Guvernare şi democraţie în Moldova

e-journal, an. V, nr. 98, 16–30 iunie 2007
Activitatea instituţiilor publice
Politici economice
Transnistria
Relaţii externe
Studii, analize, comentarii
Activitatea instituţiilor publice
Parlament
1.1. Numiri. Demisii
La propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Parlamentul a numit în funcţie 5 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie: Ion Corolevschi, Svetlana Filincova, Nicolae Gordila, Mihail Macar, Ghenadie Nicolaev şi Petru Ursache. CSM a propus-o pentru numire şi pe Dina Rotarciuc, judecător la Curtea de Apel, dar majoritatea parlamentară a respins această candidatură, invocînd "nedorinţa" Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie de a accepta respectiva candidatură. Reprezentanţii opoziţiei parlamentare au calificat ingerinţele Curţii Supreme de Justiţie drept abuzive, iar acceptarea acestora de către majoritatea parlamentară drept "încă un pas spre a pune puterea judecătorească sub controlul puterii politice". Totuşi, deputaţii PCRM au respins candidatura, votînd "negativ".
Domnul Nicanor Cojocaru a fost eliberat din funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, la cerere, în legătură cu atingerea plafonului de vîrstă. Cojocaru a activat peste 30 de ani în sistemul judecătoresc al Republicii Moldova.
Legislativul a declarat vacant mandatul de membru al Consiliului de Observatori deţinut de către Victoria Musteaţă. Musteaţă a fost numită de Parlament la finele lui 2006, pentru un termen de 3 ani şi conform declaraţiilor sale, a demisionat din proprie iniţiativă, motivînd "ipsă de timp". Anterior şi Veaceslav Ioniţă declarase că demisionează din Consiliul de Observatori, deoarece modul de activitate al acestuia nu este adecvat, iar unele remunerări primite petnru şedinţe ar putea fi calificate drept "corupere a membrilor".
1.2. Acte legislative
Legea privind asociaţiile de economii şi împrumut. Sînt reglementate relaţiile de asociere şi constituire a asociaţiilor de economii şi împrumut – organizaţii necomerciale cu statut juridic special, constituite benevol de persoane fizice şi juridice, asociate pe principii comune, care acceptă de la membri depuneri de economii, acordă acestora împrumuturi, precum şi alte servicii (garanţii, depuneri, consultaţii). Asociaţiile respective au ca scop sprijinirea activităţilor membrilor săi, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor economice şi sociale ale acestora.
Legea cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare. Printre scopurile legii se numără crearea bazei legale pentru transformarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice şi a inovaţiilor în produse, servicii, procese noi sau perfecţionate, ceea ce ar spori competitivitatea mărfurilor şi serviciilor, ar contribui la creşterea productivităţii muncii, reducerea costurilor de producere, sporirea exporturilor, atragerea investiţiilor, crearea noilor locuri de muncă pentru inovatori şi cadrele ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de înaltă calificare.
Legea pentru modificarea Codului funciar. Prin modificările operate s-a stabilit că terenurile destinate dezvoltării sociale a localităţilor nu sînt supuse vînzării-cumpărării.
Legi privind ratificarea unor acte internaţionale:
- Acordul de restructurare între Guvernul Republicii Moldova şi Banca Japoneză pentru Cooperare Internaţională. Acordul prevede reeşalonarea (pînă în 2013) a sumei împrumutului acordat anterior (peste 15 milioane USD);
- Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse privind reglementarea problemelor aferente datoriei de stat valutare interne a fostei URSS;
- Convenţia asupra măsurilor ce urmează a fi luate pentru interzicerea şi împiedicarea operaţiunilor ilicite de import, export şi transfer de proprietate al bunurilor culturale.
Hotărîre privind modificarea Programului legislativ pentru anii 2006–2009. Prin modificarea operată, elaborarea şi promovarea proiectului Codului Farmaceutic a fost amînată pînă în anul 2009. Necesitatea amînării a fost motivată prin "demararea a două noi abilităţi ale Agenţiei Medicamentului: elaborarea şi promovarea Sistemului informaţional automatizat "Nomenclatorul de stat al medicamentelor" şi organizarea achiziţiilor centralizate de medicamente" şi imposibilitatea respectării termenului de elaborare anterior stabilit.
