ADEPT: Asociaţia pentru Democraţie Participativă    Asociaţia pentru
    Democraţie
    Participativă
  Monitorizarea activităţii partidelor şi politicienilor / promis.mdAlegerile parlamentare în Moldova din 30 noiembrie 2014Partide politice din Republica Moldova
   English Version      
    Home        Harta site-ului        E-mail           

Despre noi  

Prezentare  

Proiecte  

Activităţi  

Publicaţii  

Personal  

Alegeri  

Electorala 2007  

Electorala 2005  

Rezultate 1994-2005  

Componenţa blocurilor  

Comisia Electorală Centrală  

Societate civilă  

ONG  

Vocea Civică  

Partide Politice  

Puncte de vedere  

Comentarii  

e-journal  

Policy Briefs  

Caricaturi  

Informaţie utilă  

Legislaţie  

Site-uri relevante  

Guvernare şi democraţie în Moldova


  versiune pentru tiparversiune
pentru tipar
e-journal, an. V, nr. 103, 16–30 septembrie 2007

Activitatea instituţiilor publice

Problema transnistreană

Relaţii externe

Analize, comentarii

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

Sesiunea de toamnă-iarnă a Parlamentului Republicii Moldova (RM) va începe la 4 octombrie curent. O decizie în acest sens a fost adoptată vineri, 28 septembrie, de către Biroul Permanent al Legislativului.

cuprins articolul precedent articolul următor


Guvern

2.1. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la ridicarea nivelului de acordare a asistenţei medicale spitaliceşti. Ministerului Sănătăţii este obligat să elaboreze, în termen de 1 an, Planul general al spitalelor, iar pînă la finele anului curent urmează să fie elaborate: normele naturale pentru alimentarea pacienţilor; cadrul normativ privind asigurarea cu medicamente a bolnavilor spitalizaţi şi propuneri privind majorarea salariului personalului medical.

Hotărîrea cu privire la construcţia reţelei de supermarkete în Republica Moldova. Societatea Comercială "IMC Market" este considerată cîştigătoare a concursului investiţional pentru dezvoltarea reţelei de supermarkete pe teritoriul Moldovei şi autorităţile APL din cîteva raioane (Anenii Noi, Cahul, Comrat, Drochia, Hînceşti, Rezina, Ungheni, Soroca, Orhei, mun. Bălţi şi Chişinău). Guvernul solicită autorităţilor APL să înceapă negocieri cu societatea cîştigătoare pentru atribuirea terenurilor de construcţie şi a condiţiilor financiare.

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:

  • proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2008. Documentul aprobat prevede la capitolul venituri 14 miliarde 458 milioane lei, iar cheltuielile sînt estimate la circa 14 miliarde 681 milioane lei. Şi în 2008 cheltuielile vor fi direcţionate preponderent spre sfera socială, achitarea salariilor majorate, a indemnizaţiilor şi realizarea unor programe sociale. Investiţiile capitale în menţinerea infrastructurii, reparaţia şi construcţia drumurilor vor creşte cu peste 50 la sută. Bugetului pentru anul viitor a fost calculat ţinînd cont de rata inflaţiei de 9,7 la sută şi schimbul valutar de 12,2 lei pentru un dolar SUA;
  • proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2008. Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru anul 2008, calculată în sumă fixă pentru toate categoriile de plătitori, se prevede a fi de 1893,6 lei, în creştere cu peste 600 de lei faţă de anul curent;
  • proiectul legii solului.

Hotărîri pentru aprobarea unor programe, concepţii, strategii:

  • Planul de activitate a Guvernului pe trimestrul IV al anului 2007;
  • Programul Naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2007–2011.

cuprins articolul precedent articolul următor


Preşedinţie

3.1. Decrete

Tatiana Lapicus a fost numită în funcţia de ambasador, reprezentant permanent al Moldovei pe lîngă Oficiul ONU la Geneva.

