versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Leul tare, leul mare sau noi maxime în faţa dolarului?, Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Numiri

La propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, Parlamentul a operat modificări în structura nominală a Curţii Supreme de Justiţie (CSJ):

• Natalia Moldovanu este numită vicepreşedinte a CSJ, preşedinte al Colegiului economic;
• Vera Macinskaia este numită vicepreşedinte al Colegiului civil şi de contencios administrativ.

Deputaţii au acceptat şi demisia lui Mihail Plămădeală din funcţia de judecător al CSJ.

1.2. Acte legislative

Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Documentul reglementează activitatea legată de dobîndirea, exercitarea, modificarea şi încetarea dreptului de proprietate a statului şi/sau a unităţilor administrativ-teritoriale (administrarea), precum şi activitatea de transmiterea patrimoniului public în proprietate privată, în concesiune, transmiterea întreprinderilor de stat în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale şi alte activităţi orientate spre diminuarea participării statului în administrarea proprietăţii (deetatizarea). Sub incidenţa legii cade patrimoniul proprietate publică, cu excepţia finanţelor publice, patrimoniului instituţiilor publice, terenurilor agricole şi a locuinţelor. Un articol aparte este dedicat proprietăţii care nu poate fi privatizată, lista întreprinderilor respective devenind parte integrantă a legii. Printre scopurile declarate ale promovării legii sînt sporirea eficienţei administrării patrimoniului public, creşterea veniturilor extra fiscale, dezvoltarea concurenţei, restructurarea şi sporirea competitivităţii economiei naţionale. După punerea în aplicare a noii reglementări se preconizează o nouă etapă de desfăşurare a privatizării, proces care în prezente este practic, îngheţat.

Legea pentru ratificarea Acordului de amendare şi aderare la Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA). Membri ai Acordului rămîn Republica Albania, Bosnia şi Herţegovina, Republica Croaţia, Republica Macedonia, Republica Moldova, Republica Muntenegru, Republica Serbia şi Misiunea Administrativă Interimară a Organizaţiei Naţiunilor Unite în Kosovo (din partea Kosovo).

Legea pentru modificarea articolului 2 din Legea nr.121-XV din 3 mai 2001 cu privire la protecţia socială suplimentară a invalizilor de război, a participanţilor la cel de-al doilea război mondial şi a familiilor lor. Conform modificărilor, alocaţiile lunare pentru categoriile corespunzătoare de beneficiari se majorează cu 50 la sută (cea mai mare alocaţie va constitui 600 lei – pentru invalizii de război şi participanţi la conflicte armate, iar cea mai mică -75 de lei, pentru persoanelor decorate cu ordine şi medalii pentru muncă asiduă şi serviciu militar impecabil în spatele frontului). Iniţiativa legislativă aparţine şefului statului, proiectul fiind votat concomitent în două lecturi şi urmează a fi pus în aplicare începînd cu 1 mai 2007 (costul modificării este evaluat la circa 37 milioane de lei anual). Deputaţii de opoziţie au solicitat ca şi victimele represiunilor politice să beneficieze de majorări substanţiale ale alocaţiilor de stat, însă aceste propuneri nu au fost acceptate de majoritatea parlamentară, pe motivul lipsei de resurse. Reprezentanţii opoziţiei au remarcat că modificarea în cauză are şi un caracter electoral, deoarece a fost efectuată în ajunul agerilor locale generale, iar primele retribuţii majorate, pentru luna mai, urmează a fi primite exact în preajma alegerilor.

Lege despre cultele religioase şi părţile lor componente. Documentul era parte a pachetului de angajamente faţă de Consiliul Europei şi a fost supus anterior unor expertize internaţionale repetate. După adoptarea legii, reprezentanţii Mitropoliei Moldovei au protestat împotriva ei, solicitînd Preşedintelui republicii să nu o promulge.

Legea pentru ratificarea Convenţiei Cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind controlul tutunului. În urma ratificării documentului, Moldova va putea beneficia de asistenţă tehnică şi financiară din partea organismelor internaţionale pentru reorientarea agriculturii de la producerea tutunului la alte culturi.

