versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Numiri

Parlamentul l-a eliberat pe Mihail Nicolaev din funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, în legătură cu numirea sa în funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Apel Bălţi.

1.2. Acte legislative

Legea contabilităţii. Legea are drept scop stabilirea cadrului juridic, a cerinţelor şi mecanismului de reglementare a contabilităţii şi raportării financiare în Republica Moldova. Prevederile ei se vor aplica tuturor persoanelor juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, organizaţiilor necomerciale, inclusiv asupra instituţiilor publice, notarilor, avocaţilor şi birourilor înfiinţate de aceştia, precum şi asupra reprezentanţelor şi filialelor întreprinderilor (organizaţiilor) nerezidente, înregistrate în Republica Moldova, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate şi forma de organizare juridică.

Legea pentru modificarea unor acte legislative (iniţiativele legislative ale Preşedintelui RM privind liberalizarea economiei). La o săptămînă după examinare şi aprobare conceptuală, Parlamentul a votat definitiv proiectul de lege ce prevede amnistierea fiscală, amnistierea capitalului şi aplicarea cotei zero la impozitul pe profitul reinvestit. După examinarea proiectului de lege în lectura a doua, a fost modificată procedura de repartizare a mijloacelor băneşti obţinute din legalizarea capitalului: 70 la sută dintre aceste mijloace vor fi orientate în bugetul asigurărilor sociale, iar 30 la sută – în bugetul de stat. A fost precizat aspectul ce ţine de aplicarea legii pe întreg teritoriul ţării (în temei, referitor la Transnistria): amnistierea fiscală va fi efectuată doar pentru persoanele fizice şi juridice rezidente şi care au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al Republicii Moldova, iar legalizarea mijloacelor băneşti o pot face toţi cetăţenii moldoveni.

Legile pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la metodologia calculării plăţii pentru servicii notariale şi a Legii pentru modificarea şi completarea Legii taxei de stat. Documentele respective sînt adoptate în scopul facilitării procesului de consolidare a terenurilor agricole şi prevede că cuantumul plăţii pentru autentificarea tranzacţiilor evaluabile cu bunurile imobile ale persoanelor fizice va constitui 0,1% din valoarea tranzacţiei, însă nu mai puţin de 120 lei. În cazul persoanei juridice, plata pentru autentificarea tranzacţiei evaluabile cu bunurile imobile se va determina încote procentuale dependente de valoarea tranzacţiei, cu aplicarea unui coeficientul 0,5 la tranzacţiile în valoare de pînă la 800 mii lei. Legea mai prevede că plata pentru autentificarea tranzacţiei de vînzare-cumpărare a terenurilor agricole din extravilanul localităţilor rurale, efectuate în scopul consolidării, va constitui 60 de lei, iar la autentificarea contractelor de schimb al terenurilor agricole în scopul consolidării nu se va percepe nici o plată. De asemenea, se stabilesc facilităţi la plata taxei de stat pentru autentificarea contractelor vizînd terenurile agricole.

Legea privind unele aspecte ale repatrierii mijloacelor băneşti provenite din exportul producţiei alcoolice în Federaţia Rusă. Documentul stabileşte, prin derogare de la prevederile Legii cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe, că nu vor fi supuse sancţiunilor pecuniare sumele nerepatriate provenite din tranzacţiile de export al producţiei alcoolice în Federaţia Rusă, efectuate în perioada aprilie 2005 – aprilie 2006, confirmate de Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin", conform anexei la respectiva lege (anexa conţine lista a peste 100 de întreprinderi). Asupra necesităţii adoptării respectivelor reglementări au atenţionat anterior vinificatorii, dar şi reprezentanţi ai opoziţiei parlamentare, care au calificat acţiunile Guvernului în domeniu drept pasivitate şi sancţionarea dublă a agenţilor economici aflaţi în situaţie de forţă majoră.

Legi pentru modificarea Legii cu privire la alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni. A fost majorate: – alocaţia pentru îngrijirea la domiciliu a unui copil invalid: de la 150 – la 200 de lei (gradul II); de la 200 – la 300 de lei (gradul I); ajutorul de deces: de la 500 – la 600 de lei. Prin altă modificare: persoanele inapte de muncă ce au locuit în zona de înstrăinare în timpul catastrofei de la Cernobîl, s-au stabilit cu traiul pe teritoriul Republicii Moldova în anul 1986 şi deţin cetăţenia moldovenească vor beneficia de alocaţii lunare (250–400 de lei), în funcţie de gradul de invaliditate.

Legea privind înăsprirea sancţiunilor pentru încălcarea drepturilor de autor (modificarea Codului penal). Vor fi sancţionate mai dur persoanele care vor folosi ilicit marca sau denumirea de origine a produselor protejate, precum şi a semnelor identice ce pot fi confundate cu acestea, precum şi persoanele fizice care vor răspîndi informaţii false despre întreprinderea sau produsele unui concurent comercial. Noile reglementări derivă şi din Planul de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Hotărîrea privind modificarea Programului legislativ pentru anii 2005–2009. Prin documentul adoptat, programul măsurilor legislative a fost actualizat, excluzîndu-se acţiunile deja realizate şi prelungindu-se esenţial termenele pentru acţiuni unele acţiuni restante (este amînată adoptarea Concepţiei securităţii naţionale, modificarea sau adoptarea unor legi, ratificarea unor tratate internaţionale).