Proiectul legii cu privire la Serviciul de grăniceri. Documentul adoptat în prima lectură are menirea de a reglementa aspectele referitoare la statutul, destinaţia, structura generală, bazele administrării şi principiile de activitate ale Serviciului de Grăniceri, abilitat cu funcţii de protecţie a frontierei şi control corespunzător. Promovarea proiectului constituie o prioritate în cadrul Planului de acţiuni UE-RM şi autorii afirmă că acesta ar fi corespunzător standardelor şi reglementărilor comunitare, că ar fi fost "coordonat cu Misiunea UE de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană", iar implementarea sa "nu va necesita cheltuieli suplimentare".
1.3. Întrebări şi Interpelări. Moţiuni. Declaraţii.
Întrebări şi Interpelări
Deputatul Valentina Cuşnir a solicitat Guvernului şi Comisiei Electorale Centrale informaţii privind utilizarea mijloacelor Fondului de rezerva al Guvernului în campania electorală. Cuşnir a invocat fapte privind distribuirea de către miniştri, funcţionari de nivel central şi local a unor "cadouri" (televizoare, covoare, premii băneşti etc.).
Deputatul AMN Alexandru Oleinic a solicitat Guvernului informaţii despre executarea legislaţiei ce reglementează efectuarea "amnistiei fiscale". Conform deputatului, punerea în aplicare a reglementărilor trezeşte mai multe îngrijorări, atît la nivel naţional, cît şi din partea unor organisme internaţionale (FMI).
Deputatul AMN Veaceslav Untilă a interpelat Guvernul, solicitîndu-i luarea de măsuri privind situaţia automobilelor cu numere de înmatriculare transnistrene. Untilă consideră că este vorba de o schemă de evayiune fiscală, aplicată de cei care nu doresc să plătească impozitele şi taxele legale în bugetul de stat sau care nu pot importa automobile mai tinere de 7 ani.
Deputatul PSL Igor Clipii a solicitat Ministrului educaţiei şi tineretului informaţie despre cotele de înmatriculare în instituţiile de învăşămînt superior, despre principiile şi baza legală aplicată la limitarea dreptului la proprie instruire, pe bază de contract.
Moţiuni
Un grup de 15 deputaţi (reprezentînd PSL, PNL, PDM, AMN, PDSM şi deputaţi neafiliaţi) au înaintat înaintat o Moţiune simplă, întitulată "Libertatea presei şi libertatea de expresie sînt sugrumate" – privind nerespectarea de către Guvern a libertăţii presei şi de exprimare. În textul moţiunii, între altele, se solicită:
- Primului-ministru: – să ia sub control personal implementarea şi controlul asupra implementării Legii privind accesul la informaţie, a capitolului despre libertatea de exprimare şi libertatea presei din Planul de Acţiuni UE-RM; să asigure înregistrarea de către AGEPI a mărcilor "Moldova Suverană" şi "Nezavisimaia Moldova" ca proprietate a întreprinderilor de stat în proces de lichidare; ulterioara cesionare a mărcilor respective, prin licitaţie publică; control personal implementarea Planului de acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova în ceea ce priveşte angajamentele de asigurare a libertăţii presei şi de exprimare.
- Ministrului Afacerilor Interne – să ia măsuri pentru a urgenta rezolvarea şi prevenirea cazurilor de agresiuni asupra jurnaliştilor;
- Guvernului – să stopeze imixtiunile guvernamentale economico-administrative în dezvoltarea pieţei mass-media: acordarea de facilităţi fiscale, inclusiv scutirea de TVA; excluderea practicilor de abonare obligatorie a instituţiilor din subordine la unele publicaţii periodice etc.
Declaraţii
Fracţiunea AMN a prezentat o declaraţie de condamnare a încercărilor Partidului Comuniştilor de a anula rezultatele alegerilor în anumite localităţi şi sabotarea deliberată a creării administraţiei publice raionale şi locale. Autorii declaraţiei consideră că astfel, puterea centrală complotează deschis împotriva formării puterii locale şi cheamă toţi exponenţii forţelor necomuniste să-şi păstreze cu tărie poziţiile în faţa oricăror presiuni şi ademeneli venite din partea comuniştilor.
Guvern
2.1. Numiri. Remanieri
Domnul Nicolae Bătrîncea a fost numit vicedirector general al Serviciului vamal, iar domnul Anatolie Barbăroşie a fost eliberat din funcţia de vicedirector general al Serviciului vamal "în legătură cu reducerea statelor de personal".
