Guvernare şi democraţie în Moldova

e-journal, an. V, nr. 105, 16–31 octombrie 2007
Activitatea instituţiilor publice
Politici economice
Transnistria
Relaţii externe
Studii, analize, comentarii
Activitatea instituţiilor publice
Parlament
1.1. Numiri
Parlamentul a acceptat propunerea şefului statului de a-l desemna pe Artur Reşetnicov în funcţia de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate, pe un termen de 5 ani. Pînă la momentul numirii, Reşetnicov a exercitat funcţia de consilier prezindenţial în probleme juridice.
1.2. Acte legislative
Legea cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali. Este reglementată procedura înregistrării de stat a persoanelor juridice a întreprinzătorilor individuali, ţinerii registrelor de stat ale persoanelor juridice şi întreprinzătorilor individuali, precum şi stabilit statutul juridic al organului înregistrării de stat şi al registratorului.
Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2008. Documentul susţinut integral doar de fracţiunea parlamentară majoritară stabileşte o serie de indicatori macroeconomici pentru anul viitor: nivelul inflaţiei de circa 9,3%; cursul leului faţă de dolar la circa 12,2/per unitate; veniturile estimate vor constitui 14 miliarde 658 milioane de lei, ir cheltuielile – 4 mlrd 881 mln de lei, cu un deficit de 0,5 procente din PIB. Pentru 2008, a fost prognozat un Produs Intern Brut în valoare de 56,8 miliarde de lei, în creştere cu 6%. Creşterea salariului mediu pe economie va constitui circa 23%. Au fost prevăzuţi aproape 1,2 miliarde de lei pentru realizarea Legii privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar, se vor majora salariile pentru pedagogi şi medici, vor creşte alocaţiile pentru programele sociale. Fracţiunile parlamentare de opoziţie au solicitat majorarea veniturilor, a alocaţiilor pentru administraţia publică locală şi pentru Fondul de rezervă în agricultură[1].
Proiectul legii regnului vegetal. Documentul aprobat în prima lectură are menirea a de contribui la ocrotirea sănătăţii, protecţia şi bunăstarea animalelor, obligînd persoanele fizice şi juridice proprietare sau deţinătoare de animale să respecte dispoziţiile legale în domeniu şi să normele sanitare veterinare. Documentul mai propune crearea unei autorităţi centrale de supraveghere în domeniu – Agenţia Sanitară Veterinară şi Siguranţa Alimentară, înfiinţată în baza Inspectoratului Veterinar de Stat şi a serviciilor sanitare veterinare raionale/municipale.
Proiectul legii pentru modificarea şi completarea unor acte legisaltive (statutul străinilor).
Documentul adoptat în prima lectură prevede procesul de documentare a beneficiarilor e protecţie umanitară în Republica Moldova (cu buletine de identitate şi documente de călătorie).
1.3. Control parlamentar. Declaraţii
Audieri
Ministerul Afacerilor externe şi Integrării Europene a informat despre majorarea considerabilă a numărului tinerilor din Moldova (circa 44 ii de vize pentru anul 2007) care participă la programul internaţional "Work and Travel" şi se deplasează în SUA. MAEIE, împreună cu Ambasada RM la Washington şi Departamentul de Stat al SUA, a stabilit un mecanism de examinare operativa a plîngerilor studenţilor moldoveni încadraţi în program privind încălcarea drepturilor acestora de către angajatori sau companiile intermediare.
Răspunzînd unei întrebări despre legalitatea clauzei dintr-un Acord semnat între reprezentanţii din Soroca a două partide politice, prin care reprezentanţii PCRM s-au obligat să contribuie la eliberarea licenţei pentru Cariera de granit şi pietriş din Soroca, Ministerul justiţiei a comunicat că nu poate fi făcută vreo concluzie despre o eventuală răspundere juridică a persoanelor care au semnat respectivul Acord. În acelaşi timp, viceministrul justiţiei nu a infirmat presupunerea că problema respectivă poate fi tratată drept element de "corupţie politică".
Întrebări. Interpelări
Deputatul Valentina Cuşnir a cerut Guvernului informaţii privind completarea fondului special de la schimbarea destinaţiei terenurilor agricole în anii 2006–2007, utilizat pentru valorificarea terenurilor noi (sumele cu care a fost completat, pentru care terenuri, în baza căror acte juridice, în ce volum au fost utilizate sursele fondului).
Deputatul PDM Valentina Buliga a cerut Guvernului informaţie despre cazurile de condamnare a Moldovei la CEDO, cauzele respectivelor condamnări şi despre măsurile pe care intenţionează să le întreprindă Guvernul pentru a stopa astfel de pierderi.
Deputaţii Valentina Stratan şi
Igor Klipii au solicitat explicaţii în legătură cu motivele tergiversării anchetei în cazul accidentului rutier produs de un automobil al Preşedinţiei şi intentarea unui dosar penal persoanelor responsabile care au înlăturat urmele acestuia cu încălcarea prevederilor legislaţiei.
Deputatul Vladimir Filat a cerut Aparatului Guvernului prezentarea listei complete a numerelor speciale eliberate pînă în prezent şi a utilizatorilor respectivelor mijloace de transport.
Deputatul PPCD Vlad Cubreacov a solicitat Prim-ministrului informaţii şi măsuri pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de Moldova faţă de Consiliul Europei şi în special, referitor la asigurarea libertăţii religioase (Cubreacov a invocat blocarea procesului de înregistrare a cultelor şi părţilor lor componente).
Deputatul AMN Alexandru Lipcan a solicitat Guvernului informaţii despre statutul juridic al terenurilor situate între sîrma ghimpată şi graniţa de stat de pe rîul Prut şi despre perspectivele modificării hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale, în sensul transmiterii către acestea a terenurilor respective.