Proiectul legii privind siguranţa traficului rutier. Necesitatea promovări legii este determinată de creşterea continuă a numărului de vehicule şi intensificarea traficului rutier. Legea, proiectul căreia a fost adoptat în primă lectură, va reglementa relaţiile juridico-sociale în domeniul traficului rutier, va stabili obligaţiile, responsabilităţile, drepturile autorităţilor de resort şi ale participanţilor la traficul rutier.

1.3. Control parlamentar. Declaraţii

Întrebări şi Interpelări

Deputatul Vitalia Pavlicenco, liderul PNL, a adresat Procuraturii generale, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi Serviciului de Informaţii şi Securitate solicitări pentru verificarea acuzaţiilor Preşedintelui RM la adresa PNL, conform cărora, această formaţiune ar fi fost finanţată de peste hotarele ţării.

Declaraţii

Fracţiunea AMN a prezentat o declaraţie prin care invocă încălcări şi abuzuri în cadrul campaniei electorale. În special, AMN critică poziţia Comisiei Electorale Centrale (CEC) privind necesitatea degrevării din funcţie a candidaţilor care ocupă funcţii de răspundere (inclusiv membrii Guvernului, conducătorii autorităţilor publice centrale, preşedinţii şi vicepreşedinţii de raioane, primari şi viceprimari). AMN mai invocă şi imperfecţiunea documentelor emise de CEC, care ar fi permis organelor electorale să aplice voluntar legislaţia în procesul de constituire şi de anunţare publică a începerii înregistrării concurenţilor.

Guvern

2.1. Numiri. Remanieri

Lucia Gavriliţă a fost numită viceministru al Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului. Anterior Gavriliţa a activat în funcţia de director al Centrului de zi pentru copii cu disabilităţi "Speranţa".

2.2. Hotărîri

Hotărîrea pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind avizarea, proiectarea, instalarea, recepţia şi exploatarea echipamentelor de măsurare a consumurilor de apă şi energie termică.

Hotărîrea privind aprobarea proiectului de lege cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare.

Hotărîri privind elaborarea şi aprobarea unor concepţii/programe:

• Elaborarea Planului de asistenţă completă al Republicii Moldova (Compact) în cadrul Programului SUA "Provocările Mileniului" ;
• Concepţia salubrizării localităţilor din Republica Moldova;
• Politica Naţională de Sănătate.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Preocupări artificiale pentru păstrarea cetăţenilor

Conform comunicatelor unor agenţii de presă, Guvernul propune introducerea restricţiilor pentru renunţarea la cetăţenia Republicii Moldova, în scopul diminuării numărului acestor renunţări în legătură cu dobîndirea cetăţeniei altor state. Conform informaţiilor din presă, proiectul de lege elaborat de executiv ar prevedea că cererea de renunţare la cetăţenie va putea fi depusa doar de persoanele domiciliate legal în afara Moldovei. Executivul doreşte să utilizeze în scopul promovării respectivelor decizii posibilităţile oferite prin Convenţia Europeană cu privire la cetăţenie, art.8 alin.(2) al căreia stabileşte că "Totuşi, un Stat Parte poate prevedea în legislaţia sa internă că pentru renunţarea la cetăţenie pot opta doar cetăţenii care locuiesc peste hotare."^[1].

Reformarea continuă a sistemului de protecţie socială

Guvernul urmează să elaboreze un Plan-cadru de reorganizare a instituţiilor rezidenţiale şi să adopte o decizie privitor la fiecare internat şi orfelinat în parte. Planul va fi elaborat în baza datelor obţinute în urma evaluării tuturor internatelor şi caselor de copii din ţară, de către echipe de experţi. Procesul de evaluare a fost iniţiat la 18 ianuarie anul curent, printr-un ordin emis de ministrul Educaţiei, şi a cercetat numărul şi statutul fiecărui copil plasat în cele 67 de instituţii rezidenţiale, calificarea angajaţilor, calitatea şi costurile serviciilor de îngrijire/educaţie a copiilor, precum şi cheltuielile reale de întreţinere a instituţiei. Evaluarea este parte a reformei sistemului rezidenţial de îngrijire a copiilor din Moldova, realizată de Guvern cu sprijinul UE şi UNICEF.

În 2007 sistemul actual de protecţie socială urmează să fie perfecţionat, bazat pe aplicarea tehnologiilor informaţionale. Conform declaraţiilor oficialilor Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS), actualmente se află în curs de aplicare programul de implementare a sistemului informaţional integrat de protecţie socială (SI "SPAS"), care va îmbunătăţi cardinal activitatea CNAS. Totodată, este în proces de completare Registrul de stat al evidenţei individuale, conţinînd informaţia despre contribuţiile de asigurări sociale de stat, transferate în perioada anilor 1999–2005 şi introducerea declaraţiilor pentru 2006, ce urmează să fie finalizat către 31 mai 2007. Prim-ministrul Vasile Tarlev susţine reformele iniţiate şi consideră că acest sector trebuie să devină mai transparent şi mai aproape de cetăţeni, iar resursele financiare trebuie să fie direcţionate spre cele mai nevoiaşe categorii de populaţie.

