versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Preşedinţie

Tendinţe statistice vs. aşteptări economice, Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Acte legislative

Legea cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativă). Serviciul civil este un serviciu de stat, social util şi benevol, reprezentînd o alternativă pentru cetăţenii Republicii Moldova care, din convingeri religioase, etice, morale, umanitare şi alte motive similare, nu pot îndeplini serviciul militar în termen. Serviciul civil nu are caracter de pedeapsă.

Legea cu privire la utilizarea resurselor regenerabile de energie. Documentul a inclus şi prevederile din proiectele referitoare la biocombustibili, promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie.

Legea privind protecţia desenelor şi modelelor industriale. Sînt reglementate raporturile ce apar în procesul creării, protecţiei juridice şi utilizării desenelor şi modelelor industriale, pentru garantarea exercitării eficiente a drepturilor conferite.

Legea cu privire la Serviciul Grăniceri. Sînt stabilite bazele juridice, economice şi organizatorice în activitatea Serviciului Grăniceri – o autoritate administrativă centrală care realizează politica statului în domeniul pazei, supravegherii şi controlului frontierei de stat, în scopul combaterii criminalităţii transfrontaliere, inclusiv migraţiei ilegale. Documentul face parte din pachetul Planului de Acţiuni UE-RM.

Legea cu privire la parcurile industriale. Este reglementată modalitatea de constituire şi funcţionare a parcurilor industriale, de finanţare a infrastructurii acestora. Sunt vizate atît modalităţile de constituire a parcurilor industriale în baza activelor aflate în proprietatea publică (a statului, organelor centrale şi locale), precum şi modalităţile de constituire a acestora pe principii de parteneriat public – privat.

Lege privind acordarea compensaţiei unice pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populaţie din mediul rural. Compensaţiile vor constitui între 750–1500 lei şi au menirea de a atrage specialiştii în mediul rural. În prezent, costul conectării variază în diverse localităţi, ajungînd şi pînă la suma de 15 mii lei.

Hotărîrea privind aprobarea obiectului propus pentru concesionare şi a clauzelor obligatorii ale contractului de concesiune a activităţilor de prospectare şi explorare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale. Este aprobată concesionarea activităţilor de prospectare şi explorare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale în regiunea de sud a Republicii Moldova, mărginită la nord de linia Ungheni – Basarabeasca, cu o suprafaţă de 6,3 mii kilometri pătraţi. În cazul în care vor fi descoperite unele acumulări de petrol şi gaze naturale de importanţă industrială, concesionarul va obţine în mod prioritar dreptul de a încheia contractul de concesiune pentru valorificarea zăcămintelor identificate de petrol şi gaze naturale. După intrarea în vigoare a Hotărîrii Parlamentului va fi organizat un tender internaţional în scopul atragerii investitorilor străini pentru efectuarea lucrărilor geologice.

Legi pentru ratificarea unor acte internaţionale:

• Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei;
• Protocolul adiţional la Convenţia penală privind corupţia (CE);
• Convenţia Consiliului Europei privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea şi confiscarea veniturilor provenite din activitatea infracţională şi finanţarea terorismului;
• Memorandumul de înţelegere între Guvernul Republicii Moldova şi Comandamentul European al SUA pentru desfăşurarea Exerciţiului "MEDCEUR – 2007";

Proiectul legii pentru modificarea unor acte legislative (introducerea Inspecţiei Judiciare). Conform proiectului aprobat în prima lectură, inspecţia va funcţiona pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii şi va avea sarcini de verificare a respectării disciplinei şi eticii judecătorilor, a altor aspecte vizînd numirile şi promovările magistraţilor. Inspectorii vor fi aleşi de CSM, condiţia de bază pentru candidaţi fiind "vechime în specialitatea juridică de cel puţin 10 ani şi o o bună reputaţie".