Deputatul Gheorghe Susarenco, membru al fracţiunii AMN, a solicitat Guvernului informaţii despre neexecutarea de către Ministerul Educaţiei şi Tineretului a titlurilor executorii de peste 1 milion de lei. Susarenco mai invocă vina ministrului Victor Tvircun în demiterea ilegală a peste zece directori de şcoli profesionale şi licee, repuşi în funcţie de instanţele de judecată, dar care, pînă în prezent, nu sînt restabiliţi, hotărîrile judecătoreşti rămînînd neexecutate.
Deputatul PCRM Vladimir Panfilov a cerut Procuraturii generale să asigure protecţia deputatului Ion Neagu şi a ex-deputatului Sergiu Burcă, pe motiv că ar exista temeri vizînd securitatea vieţii lor, în legătură cu declaraţii făcute despre dispariţia în anul 2002 a deputatului PPCD Vlad Cubreacov.
Declaraţii
Deputatul AMN Gheorghe Susarenco a exprimat protest în legătură cu încălcările admise de conducerea Parlamentului în timpul şedinţelor plenare, manifestate prin obstrucţionarea opoziţiei şi oferirea prioritară de cuvînt reprezentanţilor fracţiunii majoritare a PCRM.
Deputatul Vitalia Pavlicenco a dat citire unei declaraţii întitulate "Cu privire la declanşarea isteriei românofobe din partea regimului comunist", prin care exprimă îngrijorarea profundă a PNL faţă de acţiunile autorităţilor moldoveneşti.
Fracţiunea AMN a declarat că dezbaterea proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2008 trebuia precedată de cîteva condiţii: – studierea şi discutarea profundă prealabilă; – asigurarea transmisiunii în direct la posturile publice de radio şi TV; – asistarea tuturor preşedinţilor de raioane şi conducătorilor municipiilor în Parlament, cu posibilitatea luării de atitudine.
Trei deputaţi neafiliaţi, membri ai Partidului Social-Liberal (PSL) au aderat la fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova. Concomitent, a fost reiterată şi ideea unificării viitoare a centrului politic, prin contopirea celor formaţiuni şi aderarea altora cu doctrine similare.
Guvern
2.1. Hotărîri
Hotărîrea cu privire la acordarea facilităţilor tinerilor specialişti cu studii medicale şi farmaceutice. Tinerii specialişti cu studii medicale şi farmaceutice care vor activa în localităţi rurale din Moldova vor beneficia de facilităţi în primii 3 ani după absolvire: compensaţie lunară pentru închirierea locuinţei (pînă la 0,5 din mărimea salariului minim stabilit oficial pe ţară) sau locuinţă gratuită acordată de administraţia publică locală; medicilor şi farmaciştilor cu studii superioare le va fi oferită o indemnizaţie unică de 30 de mii lei (personalului medical de asistenţă – 24 mii lei), repartizată proporţional la încheierea fiecărui an de activitate; compensare lunară a costului a 30 kw de energie electrică, al unui metru cub de lemne şi a unei tone de cărbune.
Hotărîrea pentru aprobarea Planului de acţiuni cu privire la executarea Hotărîrii Parlamentului pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2006 şi Hotărîrii Parlamentului privind Raportul Curţii de Conturi asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exerciţiul bugetar 2006. Hotărîrile respective ale Parlamentului obligau executivul să întreprindă măsuri organizatorice, legislative, metodologice şi disciplinare pentru îmbunătăţirea calităţii managementului financiar şi orientarea politicii bugetar-fiscale spre realizarea integrală a politicilor social-economice ale statului; – să consolideze eforturile tuturor executorilor de buget în vederea asigurării unei bune gestionări a mijloacelor bugetare; – să asigure instituţionalizarea controlului asupra volumelor şi calităţii lucrărilor efectuate din contul mijloacelor investiţionale ale bugetului; – să reglementeze raporturile dintre bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi nivelul întîi şi să extindă participarea autorităţilor administraţiei publice la realizarea politicilor bugetare. De asemenea, Guvernul trebuie să asigure: – executarea recomandărilor Curţii de Conturi; – optimizarea cheltuielilor şi asigurarea integrităţii patrimoniului public; – gestionarea eficientă a datoriei publice şi orientarea politicii bugetar-fiscale spre obiectivul de dezvoltare economică.
Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:
- pentru ratificarea Acordului între Republica Moldova şi Comunitatea Europeană privind facilitarea eliberării vizelor şi a Acordului între Republica Moldova şi Comunitatea Europeană privind readmisia persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală. Concomitent, a fost aprobată iniţierea negocierilor asupra proiectului acordurilor interguvernamentale privind readmisia persoanelor cu şedere ilegală cu 28 de state, inclusiv, cu Federaţia Rusă şi 9 state din spaţiul CSI, Turcia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord etc. Pînă în prezent Moldova a încheiat acorduri bilaterale privind readmisia persoanelor cu şedere ilegală cu Consiliul Federal Elveţian, Cehia, Italia, Lituania şi România;
- pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (implementarea sistemului POS-terminalelor electronice petru efectuarea plăţilor prin carduri bancare);
- privind Fondul naţional de garanţie în asigurări;
- cu privire la măsurile de protecţie socială a populaţiei în legătură cu majorarea tarifelor la energia electrică;
- privind protecţia invenţiilor.
Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare. Din Fondul de rezervă al Guvernului se acordă:
- 2 milioane de lei Ministerului Afacerilor Interne, "pentru demolarea imobilelor din bd.Decebal, nr.17, mun.Chişinău";
- Aparatului Guvernului – 350 mii lei pentru reparaţia capitală a clădirii din bd.Ştefan cel Mare şi Sfînt, nr.200, municipiul Chişinău, precum şi 311,3 mii lei pentru elaborarea documentaţiei de proiect şi deviz pentru amenajarea teritoriului aferent clădirii din bd.Ştefan cel Mare şi Sfînt, nr.154, municipiul Chişinău;
- Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului – 83,3 mii lei, pentru organizarea şi desfăşurarea şedinţei Consiliului interstatal pentru colaborare în domeniul construcţiilor al ţărilor-membre ale C.S.I.;
- 639 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor aferente organizării concursului "Madame Batterfly";
- 720 mii lei pentru "încheierea proceduri de reorganizare a Î.S. "Cicrul din Chişinău";
- Curţii Constituţionale – 101,1 mii lei "pentru procurarea mobilierului".
2.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii
Susţinere pentru construcţii ipotecare
Guvernul preconizează să susţină şi în viitor Serviciul Naţional Locuinţe în vederea impulsionării construcţiei de locuinţe sociale prin metoda ipotecară. La o şedinţă lărgită cu participarea reprezentanţilor întreprinderilor şi responsabililor de pe piaţa de construcţii ipotecare, primul-ministru a apreciat pozitiv activitatea serviciului nominalizat şi a Agenţiei Construcţii şi Dezvoltarea Teritoriului, dar a specificat că cele două instituţii mai au de valorificat rezerve pentru dezvoltarea ramurii. Executivul va întreprinde măsuri pentru acordarea de locuinţe sociale păturilor socialmente vulnerabile, care nu au capacitate de cumpărare şi Serviciului Naţional Locuinţe i s-a cerut prezentare, în timp de o lună, a unui plan de soluţii eficiente pentru impulsionarea construcţiiei locuinţelor sociale prin metoda ipotecară. Concomitent, Ministerului Economiei şi Comerţului i s-a cerut să elaboreze un mecanism de formare a preţurilor la materialele de construcţie, deoarece la acest capitol "mai există probleme mari, iar la multe articole şi materiale de construcţie preţurile sînt majorate artificial".
O nouă Strategie de protecţie socială
Proiectul Strategiei naţionale cu privire la crearea sistemului integrat de servicii sociale a fost aprobat în şedinţa Consiliului Colegial al Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului (MPSFC), urmînd ulterior să fie examinat de Guvern. Documentul presupune un concept complex al politicii de stat în sfera protecţiei sociale a persoanelor în dificultate, care va include cele mai vulnerabile segmente ale populaţiei în programe de asistenţă socială. Sistemul propus se bazează pe direcţionarea prioritară a serviciilor sociale spre cele mai sărace persoane, care vor fi identificate în baza necesităţilor individuale.
Elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare
Primul-ministru a prezidat o şedinţă, în cadrul căreia a fost audiat raportul privind acţiunile întreprinse în vederea elaborării proiectului Strategiei Planului Naţional de Dezvoltare (PND), precum şi acţiunile necesare pentru asigurarea definitivării Planului de Acţiuni a PND. Responsabilii de elaborare au informat că în scopul elaborării proiectului Strategiei PND au fost organizate 25 discuţii publice la care au participat circa 1500 reprezentanţi ai ONG, societăţii civile, mediului academic, experţi naţionali şi internaţionali etc. Actualmente proiectul Strategiei este definitivat şi plasat pe site-ul www.pnd.md pentru consultarea opiniei publice, iar în proces de definitivare se află planul de acţiuni pentru realizarea PND.
Întrevedere cu deputaţii găgăuzi
Vasile Tarlev a avut o întrevedere cu un grup de deputaţi ai Adunării Populare din UTA Găgăuzia, cu care a discutat aspecte ce vizează realizarea unor acţiuni comune în impulsionarea dezvoltării social-economice a regiunii. Reprezentanţii UTA Găgăuzia au solicitat ajutor în suplimentarea fondurilor necesare pentru realizarea unor noi proiecte de infrastrură, pentru studierea de către copii a limbii moldoveneşti, în susţinerea unor activităţi culturale. Prim-ministrul a menţionat că Guvernul va susţine apelul deputaţilor şi va acorda ajutor metodic şi financiar, inclusiv în studierea limbilor moldoveneşti, găgăuze ş.a. Observatorii remarcă că informarea Primului-ministru asupra problemelor din regiune se poate realiza mai lesne şi mai operativ prin intermediul Guvernatorului autonomiei, care este şi membru al Guvernului, însă în situaţia cînd respectivul funcţionar reprezintă opoziţia, autorităţile centrale preferă să-l marginalizeze, discutînd în principal cu exponenţi din regiune care susţin partidul de guvernămînt.
Preşedinţie
3.1. Decrete
În scopul realizării obiectivelor stabilite de Programul Naţional de implementare a Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova-NATO, Preşedintele ţării a semnat un Decret privind constituirea Comisiei de Stat pentru desfăşurarea Analizei Strategice a Apărării în Republica Moldova.
Prin decret prezidenţial a fost constituit Consiliului naţional pentru decernarea Premiului de Stat, iar fostul consilier prezidenţial Mihail Platon a fost numit consilier principal de stat, Secretar al Consiliului pentru decernarea Premiului de Stat.
Preşedintele a conferit cîteva înalte distincţii de stat:
- "Ordinul Republicii" i-a fost conferit Eugeniei Ostapciuc, deputat în Parlament, preşdintele fracţiunii PCRM, ex-spicher al Parlamentului;
- Ordinul "Ştefan cel Mare" a fost conferi lui Ion Ursu, director al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, în legătură cu încheierea serviciului cestuia (transferar eîn funcţie diplomatică);
- "Ordinul de Onoare" a fost conferit lui Petru Griciuc, consilier prezidenţial în problemele complexului agroindustrial şi ale administraţiei publice;
- Lidia Russu, consultant superior Ministerul Justiţiei a primit Medalia "Meritul civic", iar
vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie Mihai Poalelungi – a primit titlul onorific "Om Emerit".
