versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Legislaţia partidelor: Quo Vadis şi în ce mod?.., Sergiu Grosu

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Numiri

• Sergiu Furdui a fost numit pe un termen de patru ani în funcţia de vicepreşedinte al Colegiului penal al CSJ;
• Ion Arhiliuc este numit judecător al Curţii Supreme de Justiţie.

1.2. Acte legislative

Legea bugetului de stat pentru anul 2008. Documentul a fost votat de majoritatea parlamentară în pofida protestelor opoziţiei, ultima procedînd chiar la blocarea tribunei şi a prezidiului Parlamentului. Fracţiunea AMN a cerut transmiterea în direct a şedinţei plenare, a declarat că Legea bugetului este folosită în interesele partidului de guvernămînt, iar propunerile opoziţiei sînt respinse neargumentat şi în regim de secretomanie. Deputaţii fracţiunii Partidului Democrat din Moldova şi ai Partidului Democraţiei Sociale au părăsit sala de şedinţe în semn de protest, considerînd că cheltuielile bugetului favorizează Partidul Comuniştilor. Reprezentanţii Partidului Comuniştilor au declarat că au acceptat anumite propuneri ale unor comisii, dar propunerile de majorare a cheltuielilor se cifrează la circa 2,6 miliarde de lei şi examinarea posibilităţilor de majorare a lor s-a efectuat în contextul veniturilor şi cheltuielilor generale adoptate anterior de Parlament în prima şi a doua lectură a legii.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (publicarea în Registrul de stat al actelor juridice). Se instituie obligaţia remiterii către Centrul de informaţii juridice a actelor oficiale, întru publicarea acestora pe web site şi păstrare la Centrul nominalizat. De asemenea, este reglementată publicarea pe web a rectificărilor şi modificărilor actelor oficiale.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (publicitatea hotărîrilor de judecată). Legea este adoptată în scopul executării Planului de acţiuni privind implementarea Planului Preliminar de Ţară al Republicii Moldova în cadrul Programului SUA "Provocările Mileniului", pentru a asigura respectarea şi aplicarea principiului publicităţii şedinţelor de judecată şi hotărîrilor judecătoreşti. Este stabilită publicarea pe paginile web ale instanţelor de judecată a hotărîrilor definitive, obligativitatea afişării informaţilor despre examinarea cauzelor şi modul în care urmează să se monitorizeze îndeplinirea acestei obligaţii de către fiecare judecător. Punerea în aplicare a legii va dura o anumită perioadă de timp, pînă la elaborarea unor reglementări suplimentare, crearea resurselor web, alocarea resurselor financiare şi materiale necesare.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (declararea de către judecători a veniturilor şi averilor). Se stabileşte obligaţia depunerii şi publicării declaraţiilor, transparenţa activităţii Consiliului Superior al Magistraturii şi aspecte conexe.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la petiţionare. Este stabilită procedura depunerii petiţiilor în formă electronică, care vor putea fi prezentate în conformitate cu Legea cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală.

Proiectul legii pentru rectificarea bugetului de stat pentru anul 2007. Documentul aprobat în prima lectură prevede majorarea veniturilor cu 919,9 milioane lei şi a cheltuielilor – cu 1 miliard 126 milioane de lei, deficitul bugetar constituind 207 milioane lei. Modificările au fost generate de venituri suplimentare acumulate şi de prognoza veniturilor scontate pînă la finele anului, provenite în cea mai mare parte din încasările impozitelor pe venit, pe mărfuri şi servicii, TVA etc. Din veniturile suplimentare peste 436 mil.lei vor fi alocate la plata salariilor si pensiilor, circa 132 mil.lei – la reabilitarea drumurilor, 92 mil. lei petru majorarea capitalului statutar al Întreprinderii "Calea ferată din Moldova" (în legătură cu construcţie tronsonului Cahul-Giurgiuleşti), circa 65 milioane lei vor fi alocate pentru depăşirea consecinţelor secetei din vara anului curent.

1.3. Control parlamentar. Declaraţii

Întrebări. Interpelări

Deputatul PCRM Anatolie Zagorodnîi a solicitat Serviciului de Informaţii şi Securitate informaţii despre veridicitatea faptelor expuse în declaraţiile angajatului publicaţiei "Moldova Suverană" Mihai Conţiu, care ar fi fost impus de serviciile speciale ale României să spioneze persoanele din anturajul Preşedintelui Republicii Moldova şi oameni politici, de cultură.

Deputatul Valentina Cuşnir a cerut Guvernului informaţie despre creditele luate de Guvern începînd cu anul 2001 şi pînă în prezent, precum şi despre schimbările care au avut loc in aparatul administraţiei publice centrale după aprilie 2005.