2.2. Hotărîri
Hotărîrea pentru aprobarea Raportului privind implementarea în anul 2006 a Strategiei de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) pentru anii 2006–2008 (decizie protocolară). Ministerului Economiei şi Comerţului i se cere să sporească eforturile de susţinere a dezvoltării IMM, prin acţiuni concrete, cu impact direct, care să favorizeze creşterea reală a locurilor de muncă.
Hotărîri pentru aprobarea unor programe, concepţii, strategii:
- Planul de activitate a Guvernului pe trimestrul III al anului 2007;
- Concepţia Sistemului informaţional judiciar pentru anii 2007–2008.
Hotărîrea pentru aprobarea proiectului de lege privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;
Hotărîrea privind alocarea mijloacelor financiare. Din fondul pentru implementarea Strategiei de reformă a Administraţiei publice Centrale se alocă 3,2 milioane de lei în scopul "acoperirii cheltuielilor legate de crearea şi reorganizarea ş unor instituţii".
2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii
Gestionarea întreprinderilor cu capital de stat
Primul-ministru a convocat factori de decizie din cadrul Guvernului pe problema eficientizării gestionării întreprinderilor cu prezenţa capitalului de stat, accentul principal al dicuţiilor vizînd necesitatea asigurării unui control strict asupra respectării de către întreprinderile respective a legislaţiei în vigoare privind gestionarea fondurilor fixe şi achitarea dividendelor. Vasile Tarlev a cerut o evaluare amplă a rezultatelor activităţii reprezentanţilor statului în consiliile de administrare a întreprinderilor, solicitînd ca funcţionarii ce nu îşi îndeplinesc atribuţiile respective la nivel înalt să fie sancţionaţi dur, pînă la eliberarea din funcţii.
Situaţia unor instituţii medico-sanitare
La şedinţa de lucru consacrată temei renovării şi modernizării Spitalului Clinic Republican de Urgenţă şi a spitalului de Boli Tuberculoase din localitatea Vorniceni au fost prezentate informaţii referitoare la necesităţile constatate şi lucrările ce urmează fi întreprinse. Primul-ministru a indicat elaborarea unui Plan-grafic de efectuare a tuturor lucrărilor stipulate întru crearea condiţiilor adecvate pentru activitatea mai eficientă a serviciului medical de urgenţă şi a evidenţiat importanţa realizării lucrărilor planificate în termenele stabilite, cu respectarea parametrilor calităţii în construcţii.
Preşedinţie
3.1. Decrete
Preşedintele Republicii Moldova a semnat decretul privind eliberarea din funcţie a consilierului său pentru misiuni speciale Sergiu Mocanu, cu formularea oficială "conform cererii depuse".
Prin alt decret semnat al şefului statului, Nicolae Dudău este rechemat din funcţia de Ambasador Extraordinar şi plenipotenţiar al Moldovei în Republica Italia.
3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii
În perioada de referinţă, programul de activitate al şefului statului a cuprins doar vizite în străinătate sau diverse activităţi cu caracter protocolar:
- vizită în Belgia şi Luxemburg (18–19 iunie);
- vizită la Moscova, Federaţia Rusă (22 iunie);
- vizită la Istanbul, Republica Turcia (25 iunie);
- vizită la Rostov pe Don, Federaţia Rusă (30 iunie);
- întîlniri cu: Preşedintele Republicii Slovacia (20 iunie); preşedintele Curţii Constituţionale a Federaţiei Ruse (20 iunie); Iosif Kobzon, interpret din Federaţia Rusă (26 iunie); ambasadorii statelor membre ale UE, SUA, Comisiei Europene, Consiliului Europei, OSCE, Federaţiei Ruse şi Ucrainei (28 iunie); Prim-ministrul României (29 iunie); absolvenţii Institutului Militar al Forţelor Armate "Alexandru cel Bun" (29 iunie).