Ion Ciornîi a fost numit în funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Lituania. Anterior Ciornîi a activat în cadrul MAEIE.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Fonduri private de pensii

La manifestarea prilejuită de Ziua lucrătorului din sfera protecţiei sociale a populaţiei, Preşedintele Moldovei a declarat că sistemul de asigurare cu pensii din Moldova necesită o reformare substanţială pentru ajustare la standardele internaţionale, una din posibilităţi fiind crearea fondurilor private de pensii. Motivul care l-a determinat pe Voronin să expună această idee este că majorarea anuală a pensiilor cu 20 la sută în timp ce inflaţia creşte cu 10 procente pe an, nu permite asigurarea unui mod decent de trai al pensionarilor. De notat că Legea nr.329-XIV cu privire la fondurile nestatale de pensii a fost adoptată încă la 25.03.99, mecanismul legal existînd astfel de mai mult timp. În acelaşi timp însă, iniţiative de creare a respectivelor fonduri nu au fost promovate, din cauza multiplelor probleme birocratice şi a riscurilor inerente creării lor, precum şi din cauza încrederii scăzute a populaţiei în aceste instituţii.

Dezvoltarea infrastructurii de transport

La consfătuirea dedicată perspectivelor de dezvoltare a infrastructurii de transport din ţară au fost audiate informaţii prezentate de Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor. Pentru anul 2008 este planificată renovarea traseelor Chişinău-Bălţi, Chişinău-Hînceşti-Cimişlia-Comrat, Căuşeni-Ştefan Vodă, a unui segment de drum din apropierea oraşului Cricova, demararea reconstrucţiei şoselei Orhei-Rezina. Vladimir Voronin a accentuat necesitatea unei atitudini responsabile în realizarea proiectelor planificate, menţionînd că principale criterii de care trebuie să se conducă constructorii la efectuarea lucrărilor de reabilitare a autostrăzilor trebuie să fie calitatea înaltă a materialelor şi a lucrărilor de construcţie, utilizarea tehnologiilor avansate, respectarea obligatorie a cerinţelor ecologice. În acelaşi timp, Preşedintele RM a subliniat necesitatea valorificării raţionale şi transparente a banilor publici şi a resurselor oferite de partenerii externi, precum şi importanţa identificării unor surse noi de finanţare, inclusiv prin atragerea mai activă a investiţiilor, în vederea realizării proiectelor de renovare a drumurilor.

Grijă pentru edificii culturale şi sportive

La şedinţa convocată de şeful statului au fost trecute în revistă acţiunile realizate în vederea reparaţiei sau reconstrucţiei unui şir de obiective culturale şi sportive, menţionate problemele apărute în procesul de executare a lucrărilor şi examinate posibilităţile de depăşire a dificultăţilor existente. Preşedintele RM a subliniat importanţa executării la un nivel înalt al calităţii şi în termenele stabilite a lucrărilor de restaurare a Casei-Muzeu "A. Mateevici" din satul Zaim. Referindu-se la stadiul actual al lucrărilor de renovare a "Casei Kligman şi Herţa", Vladimir Voronin a trasat sarcina dării în exploatare, după renovare, a Muzeului Naţional de Artă a Moldovei pînă la 27 august 2008. Voronin a mai fost informat că nu s-a reuşit selectarea antreprenorului general pentru efectuarea lucrărilor de proiectare a Teatrului "Eugen Ionesco" şi că, din acest motiv, a fost acceptată disponibilitatea rectorului Universităţii Tehnice din Moldova de a implica în realizarea lucrărilor de proiectare studenţi de la Facultatea de Urbanism şi Arhitectură a acestei instituţii de învăţămînt. În vederea accelerării procesului de reconstrucţie atît a Teatrului "Eugen Ionesco", cît şi a Teatrului Republican "Luceafărul", şeful statului a solicitat responsabililor din cadrul Guvernului identificarea şi alocarea resurselor necesare pentru efectuarea lucrărilor de proiectare. Au fost examinate probleme vizînd construcţia Stadionului Republican, Stadionului Central, Palatului Sportului (cu suportul financiar al UEFA) şi a Palatului Şahului (cu susţinerea FIDE).