Asociaţia Investitorilor rămîne mulţumită de dialogul cu autorităţile

Primul ministrul a avut o întrevedere cu reprezentanţii Asociaţiei Investitorilor Străini din Moldova, cu care a discutat aspecte ce îmbunătăţirea climatului investiţional, măsurile ce se impun întru atragerea unui flux sporit de investiţii în economia naţională. Investitorii consideră că dialogul între administraţia publică centrală şi comunitatea de afaceri a avansat foarte mult pe parcursul ultimilor ani, graţie cărui fapt s-a reuşit soluţionarea mai multor probleme cu care se confruntau anterior oamenii de afaceri. În special, a fost evidenţiată receptivitatea Guvernului la diverse probleme expuse, inclusiv în ediţia anterioară a "Cărţii Albe". În acelaşi timp, investitorii au subliniat importanţa finalizării cu succes a celei de-a doua etape al Reformei regulatorii, ce prevede anularea unui şir de acte legislative, situaţie ce ar putea contribui esenţial la îmbunătăţirea climatului de afaceri şi la sporirea atractivităţii Moldovei pentru investitori. Membrii Asociaţiei investitorilor străini au menţionat "susţinerea integrală a iniţiativelor de liberalizare a economiei, lansate recent de Preşedinţia RM.

Activităţile pentru Propunerea Compact a Programului "Provocările Mileniului"

Comitetul de Monitorizare a procesului de elaborare a Propunerii Compact în cadrul Programului SUA Provocările Mileniului s-a întrunit într-o şedinţă, prezidată de Zinaida Grecianîi, prim-viceprim-ministru. La cunoştinţa Comitetului de Monitorizare au fost aduse etapele privind procesul de elaborare a Planului de asistenţă completă, inclusiv cerinţele înaintate de către Corporaţie. De asemenea, au fost prezentate măsurile organizatorice în cadrul procesului de elaborare a propunerii de ţară şi aprobat planul de activităţi ce urmează a fi realizate pînă la finele anului 2007. În elaborarea şi evaluarea Propunerii Compact se preconizează realizarea unui proces consultativ extins în care vor fi antrenaţi funcţionari din cadrul instituţiilor publice centrale şi locale, reprezentanţi ai sectorului privat, mediului academic, precum şi ai societăţii civile. Grupul de experţi şi-a propus să realizeze în cîteva etape o analiză economică menită să identifice principalele constrîngeri şi impedimente ce stau în calea creşterii economice, atît la nivel macroeconomic, cît şi sectorial. Rezultatele analizei, ce vor conţine concluziile referitoare la constrîngerile majore care afectează dezvoltarea economiei, vor fi puse în cadrul procesului consultativ în etapa de pregătire a Propunerii de ţară Compact ce va fi remisă Corporaţiei Provocările Mileniului.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Şeful statului a emis decretul privind înfiinţarea Universităţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în calitate de instituţie de stat de învăţămînt superior universitar, finanţată din contul alocaţiilor bugetare aprobate pentru Academia de Ştiinţe şi subordonată forului ştiinţific superior.

Prin decrete prezidenţiale au fost conferite distincţii şi titluri onorifice:

• ordinul "Gloria Muncii" a fost conferit lui Veaceslav Majeru, manager general al întreprinderii "MARR SUGAR Moldova" SRL;
• medalia "Meritul Civic" a fost conferită doamnei Larisa Miculeţ, Ambasador al Republicii Moldova în Israel; lui Samuil Roitman, consul onorific al Moldovei în Israel; lui Jeroen Kremers, directorul executiv al Fondului Monetar Internaţional;
• titlul "Maestru în Artă" i-a fost conferit lui Nikolai Baskov, interpret din Federaţia Rusă.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Prezentarea proiectelor în domeniul liberalizări economice

La şedinţa Parlamentului din 20 aprilie Preşedintele RM a rostit o alocuţiune, în cuprinsul căreia s-a referit la:

• reacţiile şi comentariile experţilor asupra iniţiativelor din aşa-numitul "pachet liberal";
• acordul cu poziţiile celor care consideră că: măsurile propuse nici pe departe nu sînt suficiente pentru a crea un climat investiţional competitiv în Moldova; măsurile propuse necesită a fi transpuse în viaţă cu multă competenţă profesională; este necesară crearea unei puternice "imunităţi" juridice contra oricăror tentative de revizuire a iniţiativelor în viitor;
• cauzele promovării iniţiativelor şi sinceritatea abordării lor, în scopul consolidării "principiilor libertăţii, încrederii şi speranţei".

Depunere de flori la monumentului lui Vladimir Lenin

Mai mulţi membri şi simpatizanţi ai Partidului Comuniştilor din Republica Moldova s-au adunat la monumentul lui Vladimir Lenin, pentru a aduce un omagiu conducătorului revoluţiei ruseşti din 1917. La ceremonie au participat Preşedintele ţării, Vladimir Voronin, premierul Vasile Tarlev, deputaţi ai fracţiunii parlamentare a Partidului Comuniştilor, copii şi veterani ai celui de-al doilea război mondial. Un grup de copii de la diferite instituţii preuniversitare din republică au depus jurămîntul de pionieri, iar noii aderenţi la Partidul Comuniştilor au primit carnetul de membru de partid.

