versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Revoluţie fiscală: pro sau contra?, Iurie Gotişan
Revizuirea calitativă a "condiţiilor consensului politic", Sergiu Grosu

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Numiri

Legislativul a acceptat propunerea Consiliului Superior al Magistraturii şi l-a numit în funcţia de Preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie pe Ion Muruianu, care exercita anterior funcţia de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti supreme.

Parlamentul a constatat vacanţa mandatelor deţinute anterior de deputaţii PCRM Galina Balmoş şi Albert Daţco. În locul acestora, Curtea Constituţională a validat mandatele candidaţilor supleanţi Vladimir Panfilov (va fi membru al Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi) şi Elena Parpalova (va face parte din Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie), aflaţi pe lista de candidaţi ai PCRM cu numerele 70 şi respectiv, 71.

Prin hotărîre a Parlamentului, deputatul PCRM Anatolie Zagarodnîi a fost numit secretar al Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi.

1.2. Acte legislative

Legea pentru modificarea articolului 46 al Codului electoral. Prin documentul aprobat, s-a stabilit că candidaţii, pe durata campaniei electorale, beneficiază doar de dreptul de a fi suspendaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent fără menţinerea salarului. Iniţiativa a fost promovată de Guvern, sub pretextul că normele incluse recent în legislaţie ar determina cheltuieli bugetare majore, însă este de notat că textul respectiv a fost inclus în art.46 al Codului electoral încă la adoptarea iniţială a acestuia (în redacţia anul 1997) şi stabilea că: "Concurenţii electorali, pe durata campaniei electorale, beneficiază de dreptul de a fi degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent, menţinîndu-li-se salariul mediu din contul mijloacelor alocate pentru desfăşurarea alegerilor.". În formula curentă, adoptată în anul 2005 (Legea Nr.176-XVI), art.46 alin.(3) prevede că "Comisia Electorală Centrală va achita, din mijloacele alocate pentru desfăşurarea alegerilor, salariul mediu, conform documentelor de salarizare prezentate de candidaţi, în termen de 3 luni din ziua alegerilor". Deputaţii de opoziţie au criticat propunerile Guvernului, opinînd că estimările Guvernului nu corespund realităţilor (anterior sumele respective au constituit cîteva zeci de mii de lei), iar lipsa posibilităţilor de remunerare pe durata campaniei va determina candidaţii aflaţi în funcţii publice să nu-şi suspende activitatea, ceea ce va putea conduce şi la utilizarea resurselor administrative în cadrul campaniei electorale. Este notabil şi faptul, că proiectul respectiv de lege a fost adoptat cu încălcarea prevederilor Regulamentului Parlamentului (în redacţia Legii nr. 430-XVI din 27.12.2006, în vigoare din 23.03.2007), art.63/1 al căruia stipulează că:

• după dezbaterea proiectului de lege în primă lectură, acesta se transmite comisiei sesizate în fond sau unei alte comisii competente pentru examinarea amendamentelor deputaţilor, a obiecţiilor şi propunerilor fracţiunilor parlamentare, comisiilor permanente, a avizelor Guvernului, Direcţiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum şi a propunerilor reprezentanţilor societăţii civile, şi pentru prezentarea raportului respectiv;
• în cadrul pregătirii proiectului de lege pentru dezbatere în a doua lectură, deputaţii, comisiile permanente şi fracţiunile parlamentare pot prezenta amendamente comisiei sesizate în fond în termen de 10 zile de la data aprobării proiectului în primă lectură;
• autorii amendamentelor pot participa la şedinţa comisiei pentru definitivarea proiectului de lege.

Legea cu privire la registre. Legea reglementează modul de instituire, ţinere, reorganizare şi lichidare a registrelor; raporturile juridice care apar în procesul respectiv; funcţiile organelor de supraveghere a registrelor. Prevederile legii se vor extinde asupra tuturor tipurilor de registre, indiferent de forma de proprietate sau modul de ţinere a acestora. Instituirea şi ţinerea registrelor se vor efectua în baza unor principii distincte: legalitate; protecţia drepturilor persoanelor fizice şi juridice; protecţia datelor personale ale persoanelor fizice; continuitate; identificare unică; acordarea accesului sancţionat etc.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. La propunerea unui deputat la fracţiunii PCRM, structura teritorială a raionului Cahul a fost modificată, satul Tudoreşti fiind trecut din componenţa comunei Bucuria în componenţa comunei Tartaul de Salcie. Iniţiativa a fost motivată prin aceea că anterior "satul Tudoreşti a fost inclus din motive necunoscute autorităţilor publice locale în componenţa satului Bucuria", se presupune că dintr-o "greşeală mecanică". S-a mai afirmat că, în pofida reglementărilor legale în vigoare de mai mulţi ani, "toate evidenţele legate de satul Tudoreşti s-au efectuat şi se efectuează de către primăria Tartaul de Salcie, iar la toate alegerile parlamentare şi locale locuitorii satului votează fiind incluşi pe lista suplimentară" în componenţa acestei primării, deşi juridic, fac parte din altă entitate.

Legea pentru modificarea şi completarea actelor legislative referitoare la activitatea procuraturii. Legea derivă din programul de acţiuni legislative pentru implementarea recomandărilor Consiliului Europei şi este adoptată pentru realizarea Planului de Acţiuni UE-RM (asigurarea imparţialităţii şi independenţei procuraturii, consolidarea capacităţii administrative a acestei instituţii). Sînt precizate reglementările referitoare la ierarhia gradelor procurorilor, termenele mandatelor deţinute de procurorii teritoriali, sînt incluse noi prevederi referitoare la garanţiile sociale, imunităţile acordate procurorilor, în scopul asigurării unui echilibru între facilităţile acordate judecătorilor şi procurorilor. Spicherul Parlamentului a declarat că prin adoptarea respectivei legi este încheiată adoptarea măsurilor legislative derivînd din recomandările CE referitor la reforma justiţiei.

Legea pentru modificarea Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Documentul aprobat stabileşte trei etape ale implementării majorărilor salariale, care anterior au fost suspendate de către majoritatea parlamentară, la propunerea Guvernului. Urmare a modificărilor, salariul personalului medical şi din asistenţa socială trebuie să crească în medie cu 30 la sută, cel al cercetătorilor ştiinţifici în medie cu 22, al personalului din cultură, artă şi sport – cu 40 la sută. În învăţămînt salariile se vor majora în medie la corpul profesoral din universităţi cu 50 la sută, la cadrele didactice din învăţămîntul preşcolar şi extraşcolar cu 32 şi la cadrele didactice din învăţămîntul secundar general cu 17 la sută. Deputaţii de opoziţie au criticat atitudinea guvernării în sfera dată, calificînd acţiunile întreprinse anterior şi cele realizate recent drept populiste, întreprinse cu scopul influenţării opiniei alegătorilor în preajma scrutinului electoral. Sînt criticate mecanismele propuse pentru implementare, lipsa unor criterii clare de argumentare a remunerării diferitor categorii de angajaţi, majorările sînt apreciate ca neesenţiale în comparaţie cu resursele necesare pentru un trai decent. Reprezentanţii majorităţii parlamentare au argumentat că majorările nu sînt esenţiale din cauza problemelor bugetare, generate în mare parte, de stoparea exporturilor de produse alcoolice în Federaţia Rusă.