Consiliul colegial al MAIA

Vladimir Voronin a participat la şedinţa Consiliului colegial al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), la care s-a examinat situaţia din sectorul agroindustrial, procesele de consolidare a terenurilor agricole şi elaborarea proiectului Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă a Complexului Agroindustrial. Fiind informat despre obiectivele de bază şi structura proiectului Strategiei menţionate, Vladimir Voronin a subliniat că aceasta trebuie să se axeze pe două momente-cheie: asigurarea securităţii alimentare a ţării şi pregătirea Republicii Moldova pentru aderarea la UE. A mai fost accentuată necesitatea stabilirii ramurilor prioritare de dezvoltare a agriculturii moldoveneşti, avînd în vedere posibilităţile de producere a culturilor agricole, randamentul economic şi competitivitatea acestora pe pieţele interne şi externe, în special pe cele din ţările UE. Voronin a opinat că partea economică a Strategiei urmează a fi elaborată astfel încît bugetul naţional să fie eliberat de povara subvenţionării în agricultură, fiind admisă doar subvenţionarea ramurilor strategice. Preşedintele RM şi-a mai exprimat regretul că domeniul agroindustrial rămîne a fi unul foarte conservativ, iar specialiştii din sfera dată, în mare parte de o vîrstă înaintată, au viziuni perimate privind perspectiva dezvoltării ramurii. Cu referinţă la problema consolidării terenurilor agricole, Voronin a menţionat că, pentru intensificarea acestui proces, ideea trebuie să devină una atractivă pentru producătorii agricoli şi că susţine ideea cooperării interraionale a producătorilor agricoli, inclusiv în vederea dezvoltării infrastructurii de prelucrare şi comerţ.

Implementarea Legii privind dezvoltarea regională

Preşedintele ţării a prezidat o şedinţă consacrată implementării Legii privind dezvoltarea regională, în cursul căreia a fost accentuată necesitatea urgentării procesului în cauză. Pînă în prezent nu s-a reuşit crearea cadrului instituţional al regiunilor de dezvoltare, iar Ministerul Administraţiei Publice Locale nu şi-a intensificat activitatea în vederea creării structurilor respective. Voronin a reiterat importanţa accelerării procesului de implementare a Legii, care constituie un document important pentru dezvoltarea social-economică echilibrată şi durabilă pe întreg teritoriul ţării.

Opinii la postul TV "NIT"

Preşedintele Voronin şi-a reiterat, în cadrul emisiunii "Discuţii cu Preşedintele" difuzat de postul TV "NIT", punctul său de vedere că actuala administraţie a mun. Chişinău ar trebui să-şi dea demisia. Şeful statului a invocat în sprijinul afirmaţiei sale faptul că aceasta "nu are experienţă şi cadre calificate", precum şi faptul că în urma instalării noii conduceri "a fost stopată realizarea a numeroase proiecte iniţiate de administraţiile anterioare".

cuprins articolul precedent articolul următor


Problema transnistreană

Şedinţa Consiliului Consultativ al EUBAM

La 26 septembrie la Odesa a avut loc cea de-a 7 şedinţă a Consiliului Consultativ al Misiunii UE de asistenţă la frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM). Potrivit raportului de activitate prezentat de Şeful misiunii, Generalul Ferenc Banfi, în lunile iunie-august 2007 misiunea şi-a continuat activitatea în vederea asigurării aplicării Declaraţiei comune a prim-miniştrilor moldovean şi ucrainean, precum şi a actelor normative moldoveneşti cu privire la activitatea comercială externă a agenţilor economici transnistreni. De asemenea, au continuat eforturile îndreptate spre consolidarea capacităţilor organelor vamale şi de grăniceri ale celor două state, îmbunătăţirea cooperării transfrontaliere şi dintre agenţii, acordarea asistenţei tehnice acestora. În acelaşi timp, colaboratorii misiunii au continuat să înregistreze cazuri de trafic de fiinţe umane, migraţie ilegală, contrabandă de droguri şi produse alimentare, în special pe segmental transnistrean al frontierei. Au fost detectate mai multe certificate moldoveneşti de origine false, care au prejudiciat bugetul Ucrainei cu circa 2 milioane de euro. Potrivit Generalului Banfi, activităţile ilicite şi cele de contrabandă de la frontieră nu pot fi anihilate complet, însă este importantă menţinerea realizărilor înregistrate şi asigurarea securităţii la frontieră.