Vizita în Suedia

În cadrul vizitei oficiale în Regatul Suediei, Preşedintele Republicii Moldova a avut un şir de întrevederi cu oficiali din această ţară, cu reprezentanţi ai altor ţări şi participat la diverse manifestaţii:

• întîlniri oficiale cu Regele Carl XVI Gustaf al Suediei, cu preşedintele Parlamentului Suediei, Per Westerberg; cu Preşedintele Republicii Letonia, Vaira Vike-Freiberga;
• întrevederi cu ministrul Afacerilor Externe, ministrul pentru Dezvoltare Internaţională şi Cooperare; Guvernatorul Regiunii Administrative Stockholm; Preşedintele Asociaţiei Camerelor Suedeze de Comerţ şi Industrie; directorul general al Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare Internaţională (ASDI/SIDA);
• alocuţiune la ceremonia de deschidere a Forumului Economic Mondial etc.

Alarmări continui privind administrarea subsolului şi bazinelor acvatice

Vladimir Voronin a convocat o şedinţă de lucru în problematica exploatării subsolului, resurselor naturale şi a bazinelor acvatice, în cadrul căreia a apreciat drept alarmantă situaţia existentă în sferele respective. Şeful statului a solicitat Guvernului adoptarea neîntîrziată a unor măsuri hotărîte şi elaborarea unui plan de acţiuni, menite să asigure legalitatea, securitatea ecologică şi economică în domeniu. De notat că, recent, Guvernul a adoptat deja un Regulament special privind modul de prezentare a dărilor de seamă de către beneficiarii subsolului (HG nr.418 din 17.04.2007).

Consfătuirea gărzilor populare

Participînd la consfătuirea anuală a gărzilor populare, Preşedintele Republicii Moldova a rost un discurs, în carul căruia s-a referit la rolul tot mai important al gărzilor populare în combaterea şi prevenirea criminalităţii, în menţinerea ordinii publice şi asigurarea securităţii populaţiei. În opinia şefului statului, gărzile populare, treptat, îşi restabilesc faima unui susţinător sigur al organelor de drept în prevenirea şi reprimarea infracţiunilor şi contravenţiilor, în apărarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor. Vladimir Voronin a calificat drept necesară consolidarea cooperării între membrii acestor organizaţii şi poliţiştii de sector din cadrul localităţilor, precum şi stimularea de către organele publice locale a reprezentanţilor gărzilor populare care activează eficient. În context, autorităţile responsabile au fost chemate să acorde o atenţie mai mare susţinerii activităţilor gărzilor populare în teritoriu, să aplice mecanisme de stimulare la aceste activităţi a studenţilor instituţiilor de învăţămînt superior şi în primul rînd, din cadrul facultăţilor de drept. Voronin mai consideră că gărzilor populare le revine un rol determinant şi în prevenirea, la nivelul fiecărei comunităţi, a traficului cu fiinţe umane.

Politici economice

1. Inflaţia şi preţurile

Inflaţia şi-a temperat creşterea, însă asta poate fi doar aparent…

În martie a.c. rata inflaţiei a fost de 0,5%, cumulativ pentru T1’2007 inflaţia a înregistrat o valoare de 2,1%. Practic această rată a atins un nivel minim în ultima perioadă Preţurile la produsele alimentare au crescut cel mai puţin în martie – cu 0,1%, produsele nealimentare au fost mai scumpe cu 1%, iar tarifele la serviciile prestate populaţiei au crescut cu 0,9%.

În aparenţă, rata inflaţiei din primul trimestru se încadrează perfect în graficul lunar necesar pentru atingerea ţintei de 10% prognozată de cei de la Guvern şi BNM. Însă nu trebuie să uităm de faptul că actualmente în economie s-a acumulat o "masă critică" de disfuncţii structurale care oricînd ar putea genera puseuri inflaţioniste periculoase.

2. Sistemul financiar-bancar

Sistemul bancar creşte continuu, iar visteria statului s-a majorat…

În T1’2007 evoluţia sistemului bancar din Moldova a fost net superioară perioadei similare din 2006. Capitalul normativ (CN) al băncilor comerciale a crescut cu cca 258 milioane lei, sau cu 6,8%. Tot în această parioadă operaţiunile de piaţă deschisă ale BNM au fost orientate spre retragerea excedentului de lichiditate în sistemul bancar^[1], scopul principal fiind asigurarea ratei anuale a inflaţiei în limita de 10%. Sterilizările masive au contribuit la diminuarea ratei cumulative a inflaţiei de la 14,1% în decembrie 2006 pînă la 11,2%, în martie 2007. Acest fapt a permis băncii centrale să reducă rata de bază a dobînzii de la 14,5% la 13,5% şi, respectiv, să promoveze rate mai reduse ale dobînzilor la operaţiunile de sterilizare.

Ca urmare a acestor operaţiuni, rezervele valutare ale Moldovei au depăşit nivelul de 800 milioane USD. În particular, acestea au crescut, în perioada 30 martie – 6 aprilie, cu cca 15 milioane USD, fiind cea mai semnificativă creştere de la începutul anului curent. Totodată, comparativ cu finele anului 2006 activele valutare ale statului au crescut cu 3,3% (25,2 milioane USD). Iniţial experţii FMI anticipau o creştere a rezervelor oficiale brute ale Moldovei pînă la 930 milioane USD.

