ADEPT: Asociaţia pentru Democraţie Participativă    Asociaţia pentru
    Democraţie
    Participativă
  Monitorizarea activităţii partidelor şi politicienilor / promis.mdAlegerile parlamentare în Moldova din 30 noiembrie 2014Partide politice din Republica Moldova
   English Version      
    Home        Harta site-ului        E-mail           

Despre noi  

Prezentare  

Proiecte  

Activităţi  

Publicaţii  

Personal  

Alegeri  

Electorala 2007  

Electorala 2005  

Rezultate 1994-2005  

Componenţa blocurilor  

Comisia Electorală Centrală  

Societate civilă  

ONG  

Vocea Civică  

Partide Politice  

Puncte de vedere  

Comentarii  

e-journal  

Policy Briefs  

Caricaturi  

Informaţie utilă  

Legislaţie  

Site-uri relevante  

Guvernare şi democraţie în Moldova


  versiune pentru tiparversiune
pentru tipar
e-journal, an. V, nr. 93, 2–15 aprilie 2007

Activitatea instituţiilor publice

Problema transnistreană

Relaţii externe

Analize, comentarii

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Acte legislative

Legea cu privire la reţeaua ecologică naţională. Legea stabileşte cadrul juridic pentru crearea şi dezvoltarea reţelei ecologice naţionale, regimul de protecţie şi utilizare a elementelor funcţionale ale reţelei ecologice naţionale, competenţele şi obligaţiile autorităţilor administraţiei publice în domeniu.

Legea cu privire la organele pentru situaţii excepţionale. Legea stabileşte cadrul juridic, principiile de activitate, atribuţiile, competenţa şi responsabilitatea persoanelor care îndeplinesc serviciul în organele pentru situaţii excepţionale, statutul, locul şi rolul lor. Sistemul organelor pentru situaţii excepţionale include instituţii specializate, care exercită sarcini în domeniul protecţiei populaţiei, teritoriului, mediului şi a proprietăţii în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale.

Legea privind achiziţiile publice. Documentul este apreciat drept important pentru a spori eficienţa utilizării resurselor bugetare şi prevenirea abuzurilor în domeniu, a actelor de corupţie din partea gestionarilor şi contractorilor.

Legea privind securitatea aeronautică. Legea reglementează raporturile sociale ce ţin de securitatea şi protejarea pasagerilor, echipajelor, personalului aeronautic, populaţiei, aeronavelor, instalaţiilor şi serviciilor aeroporturilor care deservesc aviaţia civilă de actele de intervenţie ilicită.

Legea privind terenurile proprietate publica şi delimitarea lor. Terenurile proprietate publică sînt cu drept de proprietate al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale. Proprietatea publică asupra terenurilor poate fi de interes naţional şi local, iar terenurile statului sau ale unităţilor administrativ-teritoriale care sînt în proprietatea lor şi nu fac parte din domeniul public aparţin domeniului privat al statului sau unităţii administrativ-teritoriale.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Este creată localitatea "Fabrica de Zahăr", în componenţa oraşului Făleşti.

Legea pentru modificarea Legii cu privire la instanţele judecătoreşti economice. Sînt excluse prevederile care permiteau prezentarea de către procurorul general a recursului în anulare.

Legi privind aderarea Republicii Moldova la acte internaţionale:

  • Protocolul la Convenţia relativă la Contractul de transport internaţional al mărfurilor pe şosele;
  • Constituţia Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială.
Hotărîrea cu privire la participarea militarilor Armatei Naţionale la operaţiunile internaţionale post-conflict cu caracter umanitar în Irak. Este aprobată participarea pe un termen de 6 luni, a 11 militari ai Armatei Naţionale care îndeplinesc serviciul militar prin contract, cu echipamentul, muniţiile, tehnica şi armamentul din dotarea individuală, cu folosirea, în caz de necesitate, a aeronavelor de transport. Guvernul va stabili garanţii şi compensaţii pentru militarii participanţi.

1.2. Control parlamentar. Declaraţii[1]

Întrebări şi Interpelări

Deputatul AMN Alexandru Lipcan a solicitat Guvernului şi Procuraturii Generale informaţii referitor la temeiurile solicitării de către conducerea ţării a donaţiilor de mijloace financiare din partea agenţilor economici.