Sergiu Golovaci, adjunctul ministrului Afacerilor Interne al Moldovei, a apreciat în termeni pozitivi rezultatele activităţii EUBAM, în rezultatul căreia acţiunile de contrabanda la frontiera moldo-ucraineană nu poarta în prezent un caracter de masa, iar partidele de mărfuri sînt mai mici.

În acelaşi timp, Reprezentantul Special al UE pentru Moldova, Kalman Miszei, a declarat că Uniunea Europeana este mulţumită de activitatea EUBAM pe care o consideră drept o contribuţie tangibilă la asigurarea transparentei la hotar si soluţionarea problemei transnistrene.

De menţionat că monitorizarea şi expertiza EUBAM au contribuit la stabilirea şi aplicarea mecanismului în baza căruia agenţii economici transnistreni au acces la regimul de preferinţe comerciale ale UE, fiind astfel stimulat comerţul extern legal în conformitate cu obligaţiunile internaţionale ale Moldovei. Potrivit unui comunicat al Ministerului Reintegrării, în lunile ianuarie – august 2007 la Camera Înregistrării de Stat a RM s-au înregistrat provizoriu 86 şi permanent 21 de agenţi economici transnistreni. Astfel, pînă în prezent la Chişinău au fost înregistraţi permanent sau provizoriu 355 de agenţi economici transnistreni.

Proiect inedit de reglementare a crizei transnistrene

O abordare inedită a problemei transnistrene a fost prezentată recent de fostul consilier prezidenţial, Sergiu Mocanu, în numele Grupului de iniţiativă Acţiunea Populară. Întitulată "În Uniunea Europeană cu teritoriul pe care îl controlăm" iniţiativa presupune instituirea, de-a lungul malului drept al Nistrului, a unui hotar "cu toate atribuţiile de rigoare". Pornind de la afirmaţia că "prioritatea numărul unu a Moldovei este integrarea europeană şi nu reîntregirea ţării", autorii iniţiativei susţin că o astfel de măsură ar duce la "decuplarea problemei transnistrene de procesul de integrare a Republicii Moldova", şi nicidecum la "decuplarea Transnistriei de Republica Moldova". Potrivit autorilor iniţiativei în cauză, doar o astfel de schimbare radicală a modului de gestionare a crizei transnistrene va ajuta Moldova să "prindă ultimul tren balcanic spre Uniunea Europeană".

Fiind o primă acţiune publică a unei noi formaţiuni politice, putem presupune că caracterul sensaţional al iniţiativei a fost unul intenţionat. Este clar că propunerile în sine sînt lipsite de orice temei sau fezabilitate practică, nu în ultimul rînd din considerentul că o frontieră pe Nistru nu ar rezolva problema integrităţii teritoriale a Moldovei, iar Uniunea Europeană nu va admite niciodată în rîndurile sale un stat cu probleme teritoriale nesoluţionate. Făcînd însă abstracţie de inconsistenţa propunerilor avansate, acestea ar putea juca rolul util de lansare a unor dezbateri publice despre priorităţile naţionale pe termen mediu şi lung, costurile unei eventuale reintegrări teritoriale şi măsura în care acestea ar fi acceptabile pentru populaţia de pe malul drept al Nistrului.

Autorităţile transnistrene abrogă o serie de taxe politice

În perioada de referinţă legislativul de la Tiraspol a decis abrogarea, din 1 ianuarie 2008, a aşa-zisei taxe de emigrare percepută de serviciile migraţionale regionale de la cetăţenii Moldovei şi cei străini, care călătoresc prin Transnistria. Taxa în valoare de circa 8 lei (cca 66 cenţi) a fost instituită acum cinci ani aparent pentru finanţarea activităţii serviciilor migraţionale ale regiunii transnistrene. Deşi mai mulţi deputaţi transnistreni s-au pronunţat pentru menţinerea acestei taxe drept recompensă pentru daunele economice cauzate de Chişinău regiunii, taxa a fost anulată în special din motivul că aceasta aduce prejudicii de imagine regiunii şi creează inconvenienţe la intrarea în regiune.