3. Sectorul real

Trendul negativ din industrie continuă…

Potrivit datelor BNS, în trimestrul I a.c. întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au fabricat producţie în valoare de cca 5 292 milioane lei (410 milioane USD) în preţuri curente, în scădere cu 11,5% faţă de perioada similară a anului 2006. Exportul de vinuri nu a fost reluat şi vinificatorii nu mai încearcă să facă prognoze privind deblocarea acestuia de către Federaţia Rusă. Fabricarea vinului s-a redus de 4 ori, în ianuarie-martie 2007, iar ponderea acestuia a căzut pînă la 5% din totalul producţiei industriale, de la o cifră de 25,3% în perioada respectivă a anului trecut. Declinul din vinificaţie a cauzat micşorarea producţiei pe total industrie cu peste 13%.

În plus, fabricarea băuturilor alcoolice distilate a scăzut de 3,5 ori (cauzînd reducerea pe total industrie cu 3,8%), producţia şi distribuţia de energie electrică şi termică s-a redus cu 10% şi a cauzat reducerea pe total industrie cu 1,5%. Statisticile mai relevă o scădere cu 26% a fabricării produselor de tutun, cu 8% a maşinilor şi echipamentelor. Creşterile din alte domenii nu au atenuat diminuarea producţiei în ramurile menţionate anterior, în ciuda creşterii de 2,1 ori pe care a înregistrat-o industria metalurgică, cu 59% a industriei de medicamente şi produse farmaceutice, cu 56% a fabricării cimentului, deoarece ponderea acestor ramuri în totalul producţiei industriale este nesemnificativă. Ministerul Economiei şi Comerţului prognozează pentru anul 2007 o creştere a industriei de 9%.

4. Piaţa muncii

În T1’2007 salariul mediu pe economie a fost de 142 USD…

În primul trimestru salariul mediu pe economie a fost în mărime de 1 783 lei (142 USD), fiind în creştere cu 22% faţă de perioada similară a anului trecut. Raportată la rata inflaţiei, creşterea reală a salariului a fost de 8%. Angajaţii din sfera bugetară au avut un salariu 1416 lei, în timp ce companiile private au achitat 1991 lei lunar. Tradiţional, cel mai prost plătiţi sînt angajaţii din agricultură, domeniu în care lucrează cea mai mare parte din populaţia ţării. În acest sector, salariu mediu lunar a fost de 863 lei (69 USD), după primul trimestru.

Cel mai mare salariu a fost plătit angajaţilor din sfera financiară, respectiv, 3987 lei (319 USD) lunar. Lucrătorii din învăţământ au primit o leafă de 1156 lei (92 USD) pe lună, iar cei din sfera sănătăţii – 1310 lei (104 USD). Totuşi, în T1’2007 cele mai mari salarii le-au plătit companiile cu capital străin de pe piaţa imobiliară ce activează în Republica Moldova, 6 900 lei (550 USD), pe cînd media salarială în acelaşi domeniu este 2 100 lei (169 USD). Pe poziţia a doua în ceea ce priveşte nivelul remunerării medii a muncii, cu 6850 lei, se află întreprinderile cu investiţii locale şi străine din transporturi şi comunicaţii, după care vin unităţile cu capital străin din energetică şi apă, cu un salariu mediu lunar de 6 330 lei.

5. Comerţul extern

Schimburile comerciale ale Moldovei cu UE au atins cca 300 milioane USD…

Ponderea comerţului exterior cu UE a Moldovei în total exporturi a atins, după primele două luni ale anului, un nou maxim istoric de 47,4% din total, pe fondul reducerii dramatice a schimburilor comerciale cu ţările CSI. Moldova a exportat în ianuarie-februarie pe piaţa UE mărfuri în valoare de cca 90 milioane USD, în creştere cu peste 31% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce importurile Moldovei din UE au crescut de 1,6 ori.

Ponderea UE la exporturi a atins nivelul de 56,1% (în 2006 – 44,8%), iar la importuri de 44,4% (în 2006 – 38,5%). MEC explică aceste creşteri prin faptul că exportatorii s-au acomodat sistemului GSP Plus, oferit de UE de la 1 ianuarie 2006, care prevede "taxa zero" pentru aproape 80% din mărfurile exportate. Totodată, sporirea fluxului pe direcţia RM-UE s-a produs şi ca urmare a aderării la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 a României şi Bulgariei, doi importanţi parteneri comerciali ai Moldovei.

Cota CSI a fost de 31,7% la exporturi, faţă de 48,7% în primele două luni 2006, şi 39,2% la importuri, în raport cu 45,4% în perioada similară a anului trecut. Statisticile din ultimii ani relevă că la început de an schimburile comerciale cu ţările CSI este mai anemică, dată fiind ponderea înaltă a produselor agroalimentare în exporturile Republicii Moldova. Deficitul comercial a atins, în primele două luni ale anului, cca 300 milioane USD, în creştere de 1,8 ori.