Proiectul legii pentru modificarea Legii cu privire la Guvern. Conform completărilor aprobate în prima lectură, în cadrul executivului urmează a fi creată încă o instituţie centrală – Agenţia "Apele Moldovei", care va apărea în rezultatul reorganizării Concernului de stat cu acelaşi nume. Noua agenţie va trebui să asigure utilizarea eficientă a resurselor de apă, securitatea alimentară a ţării, să contribuie la reabilitarea sistemelor de irigare şi să implementeze recent adoptata Strategie Naţională în domeniul aprovizionării cu apă potabilă şi canalizare. Deputaţii de opoziţie au criticat proiectul, considerînd crearea noii agenţii drept o nouă majorare a aparatului birocratic. Experţii constată că reformele în administraţia publică centrală continuă să fie realizate sporadic, fără analize întemeiate (crearea noii Agenţii nu a fost prevăzută nici de planurile de acţiuni pentru realizarea Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale).

Proiectul legii privind direcţiile de bază ale politicii bugetar-financiare pentru anul 2008. Se propune reducerea cotei impozitului pe venitul persoanelor fizice: pentru venitul anual de pînă la 25200 lei – 7%, iar pentru venitul peste această sumă – 18%. Cu începere din 2008 se prevede introducerea cotei impozitului de zero procente pentru venitul reinvestit şi a cotei de 15 la sută – pentru venitul distribuit, inclusiv sub formă de dividente.

1.2. Control parlamentar. Declaraţii.

Parlamentul a audiat şi a adoptat hotărîri pe marginea unor rapoarte vizînd domenii aflate sub control parlamentar:

• Raportul Centrului pentru Drepturile Omului privind respectarea drepturilor omului în Republica Moldova în anul 2006 (se constată persistenţa aceloraşi genuri de încălcări, precum şi neexecutarea de către Guvern, autorităţile centrale şi locale a prevederilor hotărîrilor anterioare adoptate de Parlament în sfera respectivă);
• Raportul despre executarea bugetului de stat pe anul trecut;
• Raportul Curţii de Conturi asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice în anul 2006 (continuă constatarea încălcărilor grave în gestionarea finanţelor şi a proprietăţii de stat, utilizarea ineficientă a proprietăţii de stat (venituri de numai 160 milioane lei), contractarea neîntemeiată a împrumuturilor de stat (acordate de BNM Guvernului), utilizarea defectuoasă a Fondului de rezervă al Guvernului etc.);
• Raportul de activitate al Consiliului Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova.

Comisia parlamentară specială pentru problema deponenţilor SA"Guineia" şi a Concernului "Intercapital" s-a întrunit într-o nouă şedinţă, la care s-a convenit asupra necesităţii desfăşurării unor discuţii suplimentare privind acţiunile întreprinse de către instituţiile responsabile în vederea restituirii mijloacelor băneşti persoanelor prejudiciate.

Ministerul transporturilor şi al gospodăririi drumurilor a prezentat informaţii privitor la construcţia liniei de cale ferată Cahul – Giurgiuleşti. Conform informaţiei, construcţia se efectuează în baza unei hotărîri a Guvernului din mai 2007, în scopul "eficientizării traficului feroviar şi a realizării prevederilor acordului de investiţii privind portul Internaţional Giurgiuleşti". Conform proiectului, costul de deviz total al construcţiei se estimează în sumă de 837,5 milioane de lei. În luna iunie proiectul a fost avizat pozitiv de către Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, Agenţia Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului, Ministerul Sănătăţii. Deşi a fost solicitat un studiu privind fezabilitatea şi eficienţa economică, acesta nu a putut fi prezentat, motiv pentru care, deputaţi de opoziţie au constatat că eficienţa cheltuielilor preconizate este îndoielnică.

Întrebări şi Interpelări

Deputatul AMN Veaceslav Untilă a solicitat Consiliului de observatori al Companiei "Teleradio-Moldova" informaţie privind includerea în grila de emisie a dezbaterilor politice, cu participarea opoziţiei şi respectarea pluralismului de opinii.

Deputatul PSL Oleg Serebrian a cerut Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene informaţii privind deschiderea oficiilor consulare româneşti la Bălţi şi Cahul, precum şi despre motivele oficiale ce împiedică soluţionarea pozitivă a solicitării părţii române.

Preşedinţie

2.1. Decrete

Preşedintele ţării a semnat decrete privind acordarea şi redobîndirea cetăţeniei Republicii Moldova de către 18 persoane. Concomitent, a fost aprobată renunţarea la cetăţenia RM de către 184 de persoane.