Legea privind modificarea şi completarea Legii cu privire la cultura fizică şi sport. Actul legislativ propune modificarea prevederilor referitoare la protecţia socială a sportivilor de performanţă, cărora le vor fi acordate indemnizaţii viagere (în cuantum procentual, în dependenţă de valoarea distincţiei). Sub incidenţa legii vor intra sportivii, cetăţeni ai Republicii Moldova care au obţinut medalie de aur, argint sau de bronz la Jocurile Olimpice, la campionatele mondiale sau campionatele europene de seniori.

Legea pentru completarea art.7 al Legii cu privire la zonele economice libere. Legea prevede că la încetarea activităţii zonei (subzonei) libere, precum şi în cazul revocării statutului de rezident pînă la încetarea activităţii zonei (subzonei) libere, fostul rezident va plasa mărfurile introduse anterior sub regimul vamal de zonă liberă sub alt regim vamal în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova. Documentul aprobat în două lecturi prevede că în cazurile în care tratatul internaţional nu conţine un text autentic în limba de stat, în Parlament se va prezenta textul autentic al acestuia într-o limbă străină şi traducerea oficială în limba de stat, autentificată de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova. Anterior, perfectarea şi certificarea traducerii era necesară doar la publicarea textului tratatului internaţional.

Legea pentru modificarea unor acte legislative (simplificarea sistemului de raportare fiscală). Se prevede simplificarea sistemului de raportare fiscală pentru întreprinderile individuale care au pînă la 3 angajaţi, precum şi pentru raportarea despre transferarea primelor de asigurare socială şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Documentul este generat de recentele proteste ale deţinătorilor patentelor de întreprinzători, care invocă drept motiv al reticenţei faţă de înregistrarea întreprinderii individuale costurile şi procedurile complicate de raportare fiscală.

Legea privind modificarea şi completarea Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat. Reglementarea prevede includerea în durata stagiului de cotizare ce acordă dreptul la pensie şi "durata perioadei de studii în sistemul postuniversitar de doctorat în instituţiile superioare de învăţămînt, dacă a avut loc pînă la intrarea în vigoare a legii". Cheltuielile implementării sînt estimate la circa 4,2 milioane de lei, pentru circa 2200 de doctoranzi înregistraţi în prezent.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale. Documentul prevede publicarea în Monitorul Oficial doar a rezumatului hotărîrilor CEDO vizînd Republica Moldova, în termen de o lună de la devenirea definitivă a acestora. Conţinutul "rezumatului" va fi stabilit de Agentul guvernamental al Moldovei la CEDO, în pofida propunerilor reprezentanţilor fracţiunilor de opoziţie care au insistat asupra publicării integrale a textului deciziilor instanţei, pentru informarea deplină a tuturor celor interesaţi.

Legea pentru abrogarea legii cu privire la arendă. Se consideră că actul şi-a pierdut actualitatea şi valabilitatea în legătură cu intrarea în vigoare a noului Cod civil. În acelaşi timp, rămîne în vigoare şi aplicabilă o lege organică cu privire la arenda în agricultură (198-XV din 15.05.2003), unul din scopurile căreia ar fi şi consolidarea terenurilor agricole.

Hotărîrea cu privire la stabilirea datei alegerilor locale generale. Documentul iniţiat de reprezentanţii tuturor fracţiunilor parlamentare a stabilit că alegerile locale generale se vor desfăşura la 3 iunie 2007. Mandatul actual al aleşilor locali expiră la 27 mai 2007, prelungindu-se de drept pînă la data constituirii noilor componenţe ale organelor administraţiei publice locale.

Hotărîrea privind instituirea Comisiei speciale pentru optimizarea cadrului legislativ de reglementare a activităţii de întreprinzător. Comisia este creată în scopul definitivării şi asigurării continuităţii procesului de optimizare a cadrului juridic de reglementare a activităţii de întreprinzător, în conformitate cu mecanismul stabilit prin Legea nr.235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător. În fruntea comisiei este desemnat Preşedintele Parlamentului, majoritatea membrilor aparţin fracţiunii PCRM. Comisia specială va examina rapoartele şi propunerile de modificare a actelor legislative în domeniul reglementării activităţii de întreprinzător, va întocmi lista actelor legislative care urmează a fi abrogate. Comisia va putea elabora proiecte de acte legislative pentru modificarea şi completarea legislaţiei cu privire la activitatea de întreprinzător. În activitatea sa, Comisia specială "va fi asistată de proiectul Băncii Mondiale "Ameliorarea competitivităţii", experţi independenţi şi de Consiliul Consultativ în Afaceri, constituit din organizaţii de specialitate din sectorul asociativ".

Hotărîrea pentru modificarea domeniilor de activitate ale comisiilor permanente ale Parlamentului. Prin modificarea operată, aspectele legislative şi de control parlamentar în sfera activităţii turistice au fost transmise de la Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului la Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi mijloace de informare în masă. Iniţiativa modificării a aparţinut preşedintelui acestei Comisii, deputatului PCRM Victor Stepaniuc, ea fiind apreciată drept defectuoasă de către experţi în domeniu, în virtutea faptului că problemele turismului sînt intrinsec legate de problema dezvoltării teritoriului şi dezvoltarea economică, iar comasarea anterioară a domeniilor în cadrul ministerului Culturii şi Turismului nu a fost precedată de analize serioase, situaţia în ambele sfere rămîne complicată şi chiar se agravează (fluxul de turişti străini este în scădere).

Proiectul legii privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor. Se propune reglementarea delimitării terenurilor proprietate publică a statului şi a terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale. Terenuri proprietate publică sînt calificate terenurile cu drept de proprietate al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, dreptul de posesiune, de folosinţă şi de a dispune asupra cărora ţine de competenţa Guvernului şi a autorităţilor administraţiei publice locale. Aceste terenuri pot face parte din domeniul public şi domeniul privat al statului, terenurile din domeniul public fiind inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile.

Proiectul legii pentru modificarea Legii cu privire la instanţele judecătoreşti economice. Se propune abrogarea alin.(3) al art.38 din Legea nominalizată, promovarea proiectului fiind dictată de existenţa unei hotărîri de condamnare a Republicii Moldova de către CEDO (cauza Asito vs Moldova), instanţa europeană calificînd că constituie încălcare a principiilor procesului judiciar echitabil dreptul Procurorului general de a contesta cu recurs în anulare hotărîrile judecătoreşti definitive.