Declaraţii

Fracţiunea AMN a difuzat declaraţii:

  • privind situaţia în agricultură;
  • privind "confiscarea puterii în Republica Moldova de către forţe şantajabile".

cuprins articolul precedent articolul următor


Guvern

2.1. Numiri. Remanieri

Ion Apostol este numit director general al Agenţiei Naţionale de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice. Anterior Apostol a lucrat în cadrul MAI.

Ştefan Novac este eliberat din funcţia de Director general al Agenţiei pentru protecţia proprietăţii intelectuale. Deşi anterior se anunţase că Novac a fost demis "pentru nerespectarea legilor despre protecţia simbolurilor de stat şi a proprietăţii intelectuale", în hotărîrea Guvernului formularea este prezentată drept eliberare din funcţie "la cerere", cu o dată ulterioară anunţului făcut public după şedinţa Guvernului. În acelaşi context, Primul-ministru a aplicat mustrări aspre lui Vladimir Molojen, ministru al dezvoltării informaţionale, lui Valeriu Mironescu, director general al Agenţiei Agroindustriale "Moldova-Vin" şi lui Sergiu Puşcuţă, şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat "pentru atitudine necorespunzătoare, manifestată în procesul de perfectare a unor acte juridice".

Eugenia Goncear a fost eliberată din funcţia de şef al Comitetului Naţional pentru Adopţie "în legătură cu trecerea la un alt loc de muncă".

2.2. Hotărîri

Hotărîri pentru aprobarea unor strategii şi programe. Au fost aprobate:

  • Strategia naţională şi Planul de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007–2012;
  • Strategia Naţională privind politicile de ocupare a forţei de muncă pe anii 2007–2015;
  • Hotărîrea pentru aprobarea programului de reabilitate şi integrare socială a persoanelor cu disabilităţi pentru anii 2007–2009;
  • Planul de acţiuni pentru ameliorarea situaţiei în domeniul aviaţiei civile.
Hotărîrea pentru aprobarea listei întreprinderilor nepasibile privatizării. Sînt stabilite circa 200 de întreprinderi de stat şi municipale, strategice, din domeniul securităţii naţionale, instituţiile de învăţămînt superior, preuniversitar, instituţii medicale de stat.

Hotărîrea cu privire la crearea Agenţiei pentru administrarea zonelor turistice naţionale. Agenţia va funcţiona în calitate de organ administrativ, pe lîngă Ministerul Culturii şi Turismului, cu un personal de 9 funcţionari.

Hotărîri cu privire la denunţarea unor convenţii:

  • Convenţia între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea în domeniu carantinei şi protecţiei plantelor;
  • Convenţia între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind cooperarea în domeniul sanitar veterinar;
  • Convenţia sanitar-veterinară între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Bulgaria;
  • Convenţia între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Bulgaria cu privire la colaborarea în domeniul carantinei şi protecţiei plantelor.
Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de acte legislative:

  • cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei;
  • pentru ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei;
  • proiectul de hotărîre a Parlamentului privind aprobarea obiectului propus pentru concesionare şi a clauzelor obligatorii ale contractului de concesiune a activităţilor de prospectare şi explorare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale.
Guvernul a renunţat la promovarea proiectului legii privind răspunderea ministerială, propunîndu-se reflectarea răspunderii ministeriale în Legea Nr.64/1990 cu privire la Guvern. Elaborarea respectivului proiect de lege a fost prevăzută în Planul de activitate a Guvernului pe trimestrul IV al anului 2006 (HG nr. 1130 din 29.09.2006), sarcina elaborării revenind Ministerului Justiţiei.

Hotărîri privind alocarea de mijloace financiare:

  • 39,7 milioane de lei urmează a fi alocate Primăriei mun.Chişinău pentru achitarea datoriilor formate în anul 2006 la construcţia unor obiective de menire social-culturală (Complexul "Eternitate", reconstrucţia str. Pan Halippa, reconstrucţia havuzurilor, linie de troleibuz etc.). De notat că anterior deputaţi în Parlament, precum şi directorul Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului declarau, că la mai multe obiective de din cele menţionate au fost admise încălcări şi majorări esenţiale a cheltuielilor, fără acoperire legală şi asigurarea calităţii lucrărilor. Careva acţiuni suplimentare şi măsuri luate de autorităţi faţă de cei culpabili nu au fost anunţate.
  • 950 mii lei urmează a fi alocaţi Ministerului Administraţiei Publice locale, pentru participare cu cută-parte la construcţia sau procurarea spaţiului locativ (efectivul-limită al MAPL numără 20 de unităţi).
Dispoziţie privind implementarea expertizelor Consiliului Europei. Actul semnat de Prim-ministru stabileşte că iniţiativele legislative ale Guvernului, expertizate de Consiliul Europei, vor fi prezentate Parlamentului doar împreună cu expertizele traduse şi tabelul de divergenţe pe marginea propunerilor experţilor CE. Decizia este întemeiată pe o dispoziţie a spicherului Parlamentului, pe necesitatea respectării angajamentelor asumate şi implementarea în legislaţia naţională a recomandărilor experţilor Consiliului Europei.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Guvernul a audiat rapoarte privind:

  • rezultatele acumulărilor la buget în luna martie 2007;
  • executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în luna martie 2007;
  • realizarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în luna martie 2007.
Preocupări pentru situaţia în farmaceutică

Primul-ministru a convocat o şedinţă de lucru la tema situaţiei pe piaţa farmaceutică, în cadrul căreia a expus opinia că este necesară stabilirea unui sistem de evidenţă strictă a calităţii produselor comercializate şi a procedurii de formare a preţurilor la acestea. Premierul a evidenţiat importanţa implementării Nomenclatorului de stat al medicamentelor, care ar permite evidenţa cantitativ-valorică a produselor medicamentoase şi medicamentelor importate, precum şi a celor produse în ţară. S-a mai cerut: efectuarea unei analize a preţurilor la medicamente pe piaţă; stabilirea unui monitoring strict asupra procesului de achiziţii ale produselor farmaceutice de către instituţiile medico-sanitare publice din ţară; examinarea posibilităţilor financiare şi înaintarea propunerilor privind lărgirea spectrului de medicamente compensate în cadrul asigurărilor obligatorii în medicină; crearea unei reţele de farmacii sau puncte farmaceutice în fiecare localitate din Moldova, pentru a asigura accesibilitatea tuturor cetăţenilor la produse medicamentoase, ce vor fi comercializate la preţuri reale.

Realizarea Strategiei "Moldova electronică"

Executivul a audiat informaţia despre realizarea Strategiei naţionale de edificare a societăţii informaţionale – "Moldova Electronică" în anul 2006, apreciind că obiectivele Strategiei se realizează în conformitate cu Planul de acţiuni în domeniu. Conform documentului prezentat membrilor Guvernului, în 2006 s-a procedat consecvent la atingerea obiectivelor de edificare a societăţii informaţionale şi au fost întreprinse un şir de măsuri importante:

  • elaborarea Regulamentului privind mecanismul de realizare a Planului de acţiuni "Moldova Electronică";
  • iniţierea proiectului "Implementarea componentei e-Guvernare" şi elaborarea Concepţiei guvernării electronice;
  • elaborarea proiectului Concepţiei protalului guvernamental;
  • elaborarea proiectelor de legi cu privire la comunicaţiile electronice, datele personale, registre;
  • elaborarea Concepţiei Paginii oficiale a Republicii Moldova (aflată în testare încă din decembrie 2006);
  • aprobarea Regulamentului cu privire la modul de publicare a informaţiei pe paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua internet (conform estimărilor observatorilor, pînă în prezent nici una din paginile instituţiilor guvernamentale nu corespunde pe deplin acestor cerinţe);
  • aprobarea regulamentului privind ordinea de aplicare a semnăturii digitale în documentele electronice;
  • Finalizarea primei etape a programului prezidenţial "SALT" (nu este prezentată însă informaţia despre numărul de calculatoare conectate la Internet, capacităţile acestora, dotarea cu softuri licenţiate;
  • Lansarea proiectului "Managementul Finanţelor Publice" etc.
Majorarea compensaţiilor pentru gazele naturale şi a subvenţionării riscurilor în agricultură

Cuantumul compensaţiilor nominative pentru achitarea gazelor naturale de către consumatorii casnici este indexat în medie cu 9 la sută, de compensaţii urmînd să beneficieze circa 130 de mii de persoane, costul cheltuielilor pînă la finele anului 2007 constituind peste 3,5 mln de lei. Guvernul a aprobat şi alocarea unor compensaţii unice pentru racordarea la conducta de gaze naturale a locuinţelor unor categorii de populaţie din mediul rural (1500 de lei pentru familiile de medici, profesori şi lucrători din domeniul culturii care activează la sat şi 750 de lei pentru familiile cu un singur membru care activează în domeniile respective). Numărul familiilor beneficiare în anul 2007 se estimează la circa 5 mii de familii, din bugetul de stat urmînd a fi alocate circa 7 mln de lei.