Vladimir Voronin l-a numit pe Vitalie Vrabie în funcţia de ministru al Apărării. În locul lui Vrabie, ministru al administraţiei publice locale a fost desemnat Valentin Guznac, care exercitase funcţia de adjunct în respectivul minister. Guznac nu va deţine însă şi funcţia de viceprim-ministru în cadrul Guvernului, titulatura respectivă fiind omisă din decretul de numire.

Printr-un decret prezidenţial, directorul Biroului Relaţii Interetnice Olga Goncearova a fost decorată cu medalia "Meritul Civic", "pentru aportul deosebit la consolidarea relaţiilor interetnice şi păstrarea patrimoniului istorico-cultural".

2.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Atenţie continuă editării Enciclopediei Moldovei

Şeful statului a convocat o şedinţă în problema editării Enciclopediei Moldovei, la care au fost discutate aspecte legate de etapa de pregătire, elaborarea conceptului şi a unui program de măsuri în scopul editării Enciclopediei Moldovei. Acţiunile legate de editarea Enciclopediei vor fi reglementate printr-un acord de parteneriat semnat între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei.

Întîlnire cu reprezentanţii Mitropoliei Moldovei

Vladimir Voronin s-a întîlnit cu reprezentanţii Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove la Complexul Monastic "Condriţa". În cursul întîlnirii au fost discutate diverse aspecte vizînd relaţiile dintre conducerea ţării şi Biserica Ortodoxă din Moldova, a fost efectuat un schimb de opinii privind modalităţile de fortificare a coeziunii sociale în spiritul valorilor creştin ortodoxe. Au fost abordate şi problemele legate de procesul de restabilirea continuă monumentelor istorice şi de cultură ortodoxă, inclusiv a Complexului Monastic "Condriţa". De remarcat că anterior, Mitropolia Moldovei a adresat şefului statului o scrisoare, prin care i-a cerut să nu promulge noua lege cu privire la culte şi libertatea religioasă, adoptată de Parlament ca urmare a recomandărilor şi expertizelor Consiliului Europei.

Vizită de documentare la Căpriana

Preşedintele Republicii Moldova a efectuat o vizită de documentare la Mănăstirea Căpriana, în cursul cărei a luat cunoştinţă de mersul lucrărilor de restaurare a Complexului Monastic. Preşedintele s-a arătat satisfăcut de volumul şi calitatea lucrărilor efectuate pînă în prezent, fiind asigurat de antreprenorul general, că toate lucrările de restaurare a părţii de jos a Complexului Monastic Căpriana vor fi încheiate pînă la 28 august curent, în ziua Hramului acestei mănăstiri. Voronin a remarcat însemnătatea şi semnificaţia evenimentului şi faptul că iniţiativa privind restabilirea Mănăstirii Căpriana a fost susţinută de către cetăţenii ţării, societatea consolidîndu-se în jurul valorilor creştine.

Politici economice

1. Inflaţia şi preţurile

Rata inflaţiei la unison cu prognozele Guvernului şi băncii centrale…

În iunie a.c. indicele preţurilor de consum (IPC) s-a situat în limitele nivelului înregistrat în luna mai. Totodată, la produsele alimentare, preţurile au scăzut chiar cu 1,3% , pe cînd la cele nealimentare au crescut cu 0,7%. La categoria serviciile prestate populaţiei preţurile au avansat cu 0,2%. Astel, în ianuarie-iunie 2007, faţă de decembrie 2006, nivelul inflaţiei a crescut cu 3,9%. Respectiv, pentru prima jumătate a anului rata anuală a inflaţiei a constituit 10,4%, nivel ce practic se încadrează în ţinta de 10% stabilită de BNM şi Guvern pentru 2007. Totuşi, pe parcursul perioadei mai-iunie s-au intensificat riscurile care ar putea să influenţeze atingerea ţintei – creşterea importurilor şi a consumului, condiţiile climaterice nefaforabile şi volatilitatea leului moldovenesc faţă de principalele monede de referinţă. În plus, unii economişti pun la îndoială veridicitatea cifrelor oficiale declarînd că "rata inflaţiei oficiale este trucată".