Proiectul legii pentru completarea Codului cu privire la contravenţiile administrative. În prima lectură au fost adoptate completări referitoare la sancţionarea pentru încălcarea legislaţiei din domeniul apiculturii. Sancţiunile pornesc de la 10 unităţi convenţionale (200 lei) şi pînă la 200 unităţi convenţionale (4000 lei) şi confiscarea obiectului respectiv, – pentru încălcarea unor reguli de import a materialului biologic cu confiscarea obiectului contravenţiei administrative (în cazul roiurilor, mătcilor)". Deputaţii au fost de opinia că sancţiunile propuse sunt exagerate şi pot aduce prejudicii esenţiale persoanelor ce desfăşoară activităţi în domeniu.

Proiectul legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (înăsprirea sancţiunilor pentru încălcarea drepturilor de autor). Prin documentul aprobat în prima lectură se propune modificarea Codului cu privire la contravenţiile administrative şi a Codului penal. Şi în acest caz mai mulţi deputaţi au expus obiecţii referitoare la mărimea exagerată a sancţiunilor, drepturile extinse ale organelor poliţiei, fapt care a determinat decizia spicherului de a examina respectivul proiect în cadrul Comisiei speciale pentru optimizarea cadrului legislativ de reglementare a activităţii de întreprinzător, recent creată de Parlament.

1.3. Control parlamentar. Declaraţii

Parlamentul şi-a modificat programul de activitate pentru perioada aprilie-iunie, stabilind că se va desfăşura doar cîte o şedinţă săptămînală.

Majoritatea parlamentară a refuzat chemarea pentru audiere în plen a ministrului de interne, în legătură cu abuzurile şi derapajele de la normele democratice, înregistrate în ultimul timp (reţinerea abuzivă a unor persoane, a reprezentanţilor mass-media, sechestrarea tirajelor unor publicaţii).

De asemenea, a fost respinsă propunerea de a invita reprezentanţii Guvernului pentru audieri în problema respectării drepturilor de autor (utilizarea softurilor pirat, inclusiv de către deputaţi şi funcţionari ai Parlamentului) şi a situaţiei din domeniul vinificaţiei.

Întrebări şi Interpelări

Deputatul PSL Igor Clipii a solicitat Guvernului şi unor organe subordonate prezentarea informaţiilor referitoare la:

• legalitatea unor hotărîri de alocare a mijloacelor financiare, prin care, din fondul de rezervă al executivului au fost acoperite cheltuieli de deplasare peste hotare ale demnitarilor, în cuantum de peste un milion de lei;
• abuzul în serviciu al colaboratorilor organelor de poliţie;
• măsurile luate şi preconizate pentru respectarea legislaţiei din domeniul protecţiei dreptului de autor, în special referitor la produsele de soft.

Deputatul PNL Vitalia Pavlicenco a adresat interpelări privind:

• verificarea legalităţii activităţii conducerii Direcţiei locativ-comunale a Primăriei mun.Chişinău. Este invocată o petiţie colectivă a angajaţilor direcţiei respective, care acuză comiterea unor acte de abuz, protecţionism şi corupţie de către conducerea subdiviziunii respective a Primăriei;
• legalitatea demiterii din funcţie a şefului direcţiei municipale de protecţie a familiei şi copilului;
• motivele şi legalitatea acţiunilor poliţiei, de agresare şi reţinere a reprezentanţilor Partidului Liberal, comise pe 27 martie;
• măsurile luate de Curtea de Conturi şi CCCEC în legătură cu constatarea unor încălcări ca urmare a rezultatelor controlului întreprins la Î.S. "Calea ferată a Moldovei".

Deputatul PPCD Valentina Şerpul a solicitat Comisiei Electorale Centrale să ia măsuri pentru asigurarea dreptului de vot al cetăţenilor care au domiciliul permanent în teritoriul unor întovărăşiri pomicole din raza mun.Chişinău, fără a avea însă şi viză de reşedinţă legal confirmată.

Declaraţii

Deputatul Valentina Cuşnir a dat citire Apelului Congresului extraordinar al Uniunii Oenologilor din Republica Moldova. Apelul evaluează situaţia şi problemele în domeniu, solicitînd autorităţilor o serie de măsuri:

• acceptarea Uniunii Oenologilor în calitate de organizaţie profesională şi mediator;
• diminuarea presiunii organelor statale asupra agenţilor economici din viticultură şi transferarea unor atribuţii administrative către uniunile reprezentative;
• anularea interdicţiilor la exportul vinului în vrac;
• simplificarea procedurilor de certificare a producţiei alcoolice şi de marcare cu mărci comerciale de stat;
• majorarea considerabilă a accizelor la vodcă şi alte băuturi spirtoase, pentru a creşte preţurile la ele pe piaţa internă.

Fracţiunea PDM a prezentat o declaraţie despre copiii lăsaţi fără îngrijire părintească, în cuprinsul căreia atenţionează asupra numărului mare (circa 35 mii) de copii rămaşi fără îngrijire părintească (ambii părinţi fiind plecaţi din ţară). În declaraţie se face apel către Guvern, cu solicitarea de a întreprinde măsuri eficiente în domeniul dat: crearea unei reţele de asistenţi sociali în toate localităţile, simplificarea procedurii de tutelă şi curatelă etc.

Deputatul Vitalia Pavlicenco a prezentat declaraţii:

• "privind corupţia şi injustiţia ce desfiinţează Republica Moldova ca stat". În cuprinsul acesteia, se aduc acuzaţii în adresa autorităţilor, sistemul politic, justiţia şi alte organe de drept sînt apreciate drept cele mai afectate instituţii;
• privind "atacurile Preşedintelui PPCD Iurie Roşca împotriva oponenţilor politici".

Guvern

2.1. Numiri. Remanieri

Prin hotărîrea Guvernului, Serghei Iaţco a fost eliberat din funcţia de director al Serviciului de stat în problemele cultelor. Deşi eliberarea s-a produs "la cerere", mai mulţi experţi leagă demisia de o recentă hotărîre a CEDO, prin care Republica Moldova a fost condamnată pentru refuzul de înregistra cultul "Biserica Adevărat Ortodoxă din Moldova". Responsabilii de la Serviciul culte au tărăgănat înregistrarea în pofida existenţei unei hotărîri definitive a Curţii Supreme de Justiţie şi acest fapt a permis să se presupună că omisiunea a fost determinată de influenţe administrative, exercitate din partea unor persoane de rang suprem.

După o întîrziere de cîţiva ani, executivul l-a numit în funcţia de director al Consiliului de administrare al Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică pe Vitalie Iurcu. Anterior Iurcu a activat în cadrul unor structuri private şi la reprezentanţa USAID în Moldova.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la indexarea prestaţiilor de asigurări sociale şi a unor prestaţii sociale de stat. Conform acestui document, se stabileşte coeficientul indexării prestaţiilor în anul 2007 în mărime de 20,7%, reieşind din creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum de 12,7% şi creşterea anuală a salariului mediu pe ţară în anul 2006, de 28,7%. Începînd cu 1 aprilie 2007, cuantumul pensiei minime indexate va constitui: 361 lei – pensia pentru limită de vîrstă a lucrătorilor din agricultură; 406 lei – pensia pentru limită de vîrstă a celorlalţi beneficiari de pensii; 196, 278 şi 288 lei – pensia pentru invaliditate (gradele III, II şi I). Pensiile militare şi alocaţiile sociale de stat stabilite unor categorii de cetăţeni se vor indexa doar cu 12,7%.