Problema transnistreană

Din oficialii menţionaţi mai sus, doar Asistentul adjunct al Secretarului de Stat al SUA, David Kramer, a dat publicităţii rezultatele vizitei sale la Chişinău în cadrul unei conferinţe de presă. Kramer a declarat că a primit asigurări specifice din partea Preşedintelui Vladimir Voronin, Ministrului Andrei Stratan şi a Ministrului Vasile Şova precum că nu există nici un nou plan rus de reglementare transnistreană. Kramer a reiterat poziţia SUA potrivit căreia suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, precum şi transparenţa şi legitimitatea trebuie să fie principiile de bază ale oricărei soluţii de reglementare. De asemenea retragerea trupelor şi muniţiilor ruse din regiunea transnistreană trebuie să însoţească sau chiar să preceadă orice plan de reglementare. În acelaşi timp, oficialul american a susţinut ideea transformării actualei operaţiuni de pacificare din regiune în una cu mandat internaţional, aşa cum propun şi autorităţile de la Chişinău. Întrebat despre viziunea SUA cu privire la viitorul statut al regiunii transnistrene, Kramer a susţinut poziţia Chişinăului în favoarea unei autonomii în cadrul RM, mai curînd decît un aranjament federativ sau confederativ. În acelaşi timp, Asistentul adjunct al Secretarului de Stat al SUA a declarat că negocierile în format "5+2" nu pot fi reluate din cauza rezistenţei părţii transnistrene, care invocă "orice motiv sub soare" de a nu reveni la masa tratativelor, şi a declarat că SUA pledează pentru reluarea neîntîrziată şi necondiţionată a negocierilor.

Reamintim că în perioada de referinţă au apărut o serie de articole în presa locală şi internaţională despre un posibil nou plan de reglementare negociat în secret de Chişinău şi Moscova. Subiectul a fost deschis de analistul de la Jamestown Foundation, Vlad Socor, care a publicat o versiune "scursă" a planului prezumptiv, fiind ulterior preluat de astfel de publicaţii ca The Economist şi portalul EUObserver.com. Potrivit acestor publicaţii, planul prezumptiv ar fi presupus semnarea unei declaraţii comune dintre Preşedintele Voronin şi liderul transnistrean, Igor Smirnov, prin care Moldova ar recunoaşte legitimitatea autorităţilor transnistrene; organizarea unor alegeri legislative pe ambele maluri pentru un nou Parlament, în care Transnistria ar deţine 20% din mandate; alocarea unui post de ministru adjunct în fiecare minister pentru un reprezentant al Transnistriei, inclusiv a unui post de prim viceprim-ministru; menţinerea prezenţei militare ruse în regiunea transnistreană pînă la stabilizarea situaţiei. The Economist califică posibilele consecinţele ale unui astfel de plan drept "dezastruoase", iar portalul EUObsever.com asociază noul plan cu Memorandumul Kozak şi î-l prezintă ca o ameninţare clară la ambiţiile de integrare europeană a Moldovei.

Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, Vice-preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Iurie Roşca, a declarat că Preşedintele Voronin a convocat o şedinţă la 11 aprilie la care a prezentat elementele enumerate mai sus mai curînd ca un "posibil scenariu" decît ca un plan propriu zis. Potrivit lui Roşca, scenariul a fost discutat din perspectiva unor posibile propuneri din partea Chişinăului în cazul în care Moscova ar fi avansat astfel de elemente în cadrul unui plan mai larg de reglementare. În acelaşi timp, Chişinăul urma să testeze cît de fezabil ar fi un astfel de scenariu în funcţie de reacţiile atît pe plan intern, cît şi pe plan extern.

Se poate presupune aşadar că "scurgerea" din articolul lui Vlad Socor, care se ştie că este un apropiat al administraţiei de la Chişinău, a fost una intenţionată şi a avut scopul de a "testa" reacţiile. Iar aşa cum reacţiile din partea partenerilor occidentali au fost preponderent negative, "scenariul" a fost invalidat şi nu va mai fi pus în aplicare. Să fie oare acesta modul în care autorităţile de la Chişinău văd realizarea "extinderii şi intensificării cooperării politice" şi a "responsabilităţii împărtăşite în reglementarea conflictului transnistrean" cu UE, aşa cum stipulează Planul de Acţiuni UE-RM ?

Relaţii externe

Republica Moldova – Consiliul Europei

În perioada 16–20 aprilie, un grup de deputaţi din Parlamentul RM, condus de vicespeaker-ul Maria Postoico, a participat la lucrările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Unul din subiectele centrale ale sesiunii APCE a vizat democraţia şi respectarea drepturilor omului în Europa. Rene van der Linden, preşedintele APCE, a îndemnat parlamentarii statelor membre ale Consiliului Europei (CoE) să determine guvernele naţionale să abordeze mai serios problema drepturilor omului, precum şi să contribuie la angrenarea diverşilor actori sociali din ţările lor de origine în parteneriate care să urmărească consolidarea acestor drepturi.

În cadrul sesiunii din perioada menţionată, APCE a discutat, de asemenea, situaţia din Ucraina, din Orientul Mijlociu, criza umanitară din Darfur, a examinat proiectul Convenţiei europene privind protecţia copiilor împotriva exploatării şi abuzurilor sexuale, şi a dat undă verde cererii Muntenegrului de a adera la CoE.

Republica Moldova – Uniunea Europeană

Centrul Comun de Vize

La 25 aprilie, în incinta Ambasadei Ungariei la Chişinău a avut loc inaugurarea oficială a Centrului Comun de Vize (CCV). CCV din Chişinău este primul centru de acest fel pus în operabilitate de UE. La eveniment au participat numeroşi oficiali moldoveni şi europeni, printre care: Franco Frattini, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar european pentru Justiţie, Libertate şi Securitate; Ursula Plassnik, ministru al Afacerilor Europene şi Internaţionale al Austriei; Ene Ergma, Preşedinte al Parlamentului Estoniei; Indulis Emsis, Preşedinte al Parlamentului Letoniei; Andrej Ster, Secretar de Stat al Afacerilor Externe al Sloveniei; Kinga Goncz, ministru de Externe al Ungariei; Cesare de Montis, şef al Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău; Kalman Miszei, reprezentant special al UE în Moldova etc.