Cotele de subvenţionare a riscurilor de producţie în agricultură au fost majorate pînă la 80 la sută, modificările avînd drept scop stimularea producătorilor să-şi asigure culturile agricole. În acest scop sunt alocate circa 15 mln de lei (în 2006 au fost utilizaţi circa 4 mln de lei). Lista culturilor care vor beneficia de prime de asigurare subvenţionate de stat a fost extinsă (sînt incluse grîul, orzul, viile, livezile, pepiniere viticole şi pomicole).

cuprins articolul precedent articolul următor


Preşedinţie

3.1. Decrete

Preşedintele ţării semnat cîteva decrete privind probleme de cetăţenie, prin care a fost aprobată redobîndirea şi acordarea cetăţeniei Republicii Moldova pentru 13 persoane şi aprobată renunţarea la cetăţenia Republicii Moldova de către 165 persoane.

Vladimir Voronin a semnat un decret privind conferirea ordinului "Gloria Muncii" lui Efim Agachi, deputat în Parlament, membru al fracţiunii Partidului Democrat din Moldova.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Propuneri pentru "Provocările Mileniului"

Preşedintele Republicii Moldova a prezidat o şedinţă de lucru în problemele legate de implementarea Planului Preliminar de Ţară şi elaborarea propunerilor Republicii Moldova de participare la etapa finală din cadrul Programului "Provocările Mileniului". La şedinţă au fost efectuate consultări privind acţiunile care urmează a fi realizate în vederea finalizării în termeni optimi a măsurilor organizatorice legate de implementarea Programului Preliminar de Ţară şi elaborarea propunerilor pentru Programul Compact, constatîndu-se nivelul satisfăcător de îndeplinire a măsurilor planificate pentru trimestru I al anului 2007. Printre direcţiile prioritare de activitate se numără: evaluarea tuturor programelor, planurilor naţionale în domeniul prevenirii, combaterii corupţiei şi elaborarea propunerilor pentru corelarea îndeplinirii lor cu Programul "Provocările Mileniului"; actualizarea listei proiectelor de acte legislative necesare pentru realizarea Programului "The Millenium Challenge Account"; intensificiarea acţiunilor de estimare şi asigurare a cofinanţării de către Guvern a măsurilor incluse în Plan; extinderii măsurilor preconizate; urgentarea creării consiliului civil de monitorizare a implementării Planului Preliminar de Ţară; mediatizarea pe larg a acţiunilor realizate în cadrul Programului "Provocările Mileniului" şi stabilirea unei colaborări strînse şi permanente cu societatea civilă.

De notat că Programul de acţiuni privind implementarea Planului Preliminar de Ţară al Republicii Moldova în cadrul Programului SUA "Provocările Mileniului" (aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 32 din 11.01.2007) prevede îndeplinirea pînă la 1 aprilie 2007 a circa 30 de acţiuni, însă despre îndeplinire există prea puţină informaţie, ceea trezeşte îndoieli referitor la executarea lor în termen şi în măsură deplină.

Prezentarea unor iniţiative în sfera economică

La 10 aprilie Preşedintele Republicii Moldova a prezentat membrilor Guvernului iniţiativele sale referitoare la revigorarea situaţiei economice, rezumate la:

  • amnistierea capitalului (pe bază de cerere, contra unei taxe în buget de 5 la sută);
  • amnistierea fiscală (amnistierea tuturor tipurilor de impozite şi taxe de stat);
  • anularea impozitului pe beneficiu pentru toţi agenţii economici (aplicarea cotei de 15 procente doar la ridicarea dividendelor).