Politici economice
1. Sectorul real
Sectorul industrial e încă în declin…
Industria mai este încă prinsă de mrejele recesiunii. În primele cinci luni ale a.c., producţia industrială a fost în valoare de 9,26 miliarde lei, în scădere cu cca 2% faţă de perioada similară a anului trecut. În luna mai, a fost înregistrată o creştere de cca 19%, fapt ce a atenuat handicapul declinului din industrie. În general, după cinci luni, fabricarea vinului s-a redus de 2,5 ori (cu o pondere de doar 5,4% din totalul producţiei), fabricarea băuturilor alcoolice distilate – de 2,1 ori; producţia şi distribuţia de energie electrică şi termică – cu 7,7%; fabricarea de maşini şi echipamente – cu 10%; fabricarea produselor de tutun – cu 7,3%. Ministerul Economiei şi Comerţului anticipa pentru anul 2007 o creştere a industriei de 9%, prognoză pusă la îndoială de mai mulţi experţi.
…iar cel agricol ar putea avea o situaţie similară anului 2003
Nici în agricultură lucrurile nu stau mai bine. Mai mult ca atît, răul cel mai mare e că seceta curentă ar putea compromite peste 30% din recolta agricolă anuală. Efectele secetei ar putea fi destul de dure dacă previziunile meteo pentru anul acesta se vor dovedi corecte. Condiţiile climaterice nefavorabile vor reduce rentabilitatea sectorului, limitând astfel capacităţile fermierilor de aşi finanţa lucrările agricole în 2008. Totodată, din cauza culturilor care sînt deja periclitate de secetă, am putea să ne aşteptam la scumpirea în lanţ a produselor agro-alimentare. Spre exemplu, din cauza secetei din 2003 agricultura a suferit un declin de 14%. Clima aridă de atunci a afectat în cea mai mare parte producţia de cereale, legume, fructe şi sfeclă de zahăr.
Aparent situaţia nu pare atît de dramatică odată ce Guvernul a declarat că acordă subvenţii de pînă la 70% la procurarea poliţelor de asigurare pentru asigurarea culturilor agricole. Totuşi pînă la urmă credem că acestea ajung cu greu în buzunarul ţăranului, or din cauza ca acesta e prost informat sau că sistemul de asigurări este slab dezvoltat. Chiar dacă pe piaţa activează un număr suficient de companii de asigurări, doar cîteva din ele prestează spectrul larg de servicii, iar pe lîngă toate şi costurile acestora sînt foarte mari. În plus, acestea nu prea sînt interesate în asigurarea anumitor riscuri, mai ales în agricultură. Dacă totuşi aceste subvenţii ajung la destinaţie, beneficiarii sunt fermierii care deţin în posesie suprafeţe mari de teren agricol şi mai puţin micii fermieri, cei care practică o agricultură de subzistenţă.
2. Sectorul financiar-bancar
Dobînzile la creditele bancare cresc uşor în pofida reducerii inflaţiei…
Creditele bancare au continuat să se scumpească uşor în pofida tendinţei de reducere a inflaţiei. Dobînda medie ponderată la creditele acordate persoanelor fizice şi juridice în lei moldoveneşti s-a majorat, în luna mai, cu 0,2 p.p. pînă la 18,81%, iar dobînda la împrumuturile în valută a crescut pînă 11,01%. În cinci luni ale acestui an însă rata dobînzii la împrumuturile bancare în lei s-a modificat nesemnificativ, oscilînd în jurul nivelului de 18,5%. La fel este neesenţială şi schimbarea dobînzii la creditele în valută străină şi asta pe fondul reducerii inflaţiei anuale, de la o valoare de 12,9%, în ianuarie, pînă la 10,6% în luna mai.
Pe parcursul lunii mai băncile comerciale au acordat credite în lei moldoveneşti în valoare totală de 1,11 miliarde lei. În aceiaşi perioadă suma depozitelor atrase în MDL a însumat 19,94 miliarde lei iar, a celor în valută recalculate în MDL 7,93 miliarde lei. Rata medie ponderată la depozitele în lei s-a redus cu 0,05 p.p. pînă la 15,4%, iar dobînda medie la depozitele în valută a crescut cu 0,06 p.p. pînă la nivelul de 5,9%.
FITCH Ratings a modificat ratingul financiar al Moldovei…
Agenţia internaţională de evaluare financiară FITCH Ratings a modificat perspectiva pentru ratingul acordat Republicii Moldova pentru credite de la "stabilă" la "pozitivă", urmare a creşterii economice şi disciplinei fiscale adoptate. Totodată, agenţia FITCH a reconfirmat calificativul acordat Republicii Moldova pentru angajamentele externe pe termen lung în valută străină şi monedă naţională la nivel de "B-" şi respectiv "B", şi a apreciat perspectiva pentru ratingurile acordate drept "stabilă". Modificare a fost influenţată de implementarea unor reforme structurale şi de reluarea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional după o pauză de trei ani.