Proiectul legii cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativă). Documentul aprobat în prima lectură are menirea de a substitui cadrul actual, datînd cu începutul anilor 90, precum şi să introducă o serie de reglementări novatorii (reducerea termenului serviciului, evidenţă corespunzătoare asupra mijloacelor percepute etc.).

Guvern

2.1. Numiri. Remanieri

Guvernul a acceptat propunerile Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene privind numirea prin cumul a unor ambasadori:

• Nicolae Chirtoacă, Ambasadorul Republicii Moldova în SUA, a fost numit şi în funcţia de reprezentant permanent la Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar în Republica Federativă Brazilia şi Statele Unite Mexicane.
• Ion Robu, ambasadorul Moldovei în Azerbaidjan, a fost numit şi ambasador în Georgia.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la crearea Organizaţiei pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Organizaţia este creată în temeiul Legii privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi mijlociii, va activa pe lîngă Ministrul Economiei şi Comerţului, în calitate de succesor al Fondului pentru susţinerea antreprenoriatului şi dezvoltarea micului business.

Hotărîrea cu privire la activitatea Inspecţiei de Stat în Construcţii în perioada 2006 – trimestrul I 2007. este evaluată activitatea inspecţii şi constatate o serie de neajunsuri în activitate, trasate sarcini pentru perioada imediat următoare.

Hotărîri privind elaborarea şi aprobarea unor concepţii/programe:

• Strategia de dezvoltare a aviaţiei civile în perioada anilor 2007–2016;
• Programul naţional "Securitatea transfuzională şi autoasigurarea ţării cu produse sangvine pentru anii 2007–2011";
• Strategia naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului şi Planului de acţiuni pentru implementarea strategiei pentru anul 2007;

Hotărîri privind aprobarea unor proiecte de legi:

• privind formularea declaraţiilor Republicii Moldova la Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante;
• pentru modificarea unor acte legislative (interdicţia dublei cetăţenii).

Hotărîre privind alocarea mijloacelor financiare. Deşi a fost creată acum cîteva luni, după o tărăgănare numărînd cîţiva ani de zile, abia recent executivul a decis că Agenţiei pentru protecţia concurenţei i se vor aloca 920 de mii lei, pentru asigurarea activităţii.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Comitet de supraveghere a unor decizii nevalabile

Deşi încă nu intraseră în vigoare modificările corespunzătoare ale legislaţiei, la 2 mai Guvernul deja a creat un comitet de supraveghere pentru monitorizarea implementării iniţiativelor preşedintelui ţării de liberalizare a economiei. Acest comitet va supraveghea modul de realizare a legislaţiei în vigoare, va monitoriza procesele şi tendinţele legate de procedura de amnistiere fiscală şi legalizare a capitalului, va coordona procesul de elaborare a actelor normative de către organele centrale de specialitate ale administraţiei publice.

Reducerea numărului de locuri la instituţiile de învăţămînt superior

Guvernul a decis că numărul de persoane înmatriculate în instituţiile de învăţămînt superior din republică în anul de admitere 2007 va fi redus cu peste 17 la sută, comparativ cu anul 2006. În acelaşi timp, numărul elevilor înmatriculaţi în colegii va creşte cu circa 10 la sută faţă de anul precedent. Decizia este motivată prin necesităţile de personal ale pieţei muncii.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Decretul privind modificarea structurii Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova. Şeful statului şi-a modificat structura aparatului de asigurare a activităţii, introducînd funcţii de consultanţi responsabili pentru administrarea Bibliotecii Prezindenţiale, recent constituită la Preşedinţie.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Construcţia căilor ferate rămîne prioritate

Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă de lucru privind organizarea lucrărilor de construcţie a căii ferate Cahul-Giurgiuleşti, în cadrul căreia au fost prezentate informaţii despre realizarea sarcinilor anterior stabilite. Şeful statului a fost informat că, după elaborarea proiectului în cauză, acesta a fost transmis pentru expertizare în construcţii şi ecologică. Se preconizează că tronsonul de cale ferată va avea o lungime de 50 de kilometri şi se planifică a fi construit pînă în luna noiembrie 2008â, urmînd să asigure conexiunea Terminalului Giurgiuleşti cu infrastructura de transport din ţară, precum şi cu căile ferate din Ucraina şi România. Costul proiectului este estimat la 837 milioane lei, şeful statului solicitînd Guvernului, Ministerului Economiei şi Comerţului şi Ministerului Finanţelor să identifice resursele necesare pentru asigurarea financiară a proiectului, inclusiv prin atragerea finanţării externe. De asemenea, Vladimir Voronin a propus Guvernului să adopte o hotărîre în problema dată şi să acorde Întreprinderii de Stat "Calea Ferată a Moldovei" întreg sprijinul în realizarea proiectului de construcţie a segmentului de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti. Preşedintele s-a referit în context şi la importanţa asigurării unei strînse coordonări interdepartamentale a acţiunilor legate de implementarea proiectului nominalizat.

Participare la Congresul Fermierilor

În cadrul Congresului III al Fermierilor din Moldova, Preşedintele ţării a rost o alocuţiune, în cuprinsul căreia a făcut o trecere în revistă a situaţiei în domeniu, a relevat realizările înregistrate şi a propus modificarea conceptuală a viziunii privind dotarea cu tehnică agricolă a sectorului agrar – prin procurarea de tehnică agricolă modernă, crearea întreprinderilor de prelucrare a producţiei agricole; consolidarea terenurilor agricole.

Îngrijorări privind reconstrucţia Mănăstirii Curchi

Vladimir Voronin a efectuat o vizită de documentare la Mănăstirea Curchi din raionul Orhei, în cadrul căreia s-a familiarizat cu mersul lucrărilor de reconstrucţie a Complexului Monastic în cauză. Şeful statului a fost informat despre stadiul actual al procesului de restabilire a Mănăstirii şi şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu nerespectarea termenelor de realizare şi calitatea nesatisfăcătoare a lucrărilor de reconstrucţie. El a propus elaborarea unui plan detaliat de măsuri în vederea asigurării executării stricte şi în termenele stabilite a lucrărilor de restaurare, chemînd părţile implicate în realizarea acestui proiect să manifeste o mai mare responsabilitate şi să depună toate eforturile pentru asigurarea durabilităţii şi funcţionalităţii edificiilor din cadrul Complexului Monastic.

Politici economice

1. Inflaţia şi preţurile

Inflaţia nu pare a fi o problemă, deocamdată…

Aparent, inflaţia se încadrează perfect în graficul lunar necesar pentru atingerea ţintei de 10%, dorită de Guvern şi BNM. Rata lunară a inflaţiei a fost în aprilie a.c. de 1%, iar cumulativ pentru primele patru luni ale anului 2007 indicele preţului de consum (IPC) a crescut cu 3% faţă de luna decembrie trecut. Preţurile la produsele alimentare au crescut în aprilie cu 2%, acestea fiind propulsate în mare parte de majorarea preţurilor la legumele proaspete. Produsele nealimentare au fost mai scumpe cu 0,5%, iar tarifele la serviciile prestate populaţiei s-au majorat cu 0,4%.

Totuşi, considerăm că decizia din aprilie a.c. a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei de a reduce ratei dobînzii de bază^[1] (dobînda de politică monetară) de la 14,5% pînă la 13,5% ar putea putea resuscita creşterea inflaţiei. În sprijinul acestei opinii ar fi că în prezent economie s-au acumulat mai multe disfuncţii structurale cum ar fi cele din industrie, comerţ extern, climatul de afaceri, precum şi creşterea creditului de consum, derapaje care oricînd ar putea genera puseuri inflaţioniste periculoase.

2. Sectorul financiar-bancar

Volumul creditelor de consum ar putea creşte în perioada următoare…

Reprezentanţi ai sectorului bancar au declarat recent că băncile dispun în prezent de un exces de lichidităţi ce ar putea genera o creştere sensibilă a creditului de consum în următoarea perioadă. Creditele de consum se acordă pe o perioadă scurtă, astfel că băncile vor găsi posibilitatea să utilizeze aceste surse, pe care actualmente le sterilizează Banca Naţională. Factori bancari şi unii experţi prognozează o creştere substanţială a creditului de consum în următorii ani, după un avans de peste 60% în anul 2006 a soldului împrumuturilor de consum şi o creştere de peste 43% în primul trimestru al acestui an.