Hotărîrea cu privire la transmiterea unor sectoare de teren. În scopul declarat al "creării condiţiilor de soluţionare a problemei ce ţine de construcţia locuinţelor sociale în mun.Chişinău", documentul prevede transmiterea cu titlu gratuit, din proprietatea statului în folosinţa Serviciului Naţional Locuinţe, a cinci sectoare de teren amplasate în diverse sectoare ale mun.Chişinău, cu o suprafaţă totală de peste 2 ha.

Hotărîrea privind activitatea Agenţiei Agroindustriale "Moldova-Vin" în anii 2005–2006. Guvernul consideră că Agenţia a întreprins mai multe măsuri pentru realizarea obiectivelor stabilite în programul de guvernare şi documentele programatice prioritare, asigurînd crearea şi perfecţionarea cadrului instituţional necesar revitalizării şi dezvoltării complexului vitivinicol. La capitolul realizări sînt notate:

• elaborarea actelor legislative şi normative;
• sporirea producerii materialului săditor;
• înfiinţarea în 2005–2006 a 9,7 mii ha de plantaţii viticole, cu subvenţii de la stat în sumă de peste 170 milioane de lei;
• perfecţionarea sistemului de verificare a calităţii producţiei alcoolice, crearea centrului specializat.

• baza tehnico-materială existentă a pepinierelor viticole nu permite satisfacerea integrală a necesarului de material săditor autohton;
• nu se realizează obiectivul extinderii anuale a plantaţiilor cu cel puţin 10 mii ha;
• acţiunile de promovare a producţiei alcoolice şi diversificare a pieţelor de desfacere nu s-au soldat cu rezultate eficiente;
• procesul de ajustare a documentaţiei normative la standardele UE necesită accelerare;
• din cauza embargoului Federaţiei Ruse este atestată o diminuare esenţială a volumului de fabricare a băuturilor alcoolice (în 2006 – cu 50 la sută a vinului şi 37 la sută a băuturilor alcoolice distilate). Agenţia nu putut propune o strategie de diminuare a efectelor negative cauzate.

Hotărîrea privind majorarea burselor. Conform documentului aprobat, bursele pentru studenţii instituţiilor de învăţămînt superior şi mediu de specialitate vor fi majorate cu 35 la sută. şi cuantumul lor va constitui între 285 şi 365 lei. La propunerea Primului-ministru, şi bursele pentru elevii instituţiilor de învăţămînt secundar profesional vor fi majorate, de la 120 pînă la 200 de lei.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Şedinţă privind dezvoltarea raioanelor

În cadrul unei consfătuiri republicane la care au participat conducători de ministere, preşedinţii de raioane şi primarii municipiilor au fost examinate aspectele vizînd dezvoltarea social-economică, mersul executării bugetelor şi dezvoltarea bazei impozabile, lucrările agricole de primăvară, salubrizarea şi amenajarea localităţilor etc. La şedinţă, Primul-ministrul a evidenţiat necesitatea realizării integrale a planurilor bugetare pe anul 2007, inclusiv prin măsuri eficiente de dezvoltare şi lărgire a bazei impozabile, apreciind pozitiv tendinţele de majorare a veniturilor proprii în raioanele Dubăsari, Ocnţia, Anenii-Noi, Floreşti, Briceni, Orhei, municipiul Chişinău şi exprimînd îngrijorări privind diminuarea veniturilor proprii în raioanele Edineţ, Glodeni, Taraclia, Călăraşi. Potrivind comunicatului de presă, Vasile Tarlev a mai subliniat "necesitatea aplicării eficiente şi transparente a prevederilor Codului Fiscal, pentru a nu admite blocarea activităţii agenţilor economici, pentru stabilirea programelor de achitare a impozitelor restante, precum şi pentru contracararea, în conlucrare cu organele abilitate, a activităţilor financiar-economice ilicite". Printre priorităţile în dezvoltarea raioanelor, Prim-ministrul a evidenţiat realizarea eficientă a programului naţional de gazificare, elaborarea şi implementarea strategiei de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, asigurarea cu energie electrică, renovarea drumurilor naţionale şi locale, atragerea investiţiilor în teritorii.

Şedinţa Comisiei Naţionale pentru integrare europeană

Comisia a evaluat activităţile de implementare a Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, audiind informaţia privind rezultatele îndeplinirii Planului în primul trimestru al anului curent şi priorităţile stabilite pentru perioada imediat următoare. Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a calificat anul 2007 drept unul de o importanţă crucială pentru implementarea Planului de Acţiuni UE-RM şi pentru obţinerea calităţii de membru asociat la UE, indicînd în acest sens, asupra neajunsurilor existente în proces. Printre obiectivele de bază spre care tinde Moldova în anul 2007 rămîn semnarea Acordului privind facilitarea regimului de vize şi obţinerea preferinţelor comerciale autonome. În cadrul discuţiilor, Primul-ministru s-a referit, în mod special, la importanţa îndeplinirii prioritare a compartimentelor Planului de Acţiuni, care vizează respectarea drepturilor omului şi a principiilor statului de drept, reformarea sistemului judiciar şi combaterea corupţiei.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Preşedintele ţării a conferit Ordinul "Gloria Muncii":

• lui Oleg Mantorov, deputat în Parlament, membru al cîrmuirii Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Slavilor "VECE";
• lui Tudor Tataru, directorul general al Centrului de Creaţie "Satul Moldovenesc – Buciumul".

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Preocupări pentru drepturile omului şi sănătatea populaţiei

Vladimir Voronin a convocat o şedinţă în problema eficientizării activităţii Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova şi sporirii rolului instituţiei avocatului parlamentar. În cursul şedinţei a fost efectuat un schimb de opinii privind acţiunile care se impun în vederea sporirii calităţii serviciilor prestate de această instituţie, elaborarea unui complex de măsuri de ordin legislativ şi instituţional, menite să sporească randamentul activităţii Centrului. Şeful statutlui s-a referit şi la necesitatea actualizării legii cu privire la avocaţii parlamentari cu standardele UE, suţinînd propunerile, potrivit cărora, legislaţia naţională trebuie să stipuleze obligativitatea autorităţilor publice de a reacţiona prompt şi adecvat la sesizările avocaţilor parlamentari, examinarea şi soluţionarea operativă a cazurilor de lezare a drepturilor omului şi de a contribui activ la respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Preşedintele RM a solicitat Guvernului să lanseze procedurile de semnare a Convenţiei ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilităţi, aprobată la 13 decembrie 2006, deschisă pentru semnare la 30 martie 2007. În opinia şefului statului, semnarea Convenţiei în cauză va semnifica acceptarea de către ţara noastră a principiilor internaţionale de promovare şi de protecţie a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.