1 În legătură cu sistarea transmiterii în direct a şedinţelor plenare ale Parlamentului, capitolul respectiv din e-journal conţine referinţe doar la întrebările şi interpelările, declaraţiile primite de la autori sau comunicate într-un alt mod public.

cuprins articolul precedent articolul următor


Problema transnistreană

Consultări moldo-ruse în problema transnistreană

La 6 aprilie viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, a întreprins o vizită de lucru la Moscova, unde a avut întrevederi cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, şi Preşedintele Comitetului Dumei de Stat pentru relaţii externe, Constantin Kosaciov. În urma întrevederilor, Ministrul Stratan s-a arătat convins că Rusia va exercita o influenţă constructivă asupra procesului de reglementare transnistreană. "Rusia este unul din factorii principali în problema transnistreană. Şi dacă se va reuşi o soluţionare a conflictului în viitorul apropiat, fapt de care sîntem convinşi, Rusia va beneficia de un cîştig politic enorm. Astfel Moscova îşi va demonstra capacitatea de a juca un rol cheie în soluţionarea conflictelor "îngheţate" din fostul spaţiu sovietic, ceea ce va putea servi drept exemplu şi în alte cazuri", a declarat Stratan la Moscova, citat de Agenţia Novîi Region. Referindu-se la relaţiile bilaterale moldo-ruse, Stratan a menţionat că Moldova este cointeresată în aprofundarea relaţiilor de parteneriat cu Rusia şi că între cele două state există astăzi înţelegere reciprocă într-un spectru larg de probleme. În acelaşi timp, ministrul Stratan a ţinut să menţioneze că orientarea europeană a Moldovei nu exclude întreţinerea unor relaţii de prietenie cu Rusia, şi a dat garanţii că Moldova nu va adera la NATO şi îşi va păstra neutralitatea consfinţită în Constituţie.

Pe de altă parte, într-un comunicat al Ministerului rus de Externe se spune că discuţiile dintre miniştrii de externe ale celor două state au avut loc într-o atmosferă "francă şi constructivă" şi au vizat aspecte practice ale cooperării bilaterale. În ceea ce priveşte problema transnistreană cele două părţi au accentuat necesitatea "identificării unui compromis, care ar permite deblocarea procesului de negocieri". Potrivit comunicatului, Federaţia Rusă şi-a reiterat sprijinul pentru o soluţie politică a problemei în cadrul unor acorduri ale "părţilor egale în conflict" şi în baza unui statut "special, temeinic garantat" al Transnistriei.

De remarcat că într-un interviu acordat în ajunul consultărilor de la Moscova, Preşedintele Vladimir Voronin a declarat că problema transnistreană nu va mai fi aspectul determinant în relaţiile Moldovei cu Rusia. Potrivit lui Voronin, această abordare nu este una corectă, iar relaţiile bilaterale trebuie construite în baza unei cooperări pragmatice, modul în care se dezvoltă acestea în prezent fiind unul mult mai productiv.

O serie de publicaţii locale şi internaţionale au dat publicităţii mai multe versiuni cu privire la conţinutul unor posibile acorduri dintre Moldova şi Federaţia Rusă cu privire la Transnistria, însă pînă în prezent nici una din aceste versiuni nu a fost confirmată oficial.

Criză bugetară în regiunea transnistreană

La 4 aprilie Sovietul Suprem de la Tiraspol a adoptat un apel către Adunarea Federală a Rusiei în care-i solicită acesteia "crearea condiţiilor pentru deblocarea regiunii şi pentru activitatea comercială externă a agenţilor economici transnistreni şi acordarea asistenţei financiare compatrioţilor şi cetăţenilor Federaţiei Ruse care locuiesc în Transnistria". Potrivit apelului, sprijinul Rusiei este necesar după ce introducerea regimului vamal unificat moldo-ucrainean la 3 martie 2006 a dus la crearea unei situaţii socio-economice critice în Transnistria, pierderi economice enorme, pierderea pieţelor de desfacere şi sărăcirea populaţiei.

Apelul parvine după ce autorităţile transnistrene s-au pomenit într-o situaţie bugetară critică, neavînd veniturile necesare pentru acoperirea deficitului bugetar de circa 100 milioane dolari SUA în urma stopării asistenţei financiare a Federaţiei Ruse pentru Transnistria. Sovietul Suprem a adoptat o serie de modificări la bugetul pentru 2007, reducînd finanţarea programelor "de stat" pentru educaţie, agricultură şi construcţii şi realocînd aceste resurse pentru plăţile sociale. Liderul transnistrean Igor Smirnov a declarat că la elaborarea bugetului Transnistriei pentru 2007 s-a luat în calcul asistenţa financiară a Rusiei şi că deşi au fost adoptate deciziile de rigoare în vederea acordării acestei asistenţe pentru programele sociale şi plăţile pentru gaz, există anumite probleme în "mecanismul de acordare" a acesteia.