În aceeaşi perioadă, în urma unei solicitări din partea legislatorilor transnistreni, liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov, a emis un "decret" prin care a dispus încetarea aplicării impozitului vamal de 100% pentru anumite produse moldoveneşti. Deputaţii de la Tiraspol au pus la îndoială raţionamentul economic al impozitului în cauză şi preconizează anularea completă a acestuia la începutul anului viitor. Reamintim că "impozitul vamal special" în valoare de 100% pentru mărfurile importate din Moldova a fost decretat de Smirnov în aprilie 2006 drept răspuns la aşa-zisa blocadă economică instituită de Chişinău regiunii.

cuprins articolul precedent articolul următor


Relaţii externe

Integrare europeană

Reuniunea a VIII-a a Subcomitetului de Cooperare UE-RM Justiţie şi Afaceri Interne

La 19 septembrie 2007, la Buxelles, a avut loc reuniunea a VIII-a a Subcomitetului de Cooperare UE-RM Justiţie şi Afaceri Interne (JAI). Delegaţia moldovenească la reuniune a fost condusă de Valeriu Ostalep, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, iar UE a fost reprezentată de un grup de oficiali, condus de Hilde Hardeman, Şef de Unitate în cadrul DG-RELEX al Comisei Europene.

Discuţiile din cadrul reuniunii au vizat acţiunile întreprinse de Moldova în domeniul sistemului judecătoresc; managementului migraţiei; prevenirii şi combaterii corupţiei, crimei organizate, traficului de fiinţe umane. În context, s-a discutat şi despre activitatea EUBAM. Părţile au convenit asupra necesităţii iniţierii negocierilor în vederea semnării în 2008 de către Moldova a unui Acord de colaborare cu FRONTEX. Este de observat că un astfel de document, FRONTEX l-a semnat deja cu Ucraina.

Oficialii UE au accentuat necesitatea consolidării cooperării Moldovei în materie de JAI cu ţările din bazinul Mării Negre şi cu cele din cadrul SECI şi GUAM.

Aceştia au mai informat partea moldovenească că executivul european a propus excluderea necesităţii vizelor de tranzit prin Bulgaria şi România pentru cetăţenii moldoveni. Acquis-ul comunitar îngăduie acest lucru. De exemplu, Polonia, Ungaria şi Cehia au exclus vizele de tranzit pentru moldovenii care au viză sau permis de şedere într-un şir de state europene. Exemplul lor ar putea fi urmat de Bulgaria şi, mai cu seamă, de România.

CNIE

La 20 şi 28 septembrie au avut loc două şedinţe ale Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană (CNIE). În cadrul şedinţelor, MJ, CSM, CSJ, INJ, PG, CCA, MEC şi MTGD au raportat despre realizarea PAUEM în perioada ianuarie-august 2007. Reprezentanţii acestor instituţii au informat că majoritatea acţiunilor planificate pentru această perioadă au fost finalizate, restanţe importante fiind înregistrate doar în activitatea CCA.

Preşedintele CNIE prim-ministrul Vasile Tarlev a atenţionat din nou asupra calităţii rapoartelor întocmite de instituţiile publice şi a dat indicaţii ca pînă la reuniunea Comitetului de Cooperare RM-UE, din 25 octombrie, să fie aprobate codul etic al funcţionarului public, strategia de consolidare a sistemului de executare etc.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

În perioada de referinţă, Preşedintele român Traian Băsescu a readus în atenţia publică problema cetăţeniei române. Acesta a cerut în cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Securitate al României "simplificarea la maximum" a procedurii de acordare a cetăţeniei solicitanţilor din Republica Moldova, avînd în vedere "obligaţiile morale [şi] politice" faţă de aceştia, dar şi faptul că pe piaţa muncii din UE există un deficit de 20 de milioane de oameni. Faptul că această cerere urmează aprobării de către Guvernul român, pe 5 septembrie, a unei ordonanţe menite să faciliteze procedura de acordare a cetăţeniei române, denotă că Preşedintele Băsescu consideră modificările făcute de Guvern insuficiente.