2. Finanţe publice

Cca 65% din veniturile bugetare sînt pe seama impozitelor indirecte…

Pentru prima jumătate a acestui an veniturile de bază la bugetul de stat au constituit 5,7 miliarde lei (456 milioane USD) sau cu 6,3% mai mult decît ceea ce s-a planificat pentru această perioadă. Nivelul şi ritmul de executare a planului bugetar sînt chiar impresionante, acestea încadrându-se în tendinţa generală specifică pentru ultimii doi ani. Veniturile fiscale au constituit 2 miliarde lei, iar cele administrate de vamă au fost în mărime de 3,7 miliarde lei sau cu peste 9% mai mult decît prevederile pentru prima jumătate a anului. În această ordine de idei trebuie totuşi să menţionăm că cca 65% din acumulările la buget sînt pe seama impozitelor indirecte: taxe vamale, accize, TVA etc. Această stare de fapt este o dovadă în plus că economia este una preponderent consumistă.

3. Comerţul extern

Piaţa UE continuă să fie principala destinaţie pentru produsele moldoveneşti…

În primele cinci luni 2007 piaţa Uniunii Europene a devenit principala destinaţie pentru mărfurile şi produsele din Moldova, cota livrărilor în ţările-membre ale UE a constituit peste 50% din total.

Ponderea UE a crescut pe fondul reducerii dramatice a schimburilor comerciale cu ţările CSI, urmare a interdicţiei importurilor de vinuri şi produse alimentare moldoveneşti de către Federaţia Rusă. Datele statistice arată o scădere a cotei CSI de la 46% la 37%. Trei dintre primele cinci ţări în care Moldova a exportat mărfuri în ianuarie-mai sînt membre UE. Pe prima poziţie se situează România, cu o cotă de cca 16% devansînd Rusia (15,3%), iar pe locurile trei şi cinci se află Italia şi Germania.

Textile şi articolele din acestea îşi consolidează poziţia de principal produs de export al Moldovei, înregistrând o creştere de 24% în cinci luni, pe fondul reducerii livrărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun cu cca 34%. Astfel, cca 25% din exporturile moldoveneşti de pe primele cinci luni ale acestui an sînt exporturi "rezultate din perfecţionarea activă a unor mărfuri importate temporar", adică mărfuri prelucrate în lohn sau în cadrul unor contracte asemănătoare lohn-ului. Contractele de acest tip se bazează pe forţa de muncă ieftină din Moldova.

Deficitul comercial va depăşi 1 miliard USD pentru prima jumătate a anului…

Pentru ianuarie-mai 2007 deficitul balanţei comerciale a atins nivelul de 825 milioane USD, cu cca 47% mai mult decît în perioada respectivă a anului trecut. Este un nivel comparabil cu deficitul din 2004, cînd diferenţa dintre exporturi şi importuri a fost de cca 790 milioane USD. Dacă tendinţele se vor păstra, acesta ar putea înregistra un deficit de peste 2 miliarde USD pentru întreg anul.

Reflecţii privind deficitul…

În ciuda declaraţiilor de susţinere a exporturilor şi industriilor de producere a unor mărfuri ce ar înlocui importurile, acestea continuă să crească într-un ritm mai înalt decât livrările de mărfuri moldoveneşti pe pieţele externe. Oficiali ai MEC declarau recent că sectorul productiv local "nu poate ţine pasul cu cerea internă", respectiv şi importurile sînt masive. Da poate acesta nici nu trebuie să facă faţă cererii interne? S-ar putea ca avantajul comparativ al Moldovei să fie în bunuri pe care aceasta nici nu le prea consumă? Poate fi o situaţie absolut firească odată ce în ţară există un excedent de valută şi trebuie redirecţionat de unde a venit. De ce să nu importăm roşii din Turcia sau sucuri din Ucraina, dacă acestea sînt mai ieftine decît cele produse local? De ce să încercăm să reînviem unele industrii care pot fi extrem de costisitoare şi cu eficienţă joasă, în loc să lăsăm piaţa singură sa aleagă în ce ramuri Moldova urmează să se specializeze?