Mai mult, unele bănci şi-au anunţat scăderi ale dobînzilor la creditele acordate. În acest sens, va fi diversificată gama de produse şi servicii oferite, respectiv creditele vor deveni mai accesibile. Astfel, creditul de consum va deveni soluţia financiară pentru tot mai multe persoane. Spre exemplu, în Rusia creditul de consum a atins nivelul de 17% din totalul celor contractate, în România – 15%, pe piaţa locală acest indicator este mai scăzut – de 12%.

Totalul depozitelor din sistemul bancar se estimează la cca 33% din PIB…

Masa monetara M3^[2] s-a majorat cu 22,3% şi a atins la sfîrşitul lunii martie 19,9 miliarde lei. Evoluţia masei monetare a fost determinată, în special, de sporirea depozitelor în monedă naţională şi în valută străină, precum şi a volumului de bani în circulaţie. Spre exemplu, la 1 aprilie curent, depozitele în valută străină erau de 7,2 miliarde lei şi au înregistrat o creştere cu 37,8% faţă de T1’2006, iar depozitele în monedă naţională se estimează la 7,8 miliarde lei. Ponderea cea mai mare a economiilor, de cca 55%, o deţin depozitele în monedă naţională, iar cca 45% în valută străină. Totalul depozitelor bancare se estimează la cca 15 miliarde lei sau 33% din PIB-ul anului 2006. activele totale ale sistemului bancar se estimează la cca 24,9 miliarde lei (2,02 miliarde USD).

3. Comerţul extern

Textilele au devenit principalul produs de export al Moldovei…^[3]

În T1’200 7 mărfurile textile şi articolele din acestea au reprezentat categoria de produse cu cea mai mare pondere la export după ce comerţul extern cu vinuri a scăzut dramatic urmare a embargoului impus de Rusia. Moldova a exportat în primele trei luni ale anului textile în valoare de 62 de milioane USD, ceea ce reprezintă cca 23% din totalul exporturilor, fiind în creştere cu peste 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Cota produselor alimentare, a băuturilor şi tutunului în totalul exporturilor a scăzut de peste două ori, de la 38%, în ianuarie-martie 2006, la 16%, în T1’2007. În trei luni au fost exportate produse alimentare, băuturi şi tutun în valoare de 43 milioane USD sau cu 55% mai puţin. Cel mai mult au scăzut livrările de băuturi alcoolice, cu peste 81%. În final, în primul trimestru, Moldova a exportat produse şi servicii în valoare de 270 milioane USD (în creştere cu 7,8% faţă de perioada similară din 2006), iar importurile au fost de 747 milioane USD (în creştere cu peste 39%). Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi este de doar 36%, iar deficitul balanţei comerciale a înregistrat o valoare de cca 476 milioane USD fiind cu 1,7 ori mai mare comparativ cu T1’2006.

Relaţii externe

Republica Moldova – Consiliul Europei

La 5 mai curent, s-au împlinit 58 de ani de la constituirea Consiliului Europei (CoE). Acesta este o organizaţie integuvernamentală pan-europeană, care îşi propune drept scop: consolidarea democraţiei, asigurarea principiilor statului de drept, protecţia drepturilor omului etc. pe continentul european. CoE a fost fondată iniţial de 10 state europene. Numărul actual al statelor membre ale CoE este de 47, în urma aderării pe 11 mai a.c. a Muntenegrului.

La puţin timp după această aniversare, în Moldova s-a aflat într-o vizită de informare Thomas Hammarberg, Comisarul CoE pentru Drepturile Omului. Acesta s-a întîlnit la Chişinău cu Andrei Stratan, viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene. În cadrul întîlnirii, oficialii au discutat despre cooperarea dintre CoE şi Moldova, precum şi despre respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în Moldova. Hammarberg s-a arătat în general mulţumit de dialogul existent între CoE şi Moldova, şi a accentuat necesitatea abordării sistemice a protecţiei drepturilor omului de către autorităţile de la Chişinău.