3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii
Interes pentru dezvoltarea teritoriilor
Vladimir Voronin a întreprins cîteva deplasări în teritoriu, vizitînd raionale Ungheni şi Rezina (la rezina în noibemrie urmează a se desfăşura alegeri noi, pentru alegere consiliului raional dizolvat anterior pe motivul imposibilităţii constituirii).
La o şedinţă specială convoctă de şeful statului a fost dispusă eaborarea unui plan de acţiuni privind dezvoltarea social-economică a raionului Basarabeasca: asigurarea centrului raional cu apă potabilă; reparaţia capitală a staţiei de epurare a apelor reziduale; renovarea unor instituţii de menire social-culturală şi medico-sanitară, modernizarea infrastructurii localităţilor, intensificarea activităţilor economice.
Preşedintele ţării a convocat o şedinţă pentru examinarea situaţiei privind reglementarea transnistreană, în cadrul căreia s-a referit şi la necesitatea creării unor mecanisme de protecţie a drepturilor de proprietate ale ţăranilor din regiunea transnistreană asupra terenurilor agricole, conform legislaţiei naţionale şi normelor internaţionale.
Deficienţele activităţii de control
Vladimir Voronin a convocat o şedinţă în problema efectuării abuzive, nejustificate şi ineficiente a controalelor agenţilor economici de către organele abilitate cu funcţii de control. Urmare a indicaţiilor date de Preşedinte, guvernul a adoptat imediat, în seara aceleiaşi zile, o decizie privind reducerea cu 10 la sută a numărului de personal din Procuratura Generală, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Agenţia Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului, Serviciul Standardizare şi Metrologie, Inspectoratul Ecologic de Stat.
La o nouă şedinţă în tema activităţii organelor de control, Voronin a menţionat că mai multe cazuri de abuzuri şi ilegalităţi comise de colaboratorii organelor de control demonstrează ineficienţa sistemului existent al structurilor din domeniu, compus din 61 de structuri, exagerat din punct de vedere al numărului de subdiviziuni şi angajaţi, ceea ce generează dublări de funcţii şi corupţie. Guvernului i s-a cerut elaborarea şi realizarea unui plan de acţiuni de ordin legislativ şi instituţional în vederea reorganizării în regim de urgenţă a sistemului organelor de control. Suplimentar, s-a propus instituirea unei monitorizări permanente asupra activităţii organelor cu funcţii de control şi supraveghere.
Grijă pentru patrimoniu
Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă în problema protecţiei patrimoniului statului din cadrul întreprinderilor de importanţă strategică, în cadrul căreia a fost discutată situaţia creată la SA "Combinatul de Produse Cerealiere din Chişinău" SA, activitatea căruia, practic, a fost stopată pînă în anul 2006. În prezent, mai mulţi agenţi economici revendică restituirea unor datorii enorme de la societatea respectivă, încercînd, prin intermediul instanţelor judecătoreşti, să acapareze patrimoniul întreprinderii în cauză. S-a decis că pentru soluţionarea definitivă a problemei în cauză, datoriile invocate urmează să fie supuse unei expertizări foarte serioase, iar în cazul în care instanţa de judecată va confirma aceste datorii, statul urmează să achite sumele respective, pentru a asigura protecţia şi integritatea patrimoniului statului din cadrul Combinatului.
Şedinţa Consiliului Colegial al Ministerului Protecţiei Sociale
Luînd cuvîntul, şeful statului a apreciat că decizia cu privire la creareaMinisterului a fost una corectă şi se înscrie în contextul eforturilor conducerii ţării de a edifica un stat social. Voronin a subliniat că, deşi din momentul creării sale ministerul a reuşit să obţină anumite succese în procesul de perfecţionare a serviciilor sociale pentru diverse categorii de populaţie, totuşi aria preocupărilor sale nu s-a redus, iar realizarea obiectivelor din activitatea ministerului vor fi şi în continuare de o însemnătate majoră pentru societate. În context, şeful statului a subliniat semnificaţia definitivării proiectului Strategiei naţionale cu privire la crearea sistemului integrat de servicii sociale, precum şi la necesitatea unei implicări mai active a beneficiarilor în procesul de protecţie socială, inclusiv în procesul de luare a deciziilor.
1 ADEPT preconizează să prezinte în timpul apropiat o analiză detaliată a proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2008, expunînd comentariile de rigoare asupra acestui document.
Politici economice
1. Preţurile şi inflaţia
Ţinta de inflaţie practic este ratată…
Deocamdată Indicele Preţurilor de Consum (IPC) pentru octombrie încă nu a fost făcut public, însă credem că acesta va fi în limitele lunii septembrie (1,6%) sau chiar mai mare astfel încît inflaţia s-ar putea apropia de nivelul de 11%. Creşterea preţurilor din octombrie ar putea spulbera definitiv ţinta unei inflaţii sub 10% a Guvernului. Factorii care au determinat expansiunea inflaţionistă din august-septembrie au fost influxurile valutare mari, creşterea cererii de consum, în particular din contul creditelor bancare de consum, precum şi consecinţele secetei din această vară care s-a transpus prin creşterea puternică a preţurilor la alimente. De fapt dinamica din ultimii ani a arătat că inflaţia, ca şi PIB-ul, sînt extrem de sensibile la evoluţia agriculturii.
În acelaşi timp, creşterea inflaţiei a fost influenţată şi de înrăutăţirea poziţiei externe a ţării (creşterea deficitului comercial şi celui de cont curent). Asemenea conjunctură ar putea crea ceva mai tîziu presiuni mari asupra monedei naţionale, care nu vor mai putea fi compensate de influxurile de valută. În aceste condiţii pe termen lung este mai probabilă deprecierea leului decît aprecierea acestuia faţă de principalele monede de referinţă, după cum declara recent guvernatorul BNM. Dacă, în lunile precedente, aprecierea monedei nationale a fost principala armă a procesului dezinflationist, apoi pînă la finele anului aceasta s-ar putea să nu mai reprezinte un factor de susţinere pentru atingerea ţintei de inflaţie.