Şeful statului a a participat la lucrările Conferinţei "Politica Naţională de Sănătate: importanţă şi perspective, în cadrul căreia a fost discutat proiectul Politicii Naţionale de Sănătate. În discursul rostit, Vladimir Voronin a apreciat drept necesară şi binevenită elaborarea documentului, care trebuie să devină un mecanism de abordare sistemică a problemelor de sănătate şi de conjugare a eforturilor intersectoriale pentru ameliorarea calităţii vieţii şi sănătăţii populaţiei pe parcursul întregii vieţi, de la naştere pînă la vîrsta înaintată.

Donaţii generoase unor instituţii de cultură

Preşedintele Republicii Moldova a vizitat Teatrul Republican "Luceafărul", pentru a adresa felicitări membrilor colectivului cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului şi a le oferi din partea conducerii ţării un autocar modern. În cadrul vizitei s-a discutat despre stadiul elaborării proiectelor de reconstrucţie a clădirii teatrului, şeful statului pronunţîndu-se pentru renovarea radicală şi cît mai rapidă a sediului instituţiei.

Preşedintele Republicii Moldova, Primul-ministru şi Ministrul culturii au prezentat membrilor colectivului Teatrului "Eugene Ionesco" clădirea fostului Complex de agrement "Moscova", oferită de către autorităţile statului acestei instituţii culturale. În cadrul ceremoniei, Vladimir Vorpnin a menţionat oportunitatea adaptării încăperilor clădirii la necesităţile colectivului şi a lansat ideea elaborării unui proiect de reamenajare a edificiului. Clădirea respectivă a fost recuperată recent în proprietatea statului, din cauza datoriilor considerabile ale fostului proprietar. Preţul achiziţiei nu este dat publicităţii.

Politici economice

1. Sistemul financiar-bancar

Activele sistemului bancar moldovenesc se apropie de 2 miliarde USD…

Potrivit datelor băncii centrale, activele totale ale sistemului autohton au crescut în ianuarie-februarie a.c. cu 5,32%, pînă la cca 23,990 miliarde lei (1,91 miliarde USD). Majorarea activelor băncilor comerciale s-a produs atît din contul creşterilor înregistrate de băncile mari cît şi cele de talie medie. Aceasta a avut la bază, la rîndul său, creşterea cotei investiţiilor străine în capitalul băncilor moldovene. Astfel, în ianuarie-februarie 2007 cota investiţiilor străine în capitalul băncilor moldovene a sporit cu 1,18 p.p. şi a atins aproape 64%, iar comparativ cu aceiaşi perioadă a anului precedent creşterea a fost de 13,8 p. p.

Totodată, de la începutul a.c., portofoliul de credite al băncilor comerciale a sporit cu 2,3% şi a atins 14,14 miliarde lei, iar soldul depozitelor atrase s-a majorat cu 4,7% pînă la 18,05 miliarde lei. Comparativ cu perioada similară a anului 2006 creşterea a constituit peste 38% şi, respectiv, 31% datorîndu-se în mare parte capitalizării băncilor. Pe parcursul anului 2006 activele totale ale sistemului bancar s-au majorat cu cca 27% din contul intrării unor investiţii străine. Cea mai importantă creştere a activelor s-a produs în ultimul trimestru al anului, cînd acestea au sporit cu 1,8 miliarde lei, faţă de aproape 3 miliarde în T1-T3’06.

…comparabile cu activele unei bănci de talie mijlocie din Cehia

Cea mai spectaculoasă creştere a activelor, 178%, a fost înregistrată de BCR Chişinău, care între timp a devenit bancă fiică a gigantului austriac Erste Bank. Pe locul doi s-a situat EximBank, procurată de Gruppo Veneto Banca (Italia), cu o majorare de 55%, acesta fiind urmată de Mobiasbancă – 38,1% şi Moldindconbank – 31,8%^[1].

Ponderea pieţei de asiguri în PIB creşte, totuşi e sub nivelul statelor în curs de dezvoltare…

Totodată, ponderea serviciilor de asigurări din Moldova în PIB a atins în anul 2006 nivelul de 1,43% şi a înregistrat o creştere uşoară faţă de anul 2005, cînd acest indicator a fost de 1,1%. Totuşi, valoarea acesteia este sub nivelul înregistrat de statele în curs de dezvoltare, nemaivorbind de ţările cu economie avansată. În particular, în statele în curs de tranziţie ponderea asigurărilor în PIB este de pînă la 3% din PIB, iar în majoritatea statelor dezvoltate această cotă constituie cca 6% în PIB. Intrarea în vigoare a legii cu privire la asigurări în noua redacţie, revotată recent de Parlament, va duce la consolidarea pieţei de asigurări. Potrivit unor estimări, inclusiv oficiale, pe piaţă ar putea să rămână circa 22–25 de companii de asigurări, din 32 cîte au activat în 2006.

2. Monedă

Moldovenii din afară transferă tot mai mulţi bani în ţară…

În anul 2006, transferurile de valută pe canale oficiale s-a ridicat la cca 855 milioane USD, cu 25% peste valoarea înregistrată în anul 2005. Băncile moldovene efectuează transferuri în numerar prin intermediul sistemelor rapide Western Union, Unistream, SWIFT, Strada Italia, Trabex (Spania), Turciye Express (Turcia), Lider (anterior Vip Money Transfer), Rus Express (Federaţia Rusă), Strada Italia, Banco Espirito Santo (Portugalia).

Cu o pondere de aproape 20% din PIB a fondurilor, trimise de migranţi în ţară, oldova se plasa pe primul loc în clasamentul Băncii Mondiale, potrivit raportului "Migraţia şi remitenţele: Europa de Est şi fosta Uniune Sovietică". Ca parte a populaţiei, Moldova este una din cele mai mari ţări sub aspect de emigrare din lume, estimau experţii Băncii Mondiale. Remitenţele considerabile către Moldova au facilitat reducerea sărăciei gospodăriilor casnice şi au oferit un schimb valutar esenţial.

Pe lingă toate efectele pozitive ale migraţiei, corelate cu remitenţele, fluxurile constante de venituri face ca membrii familiilor dependente de emigranţi să devină mult mai inerţi în căutarea unor locuri de muncă sau în deschiderea unor afaceri individuale. Efectele negative ale emigraţiei asupra pieţei locale a forţei de muncă mai provin şi din reducerea cantitativă a forţei de muncă disponibilă din ţară. Reducerea ofertei de forţă de muncă a compromis şi cîteva puncte procentuale în creşterea realizată în 2000–2005. Mai mult, nu poate fi trecută cu vederea nici degradarea calitativă a capitalului uman. Cele menţionate trebuie urgent să-şi găsească loc pe agenda Guvernului.