În perioada 10–11 mai, la Strasbourg a avut loc cea de-a 117-a sesiune a Comitetului de Miniştri al CoE. Moldova a fost reprezentată la această sesiune de Eugenia Kistruga, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Potrivit MAEIE, în cadrul şedinţei au fost abordate subiecte precum eficientizarea relaţiilor dintre CoE şi Uniunea Europeană (UE), consolidarea sistemului de protecţie a drepturilor omului al CoE, activitatea CoE în domeniul dialogului intercultural.

La 10 mai 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat două hotărîri împotriva Moldovei .

În cauza Modîrcă c. Moldovei, CEDO a constatat deţinerea ilegală a reclamantului, condiţii improprii de detenţie, motive insuficiente şi irelevante pentru eliberarea mandatului de arest, precum şi condiţii inadecvate privind asigurarea confidenţialităţii discuţiilor reclamantului cu avocatul său. Moldova a fost obligată să-i acorde reclamantului 7000 euro cu titlu de daune morale şi 1800 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.

În cea de-a doua cauză Mazepa c. Moldovei, CEDO a constatat încălcarea drepturilor reclamantei prin neexecutarea unei hotărîri judecătoreşti în favoarea sa şi prin durata excesivă a procedurilor judiciare. Guvernul Moldovei a fost obligat să-i acorde reclamantei 2900 euro cu titlu de daune morale şi materiale, şi 100 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.

Republica Moldova – Uniunea Europeană

Ziua Europei

Pe 9 mai s-au împlinit 57 de ani de la lansarea de către Robert Schuman, în 1950 – ministru de Externe al Franţei, a unei declaraţii care chema Franţa, Germania şi alte ţări europene să-şi unească eforturile în domeniul producţiei cărbunelui şi oţelului, drept "fundamentul de început al unei Federaţii Europene". Documentul cunoscut şi sub denumirea de "Declaraţia Schuman" este considerat actul de naştere a ceea ce cunoaştem în prezent prin Uniunea Europeană (UE). Decizia de a sărbători ziua de 9 mai drept Zi a Europei a fost luată în 1985 la summit-ul liderilor europeni de la Milano. De atunci Ziua Europei se sărbătoreşte în toate statele CE/ UE, precum şi în cele care aspiră să se alăture în viitor UE.

Moldova, deşi revendică cu insistenţă un destin european alături de statele membre ale UE, aproape că ignoră sărbătorirea oficială a acestei zile. Chişinăul a continuat şi în acest an tradiţia consemnării oficiale în ziua de 9 mai a victoriei asupra fascismului, timp în care în UE s-au ridicat cupe de şampanie pentru reconcilierea şi solidaritatea europeană în numele păcii, stabilităţii şi prosperităţii continentului european.

Deşi au lipsit manifestările oficiale organizate cu prilejul Zilei Europei, este de remarcat totuşi mesajul Preşedintelui Voronin adresat cu această ocazie, în care se spune că "parcursul european al Republicii Moldova, determinat în mod firesc de apartenenţa sa la spaţiul cultural şi civilizaţional european, are ca obiectiv final integrarea noastră în spaţiul european comun şi, din acest motiv, poporul moldovenesc împărtăşeşte alături de popoarele statelor membre ale Uniunii Europene bucuria acestei sărbători". Este un mesaj pertinent, dar deocamdată lipsit de acţiuni care să dovedească că Moldova împărtăşeşte la propriu această bucurie.

Cooperarea cu societatea civilă în contextul integrării europene

În urma lansării Raportului Consorţiului Euroforum şi a celui de-al 6-lea număr al raportului  Euromonitor, care prezintă progresul realizat de Moldova în procesul de implementare a Planului de Acţiuni UE-Moldova (PAUEM) pe parcursul anilor 2005–2006 şi, respectiv, al primului trimestru din 2007, MAEIE a convocat o reuniune consultativă cu reprezentanţi ai societăţii civile.

În cadrul reuniunii, a fost realizat un schimb de opinii între colaboratorii MAEIE şi reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale implicate în activităţi de asistenţă, monitorizare şi evaluare a procesului de implementare a PAUEM. Participanţii au examinat deficienţele şi problemele care tergiversează realizarea obiectivelor PAUEM, în special în domeniile justiţiei, mass-media, administraţiei publice centrale, precum şi în cel al cooperării autorităţilor cu societatea civilă. MAEIE şi-a exprimat disponibilitatea pentru o cooperarea mai strînsă cu societatea civilă şi de a furniza informaţia necesară în procesul de evaluare a acţiunilor întreprinse în vederea realizării PAUEM.