Frattini a arătat că deschiderea CCV este un mesaj de confidenţă a UE faţă de Moldova. Referindu-se la iniţiativa României de a deschide un centru similar, oficialul a spus că este important să se evite dublarea funcţiilor şi că dacă va fi deschis un alt centru în Ambasada României acesta va trebui să colaboreze, nu să concureze cu actualul centru.

Cu prilejul participării la inaugurarea CCV, Franco Frattini s-a întîlnit cu Preşedintele Vladimir Voronin; cu speaker-ul Marian Lupu şi cu prim-ministrul Vasile Tarlev. În cadrul întîlnirilor, Franco Frattini a menţionat că îşi asumă angajamentul de a analiza posibilităţile de facilitare a unui Acord privind traficul mic de frontieră între Moldova şi România; a reiterat angajamentul UE de a extinde mandatul EUBAM pentru încă doi ani şi a invitat Parlamentul moldovean să elaboreze un raport cuprinzător privind situaţia drepturilor omului în Moldova, urmînd ca UE să examineze în baza acestuia mecanisme de asistenţă a Moldovei în acest domeniu.

Deşi este salutară deschiderea CCV, mai multe instituţii media au indus espectanţe exagerate în legătură cu acesta. CCV va acorda iniţial vize doar pentru Austria, Letonia, Slovenia şi Ungaria. Potrivit unor oficiali, ulterior în activitatea acestuia se vor alătura Danemarca, din mai, şi Estonia, din vara lui 2007. Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Franţa, Germania, Anglia, în care se află cel mai mare număr de moldoveni plecaţi în ţările UE pentru o muncă mai bine retribuită sînt deocamdată reticente la ideea participării în activitatea CCV. Ultimele trei preferă ca eliberarea vizelor pentru cetăţeni moldoveni să rămînă apanajul exclusiv al ambasadelor lor din Chişinău.

A doua rundă de negocieri privind încheierea acordurilor de readmisie şi de facilitare a eliberării vizelor

La 17 aprilie curent, la Bruxelles, a avut loc a doua rundă de negocieri dintre Moldova şi UE pe marginea Acordului privind readmisia persoanelor cu şedere ilegală şi Acordului privind facilitarea eliberării vizelor.

Potrivit serviciului de presă al MAEIE, primul acord menţionat instituie un cadru de cooperare pentru prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale, în timp ce cel de-al doilea prevede un şir de facilităţi la eliberarea vizelor de intrare pe teritoriul UE pentru cetăţenii moldoveni. Printre facilităţi se numără menţinerea preţului de 35 euro pentru o viză (faţa de 60 euro); eliberarea gratuită a vizelor pentru mai multe categorii de cetăţeni moldoveni, în special studenţi, transportatori, pensionari, jurnalişti, oameni de afaceri etc.

Acordul privind facilitarea eliberării vizelor mai prevede principiul bona fidae, conform căruia persoanele care au obţinut anterior vize pentru statele membre ale UE şi au respectat condiţiile de şedere în aceste state, ar putea obţine vize cu mai multe intrări pe un termen de 1 an şi mai mult. Acordul prevede, de asemenea, eliberarea fără plată a vizelor pentru România şi Bulgaria, pînă la aderarea acestor ţări la spaţiul Schengen.

Cu prilejul inaugurării CCV pe 25 aprilie, acordurile menţionate au fost parafate, ele urmînd să intre în vigoare pînă la sfîrşitul anului 2007.

Semnarea Protocolului adiţional la APC

Cu ocazia rundei de negocieri din 17 aprilie, a fost semnat un Protocol adiţional la Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC) între Comunităţile Europene şi Statele Membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte, privind aderarea Bulgariei şi României la APC.

A V-a reuniune a Subcomitetului de Cooperare RM-UE

În perioada 23–24 aprilie, la Chişinău a avut loc a V-a reuniune a Subcomitetului de Cooperare RM-UE pentru probleme de transport, energetică, mediu, societate informaţională, educaţie, ştiinţă şi cercetare, sănătate.

În cadrul reuniunii, părţile au examinat implementarea Planului de Acţiuni UE-Moldova în domeniile de competenţă a subcomitetului. Unul din subiectele centrale pe agenda reuniunii l-a constituit Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2020. Părţile au convenit că aceasta va trebui să ţină cont de recomandările raportului privind situaţia în sistemul energetic al Moldovei, care se pregăteşte în prezent de Comisia Europeană în contextul cererii Chişinăului de a adera la Tratatul Comunităţii Energetice. Alte chestiuni puse în discuţie în cadrul reuniunii au vizat elaborarea Strategiei naţionale în domeniul transportului şi a Legii comunicaţiilor, evoluţiile în domeniile sănătăţii, mediului, ştiinţei şi inovaţiei.