În acelaşi timp, agenţia a identificat o serie de riscuri externe care influenţează în mod negativ perspectiva pe termen scurt, ca interzicerea de către Rusia a importurilor de vinuri moldoveneşti şi dublării preţurilor la gaze în anul 2006. Deficitul de cont curent al Moldovei s-a deteriorat semnificativ în 2006, la peste 12% din PIB, creşterea economică s-a încetinit, iar inflaţia a urcat, tendinţe ce ar putea în perioada imediat următoare schimba deciziile agenţiei.
Transnistria
Problema transnistreană discutată la Consiliul de Cooperare UE-RM
Problema transnistreană a fost unul din subiectele principale discutate în cadrul şedinţei Consiliului de Cooperare UE-RM din 19 iunie, şedinţă care a fost precedată de un dejun de lucru dedicat în totalitate problemei transnistrene. Prezentăm principalele concluzii ale reuniunii cu privire la problema transnistreană după cum au fost formulate acestea în cadrul conferinţei de presă ţinute după finalizarea consultărilor de ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, Reprezentantul Special al UE pentru Moldova, Kalman Mizsei, şi Preşedintele RM, Vladimir Voronin:
"Pachetul de propuneri" moldoveneşti: Ministrul Steinmeier a declarat că Preşedinţia germană a UE este la curent şi salută faptul că Moldova a iniţiat un dialog bilateral cu Rusia în problema transnistreană, dar a subliniat că acest dialog trebuie să ducă la reluarea negocierilor în format "5+2", în cadrul căruia trebuie să fie discutată orice soluţie identificată. Kalman Mizsei, a declarat la rîndul său că a avut loc o discuţie "în profunzime" cu privire la perspectivele reglementării transnistrene, în cadrul căreia a fost accentuată necesitatea ca orice soluţie să fie discutată în cadrul formatului "5+2". Mizsei a declarat că este la curent cu pachetul de propuneri pe care Moldova le-a prezentat partenerilor săi ruşi în cadrul bilateral în toamna anului 2006 şi că consideră că elementele de bază ale acestor propuneri sînt unele "sănătoase" şi o "bună bază pentru negocieri", însă "negocierile trebuie să aibă loc în format "5+2".
EUBAM şi regimul vamal moldo-ucrainean: Kalman Mizsei a reiterat importanţa Misiunii pentru reglementarea problemei transnistrene, şi a menţionat aprecierea pe care a dat-o Preşedintele Voronin acestui proiect. De asemenea, Mizsei a declarat că UE continuă să conlucreze cu Guvernul Moldovei în vederea extinderii preferinţele comerciale europene pentru companiile transnistrene, inclusiv cele înregistrate provizoriu.
Mecanismul de pacificare: Preşedintele Voronin, a declarat că acest subiect nu a fost abordat în cadrul discuţiilor din 19 iunie, însă a menţionat că "după ce se termină tratativele în format 5+2" este necesară "reorganizarea" actualului institut de pacificatori prin trecerea de la pacificatori militari la observatori civili.
Tot la Luxemburg, Preşedintele Voronin a avut o întrevedere cu Înaltul Reprezentant al UE pentru PESC, Javier Solana. Potrivit Moldpres, în cadrul întrevederii "au fost discutate in mod detaliat perspectivele reglementarii transnistrene", inclusiv din perspectiva întrevederii Voronin – Putin din 22 iunie 2007.
Una din concluziile care se impun în urma acestor consultări este că Chişinăul oficial a informat în cele din urmă partenerii europeni despre conţinutul tratativelor purtate cu Rusia în ultimele luni. Potrivit analiştilor, cei din urmă au părut a fi mult mai relaxaţi vizavi de întrevederea Voronin-Putin din 22 iunie, dar şi convinşi de bunele intenţii şi asigurările pe care le-au primit din partea Preşedintelui Vladimir Voronin personal că orice soluţie va fi adoptată doar în formatul "5+2".