Republica Moldova – România

Cu ocazia reuniunilor din cadrul Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (PCESE), de la Zagreb (Croaţia), Preşedintele Vladimir Voronin a avut o întîlnire cu prim-ministrul României, Călin Popescu Tăriceanu. Oficialii au căzut de acord că dialogul bilateral dintre cele două ţări trebuie reluat, Tăriceanu exprimînd disponibilitatea României de a împărtăşi Moldovei din experienţa dobîndită în cadrul procesului de integrare europeană, în măsura în care aceasta este dorită de Chişinău.

Ceva mai devreme, în contextul discuţiilor despre un eventual plan rusesc pentru Transnistria, ministrul de Externe al României, Adrian Cioroianu, declara în cadrul Comisiei pentru Afaceri Europene din Parlamentul României că presupusul plan nu ar conveni României pentru că ar putea duce la îndepărtarea Moldovei de UE şi la ancorarea acesteia în sfera de influenţă rusească. La aceeaşi întrevedere, Cioroianu a anunţat că ar fi dispus să efectueze o vizită în Moldova pentru reluarea dialogului bilateral.

Republica Moldova – PCESE

Vladimir Voronin, Preşedinte al Moldovei, şi Andrei Stratan, viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, au reprezentat Moldova la summit-ul şefilor de stat şi de guvern ai Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (PCESE) şi la reuniunea miniştrilor de Externe ai aceluiaşi aranjament regional. Evenimentele au avut loc între 10–11 mai a.c., la Zagreb, Croaţia.

În cadrul reuniunilor, au fost discutate problemele legate de reorganizarea proceselor de cooperare regională, o dată cu instituirea, din ianuarie 2008, a Consiliului Regional de Cooperare (CRC). Acesta urmează să preia activităţile Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE), în strînsă colaborare cu PCESE.

În contextul instituirii CRC, Hidajet Biščević a fost desemnat în calitate de Secretar General al CRC, iar or. Sarajevo, capitala Bosniei şi Herţegovina, a fost ales în calitate de sediu al Secretariatului CRC.

Preşedinţia PCESE a fost preluată de la Croaţia de Bulgaria. Potrivit Moldpres, statele membre ale PCESE au decis prin consens ca Moldova să urmeze Bulgariei la preşedinţia organizaţiei, din mai 2008.

Republica Moldova – CEFTA

La 1 mai 2007, a intrat în vigoare noul acord CEFTA, care instituie un regim de comerţ liber între statele participante la acest aranjament regional: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Macedonia, Moldova, Muntenegru şi Serbia. Noul CEFTA, cunoscut şi sub denumirea de CEFTA 2006, a fost semnat la 19 decembrie 2006, la Bucureşti. CEFTA 2006 înlocuieşte 32 de acorduri bilaterale şi de comerţ liber operabile anterior între ţările din Europa de Sud-Est.

CEFTA 2006 prevede anularea tuturor taxelor vamale la import şi export, a restricţiilor cantitative şi a altor taxe cu efect echivalent în comerţul cu produse industriale şi majoritatea produselor agroindustriale. Acordul mai conţine prevederi privind comerţul cu servicii, proprietatea intelectuală, achiziţiile publice, promovarea investiţiilor, administrarea vamală şi regulile de origine preferenţiale, procedura şi condiţiile de aplicare a măsurilor de salvgardare şi instrumentelor de apărare comercială. CEFTA 2006 corespunde normelor OMC şi obligaţiunilor Părţilor în raport cu UE.

Studii, analize, comentarii

Leul tare, leul mare sau noi maxime în faţa dolarului?
Iurie Gotişan, 15 mai 2007

Dincolo de cifrele diferite pe care le avansează economiştii, bancherii sau analiştii pieţei financiare în comentariile acestora pe marginea cursului de schimb deseori se regăsesc două cuvinte care arată o convergenta de opinii

»»»