Solicitat de biroul din Chişinău al BBC să se pronunţe asupra cererii lui Băsescu, prim-ministrul moldovean Vasile Tarlev a spus că aceasta este "de uz intern", fapt pentru care nu vrea să o comenteze. Marianne Mikko, co-preşedinta Comitetului Parlamentar de Cooperare UE-RM, a opinat însă că declaraţia lui Băsescu nu a fost "cea mai înţeleaptă retorică" a acestuia. Rezervată este şi poziţia mai multor politicieni şi observatori moldoveni care consideră că în condiţiile actuale ale relaţiilor moldo-române astfel de declaraţii nu fac decît să inflameze anumite spirite pe malul stîng al Prutului.

Pe de altă parte, pentru cei care de ani de zile aşteaptă să obţină cetăţenia română, cererea lui Băsescu este justificată pe deplin. De cele mai dese ori pe aceştia îi interesează mai puţin dacă astfel de declaraţii au sau nu potenţial inflamator. Ceea ce contează pentru ei este cum să obţină mai repede un paşaport românesc cu care să plece în căutare de speranţe noi.

Cooperare multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Apel al MAEIE către statele membre ale CoE

MAEIE a adresat statelor membre ale Consiliului Europei (CoE) un Apel prin care acestea sînt îndemnate să ratifice cît de curînd Convenţia europeană cu privire la lupta contra traficului de fiinţe umane.

Apelul arată nevoia unei acţiuni conjugate a statelor membre ale CoE, acţiune care ar putea fi contrapusă traficului de fiinţe umane, întrucît "un stat nu poate lupta de unul singur contra unui fenomen care-şi are începutul şi sfîrşitul dincolo de limitele clar sesizabile".

Potrivit serviciului de presă al MAEIE, pînă în prezent Convenţia menţionată a fost semnată de 36 ţări, dar ratificată doar de 9 – Albania, Austria, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Georgia, Moldova, România şi Slovacia.

Decizii ale CEDO

În perioada vizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat două hotărîri împotriva Moldovei.

În cauza Mizernaia c. Moldovei, CEDO a constatat violarea drepturilor la un proces echitabil şi la protecţia proprietăţii. Moldova a fost obligată să plătească reclamantei 3987 euro cu titlu de daune materiale, 2000 euro cu titlu de daune morale şi 700 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.

În cea de-a doua cauză Biţa şi alţii c. Moldovei, CEDO a constatat încălcarea drepturilor la un proces echitabil, la protecţia proprietăţii şi la un recurs efectiv. Guvernul Moldovei a fost obligat să acorde reclamantului Biţa 67 euro cu titlu de daune materiale, reclamantului Andrienco 2000 euro cu titlu de daune morale şi materiale, şi reclamantei Stanilî 930 euro cu titlu de daune morale şi materiale.

cuprins articolul precedent


Studii, analize, comentarii

Şedinţele săptămînale ale Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană – un prim bilanţ
Margareta Mămăligă, 30 septembrie 2007

La 13 septembrie curent în cadrul şedinţei Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană (CNIE) Premierul Vasile Tarlev a reiterat caracterul ireversibil al obiectului de integrare europeană a Republicii Moldova şi a cerut realizarea plenară a prevederilor Planului de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova (PA UE-RM) pînă pe 17 noiembrie 2007 »»»


Consensul politic vs. competitivitatea politicilor publice
Iurie Gotişan, 30 septembrie 2007

Am participat zile trecute la o Conferinţă Internaţională organizată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup în parteneriat cu Ministerul Economiei şi Comerţului, conferinţă la care s-a pus în discuţie Planul Naţional de Dezvoltare »»»

e-journal

Abonare electronică
la e-journal

Подписка на русскую версию e-journal

Chestionar de evaluare

Caricaturi

la începutul paginii  

Copyright © 2001–2015 Asociaţia pentru Democraţie Participativă "ADEPT"
Tel: (373 22) 21-34-94, Tel/Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail: adept@e-democracy.md

Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea obligatorie a sursei
 
Site elaborat de NeoNet  
Despre proiect