2. Piaţa muncii
Salariul mediu pe economie stagnează…
Salariul mediu pe economie în lunile august şi septembrie curent a fost de 2 130 de lei (185 USD), sau cu peste 10% mai mare faţă de salariul mediu pentru anul 2006. În sfera bugetară remunerarea medie a muncii în septembrie a fost de 1 695 lei (147 USD), cu 149 lei mai mult faţă de luna precedentă, pe cînd în sectorul real salariul a scăzut cu 55 de lei pînă la 2 352 lei (205 USD). Pînă la urmă tot angajaţii din sectorul agricol au avut cele mai mici salarii cu o medie de 1278 lei (111 USD). Bineînţeles că aprecierea leului faţă de dolar a constituit un factor forte pentru ca salariile convertite în dolari să fie mai ridicate.
Moldovenii sînt cei mai prost plătiţi din Europa…
De fapt salariile din Moldova sînt printre cele mai scăzute din regiune, iar acestea sînt ca rezultat principalul motiv pentru migraţie. În ţările din Europa centrală salariile sunt de 5 ori mai mari decît în Moldova, iar moldovenii ce muncesc în Occident pot cîştiga salarii de pînă la 10 ori mai mari decît în ţară. Spre exemplu, în Spania, moldovenii primesc cele mai mari salarii pentru muncă în transporturi, construcţii sau industrie, iar veniturile ajung să fie de cinci pînă la zece ori mai mari decît cele din Moldova. Salariul mediu în transporturi variază între 1 200 şi 1 900 de euro, în timp ce în Moldova, cîştigul mediu în acelaşi domeniu este de 190 de euro. Bineînţeles că multe din acestea sunt plătite la negru şi fără ca cei ce muncesc să profite de asigurări medicale sau sociale, totuşi acestea scot în evidenţă handicapul economic al Moldovei.
În construcţii, de pildă, angajatorii spanioli oferă salarii cuprinse între 1 000 şi 1 600 de euro, iar în industrie acestea variază între 900 şi 1 300 de euro. În Moldova, salariile medii în aceleaşi domenii sînt de aproximativ 209 euro, respectiv 156 de euro. În agricultură moldovenii pot obţine un salariu cuprins între 800 şi 1100 de euro lunar, adică de minimum zece ori mai mic faţă de salariul pe care-l primeşte un angajat din acest sector aici în ţară. Totodată, atunci cînd vorbim despre salarii, trebuie să ne referim şi la costul forţei de muncă. Astfel, în 2006 costul mediu orar al forţei de muncă în UE (25) a fost de cca 22 euro (în Euroland de peste 25 euro) în timp ce în Moldova acesta a fost de 0,8 euro – faţă de 1,5 Euro în Bulgaria, de 2,3 Euro în România, 4,8 Euro în Slovacia, de 6,2 Euro în Ungaria sau de 6,7 Euro în Cehia.
3. Sistemul bancar
Activele bancare au trecut de 30 miliarde lei…
În cele nouă luni ale lui 2007 activele bancare au înregistrat o creştere de peste 32%, iar comparativ cu perioada similară a anului precedent au crescut de cca 1,44 ori. Astfel activele totale ale sistemului bancar la sfîrşit de septembrie au atins o valoare de peste 30 miliarde lei (peste 2,6 miliarde USD) sau echivalentul a 63% din PIB-ul pentru 2007. Un factor important la majorarea activelor l-a avut în special creşterea depozitelor populaţiei la băncile comerciale influenţate de volumul masiv de remitenţe (numai în opt luni ale anului curent acestea au atins o valoare de cca 730 milioane USD), cît şi de ascensiunea generală a salariilor.
Creşterea activelor bancare stimulate şi de investiţiile străine în portofoliul băncilor…
Totodată creşterea activelor bancare au mai stimulate şi de majorarea în continuare a cotei investiţiilor străine în capitalul băncilor. Mai mulţi experţi prognozează o nouă creştere a cotei investiţiilor străine pînă la finele anului curent. Pe parcursul anului 2006 cota investiţiilor străine în băncile locale s-a majorat cu peste 12% şi a depăşit 62% din total, aceasta fiind ce mai mare creştere înregistrată în ultimii ani. Totuşi, trendul pozitiv a fost precedat de o reducere pînă la 50,7% a cotei investiţiilor străine în capitalul băncilor autohtone în anul 2005.
În cele din urmă, pentru perioada ianuarie-septembrie 2007 soldul depozitelor atrase de băncile comerciale a înregistrat o creştere de cca 30%. O creştere comparabilă a fost caracteristică şi pentru portofoliul de credite al băncilor comerciale. Pentru aceiaş perioadă acesta a sporit cu peste 1/3. Totodată, comparativ cu perioada similară a anului precedent depozitele şi creditele s-au majorat cu 41% şi 51%, respectiv.
4. Comerţul extern
"Dezgheţul" în relaţiile cu Rusia…
Zilele trecute la Chişinău a avut loc reuniunea reuniunea comisiei interguvernamentale moldo-ruse. Printre aspectele discutate, dominante au fost subiectele din domeniul comercial şi energetic.Oficialiiruşi şi cei moldoveni au declarat că relaţiile moldo-ruse în ultima perioada au cunoscut o ascensiune fulminantă. În opnia noastră însă este încă prematur de a vorbi despre o relansare a relaţiilor economico-comerciale modo-ruse, chiar şi în urma reluării recente a livrărilor pe piaţa rusă a produselor vinicole, legumelor şi cărnii. Din păcate, Moldova a pierdut mult, chiar foarte mult pe parcursul unui an şi jumătate de blocaj comercial, care a afectat sistemul economic al ţării, în particular pe producătorii şi exportatorii autohtoni.