Ponderea datoriei externe totale în PIB este de cca 83%…

Datoria externă a Republicii Moldova s-a majorat cu aproape 757 milioane USD (cca 44%) în ultimii şase ani şi a atins nivelul de 2,482 milioane USD la finele anului trecut. Aceasta are o pondere de cca 83% din PIB-ul anului 2006 (~3 miliarde USD). Datoria externă totală, care cuprinde datoria sectorului guvernamental şi a celui privat, s-a majorat în medie cu 10% anual, cu excepţia anilor 2001 şi 2004 cînd aceasta s-a redus faţă de anii precedenţi cu peste 44 milioane USD şi respectiv 39 milioane USD. Cea mai mare creştere a datoriei externe s-a înregistrat anul trecut cînd aceasta s-a majorat faţă de anul 2005 cu 402 milioane USD (peste 19%).

Potrivit BNM, la finele anului 2006 datoria sectorului guvernamental s-a redus comparativ cu începutul anului 2001 cu aproape 100 milioane USD (12%) totalizînd 718,6 milioane USD. Totodată, faţă de anul 2005 datoria guvernului a sporit cu peste 9% (60,6 milioane USD). Ponderea datoriei guvernamentale în soldul total al datoriei externe a constituit în jur de 30%.

…iar deficitul contului curent ca pondere în PIB este unul dintre cele mai mari din regiune

În acelaşi timp, în 2006 deficitul contului curent al balanţei de plăţi a Moldovei s-a majorat cu peste 65% şi a înregistrat o valoare de cca 399 milioane USD avînd o pondere de peste 13% din PIB (relativ mare). Conform datelor preliminare, deficitul balanţei comerciale (care este principala componentă a balanţei de plăţi) cu bunuri şi servicii a constituit cca 1,597 milioane USD.

Problema transnistreană

Consultări ale mediatorilor şi observatorilor la Viena

La 21 martie la Viena a avut loc o nouă rundă de consultări ale mediatorilor din partea OSCE, Federaţiei Ruse şi Ucrainei şi a observatorilor din partea Uniunii Europene şi SUA, cu participarea Preşedintelui în Exerciţiu al OSCE, ministrului spaniol de Externe, Miguel Anhel Moratinos. La finele rundei de consultări a fost adoptată o declaraţie finală, în care reprezentanţii mediatorilor şi observatorilor cheamă la reluarea negocierilor în format "5+2" în timpul cel mai apropiat. Potrivit declaraţiei, atît mediatorii, cît şi observatorii sînt îngrijoraţi de lipsa dialogului dintre Chişinău şi Tiraspol. În acelaşi timp, semnatarii declaraţiei şi-au arătat disponibilitatea de a organiza în viitorul apropiat o şedinţă comună cu reprezentanţii politici ai celor două părţi.

Reamintim că runda de negocieri programată pentru 15–16 februarie 2007 nu a avut loc din cauza "lipsei de consens între participanţi", iar ultima rundă de negocieri în format "5+2" a avut loc în februarie 2006. De remarcat că în timpul primei sale vizite în Republica Moldova, noul Reprezentant Special al UE pentru Moldova, Kalman Mizsei, a avut o întrevedere şi cu liderul transnistrean, Igor Smirnov, la care cel din urmă şi-a exprimat disponibilitatea de a relua dialogul cu autorităţile moldovene.

Preferinţe comerciale europene pentru agenţii economici transnistreni

La 17 martie Guvernul Republicii Moldova a adoptat modificări la procedura de acordare a certificatelor de origine întreprinderilor din regiunea transnistreană. Potrivit acestor modificări, întreprinderilor transnistrene cu înregistrare provizorie sau permanentă la Camera Înregistrărilor de Stat a RM le vor fi acordate certificate de origine de tip "C", "A", "CT-1" şi "EUR", care le vor permite să beneficieze de aceleaşi preferinţe comerciale acordate de către UE întreprinderilor din RM. Potrivit unei note informative a Ministerului Reintegrării, "modificările propuse se încadrează în setul de măsuri realizate de către Ministerul Economiei şi Comerţului în vederea obţinerii Preferinţelor comerciale autonome ale UE şi vor contribui la procesul de reintegrare socio-economică a RM". Potrivit Ministerului Reintegrării, în prezent la Camera Înregistrărilor de Stat a RM sînt înregistrate 290 de agenţi economici de pe malul stîng al Nistrului: 124 permanent şi 166 provizoriu. Printre agenţii economici transnistreni înregistraţi permanent la Chişinău se numără fabrica de încălţăminte "Tighina", fabrica de textile "Tirotex", fabricile de cusut "Vestra", "Intertentr-lux" etc. Înregistrare provizorie au obţinut astfel de întreprinderi ca Uzina metalurgică din Rîbniţa, Combinatul de ciment din Rîbniţa, Uzina "Moldavcabel", Centrala electrică de la Kuciurgan, Fabrica de vinuri "Buchet Moldavii" etc. În ianuarie 2007 Camera de Comerţ şi Industrie a RM a eliberat agenţilor economici transnistreni 574 de certificate de origine, inclusiv 74 preferenţiale ("T-1–63", "EUR-11").

Conferinţă internaţională în problema transnistreană

La 26–27 martie la Chişinău a avut loc conferinţa internaţională "Reglementarea conflictului transnistrean în contextul europenizării Republicii Moldova", organizată de către Asociaţia pentru Politică Externă cu sprijinul Proiectului PBF şi a Ambasadei Britanice Chişinău. La conferinţă au participat o serie de înalţi oficiali din RM, reprezentanţi ai UE, OSCE, şefi ai misiunilor diplomatice acreditate la Chişinău, precum şi experţi din UE, RM, Ucraina, Rusia, România şi SUA.

În alocuţiunea de salut adresată participanţilor la conferinţă, Preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Marian Lupu, a declarat că ultimul val de extindere a UE a plasat Republica Moldova într-un nou context regional, conflictul transnistrean fiind o sursă de instabilitate pentru întreg sistemul de securitate european. Speakerul Lupu a salutat alăturarea UE în calitate de observator în formatul de negocieri "5+2" şi semnarea Planului de Acţiuni UE-RM ca premise pentru stabilirea unui parteneriat viabil în vederea reglementării problemei transnistrene.

Lupu a reiterat poziţia Chişinăului în problema transnistreană, dictată de integritatea teritorială şi inviolabilitatea frontierelor. "Democratizarea şi demilitarizarea regiunii ramîn a fi priorităţile noastre declarate ca metode de abordare a soluţionării problemei transnistrene", a declarat Speakerul Lupu, propunînd o serie de măsuri prin care pot fi atinse aceste obiective: lansarea unei Misiuni OSCE în vederea evaluării situaţiei instituţiilor democratice şi inspectării întreprinderilor militare din regiunea transnistreană; onorarea angajamentelor Rusiei asumate in documentul final al Summitului OSCE de la Istanbul; transformarea actualului mecanism de menţinere a păcii într-o misiune multinaţională de observatori militari si civili cu mandat internaţional; deschiderea la Bender a unui Centru de informare UE după modelul celor din Chişinău, Bălţi şi Cahul; consolidarea sectorului asociativ şi susţinerea iniţiativelor civice îndreptate spre democratizarea regiunii.