De remarcat că la 6 aprilie ziarul moscovit Kommersant a publicat comentariul "Mîna Rusiei a obosit să mai dea", potrivit căruia Moscova a obosit de atitudinea "consumeristă" a lui Igor Smirnov, care respinge orice înţelegere cu Chişinăul, chiar şi una garantată de Rusia, refuză să onoreze datoria Transnistriei pentru consumul de gaze ruseşti şi doar continuă să ceară Moscovei asistenţă financiară nerambursabilă. Potrivit Kommersant, Moscova este atît de iritată de un astfel de comportament al lui Smirnov, încît a decis să îngheţe asistenţa financiară pentru Transnistria, şi poate chiar ar fi gata să-i găsească un înlocuitor. cuprins articolul precedent articolul următor


Relaţii externe

Republica Moldova – Consiliul Europei

În perioada vizată de acest număr al jurnalului Guvernare şi Democraţie în Moldova, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat două hotărîri împotriva Moldovei.

În cauza Cooperativa Agricolă Slobozia-Hanesei c. Moldovei, reclamantul a pretins în faţa Curţii că i-au fost încălcate drepturile la un proces echitabil şi la protecţia proprietăţii. CEDO a constatat încălcarea drepturilor reclamantului prin neexecutarea timp de 58 de luni a unei hotărîri judecătoreşti care dispunea recuperarea unei creanţe de către reclamant de la întreprinderea de stat "Moldtranselectro". În cazul de faţă, Moldova a fost obligată să achite reclamantului 1943 euro (echivalentul a 23 557 lei la ziua pronunţării hotărîrii în aprilie 2002) cu titlu de prejudiciu material.

În cea de-a doua cauză Ovciarov c. Moldovei, reclamantul Nicolai Ovciarov a pretins în faţa Curţii că prin casarea unei hotărîri judecătoreşti în favoarea sa i-au fost încălcate drepturile. CEDO a stabilit că reclamantului i-a fost încălcat drepturile la un proces echitabil şi la protecţia proprietăţii. Guvernul Moldovei a fost obligat să-i acorde reclamantului 22 300 euro cu titlu de daune materiale, 2000 euro cu titlu de daune morale şi 800 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.

În perioada menţionată, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei (CMCoE) a reluat examinarea cazului Ilaşcu şi alţii c. Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse. Scopul urmărit a fost de a supune examinării acţiunile întreprinse de către statele reclamante în vederea eliberării deţinuţilor Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa.

Potrivit serviciului de presă al MAEIE, delegaţia Germaniei, în numele Preşedinţiei UE, a reiterat obligativitatea executării hotărîrilor CEDO şi a chemat părţile vizate, în special Federaţia Rusă, să întreprindă toate măsurile necesare în vederea eliberării imediate a celor două persoane. Amintim în context, că în pofida unei hotărîri a CEDO, pronunţată la 8 iulie 2004 şi care a dispus eliberarea lui Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa, aceştia continuă să rămînă în detenţia autorităţilor separatiste de la Tiraspol, fapt care în opinia Preşedinţiei germane a UE subminează credibilitatea CEDO şi, implicit, a CoE.

Republica Moldova – Uniunea Europeană

Consultări în problema facilitării eliberării vizelor

La 3 aprilie curent, la Chişinău au avut loc consultări asupra Acordului între Republica Moldova şi Comunitatea Europeană privind facilitarea eliberării vizelor. Din partea UE la Chişinău s-au aflat Jan de Ceuster, şef de unitate, Directoratul General Justiţie, Libertate şi Securitate (DG JLS), Ron Hendrix, expert, DG JLS, şi Stefan Schleuning, referent pentru Moldova în cadrul Directoratului General Relaţii Externe.

Potrivit serviciului de presă al MAEIE, experţii Comisiei Europene au avut o întrevedere cu Valeriu Ostalep, viceministru al Afacerilor Externe, în cadrul căreia au fost reiterate obiectivele-cheie ale Moldovei în cadrul negocierilor. Aceeaşi sursă menţionează că ulterior în cadrul consultărilor părţile au examinat propunerile Chişinăului remise Comisiei Europene la 16 martie curent şi au definitivat pentru runda de negocieri din 17 aprilie proiectul Acordului menţionat.

Centrul Comun de Vize (CCV)

La 4 aprilie, Guvernul a aprobat Hotărîrea pentru iniţierea negocierilor asupra proiectului Memorandumului de Înţelegere privind Cooperarea între Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova şi Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare referitor la chestiunile legate de activitatea Centrului Comun de Eliberare a Vizelor în mun. Chişinău.