Totuşi, chiar dacă a fost o perioadă îndelungată de stagnare în relaţiile comercial-economice, Federaţia Rusă oricum continuă să deţină o cotă importantă în structura exporturilor moldoveneşti (peste 20%, locul I) şi 20% din importuri (loc. II după Ucraina). Vom putea vorbi cu adevărat despre o relansarea a relaţiilor moldo-ruse (ne referim doar la partea comercial-economică) abia la sf. acestui an sau începutul anului viitor, atunci cînd vom avea nişte date statistice. În baza lor vom putea recurge la o analiză comparativă ca să vedem dacă această relansare s-a produs din punct de vedere cantititativ. Pînă la urmă, actualul "dezghet" în relatiile moldo-ruse scoate şi mai mult în evidenta seriozitatea problemelor existente între cele doua ţări.
Preţul gazelor din nou va creşte, pînă la 190 de USD pentru 1000 m3…
De fapt, acestea întotdeauna au stat în capul agendei de lucru a relaţiilor bilaterale. Cît priveşte majorarea preţului la gaze, acest lucru era ştiut de mai înainte. Nu mai puţin s-a vorbit şi despre faptul că aceasta nu va fi ultima scumpire. Or, pînă în 2011 vom avea preţuri la nivelul celora pe care le achită actualmente consumatorii occidentali.
Mai mult decît atît, noi vom plăti un preţ şi mai mare, avînd în vedere mai multe circumstanţe, printre care şi pierderile normative din sistem, pierderi ce la noi le depăşesc cu mult pe cele europene. În cele din urmă, aceasta va însemna o scumpire în lanţ, deoarece ponderea resurselor energetice în preţul de cost al unui şir de produse autohtone este destul de mare.
Cu certitudine că povara scumpirii gazelor o vor resimţi-o şi consumatorii casnici, mai ales cei care dispun de sisteme de încălzire pe gaze. Iar dacă ar fi să luăm în calcul că se va scumpi nu numai gazul, dar şi multe alte utilităţi în costul cărora partea gazului este dominantă, apoi situaţia, cel puţin aparent, nu este deloc îmbucurătoare.
Insistenţa Gazpromului de a participa în reţeaua locală de distribuţie a gazelor…
La sfîrşitul anului 2006 Chişinăul şi Gazpromul au semnat un contract pe un termen de 1 an de livrare a gazelor naturale contra 170$ pentru 1000 m3 (nemajorînd de preţul pînă la 230, ca pentru alte state) numai ca concernul rus să aibă o libertate mai mare de a implementa tot felul de proiecte investiţionale, inclusiv de construcţie a gazoductelor magistrale. Spre exemplu, pe durata acestui an s-a lucrat foarte mult asupra construcţiei gazoductului Drochia-Floreşti în care partea rusă este implicată eminamente.
În plus, tot atunci s-a semnat un acord de colaborare între părţi în domeniul gazelor pînă în anul 2011, însă din păcate condiţiile acordului nu au fost făcute publice nici pînă în prezent, ca de altfel în majoritatea cazurilor, rezultatele negocierilor dintre Chişinău şi Moscova în problema gazelor decurg după o cortină impenetrabilă pentru publicul larg.
Transnistria
Iniţiativele Preşedintelui Voronin în problema transnistreană
La 24 octombrie Preşedintele Voronin a acordat un nou interviu ziarului "Komsomolskaia Pravda", în care a înaintat o serie de propuneri noi în contextul iniţiativelor prezidenţiale cu privire la reglementarea transnistreană. În acest interviu, Preşedintele s-a referit în mod special la problema drepturilor de proprietate din Transnistria, unul din subiectele cele mai sensibile ce ţin de reglementarea conflictului. Potrivit Preşedintelui, Moldova va garanta drepturile de proprietate în Transnistria în baza unei simple declaraţii de proprietate, fără a investiga prea mult modul în care a fost achiziţionată o proprietate sau alta. Moldova a elaborat deja un proiect de lege în acest sens. Proiectul a fost prezentat mediatorilor şi observatorilor în reglementarea transnistreană şi, potrivit Preşedintelui, aceştia au apreciat abordarea Chişinăului faţă de problema în cauză. În acelaşi timp, Preşedintele a insistat că acest proiect de lege va putea fi adoptat doar odată cu reglementarea statutului regiunii transnistrene deoarece adoptarea unei astfel de legi înaintea reglementării finale a conflictului ar putea duce la acţiuni arbitrate ale unor structuri criminale.
Pachetul de iniţiative ale Preşedintelui Voronin au fost susţinute de OSCE, SUA, UE şi Ucraina. Rusia, care potrivit spuselor Preşedintelui "are un rol decisiv" în această problemă[1], nu şi-a formulat încă o poziţie explicită vizavi de propunerile înaintate, deşi anterior a semnat de rînd cu ceilalţi mediatori şi observatori o declaraţie în care saluta iniţiativele Moldovei. Se pare că aceste iniţiative au constituit subiectul principal al discuţiilor purtate de Preşedintele Voronin cu vice-ministrul rus de Externe, Grigori Karasin, aflat într-o vizită la Chişinău.
Pe de altă parte, liderii de la Tiraspol continuă să nege că ar fi primit nişte propuneri oficiale din partea Chişinăului cu privire la reglementarea transnistreană. Potrivit acestora, iniţiativele noi ale Chişinăului au parvenit deocamdată doar în formă de interviu pentru mass-media şi în prezent nu se observă nici o schimbare pozitivă în relaţiile cu acesta[2].