Reprezentanţii UE, printre care s-au numărat Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău, Cesare de Montes, Şefa Comisiei Parlamentului European pentru cooperare cu Moldova, Marianne Mikko, şi Consilierul politic principal pentru Ucraina, Belarus şi Moldova în Secretariatul Consiliului UE, Pirkka Tapiola, au accentuat necesitatea sporirii atractivităţii Republicii Moldova pentru cetăţenii din stînga Nistrului prin intensificarea eforturilor de integrare europeană şi continuarea reformelor democratice. Pirkka Tapiola a declarat că Uniunea Europeană va depune în continuare eforturi în vederea identificării unei soluţii finale şi cuprinzătoare a conflictului transnistrean. Principalul principiu al reglementării trebuie să fie respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a RM, şi Uniunea Europeană nu va renunţa la acest principiu. Potrivit oficialului european, "modelul final al reglementării nu trebuie să presupună în mod necesar statutul de autonomie, federaţie sau confederaţie; atenţia principală trebuie să fie acordată delimitării competenţelor între Chişinău şi Tiraspol". În acelaşi timp, orice soluţie va trebui să fie una viabilă, să contribuie la eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova şi la asigurarea unui trai destoinic locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Marianne Mikko la rîndul ei şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu încălcarea libertăţii mass-media înregistrate în ultimul timp în Republica Moldova şi lipsa unor instituţii bine dezvoltate ale societăţii civile. "Chişinăul trebuie să înţeleagă că europenizarea nu constă doar în cuvinte frumoase, ea presupune adoptarea legilor, aplicarea acestora, realizarea reformelor democratice", a declarat Mikko.

Relaţii externe

Republica Moldova – Consiliul Europei

La 27 martie curent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat o hotărîre de condamnare a Moldovei în cauza Istrati şi alţii c. Moldovei pentru încălcarea dreptului la libertate şi siguranţă, dreptului la respectarea vieţii private şi de familie, aplicarea tratamentelor inumane şi degradante. Reclamanţii, Viorel Istrati, Alexandru Burcovschi şi Roman Luţcan, au invocat condiţii improprii de detenţie, lipsa îngrijirilor medicale şi încălcarea drepturilor de a comunica în condiţii particulare cu avocaţii lor. CEDO a obligat Moldova să achite reclamanţilor 6 mii, 4 mii şi, respectiv, 5 mii de euro pentru prejudicii materiale şi cca 4 mii de euro pentru costuri şi cheltuieli.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, la 29 martie curent, modificări la Legea privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale. Potrivit acestora, în Monitorul oficial vor fi publicate rezumatele deciziilor şi hotărîrilor CEDO pronunţate împotriva Moldovei.

Republica Moldova – Uniunea Europeană

Declaraţia de la Berlin

La 25 martie curent, UE a marcat 50 de ani de la semnarea Tratatelor care au instituit Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EUROATOM). Pentru că aceste documente au fost semnate la Roma, ele se cunosc şi sub denumirea de Tratatele de la Roma. Ele au aşezat realmente Europa postbelică pe un nou parcurs, spre pace, prosperitate, democraţie şi statul de drept. Acestea se constituie în prezent în cartea de vizită a UE. Principalul eveniment legat de aniversarea a 50 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma îl constituie semnarea la Berlin a unei Declaraţii de solidaritate europeană (Declaraţia de la Berlin), care trece în revistă principalele realizări ale UE, reliefează provocările majore care stau în calea UE şi stabileşte obiectivele de viitor pentru această comunitate^[1].

Cu ocazia acestei aniversări, Preşedintele Vladimir Voronin a semnat o scrisoare care arată că Republica Moldova salută Declaraţia de la Berlin şi subscrie la principiile UE, declarîndu-şi adeziunea ireversibilă la valorile UE. Acest gest simbolic era mai mult decît necesar în condiţiile în care Moldova aspiră să se alăture UE în drumul ei spre prosperitate şi democraţie. Iar pentru ca acest gest de adeziune simbolică să fie credibil, Moldova va trebui să demonstreze prin fapte că este un partener de încredere la drum lung. Realizarea integrală şi riguroasă a Planul de Acţiuni UE-Moldova (PAUEM) ar putea fi o dovadă concludentă în acest sens. Acţiunile regretabile la care s-au dedat însă organele de forţă la 27 martie, pun sub semnul întrebării sinceritatea Chişinăului, care deşi subscrie Declaraţiei de la Berlin, admite cu uşurinţă sfidarea unor valori pe care aceasta le însumează.

Şedinţa CNIE

În cadrul şedinţei Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană (CNIE), din 27 martie, Andrei Stratan, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a prezentat un raport privind rezultatele îndeplinirii PAUEM în primul trimestru al anului 2007 şi priorităţile stabilite în acest sens pentru perioada imediat următoare. Stratan a menţionat că unul din obiectivele de bază ale Moldovei în 2007 este semnarea Acordului privind facilitarea regimului de vize cu UE. În altă ordine de idei, Igor Dodon, ministru al Economiei şi Comerţului, a arătat în raportul său că Moldova se află la o etapă avansată de negocieri în vederea obţinerii Preferinţelor Comerciale Autonome (PCA) şi că autorităţile de la Chişinău au realizat toate condiţiile înaintate de Comisia Europeană în acest scop. Pe de altă parte, grupul de experţi din partea Comisiei Europene, aflat în ianuarie-februarie curent la Chişinău, cu ocazia reuniunii Subcomitetului de Cooperare Moldova-UE "Economie, Finanţe şi Statistică", menţiona că Moldovei îi rămîne pînă la obţinerea PCA să depună eforturi suplimentare pentru creşterea credibilităţii sistemului de certificare a originii mărfurilor, perfecţionarea administrării vamale şi îmbunătăţirea procesului de audit efectuat la întreprinderile exportatoare.

Centrul european comun de acordare a vizelor

Mihaly Bayer, Ambasadorul Ungariei la Chişinău, a informat recent că Centrul european comun de acordare a vizelor în spaţiul UE pentru cetăţeni moldoveni, care urmează a fi inaugurat în mod oficial la 25 aprilie a.c., în incinta reprezentanţei diplomatice a Ungariei, va începe primirea cererilor de viză la 12 aprilie. Acest lucru va fi făcut pentru ca pînă la deschiderea oficială să fie adaptată activitatea centrului şi, în cel mai scurt timp, să fie lichidate toate deficienţele depistate. Amintim că iniţial acest centru va elibera vize pentru Ungaria, Austria şi Slovenia, urmînd ca în activitatea lui să se implice la scurt timp şi Estonia, Letonia, şi Danemarca. Potrivit lui Mihaly Bayer, cetăţenii moldoveni vor avea acces la informaţia privind serviciile centrului 24 de ore în zi şi va fi definitivată şi lansată pagina electronică a Centrului: www.cac.md^[2]. Ambasadorul Ungariei a mai precizat că anual moldovenii solicită circa 12 mii de vize pentru Ungaria, Austria şi Slovenia, pe cînd capacitatea tehnică a centrului va permite procesarea a circa 50 de mii de vize anual. Anterior un comunicat al Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău anunţa că acest centru va fi în măsură să elibereze cel puţin 10 mii de vize pe an.