4. Relaţiile cu finanţatorii externi

FMI a acceptat alocarea unei noi Moldova…

Consiliul de Directori al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat alocarea unei noi tranşe de 33,1 milioane USD pentru susţinerea rezervelor valutare ale Moldovei. Creditul este acordat în baza mecanismului de finanţare concesională pentru reducerea sărăciei şi creşterea economică (PRGF). Programul PRGF a fost aprobat la 5 mai 2006, iar suma totală a debursărilor acordate Moldovei în cadrul acestuia constituie cca 99,2 milioane USD. Scopul principal este menţinerea stabilităţii macroeconomice şi perseverarea în realizarea reformelor structurale pentru a impulsiona creşterea economică prin îmbunătăţirea mediului de afaceri. Bineînţeles că aceasta va permite activarea programelor cu alţi finanţatori importanţi. (spre exemplu, UE condiţionează acordarea asistenţei sale financiare prin existenţa unui memorandum cu FMI).

Transnistria

Rezoluţia Parlamentului European cu privire la încălcarea drepturilor omului în Transnistria

La 12 iulie Parlamentul European a votat în unanimitate o rezoluţie cu privire la încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. Rezoluţia ia act de situaţia lamentabilă din domeniul respectării drepturilor omului din regiunea transnistreană şi "deploră lipsa drepturilor omului şi a demnităţii umane în Transnistria, negarea libertăţilor populaţiei care locuieşte în regiune, ignorarea dreptului la acces la informaţie şi educaţie, care duce la proliferarea traficului de fiinţe umane şi a crimei organizate." Înaltul for european condamnă represiile, hărţuirea şi intimidarea reprezentanţilor mass-media independente, ONG şi societăţii civile de către regimul transnistrean separatist. Parlamentul European reiterează angajamentul Uniunii Europene de a contribui la reglementarea conflictului transnistrean şi cheamă la o implicare mai mare a UE, inclusiv prin modificarea statului UE din observator într-unul de mediator în cadrul negocierilor politice pe marginea acestui conflict din vecinătatea UE.

Rezoluţia a fost iniţiată de europarlamentarii Partidului Democrat din România, alături de Ovidiu Gant, reprezentatul Forumului Democrat al Germanilor din România, şi a fost susţinută de grupul Partidului Popular European. Aceasta este a treia rezoluţie adoptată de Parlamentul European în problema transnistreană în ultimii doi ani. Deşi Parlamentul European ca şi instituţie are un rol limitat în formularea şi aplicarea politicii externe şi de securitate a UE, rezoluţiile acestuia şi-au demonstrat nu o singură dată capacitatea de a plasa chestiuni de importanţă pe agenda de politică externă a UE.

De remarcat că în aceiaşi perioadă, Reprezentantul Special al UE, Kalman Mizsei, referindu-se la procesul de reglementare transnistreană în timpul unei vizite la Bucureşti, a menţionat că în Transnistria nu există o dictatură de tip închis sau o structură politică monolită. Potrivit lui Mizsei, în regiune există pluralism politic, opoziţie politică, structuri tot mai puternice ale societăţii civile necontrolate de autorităţi, iar şefii unor întreprinderi au alte opinii decît cele oficiale.

Criză bugetară în regiunea transnistreană

Regiunea transnistreană se confruntă cu o acută criză bugetară din cauza sistării asistenţei financiare din partea Federaţiei Ruse în anul curent. Bugetul regiunii pentru 2007 a fost adoptat cu un deficit de circa 83 mln. dolari SUA, care urma să fie acoperit din contul asistenţei financiare din partea Rusiei. Însă deoarece Rusia a sistat asistenţa financiară pentru Transnistria, mai multe capitole bugetare au rămas neacoperite, inclusiv plăţile pentru pensii, salarii şi transferurile către bugetele locale. În prezent pentru aceste categorii de plată în regiune s-a acumulat o datorie de circa 33 mln. dolari SUA.

La 11 iulie sovietul suprem de la Tiraspol a autorizat acordarea unui împrumut de stat de circa 14 mln. dolari SUA executivului regional pentru plata pensiilor. Împrumutul se va face dintr-un cont special de acumulare a plăţilor pentru consumul de gaze ruseşti instituit anul trecut printr-o decizie a legislativului regional.

Decizia autorizării împrumutului de stat din contul "banilor de gaze" a fost criticată dur de unii reprezentanţi ai legislativului din regiune, care au avertizat că utilizarea acestor fonduri poate duce la incapacitate de plată pentru gazele ruseşti si eventual sistarea livrărilor de gaze pentru regiune.