Tratative Voronin – Putin: 10 iunie – 22 iunie – 30 iunie
La 22 iunie Preşedintele Vladimir Voronin a avut o nouă întrevedere cu omologul său rus, Vladimir Putin, la reşedinţa celui din urmă de le Novo-Ogarevo. Potrivit unui comunicat extrem de sec emis de serviciul de presă al preşedinţiei, cei doi preşedinţi au "examinat detaliat întreaga agenda a relaţiilor bilaterale". De asemenea, a fost examinată problematica reglementării transnistrene, fiind menţionată "importanta relansării procesului de negocieri".
Întrevederea este a doua din luna iunie, iar la 30 iunie a avut loc o a treia întrevedere Putin-Voronin, în cadrul Summit-ului informal al şefilor de stat ai CSI la Rostov pe Don.
În ciuda acestui fervent maraton diplomatic prezidenţial din ultima luna, Chişină-ul oficial a continuat să se abţină de la informarea opiniei publice locale despre conţinutul tratativelor moldo-ruse. Astfel, conţinutul exact al acestor tratative rămîne unul învăluit de mister pentru opinia publică locală.
Pachetul de propuneri moldoveneşti pe marginea căruia se duc tratativele moldo-ruse se pare ca a fost totuşi prezentat partenerilor din cadrul formatului "5+2", iar între întrevederile sale cu Putin din 22 şi 30 iunie, Preşedintele Voronin a invitat diplomaţii acreditaţi la Chişinău la reşedinţa sa de la Condriţa pentru a-i informa despre mersul acestora.
Potrivit unui comunicat de presă al preşedinţiei, la Condriţa Preşedintele Voronin a informat diplomaţii despre "evoluţiile de ultimă ora din procesul de reglementare transnistreana", remarcînd "dialogul eficient purtat la Moscova cu seful statului rus, Vladimir Putin". Bineînţeles că mai multe detalii despre conţinutul exact al acestui "dialog eficient" nu au fost date publicităţii.
Problema transnistreană – prioritate a Planului Naţional de Dezvoltare
Proiectul Planului Naţional de Dezvoltare – un document cadru de "planificare strategică pe termen mediu" elaborat sub egida Ministerului Economiei al Republicii Moldova, a fost lansat pentru dezbateri la 26 iunie în cadrul unei conferinţe internaţionale. Printre cele cinci priorităţi naţionale pe termen mediu, PND defineşte şi reglementarea conflictului transnistrean şi reintegrarea ţării şi include un compartiment separat dedicat acestei probleme. În document se propune atingerea obiectivului de reintegrare cuprinzătoare şi durabilă a problemei transnistrene prin direcţionarea eforturilor pe două direcţii – dimensiunea politică şi dimensiunea socio-economică (vezi www.pnd.md). În acelaşi timp, se propune o serie de măsuri de creare a precondiţiilor necesare pentru realizarea unei soluţii politice definitive: democratizarea complexă şi dezvoltarea societăţii civile, demilitarizarea şi asigurarea securităţii şi reintegrarea socio-economică.
În cadrul discuţiilor publice organizate pe marginea prevederilor PND cu privire la problema transnistreană a fost salutată abordarea, în premieră în cadrul unui plan naţional de dezvoltare, multidimensională şi comprehensivă a problemei transnistrene, fiind recunoscută influenţa acesteia asupra dezvoltării socio-economice a întregii Moldove. În acelaşi timp, reprezentanţii societăţii civile au remarcat necesitatea detalierii unei serii de prevederi prea generale, precum şi cea a evaluării fezabilităţii în termeni practici a acestora.
Relaţii externe
Integrare europeană
Consiliul de Cooperare UE-Moldova
A se vedea în acest număr al jurnalului articolul Consiliul de Cooperare UE-Moldova (iunie 2007).
Preşedinţia Consiliului UE despre alegerile locale generale din Moldova
Preşedinţia Consiliului UE a dat publicităţii un document care reflectă poziţia acesteia faţă de caracterul alegerilor locale generale din 3 şi 17 iunie, din Moldova. Documentul arată: "În urma încheierii celui de-al doilea tur al alegerilor locale din Republica Moldova, Preşedinţia UE notează cu satisfacţie că, în general, acestea s-au desfăşurat de o manieră calmă şi că alegătorilor li s-a oferit posibilitatea unei alegeri autentice între candidaţi şi partide, chiar dacă alegerile nu au corespuns în totalitate obligaţiilor internaţionale asumate de Republica Moldova. În perspectiva alegerilor viitoare, Preşedinţia [Consiliului UE] recomandă Republicii Moldova să analizeze problemele rămase, înainte de toate deficienţele legate de accesul egal la mass-media al tuturor candidaţilor, înregistrarea regulamentară a tuturor candidaţilor, menţinerea registrelor electorale şi numărarea voturilor, şi să le rectifice".