Între timp, Guvernul de la Chişinău a adoptat o hotărîre cu privire la realizarea iniţiativelor Preşedintelui Voronin privind consolidarea încrederii şi securităţii în contextul soluţionării problemei transnistrene. Potrivit Hotărîrii adoptate, vor fi create şapte grupuri de lucru sectoriale, care vor elabora în termen de o lună planuri de acţiuni pentru realizarea iniţiativelor, pentru elaborarea si implementarea, inclusiv cu participarea reprezentanţilor regiunii transnistrene, a unor proiecte comune. Grupurile de lucru vor activa în următoarele domenii: elaborarea şi implementarea proiectelor în domeniul infrastructurii; restabilirea activităţii normale a căii ferate; extinderea serviciilor de ocrotire a sănătăţii şi de asistenţă socială; îmbunătăţirea funcţionării instituţiilor de învăţămînt; crearea condiţiilor pentru activitatea economică şi comercială; consolidarea stabilităţii şi asigurarea liberei circulaţii în zona de securitate, dezarmarea şi demilitarizarea; acordarea ajutoarelor umanitare.
Potrivit Europa.md, ministrul Reintegrării Vasile Şova a declarat în cadrul şedinţei respective a Guvernului că reacţiile Tiraspolului la propunerile Chişinăului au fost unele pozitive, iar în două săptămîni vor fi gata primele propuneri de proiecte.
Un rol mai activ pentru Uniunea Europeană
Vice-preşedintele Parlamentului European, Miguel Angel Martinez, a pledat pentru consolidarea rolului UE în procesul de reglementare a conflictului transnistrean în timpul unei vizite la Chişinău. Potrivit Moldpress, parlamentarul european a declarat că actualul statut de observator al UE în procesul de reglementare nu este unul efectiv şi nu corespunde rolului pe care UE trebuie să şi-l asume pe continentul european. Acesta şi-a exprimat speranţa că viitorul cadru legal şi politic al relaţiilor dintre UE şi Moldova va prevedea un rol mai activ pentru UE în procesul de reglementare transnistreană, idee care a fost sprijinită de autorităţile de la Chişinău.
De remarcat că propunerile vociferate de Miguel Angel Martinez la Chişinău cu privire la asumarea de către UE a unui rol mai activ în problema transnistreană au fost expuse şi în recenta Rezoluţie a Parlamentului European cu privire la încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană.
Propunerile parlamentarului european rezonează oarecum cu disponibilitatea exprimată de UE de a acorda ajutor umanitar direct regiunii transnistrene pentru eliminarea consecinţelor secetei din vara anului 2007. Această disponibilitate a fost anunţată de către Reprezentantul Special al UE pentru Moldova, Kalman Mizsei, în timpul unei întrevederi cu preşedintele legislativului de la Tiraspol. Mizsei le-a propus autorităţilor transnistrene să elaboreze propuneri concrete de asistenţă şi rapoarte cu privire la consecinţele secetei, în baza cărora UE va examina posibilitatea acordării ajutorului.
Kalman Mizsei a discutat cu parlamentari transnistreni şi despre măsurile care ar putea fi luate pentru ca oamenii de pe cele două maluri ale Nistrului să poată desfăşura activităţi comerciale, intra şi ieşi din regiune fără dificultăţi şi care ar crea un climat prielnic pentru procesul de negocieri[3].
1 Moldpress, 29 octombrie 2007.
2 Novîi Region, 17 octombrie 2007
3 Novîi Region, 15 octombrie 2007
Relaţii externe
Integrare europeană
Reuniunea a VIII-a a Comitetului de Cooperare UE-Moldova
La 25 octombrie a.c., la Chişinău a avut loc reuniunea a VIII-a a Comitetului de Cooperare UE-Moldova. Reuniunea a fost prezidată de Hilde Hardeman, şef de Unitate în cadrul DG RELEX al Comisiei Europene, din partea UE, şi de Valeriu Ostalep, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, din partea Moldovei.
Principala temă abordată la reuniune a fost realizarea obiectivelor Planului de Acţiuni UE-Moldova (PAUEM). Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE), oficialii europeni au remarcat că Moldova a făcut progrese considerabile pe plan legislativ şi au reiterat importanţa asigurării implementării actelor legislative şi normative adoptate. În acest fel, reprezentanţii UE au reluat una din concluziile "Raportului de progres pentru Moldova", lansat de Comisia Europeană pe 4 decembrie 2006, şi a reuniunii a IX-a Consiliului de Cooperare UE-Moldova, din 19 iunie, de la Luxemburg. Aceasta poate însemna faptul că UE nu şi-a schimbat mult de atunci percepţia în mai bine faţă de capacitatea Moldovei a asigura aplicarea efectivă a realizărilor legislative în practică.
Printre alte realizări au fost remarcate dialogul politic activ dintre UE şi Moldova; aderarea Moldovei la Procesul de la Bologna; participarea la programele ERASMUS-MUNDUS "External Cooperation Window" şi TEMPUS III; etc.
La conferinţa de presă de după reuniunea oficială, Hilde Hardeman a informat că al doilea raport al Comisiei Europene de evaluare a procesului de realizare a PAUEM va fi dat publicităţii în aprilie 2008 şi că pe baza acestuia UE va decide asupra naturii relaţiei sale cu Moldova. Valeriu Ostalep, la rîndul său, s-a arătat încrezător în ceea ce priveşte avansarea relaţiilor dintre Părţi şi a specificat că pentru Moldova este mai puţin esenţială denumirea noului acord cu UE şi mai important faptul ca acesta să permită ancorarea Moldovei în spaţiul celor patru libertăţi de circulaţie a UE. Aceasta este o găselniţă şi o opţiune mai potrivită decît doleanţa obsesivă de pînă nu demult a Chişinăului de a semna un Acord de Asociere cu UE. Solicitarea din urmă devenise în ultima perioadă iritantă pentru Bruxelles.