La 12 aprilie, CCV a fost lansat în regim de testare în incinta reprezentanţei diplomatice ungare la Chişinău, el urmînd a fi inaugurat oficial la 25 aprilie curent, în prezenţa lui Franco Frattini, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar pentru Justiţie, Libertate şi Securitate. Potrivit lui Mihaly Bayer, ambasador al Ungariei la Chisinau, CCV va elibera iniţial vize cetăţenilor moldoveni pentru Austria, Letonia, Slovenia şi Ungaria. Potrivit ambasadorului, din luna mai 2007 CCV ar putea elibera vize şi pentru Danemarca, iar din vară, în activitatea CCV s-ar putea implica şi Estonia.

Republica Moldova – România

Corina Vinţan, purtător de cuvînt al MAE al României, a arătat că România a eliberat de la începutul anului 2007 peste 20 000 vize pentru moldoveni. Potrivit ei, sistemul on-line operaţional din decembrie 2006 permite programarea zilnică a 400 de persoane doritoare de a intra pe/ tranzita teritoriul României. După depunerea documentelor necesare, vizele pentru România se obţin în mediu în 3–4 zile, a mai informat Vinţan, iar în caz de urgenţă cererile de viză se examinează în aceeaşi zi.

La 4 aprilie a.c., Tribunalul Iaşi a decis anularea hotărîrii Judecătoriei Iaşi care consemna înfiinţarea Asociaţiei "Comunitatea Moldovenilor din România" (CMR). Aceasta a devenit cunoscută după ce trei reprezentanţi ai CMR au vizitat Chişinăul, avînd întîlniri cu deputaţi din Parlamentul Moldovei, cu Preşedintele Vladimir Voronin şi participînd la o emisiune transmisă de postul naţional de televiziune Moldova 1. În urma întîlnirii sale cu reprezentanţii CMR, Vladimir Voronin explica pentru Moldpres că aceştia ar reprezenta minoritatea moldovenilor din România, minoritate care ar ajunge la cifra de 10 mln şi care ar fi discriminată în raport cu alte minorităţi din România. La puţin timp de la întoarcerea în România, conducerea CMR a dat publicităţii unui comunicat care arată că organizaţia s-ar putea dizolva, dacă acţiunile asociaţiei vor fi interpretate şi folosite în scopuri politice. Se pare că dizolvarea de facto a CMR a avut deja loc, întrucît niciunul din reprezentanţii acesteia n-a fost prezent la şedinţa Tribunalului Iaşi din 4 aprilie.

Republica Moldova – Ucraina

La 5 aprilie, la Chişinău, s-a desfăşurat a doua rundă de consultări ale grupurilor interdepartamentale moldo-ucrainene. În cadrul reuniunii, părţile au examinat mai multe chestiuni care vizează: Centrala de la Dnestrovsc; demarcarea frontierei de stat moldo-ucrainene; recunoaşterea drepturilor de proprietate; organizarea controlului mixt în punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene etc.

Republica Moldova – Federaţia Rusă

La 6 aprilie curent, s-au împlinit 15 ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Moldova şi Federaţia Rusă.

Cu această ocazie, Vladimir Voronin a declarat pentru Compania interstatală MIR că relaţiile dintre Moldova şi Rusia "au […] tradiţii bogate şi o perspectivă enormă de dezvoltare". Potrivit şefului statului, relaţiile bune dintre cele două ţări s-au înrăutăţit în 2003, din cauza unor divergenţe apărute în legătură cu problema transnistreană. În context, Preşedintele a opinat că nu este judicioasă clădirea relaţiilor bilaterale doar prin prisma conflictului transnistrean. De aceea, se cere să se conlucreze cu partea rusă în toate direcţiile şi domeniile, pentru a stabili relaţii fructuoase cu Federaţia Rusă. În acest fel, a afirmat Voronin, "problema transnistreană va deveni doar o practică a relaţiilor fructuoase dintre Moldova şi Rusia".

Cu acelaşi prilej, Andrei Stratan, viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Externe, a efectuat la 6 aprilie o vizită oficială în Federaţia Rusă. Programul vizitei sale incluzînd întrevederi cu Serghei Lavrov, ministru al Afacerilor Externe; Valentin Kupţov, vicepreşedinte al Dumei de Stat, şi cu Konstantin Kosaciov, preşedinte al Comitetului pentru Relaţii Internaţionale al Dumei de Stat.