Inaugurarea Centrului "Pro Europa" la Bălţi

După ce la 20 februarie curent, în Cahul a fost deschis primul Centru interactiv "Pro-Europa", un al doilea centru similar a fost inaugurat la 30 martie şi la Bălţi. Ambele centre au fost deschise cu suportul Reprezentanţei din Moldova a Fundaţiei Eurasia şi al MAEIE. Centrele îşi propun drept scop să furnizeze informaţii despre UE, Politica Europeană de Vecinătate (PEV), implementarea PAUEM şi despre procesul de integrare europeană a Moldovei. Deschiderii Centrului i-a urmat conferinţa "Cooperarea dintre autorităţile publice locale, societatea civilă şi mass-media în procesul de integrare europeană", în cadrul căreia a fost lansată pentru discuţii publice Strategia de informare şi comunicare pentru integrare europeană. La conţinutul acestui document ne vom opri într-o ediţie viitoare.

Republica Moldova – România

Dacă sub aspect politic relaţiile dintre Moldova şi România continuă să rămînă dificile, atunci sub aspect economic lucrurile par să stea altfel. Ministerul Economiei şi Comerţului a informat că volumul schimburilor comerciale dintre Moldova şi România s-a majorat de circa 1,9 ori în ianuarie-februarie 2007, faţă de perioada similară a anului trecut, constituind în valori nominale 135,7 mln USD. Moldova a exportat în această perioadă în România mărfuri în valoare de 34,1 mln USD (de 1,7 ori mai mult faţă de ianuarie-februarie 2006) şi a importat mărfuri în valoare de 101,6 mln USD (de 2,1 ori mai mult faţă de ianuarie-februarie 2006). Cifrele în cauză infirmă estimările anterioare ale experţilor care prognozau o diminuare în comerţul dintre cele două ţări, o dată cu aderarea României la UE şi cu sistarea regimului de comerţ liber. Ceea ce ar trebui să pună în gardă însă este accentuarea semnificativă a deficitului balanţei comerciale cu România, pînă la 67,5 mln USD, faţă de 29,4 mln USD în ianuarie-februarie 2007.

Republica Moldova – Ucraina

În cadrul unei reuniuni, la 22 martie curent, Igor Colenov, directorul general al Serviciului Grăniceri al Republicii Moldova, şi Nikolai Litvin, preşedintele Serviciului Grăniceri de Stat al Ucrainei, au semnat Planul de dezvoltare a colaborării bilaterale pentru anul 2007. Pe lîngă aceasta, la reuniune s-a discutat despre situaţia la frontiera moldo-ucraineană şi s-a accentuat necesitatea extinderii schimbului de informaţii între serviciile de grăniceri ale celor două state.

Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile (ASAC) a anunţat, printr-un comunicat de presă, că exploatarea cursei aeriene Chişinău-Kiev de către operatorii aerieni din Moldova şi Ucraina continuă să fie incertă. În urma unei reuniuni a părţilor, din 23 martie, acestea n-au putut ajunge la un compromis în ceea ce priveşte numărul de curse pe săptămînă. Partea moldovenească insistă pentru un număr de şase curse pe săptămînă, repartizate în mod egal, pe cînd cea ucraineană optează pentru zece curse pe săptămînă. Urmează ca disensiunile existente între cele două părţi să fie soluţionate în cadrul unei noi runde de negocieri.

Republica Moldova – Federaţia Rusă

În perioada 20–22 martie curent, în Moldova s-a aflat în vizită o delegaţie parlamentară a Federaţiei Ruse, condusă de Aleksandr Moskaleţ, vicepreşedinte al Comitetului Dumei de Stat pentru legislaţie constituţională şi edificarea statului. Delegaţia rusă s-a aflat la Chişinău cu prilejul participării la şedinţa Comisiei interparlamentare de colaborare moldo-rusă. Aceasta a fost prima întîlnire la acest nivel după semnarea acordului de cooperare parlamentară în 2003. Pe lîngă participarea la lucrările comisiei, legislatorii ruşi s-au întîlnit cu Preşedintele Vladimir Voronin şi cu prim-ministrul Vasile Tarlev.

În cadrul întîlnirilor a fost discutată o gamă variată de probleme, inclusiv cea transnistreană, oficialii moldoveni accentuînd că Moldova optează pentru un parteneriat strategic cu Federaţia Rusă, bazat pe pragmatism şi înţelegere reciprocă.

În şedinţa Comisiei interparlamentare de cooperare moldo-rusă legislatorii moldoveni şi ruşi au adoptat o declaraţie. Aceasta prevede că părţile vor elabora, la următoarea şedinţă programată pentru luna septembrie 2007, la Moscova, un şir de recomandări pentru soluţionarea problemelor existente în relaţiile bilaterale, inclusiv cea transnistreană. Recomandările urmează a fi făcute organelor executive ale celor două ţări.

Republica Moldova – Belarus

În perioada de referinţă, au fost date asigurări că Belarusul va relua în timpul apropiat importurile de vinuri din Moldova, livrările de vinuri în vrac urmînd a fi operate de o singura companie mixtă moldo-belarusă Moldbelvin. Compania a fost fondată de AgroVin Bulboaca din Moldova şi de Belgospisheprom din Belarus. Acestea deţin 80% şi, respectiv, 20% din fondul statutar. Potrivit lui Leonid Senko, director al Belgospisheprom, Moldbelvin va livra vinuri în vrac pentru toţi consumatorii din Belarus.

Anterior, Iurie Mudrea, şeful serviciului de analiză şi prognoză la Agenţia Moldova-Vin, declara că "în nici-un caz, întreprinderea [mixtă moldo-belarusă] nu va monopoliza exporturile de vinuri în vrac" spre Belarus.

Studii, analize, comentarii

Revoluţie fiscală: pro sau contra?
Iurie Gotişan, 1 aprilie 2007

Recent Guvernul a examinat proiectul de Politică fiscală a statului pentru perioada anilor 2008–2010, proiect în care au fost evaluate mai multe scenarii de politici, inclusiv unele foarte îndrăzneţe de reducere a fiscalităţii

»»»

Revizuirea calitativă a "condiţiilor consensului politic"
Sergiu Grosu, 1 aprilie 2007

La 23 martie, 58 de deputaţi ai fracţiunii majoritare şi ai fracţiunii PPCD au votat pentru adoptarea Legii pentru modificarea art.82 al Regulamentului Parlamentului, proiectul respectiv fiind iniţiat cu cîteva zile înainte (pe 19.03.2007) de către deputatul PCRM Victor Stepaniuc în comun cu deputaţii PPCD Iurie Roşca şi Ştefan Secăreanu

»»»