Liderul legislativului de la Tiraspol, Evghenii Şevciuc, a comentat astfel decizia luată: "Este clar că nu arătăm foarte bine în ochii Gazpromului. Această decizie nu se supune logicii economice, pentru că banii pentru gaze trebuie să fie transferaţi Rusiei. Dar atunci cînd pe balanţă sînt două decizii şi ambele nu sînt corecte, trebuie aleasă aceea care este în interesul cetăţenilor".

Deoarece demersurile autorităţilor de la Tiraspol pe lăngă oficialităţile ruse de a relua asistenţa financiară pentru regiune au rămas fără nici un raspuns, Tiraspolul va lua o serie de măsuri pentru a acoperi deficitul bugetar din surse interne. Astfel, legislativul regional examinează în prezent un pachet de proiecte legislative care prevăd o serie de măsuri "nepopulare" în vederea completării capitolului de venituri în bugetul pentru 2008. Printre măsurile preconizate se numără instituirea unui impozit pe imobil pentru persoanele fizice şi creşterea cu 30% a impozitului pe venituri pentru persoanele juridice.

Aceste iniţiative însă nu se bucură de susţinerea marilor întreprinderi din regiune. Potrivit unui reprezentant al Uzinei Metalurgice din Rîbniţa, întreprindere care contribuie circa 60% din veniturile la bugetul transnistrean, creşterea poverii fiscale va înrăutăţi semnificativ situaţia întreprinderilor care funcţionează în regiune.

Creşterea impozitelor va duce la o oarecare creştere a veniturilor la buget, însă nu va rezolva definitiv grava situaţie bugetară din regiune. În acest sens, se preconizează elaborarea unui program de stabilizare economică a regiunii, dar şi reformarea întregului sistem de impozitare din regiune.

Anterior mass-media ruse au argumentat sistarea asistenţei financiare pentru Transnistria prin iritarea Moscovei faţă de atitudinea "consumeristă" a liderului transnistrean Igor Smirnov, care respinge orice înţelegere cu Chişinăul, chiar şi una garantată de Rusia, refuză să onoreze datoria Transnistriei pentru consumul de gaze ruseşti şi doar continuă să ceară Moscovei asistenţă financiară nerambursabilă.

Potrivit autorităţilor transnistrene, la 1 ianuarie 2007 datoriile regiunii transnistrene pentru consumul de gaze faţă de Gazprom constituiau circa 1,3 mlrd. dolari SUA, sau 2 400 dolari SUA pe cap de locuitor.

Relaţii externe

Integrare europeană

Şedinţa CNIE

La 10 iulie curent, a avut loc o nouă şedinţă a Comisiei Naţionale de Integrare Europeană (CNIE). Potrivit serviciului de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE), în cadrul şedinţei au fost prezentate rezultatele reuniunii a IX-a a Consiliului de Cooperare UE-Moldova, din 19 iunie, de la Luxemburg; mai multe autorităţi publice au prezentat rezultatele îndeplinirii caietelor de sarcini pentru implementarea Planului de Acţiuni UE-Moldova (PAUEM) în perioada mai-iunie 2007; şi au fost trasate sarcini noi pentru perioada imediat următoare în vederea realizării Planului.

Aceeaşi sursă informează că în cadrul şedinţei CNIE a mai fost discutat şi "raportul Comisiei Europene privind realizarea [PAUEM] pentru perioada iulie 2006-aprilie 2007". Raportul la care face referinţă comunicatul MAEIE nu este cunoscut opiniei largi, el nefiind dat publicităţii.

Preluarea Preşedinţiei Consiliului UE de către Portugalia

Cu ocazia preluării de către Portugalia a Preşedinţiei Consiliului UE pentru perioada iulie-decembrie 2007, MAEIE a salutat printr-un comunicat acest lucru. Comunicatul arată că pe durata Preşedinţiei portugheze, Moldova va avea următoarele priorităţi în relaţiile sale cu UE: aprofundarea dialogului politic cu UE, finalizarea procedurilor pentru obţinerea Preferinţelor Comerciale Autonome (PCA), extinderea cooperării în sectorul energetic prin implementarea în comun a Strategiei energetice, valorificarea noilor posibilităţi de colaborare cu Banca Europeană de Investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii şi iniţierea procedurilor de participare a Moldovei la programele comunitare.