Cooperare bilaterală
Republica Moldova – România
Participînd la summit-ul GUAM desfăşurat la Baku, în Azerbaidjan, Preşedintele României, Traian Băsescu, a reiterat oportunitatea ratificării Tratatului adaptat privind Forţele Convenţionale în Europa numai după ce Rusia îşi va respecta obligaţiile internaţionale privind retragerea trupelor sale de pe teritoriul Moldovei şi Georgiei. Preşedintele român s-a pronunţat, de asemenea, în favoarea implicării OSCE, UE şi ONU în definirea forţelor internaţionale de menţinere a păcii în aceste două state.
Pe 29 iunie, la Chişinău, s-a aflat într-o vizită oficială premierul României, Călin Popescu Tăriceanu. La Chişinău, acesta a avut întrevederi cu Preşedintele Vladimir Voronin, cu omologul său Vasile Tarlev şi a participat la un forum moldo-român al oamenilor de afaceri, la care au participat circa 50 de oameni de afaceri din România şi 30 de businessmeni din Moldova.
În cadrul întîlnirilor cu reprezentanţii puterii centrale de la Chişinău, au fost discutate proiectele investiţionale la trei linii de interconexiune de 330 KV: Bălţi-Novodnestrovsk, Bălţi-Suceava şi Fălciu-Goteşti, proiecte de infrastructură şi a fost examinată oportunitatea instituirii unui Fond de Dezvoltare şi Cooperare al României prin care să fie finanţate proiecte importante pentru Moldova.
Referitor la subiectul semnării unui acord-cadru între Moldova şi România, lucru asupra căruia Chişinăul insistă de mai mult timp, premierul român a lăsat să se înţeleagă că un astfel de document ar fi necesar, doar că fiecare parte trebuie să fie flexibilă, acordul trebuie să plece de la premisa suveranităţii şi independenţei Moldovei, iar relaţiile bilaterale trebuie să se bazeze pe realităţi, dar mai ales pe viitor, pe un viitor european comun.
În urma lucrărilor forului economic, a fost semnat un Protocol tehnic de cooperare între Bursa de Valori a Republicii Moldova şi Bursa de Valori Bucureşti.
Republica Moldova – Rusia
În perioada de referinţă, Preşedintele Vladimir Voronin s-a întîlnit de două ori cu Preşedintele rus Vladimir Putin. O întîlnire a avut loc, la 22 iunie, la reşedinţa Preşedintelui rus Novo-Ogarevo, iar a doua a avut loc, la 30 iunie, la Rostov-pe-Don, cu ocazia reuniunii informale a CSI. Aceste două întîlniri urmează întrevederii preşedinţilor moldovean şi rus din 10 iunie, cu ocazia summit-ului CSI de la Sankt-Peterburg, şi celei, din 15 iunie, dintre Voronin şi secretarul adjunct al Consiliului Suprem de Securitate al Federaţiei Ruse, Iuri Zubakov.
Frecvenţa deasă a acestor întîlniri se datorează discuţiilor susţinute din ultima perioadă, învăluite încă în mister, pe marginea conflictului transnistrean. Pentru că nu există transparenţă în cazul acestor discuţii, se cunosc prea puţine lucruri despre conţinutul acestora (A se vedea mai sus compartimentul "Problema transnistreană").
Pe lîngă tematica transnistreană, preşedinţii moldovean şi rus au discutat şi problemele economice acumulate în raporturile dintre Chişinău şi Moscova, inclusiv cea a exportului producţiei vinicole în Federaţia Rusă.
După ce publicaţia rusă Kommersant arăta recent că "Soiuzplodoimport" ar putea fi, în condiţiile reluării importului producţiei vinicole moldoveneşti de Federaţia Rusă, gestionarul exclusiv al importurilor pe piaţa rusă, reprezentanţi ai companiei ruse au infirmat acest lucru. Aceştia au negat, de asemenea, că una din condiţiile reluării exportului de vinuri pe piaţa rusă ar fi cedarea către "Soiuzplodoimport" a unor mărci moldoveneşti, precum "Belyi Aist".