Potrivit serviciului de presă al MAEIE, în cadrul întrevederilor a fost examinat un şir de probleme privind colaborarea bilaterală moldo-rusă, inclusiv posibilităţile reluării depline a exportului producţiei agricole şi celei vinicole pe piaţa rusă şi situaţia actuală a procesului de negocieri în problema transnistreană.

Unii observatori au calificat declaraţiile şefului statului şi vizita lui Stratan la Moscova drept proiecţia unei încercări de a remedia relaţiile cu Rusia, încercare forţată de politica comercială a Moscovei faţă de Chişinău.

S-ar putea ca unul din rezultatele indirecte ale acestei încercări să fie semnarea, la 11 aprilie la Moscova, de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) al Moldovei şi Serviciul carantină fitosanitară din Federaţia Rusă a unui Protocol care prevede reluarea exportului de produse vegetale moldoveneşti pe piaţa rusă. Potrivit serviciului de presă al MAIA, exportul în Rusia va fi efectuat prin cinci puncte de control ale oraşului Breansk, cele moldoveneşti urmînd încă a fi stabilite.

Amintim în context că exportul fructelor şi legumelor a fost de fapt reluat în perioada 6 martie – 6 aprilie 2007, perioada în cauză fiind una de probă. Pentru continuarea exportului şi după 6 aprilie era nevoie de un alt acord, pe care părţile l-au semnat la 11 aprilie.

Republica Moldova – Belarus

După o pauză de circa două luni de zile, Moldova a reluat în perioada de referinţă exportul de vinuri spre Belarus. Exportul vinurilor în vrac prevalează asupra celor îmbuteliate. Potrivit BASA-press, care citează presa belarusă, uzina de vinuri spumante din Mensk a primit, la începutul lunii aprilie, primul lot de 48 mii decalitri de vinuri materie primă din Moldova. Livrările au fost efectuate de întreprinderea mixtă moldo-belarusă Moldbelvin, fondată de AgroVin Bulboaca din Moldova şi de Belgospisheprom din Belarus, care deţin 80% şi, respectiv, 20% din fondul statutar.

Republica Moldova – Elveţia

La 3 aprilie, la Chişinău, s-a desfăşurat cea de-a III-a şedinţă a Comisiei interguvernamentale moldo-elveţiene pentru colaborare comercial-economică. În cadrul acesteia, părţile au semnat un Protocol, prin care acestea se angajează să depună eforturi comune în vederea intensificării cooperării bilaterale dintre Moldova şi Elveţia, inclusiv la comercializarea produselor şi a serviciilor, atragerea investiţiilor şi sporirea participării sectorului privat, în special, a întreprinderilor mici şi mijlocii.

Potrivit lui Igor Dodon, ministru al Economiei şi Comerţului, citat de Moldpres, volumul schimburilor comerciale dintre Moldova şi Elveţia a fost în 2006 de 31,4 mln USD, fiind în creştere cu 45,4% faţă de anul 2005. Aceeaşi sursă a informat, de asemenea, că în Moldova activează 26 de întreprinderi mixte moldo-elveţiene şi că pînă în prezent Elveţia a acordat Moldovei asistenţă tehnică în valoare de peste 20 mln USD, în acest sens fiind lansate mai mult de 64 de proiecte în diferite domenii, inclusiv în sectorul agrar şi în reorganizarea întreprinderilor.

cuprins articolul precedent


Studii, analize, comentarii

Problema cursului de schimb şi piaţa valutară
Iurie Gotişan, 15 aprilie 2007

Pe parcursul ultimelor trei luni leul s-a apreciat faţă de dolar cu aproape 3%, iar în raport cu moneda europeană cu peste 1%. Aprecierea leului, atît în raport cu moneda europeana cît şi dolarul american, pare a fi excesivă şi nesustenabilă pe termen lung, iar dezechilibrele în care se află economia actualmente ar putea genera curînd o depreciere abruptă »»»

e-journal

Abonare electronică
la e-journal

Подписка на русскую версию e-journal

Chestionar de evaluare

Caricaturi

la începutul paginii  

Copyright © 2001–2015 Asociaţia pentru Democraţie Participativă "ADEPT"
Tel: (373 22) 21-34-94, Tel/Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail: adept@e-democracy.md

Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea obligatorie a sursei
 
Site elaborat de NeoNet  
Despre proiect