CNIE
La 25 octombrie, a avut loc şedinţa săptămînală ordinară a Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană (CNIE). În cadrul acesteia, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale (MERN), şi Ministerul Industriei şi Infrastructurii (MII) au prezentat rapoarte privind îndeplinirea caietelor de sarcini convenite pentru realizarea PAUEM. Printre puţinele restanţe remarcate în cadrul şedinţei CNIE se numără deficienţe legate de implementarea reglementărilor tehnice şi de funcţionarea laboratoarelor de testare a calităţii produselor alimentare.
Ca şi la şedinţele anterioare, prim-ministrul Vasile Tarlev a atras atenţia asupra necesităţii informării ample a instituţiilor europene despre acţiunile întreprinse în procesul de realizare a PAUEM.
Vizita vicepreşedintelui PE în Moldova
La sfîrşitul lunii octombrie, în vizită oficială în Moldova s-a aflat Miguel Angel Martínez Martínez, vicepreşedinte al Parlamentului European (PE). Acesta s-a întîlnit la Chişinău cu mai mulţi demnitari moldoveni, printre care: Preşedintele Vladimir Voronin şi speaker-ul Marian Lupu. Discuţiile din cadrul acestor întîlniri au vizat o gama variată de subiecte, de la circulaţia cetăţenilor moldoveni pe teritoriul UE pînă la reglementarea transnistreană.
Vicepreşedintele PE s-a arătat dispus să contribuie la extinderea dialogului interparlamentar, văzut în măsură să sporească vizibilitatea Moldovei pe plan european şi să faciliteze includerea priorităţilor Chişinăului pe agenda europeană de discuţii. În acest sens, partea moldoveană s-a arătat interesată în organizarea unor vizite de lucru a parlamentarilor moldoveni la PE.
Cooperare bilaterală
Republica Moldova – România
Relaţiile bilaterale moldo-române au dat semne firave de destindere în perioada vizată. În cadrul unei întrevederi a lui Marian Lupu, preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, cu Filip Teodorescu, ambasador al României la Chişinău, s-a căzut de acord asupra faptului că valorile şi standardele europene comune trebuie să constituie liantul celor două ţări. Iar pornind de la această punte de legătură, s-ar putea merge mai departe pe calea dezvoltării raporturilor moldo-române într-un şir larg de domenii: economic, comercial, cooperării transfrontaliere, contactelor interumane etc.
Dacă în acest caz, valorile europene comune sînt puse la baza unei construcţii viguroase a relaţiilor dintre Părţi, atunci Preşedintele Voronin vede lucrurile de o altă manieră. Voronin a lăsat să se înţeleagă, în cadrul unei emisiuni la postul tv NIT, că Moldova este gata să facă concesii şi să se aşeze la masa de tratative cu România doar pentru fructificarea aspiraţiilor sale europene.
Cooperare regională
Republica Moldova – OCEMN
La 25 octombrie curent, în capitala Turciei, Ancara, a avut loc cea de-a a XVII-a reuniune a miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre ale Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN). Moldova a fost reprezentată la reuniune de Eugenia Kistruga, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Potrivit serviciului de presă al MAEIE, reprezentanţii statelor participante la reuniune au examinat mecanismele necesare pentru realizarea prevederilor Declaraţiei adoptate la summit-ul organizaţiei din iunie 2007, la Istanbul, şi au aprobat o declaraţie a OCEMN. La finalul reuniunii, preşedinţia OCEMN exercitată pentru o jumătate de an a fost transmisă de la Turcia către Ucraina.
Cooperare multilaterală
Republica Moldova – Consiliul Europei
Decizii ale CEDO
În perioada de referinţă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat un număr record de hotărîri – 15 – împotriva Moldovei, în cauzele: Ţara şi Poiată c. Moldovei; Ţiberneac Vasile c. Moldovei; Nadulişneac Ion c. Moldovei; Buianovschi c. Moldovei; Deordiev şi Deordiev c. Moldovei; Vitan c. Moldovei; Ţiberneac c. Moldovei; Marcu c. Moldovei; Cazacu c. Moldovei; Colibaba c. Moldovei; Flux şi Samson c. Moldovei; Stici c. Moldovei; Ţurcan şi Ţurcan c. Moldovei; Deliuchin c. Moldovei şi Lipatnikova şi Rudic c. Moldovei. În aceste cauze Moldova a fost condamnată pentru încălcarea drepturilor la libertatea de exprimare, la protecţia proprietăţii, la un recurs efectiv, pentru aplicarea torturii, pentru detenţie ilegală în arest şi pentru neexecutarea sau executarea întîrziată a hotărîrilor judecătoreşti[1].
Pînă în prezent, CEDO a condamnat Moldova în 91 de cauze. 46 de decizii (50,5%) de condamnare a Moldovei au fost pronunţate doar în 2007(!), an declarat de autorităţi drept "ultima sută de metri" în procesul de implementare a PAUEM[2].
1 Suma despăgubirilor pe care va trebui să le plătească Moldova în aceste 15 cazuri este de 78 710 euro (aprox. 1,3 mln lei).
2 Pînă în prezent Moldova a fost obligată de CEDO să plătească reclamanţilor despăgubiri în jur de 1,53 mln euro (aprox. 25,3 mln lei).
Studii, analize, comentarii
Ce sugerează profilul sociologic al noii puteri locale?
Igor Boţan, 31 octombrie 2007
Imaginea destul de proastă a partidelor poate fi compensată prin imaginea destul de bună a organelor administraţiei publice locale, evident dacă partidele au o reprezentare pe potrivă în acestea din urmă şi dacă activitatea lor este apreciată pozitiv de către alegători
| »»» |
|