UE verifică posibilitatea existenţei unei înţelegeri secrete între Moldova şi Rusia

EUobserver.com a informat, în perioada vizată de acest număr al jurnalului GDM, că diplomaţia EU verifică posibilitatea existenţei unei înţelegeri secrete între Moldova şi Rusia privind reglementarea transnistreană. Andrew Rettman de la această instituţie de presă arată că dacă o astfel de înţelegere există, atunci aceasta ar putea crea impedimente pentru relaţiile viitoare dintre Moldova şi UE, şi pentru încheierea unui nou acord între cele două. Existenţa înţelegerii moldo-ruse a fost dezvăluită de cunoscutul comentator politic american de la Jamestown Foundation şi The Wall Street Journal, Vladimir Socor. Potrivit acestuia, reunificarea Moldovei cu Transnistria ar urma un model care îi va permite Tiraspolului să blocheze deciziile Guvernului de la Chişinău, iar Moscovei să-şi menţină trupele în Moldova pe un termen indefinit.

Republica Moldova – România

În legătură cu existenţa presupusă a unui nou plan rusesc privind Transnistria, purtătorul de cuvînt al Ministerului român de Externe, Corina Vinţan a informat că România este interesată ca orice soluţie în problema transnistreană să fie găsită în formatul de negociere 5+2. Doar acest format, este de părere oficialul, oferă garanţii că soluţiile convenite sînt echitabile şi viabile. În acest fel, este reluată opinia unor cercuri de interese care ar fi gata să condamne şi, chiar, să taxeze o presupusă înţelegere moldo-rusă ferită de cunoaşterea celorlalţi participanţi la procesul de negocieri.

Republica Moldova – Ucraina

Ministrul ucrainean de Externe, Arseni Iaţeniuk, în alocuţiunea sa rostită în cadrul şedinţei Consiliului Permanent al OSCE, a calificat soluţionarea conflictului transnistrean drept una dintre priorităţile politicii externe a Ucrainei. În context, Iaţeniuk a menţionat, de asemenea, că obiectivele imediate ale Kievului pe această dimensiune de politică externă ar fi de a asigura reluarea negocierilor şi a convinge Tiraspolul să lucreze constructiv pe subiectele din agendă.

În altă ordine de idei, Ucrainei i s-au adus mulţumiri pentru implementarea consecventă a Acordului bilateral privind regimul vamal unic cu Republica Moldova şi pentru o cooperare bună cu EUBAM.

Republica Moldova – Federaţia Rusă

În vederea participării la adunarea generală anuală a acţionarilor "Moldova-Gaz", la Chişinău s-a aflat Valeri Golubev, preşedinte al consiliului de observatori al acestei companii şi vicepreşedinte al consiliului de administraţie al concernului rus "Gazprom". În cadrul întîlnirii pe care acesta a avut-o cu prim-ministrul Vasile Tarlev, a fost reiterată disponibilitatea "Gazprom" de a implementa un şir de proiecte investiţionale pe teritoriul Moldovei, inclusiv în dezvoltarea "Moldova-Gaz" şi în construcţia gazoductelor magistrale. Potrivit Moldpres, părţile au convenit că, în termene optime, va fi elaborat un plan detaliat de colaborare investiţională şi de dezvoltare a "Moldova-Gaz".

Republica Moldova – Suedia

În perioada de referinţă, Preşedintele Vladimir Voronin a întreprins o vizită oficială în Suedia. Aflat în această ţară, Preşedintele Voronin s-a întîlnit cu numeroşi oficiali suedezi, între care: Regele Carl XVI Gustaf; Per Westerberg, preşedintele Parlamentului Suediei; Carl Bildt, ministrul Afacerilor Externe; Gunilla Carlsson, ministrul pentru Dezvoltare Internaţională şi Cooperare; Maria Norrfalk, director general al Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare Internaţionala (ASDI/SIDA); Peter Egardt, preşedintele Asociaţiei Camerelor Suedeze de Comerţ şi Industrie; Per Unckel, Guvernatorul Regiunii Administrative Stockholm etc.

În cadrul întîlnirilor a fost abordat un şir întreg de subiecte de interes comun. Printre cele mai importante se numără: cooperarea comercial-economica; asistenţa oferită Moldovei prin intermediul ASDI/SIDA; necesitatea semnării Acordului cu privire la evitarea dublei impuneri etc. Carl Bildt a arătat interesul Suediei de a examina posibilitatea participării în activitatea CCV, iar Maria Norrfalk a reiterat disponibilitatea autorităţilor suedeze de a susţine şi în continuare procesul de realizare în Moldova a reformelor economice şi democratice, precum şi aspiraţiile de integrare europeană.

În context, este de notat că recent Suedia a aprobat strategia de asistenţă pentru Moldova, care prevede un ajutor financiar în valoare de 11 mln euro anual, timp de trei ani, precum şi direcţionarea acestei asistenţe în trei domenii prioritare: asigurarea bunei guvernări; sporirea competitivităţii în sectorul rural şi utilizarea eficientă a resurselor energetice.

Republica Moldova – OCEMN

La 19 aprilie a.c., la Belgrad (Serbia), a avut loc cea de-a XVI-a reuniune a Consiliului miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre ale Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN). Moldova a fost reprezentată la această reuniune de Valeriu Ostalep, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Potrivit serviciului de presă al MAEIE, în cadrul reuniunii au fost examinate mecanismele necesare pentru dezvoltarea cooperării OCEMN cu UE, au fost identificate domeniile prioritare de cooperare în regiunea Mării Negre pentru următorii 10–15 ani şi au fost semnate Memorandumul de Înţelegere pentru dezvoltarea coordonată a Şoselei de Centură a Mării Negre şi Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea Transportului pe Marea Neagră.