a dat o apreciere pozitivă evoluţiei raporturilor dintre cele două ţări şi a informat că în ultimii 5 ani volumul schimburilor comerciale moldo-ucrainene s-a majorat de peste două ori, iar în anul 2006 Ucraina a ocupat locul întîi printre partenerii comerciali ai Moldovei.

Republica Moldova – Federaţia Rusă

În perioada vizată, s-au înregistrat anumite progrese în relaţiile moldo-ruse. Este vorba despre reluarea exporturilor de fructe şi legume în Federaţia Rusă şi despre inspecţia întreprinderilor vinicole din Moldova de către o echipă de experţi ruşi în vederea reluării exportului şi de produse vinicole spre aceeaşi destinaţie.

Reluarea exportului fructelor şi legumelor, după o pauză de aproape doi ani, a devenit posibilă începînd cu 6 martie 2007. Potrivit înţelegerilor la care s-a ajuns, exportul acestui tip de produse se va face printr-un singur punct vamal, situat la Briceni, exportatorii urmînd să prezinte la vamă în mod obligatoriu contractele cu importatorii ruşi. Este de precizat că de la 6 martie şi doar pînă la 6 aprilie 2007 se va permite exportul fructelor şi legumelor producătorilor autohtoni din roada anului 2006. Cît priveşte produsele din roada anului curent, va trebui ca o nouă misiune de experţi ruşi să prelungească autorizaţiile pentru export.

Grupul de experţi ruşi ai "Rospotrebnadzor" s-au aflat în Moldova pentru inspectarea întreprinderilor vinicole în perioada 12–17 martie. Boris Bokitko, conducătorul acestui grup, a menţionat că în urma controalelor efectuate va fi întocmit un raport care va fi prezentat conducerii "Rospotrebnadzor" pentru luarea unei decizii privind acţiunile necesare de întreprins pe viitor.

În altă ordine de idei, la şedinţa Consiliului Permanent al OSCE de la Viena, din 8 martie curent, Moldova a atras atenţia Federaţiei Ruse asupra faptului că vizitele necoordonate ale oficialilor ruşi în regiunea transnistreană şi activitatea neautorizată a funcţionarilor consulari ai Federaţiei Ruse la Tiraspol contravin statutului de mediator al acestei ţări.

Republica Moldova – Belarus

După ce Chişinăul a decis să stopeze exportul vinurilor în vrac spre Belarus, ca măsură simetrică Minskul a dispus sistarea importului vinurilor îmbuteliate din Moldova. Amintim în acest sens că decizia Chişinăului a fost luată în contextul eforturilor de reluare a exportului producţiei vinicole spre Rusia. Organele abilitate ale acesteia s-au arătat nemulţumite de faptul că, în condiţiile existenţei interdicţiilor la exportul produselor vinicole spre Federaţia Rusă, agenţi economici din Belarus reexportau pe piaţa rusă vinuri îmbuteliate, pa care le-ar fi importat în vrac din Moldova.

Datele statistice arată că Belarusul este a treia piaţă de desfacere pentru vinurile moldoveneşti, după Rusia şi Ucraina. În 2006 importatorii din Belarus au cumpărat produse alcoolice moldoveneşti în valoare de 36 mln USD, inclusiv vinuri îmbuteliate – 16,5 mln USD şi vin în vrac – 16,2 mln USD.

Studii, analize, comentarii

Despre salarii şi productivitate
Iurie Gotişan, 18 martie 2007

Acum cîteva zile, Guvernul a făcut public faptul, cu referire la prognoza macroeconomică preliminară pentru următorii trei ani, că în perioada 2008–2010 salariul nominal mediu lunar pe economie se va majora de 1,6 ori şi va constitui 3250 de lei în 2010

»»»