În discursul său de prezentare în Parlamentul European (PE) a programului preşedinţiei portugheze a Consiliului, prim-ministrul portughez, José Sócrates, a adus la cunoştinţa deputaţilor europeni priorităţile ţării sale la cîrma UE pînă în decembrie 2007. Acestea sînt: (1) reforma Tratatelor; (2) modernizarea "economiilor şi societăţilor europene"; şi (3) întărirea rolului UE în lume. În legătură cu a treia prioritate, pe agenda Portugaliei se află: (a) summit-ul UE-Brazilia; (b) summit-ul UE-Africa şi (c) conferinţele euro-mediteraniene (în domeniile migraţiei, energetic, afacerilor externe şi cel economic, financiar şi comercial)^[1].

Priorităţile Portugaliei în domeniul relaţiilor externe ale UE confirmă ipoteza că geografia este cea care determină accentele puse în acest domeniu de statele deţinătoare a Preşedinţiei Consiliului UE. Spre deosebire de Germania cu preocupări speciale pentru "Mitteleuropa", lăsate în perioada Preşedinţiei sale, oarecum, în umbra unor imperative de moment, inclusiv de anvergură globală, centrul de preocupări ale Preşedinţiei portugheze a fost mutat în zona intereselor sale strategice. Şi pentru aceste schimbări de accente, uneori în detrimentul continuităţii politicilor UE, au fost promovate intens ideile instituirii unei Preşedinţii a Consiliului UE care să dureze mai mult în timp şi a unei funcţii de "ministru de Externe" al UE. Ideile au încăput în textul Constituţiei Europene, document respins de francezi şi olandezi în 2005, şi au fost reluate în discuţiile din cadrul Consiliului European din 21–22 iunie 2007, ajungîndu-se la un compromis de principiu să fie incluse în proiectul unui tratat nou care să reformeze bazele instituţionale ale UE. Acesta urmează să fie negociat în urma Conferinţei Interguvernamentale din iulie şi prezentat sub formă de proiect în octombrie curent.

CCV

Jean Asselborn, viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Externe şi Imigraţiei al Luxemburgului, a declarat în cadrul vizitei sale oficiale în Moldova, din 11–12 iulie, că începînd cu 1 ianuarie 2008 ţara sa va adera la Centrul Comun de Vize (CCV). Amintim că CCV a fost deschis pe 25 aprilie în incinta ambasadei Ungariei la Chişinău şi primeşte din partea cetăţenilor moldoveni solicitări de vize de intrare pe teritoriul Ungariei, Austriei, Sloveniei, Letoniei, Danemarcii şi Islandei. CCV este primul centru de acest fel pus în operabilitate de UE.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Problema cetăţeniei române a fost readusă în discuţie de Kalman Mizsei, Reprezentantul Special al UE pentru Moldova. Acesta a declarat pentru presa din Bucureşti că România ar trebui să restricţioneze procedura de acordare a cetăţeniei române, inclusiv pentru solicitanţii din Republica Moldova. Mizsei a lăsat să se înţeleagă că aceasta este şi poziţia Bruxelles-ului, care ar fi preocupat în mod serios de posibilitatea de extindere a cetăţeniei la o mare parte de cetăţeni din afara UE.

Declaraţia a provocat controverse pe ambele maluri ale Prutului, existînd mai multe opinii potrivit cărora Mizsei a vociferat mai curînd punctul de vedere al autorităţilor de la Chişinău, deranjate de numărul mare de cereri din partea cetăţenilor moldoveni pentru obţinerea cetăţeniei române.

În altă ordine de idei, Mizsei a recomandat României să nu-şi aroge rolul "de frate mai mare" în relaţiile cu Moldova, ci să manifeste mai multă înţelegere şi bună-credinţă faţă de aceasta.