Pe de altă parte, oficiali de la Agenţia Moldova-Vin, care va gestiona exporturile producţiei alcoolice spre Federaţia Rusă, au informat că în problema reluării exporturilor negocierile dintre părţi încă continuă.
Cooperare multilaterală
Republica Moldova – Consiliul Europei
În perioada vizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat trei hotărîri împotriva Moldovei.
În cauza Ciorap c. Moldovei, CEDO a constatat aplicarea torturii, violarea drepturilor la un proces echitabil şi la respectarea vieţii private şi de familie. Moldova a fost obligată să plătească reclamantului 20 000 euro cu titlu de prejudiciu moral şi 2000 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.
În cea de-a doua cauză Botnari c. Moldovei, CEDO a constatat încălcarea drepturilor la un proces echitabil şi la un recurs efectiv. Guvernul Moldovei a fost obligat să acorde reclamantului 2000 euro cu titlu de prejudiciu moral şi 100 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.
În cea de-a treia cauză Tocono şi Profesorii Prometeişti c. Moldovei, CEDO a constatat îngrădirea dreptului la un proces echitabil. Autorităţile moldovene au fost obligate să plătească reclamanţilor 3000 euro cu titlu de prejudiciu moral şi 2080 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.
Cooperare regională
Republica Moldova – ODDE – GUAM
La 19 iunie, în Baku, Azerbaidjan, a avut loc Reuniunea şefilor de state ai Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică (ODDE) – GUAM. Republica Moldova a fost reprezentată la această reuniune de prim-ministrul Vasile Tarlev. La reuniune au participat reprezentanţi ai 25 de state şi ai unor organizaţii internaţionale precum ONU, NATO, OSCE, CSI.
Pe agenda reuniunii s-au aflat subiecte legate de relaţiile politice, strategia de dezvoltare a cooperării sectoriale, raporturile cu alte state şi organizaţii internaţionale, precum şi transmiterea Preşedinţiei ODDE – GUAM.
Printre rezultatele summit-ului ODDE – GUAM de la Baku se numără semnarea: "Declaraţia de la Baku", care enunţă necesitatea unor eforturi susţinute pentru realizarea proiectelor comune; Memorandumului de înţelegere pentru cooperare în domeniul securităţii nucleare şi radiologice între statele membre; Acordului privind imunităţile şi privilegiile, precum şi a Protocolului de cooperare în domeniul culturii între statele ODDE – GUAM pentru anii 2007–2010.
Republica Moldova – OCEMN
La 25 iunie 2007, la Istanbul, Turcia, a avut loc summit-ul şefilor de state ai Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN). Moldova a fost reprezentată la summit de Preşedintele Voronin. Summit-ul a marcat a 15-a aniversare de la fondarea organizaţiei, prilej cu care a fost adoptată o Declaraţie jubiliară.
În alocuţiunea sa, Preşedintele Voronin s-a pronunţat pentru consolidarea experienţei democratice şi pentru fortificarea dezvoltării economice şi sociale a statelor membre ale OCEMN. De asemenea, s-a subliniat că Moldova susţine continuarea procesului de consolidare a cooperării în diverse domenii şi doreşte valorificarea potenţialului OCEMN în vederea creării unei regiuni prospere, cu o securitate energetică stabilă şi fără conflicte nesoluţionate.
Studii, analize, comentarii
Consiliul de Cooperare UE-Moldova (iunie 2007)
Sergiu Buşcaneanu, 30 iunie 2007
Pe 19 iunie 2007, la Luxemburg, a avut loc a IX-a reuniune a Consiliului de Cooperare UE-Moldova. Preşedintele Voronin a condus în persoană grupul de oficiali moldoveni la această reuniune
| »»» |
Salariile corelează şi cu productivitatea
Iurie Gotişan, 30 iunie 2007
Ultimele măsuri ale Guvernului cu privire la noul sistem de salarizare a angajaţilor din sfera bugetară care vizează triplarea salariului pînă în 2009, cele legate de majorarea salariului minim lunar pînă la 400 lei, precum şi creşterea lunară a salariului mediu pe economie pe care ne-o oferă statistica oficială constată nişte realităţi care denotă că lucrurile ar merge în direcţia cea bună
| »»» |
|