Republica Moldova – Rusia

Şirul de întîlniri, învăluite în mister, dintre Preşedintele Vladimir Voronin şi înalţi oficiali de la Moscova a continuat şi în perioada vizată de această ediţie a jurnalului. La începutul lunii iulie Preşedintele Voronin s-a mai întîlnit o dată cu Iuri Zubakov, secretar adjunct al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse. După cum era de aşteptat, existînd mai multe precedente, şi de această dată Preşedinţia de la Chişinău a fost foarte laconică în informaţiile difuzate pe marginea problemelor discutate în cadrul acestei întîlniri. În aceste condiţii, speculaţiile privind negocierea în condiţii de secretomanie a unui viitor pentru Transnistria au dreptul la viaţă.

Amintim că doar în luna iunie Vladimir Voronin s-a întîlnit cu înalţi oficiali ruşi de 4 ori: de 3 ori cu omologul său rus, Vladimir Putin: la 10 (Sankt-Peterburg), 22 (Novo-Ogarevo) şi 30 iunie (Rostov-pe-Don), şi o dată cu Iuri Zubakov, pe 15 iunie. Cu o asemenea frecvenţă, întîlnirile dintre părţi au probabil un conţinut mai complex, decît ceea ce se aduce la cunoştinţa publicului larg.

Republica Moldova – Croaţia

La începutul lunii iulie, în Moldova s-a aflat într-o vizită oficială Preşedintele Croaţiei, Stjepan Mesic. În cadrul vizitei sale, Preşedintele croat a avut întrevederi cu mai mulţi demnitari moldoveni, între care: Preşedintele Voronin, speaker-ul Parlamentului Marian Lupu şi prim-ministrul Vasile Tarlev. În urma întîlnirii cu Vladimir Voronin, CCCEC al RM şi Oficiul pentru combaterea spălării banilor pe lîngă Ministerul Finanţelor din Croaţia au semnat un acord de colaborare în domeniul spălării banilor.

Preşedintele croat a menţionat în cadrul întîlnirilor avute că ţara sa este dispusă să sprijine Moldova în efortul ei de integrare europeană, să se alăture CCV şi să intensifice pe multiple planuri raporturile sale cu Chişinăul.

Cooperare multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

În perioada vizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat trei hotărîri împotriva Moldovei.

În cauza Flux (nr. 2) c. Moldovei, CEDO a constatat violarea dreptului la libertatea de exprimare. Moldova a fost obligată să plătească reclamantului 278 euro cu titlu de prejudicii materiale, 3000 euro cu titlu de prejudicii morale şi 1800 euro cu titlu de cheltuieli de reprezentare şi orice alte taxe care urmează a fi plătite din aceste sume.

În cea de-a doua cauză Bimer S.A. c. Moldovei, CEDO a constatat încălcarea dreptului la protecţia proprietăţii. Guvernul Moldovei a fost obligat să acorde reclamantului 520 000 euro cu titlu de prejudiciu material.

În cea de-a treia cauză Paladi c. Moldovei, CEDO a constatat aplicarea torturii, îngrădirea drepturilor la libertate şi de a sesiza Curtea. Autorităţile moldovene au fost obligate să plătească reclamantului 2080 euro cu titlu de daune materiale, 15 000 euro cu titlu de daune morale şi 4000 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli, şi orice alte taxe care urmează a fi plătite din aceste sume.

Republica Moldova – NATO

Pe 4 iulie, la Bruxelles, a avut loc reuniunea Consiliului Nord-Atlantic NATO în formatul "26 + Moldova". La reuniune au fost evaluate progresele înregistrate de Chişinău în implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova – NATO, evoluţia reformelor în Moldova şi examinate posibilităţile de asistenţă a Alianţei la realizarea Planului. La baza evaluării progresului în implementarea IPAP a stat raportul Misiunii NATO din martie 2007.

Potrivit MAEIE, oficiali NATO a încurajat Moldova să finalizeze procesul creării bazei politico-juridice pentru reformarea sectorului de securitate şi apărare şi au formulat recomandări privind viitorul procesului de implementare a Planului.

Studii, analize, comentarii

Tendinţe statistice vs. aşteptări economice
Iurie Gotişan, 17 iulie 2007

Am citit recent cîteva articole în care s-au comentat cifrele cu privire la creşterea economică şi inflaţie, fiind explicată în particular corectitudinea acestor cifre. În măsura în care o frază nu poate sintetiza un manual de economie, în continuare voi încerca să vin şi eu cu unele explicaţii cu privire la aceşti indicatori, în special asupra ratei de inflaţie

»»»