Deputatul PSL Igor Klipii a cerut Primului-ministru informaţii despre starea relaţiilor actuale dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, perspectiva semnării unui acord de asociere la UE şi cauzele neexecutării unor prevederi din Planul de acţiuni UE – Republica Moldova. Într-o altă adresare, Klipii a cerut ministrului Educaţiei şi Tineretului să prezinte informaţii ample despre toate cazurile judiciare pierdute de Minister şi despre neexecutarea de către ministru a mai multor decizii judecătoreşti definitive. Deputatul a anunţat că ministrul respectiv a r fi "lider în neexecutarea hotarîrilor judecătoreşti", iar această problemă adesea determină condamnări la CEDO".

Deputatul PDM Dumitru Diacov a cerut Comisiei Electorale Centrale şi Procuraturii Generale să examineze în ce condiţii se păstrează sacii cu buletinele de vot de la alegerile raionale Hînceşti, deoarece sînt multe presupuneri că cineva ar avea acces şi ar putea influenţa renumărarea voturilor.

Declaraţii

Fracţiunea AMN a prezentat o declaraţie pe marginea proiectului legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008. AMN consideră că bugetul este doar declarat "de orientare socială", se continuă tendinţa discriminatorie de stoarcere a veniturilor din contul celor care muncesc.

Guvern

2.1. Numiri. Remanieri

• în funcţia de viceministru al Educaţiei şi Tineretului este numit Ion Ciobanu.
• Violeta Ivanov a fost numită viceministru al Ecologiei şi Resurselor Naturale.
• Nicolae Alexei este eliberat din funcţia de şef al Inspectoratului Ecologic de Stat.

2.2. Hotărîri

Cu privire la realizarea Programului de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile. În pofida îndeplinirii mai multor măsuri, Guvernul a constatat că ritmul implementării Programului de trecere la noul sistem de evaluare a bunurilor imobiliare în scopul impozitării la valoarea de piaţă a acestora este lent. Conlucrarea insuficientă a oficiilor cadastrale teritoriale cu autorităţile administraţiei publice locale a făcut ca procesul de evaluare a bunurilor în scop de impozitare să întîrzie. Guvernul a obligat Ministerul Administraţiei Publice Locale să întreprindă acţiuni pentru prezentarea mai rapidă de către autorităţile locale a listelor proprietarilor bunurilor imobiliare, iar Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru trebuie să finalizeze evaluările pînă la 15 decembrie 2007, să analizeze toate sesizările privind corectitudinea evaluării bunurilor cu destinaţie locativă.

Hotărîrea cu privire la Comisia naţională pentru monitorizarea controlului asupra armelor şi dezarmării. Comisia este creată în scopul executării unor acte internaţionale privind combaterea terorismului, controlul asupra armelor şi muniţiilor, măsura respectivă înscriindu-se şi în Planul de acţiuni UE-RM.

Hotărîrea cu privire la crearea şi implementarea subsistemului informaţional automatizat "Registrul unic de licenţiere". Beneficiar va fi camera de licenţiere, iar executarea registrului se va efectua de Ministerul Dezvoltării informaţionale şi structurile subordonate acestuia. Mijlocele necesare pentru crearea şi implementarea sistemului vor fi alocate din Fondul pentru edificarea societăţii informaţionale – "Moldova electronică".

Hotărîrea cu privire la crearea Muzeului naţional "Complexul monastic Căpriana", filială a Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Ministerul Culturii şi tirsmului trebuie să aprobe regulamentul muzeului, iar Ministerul Finanţelor – să finanţeze cheltuielile de creare şi funcţionare a Muzeului, din veniturile generale ale bugetului de stat pe anul 2008

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:

• cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public;
• cu privire la gărzile populare;
• privind extinderea măsurilor de salvgardare la importul de zahăr în Moldova pentru o perioadă de 4 ani. Prelungirea este generaă de faptul că situaţia în ramura industriei prelucrătoare de zahăr s-a ameliorat doar parţial.

Hotărîri privind aprobarea unor concepţii, strategii, planuri:

• Cu privire la aprobarea Strategiei naţionale în domeniul protecţiei consumatorilor pentru perioada 2008–2012;
• Privind aprobarea Concepţiei sistemului informaţional integrat automatizat "Migraţiune şi azil";
• Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni pentru implementarea Legii nr.96-XVI din 13 aprilie 2007 privind achiziţiile publice.

Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare:

• Aparatului Guvernului i se alocă din Fondul de rezervă 697 mii lei pentru "procurarea unei unităţi de transport";
• Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare i se alocă 40 milioane lei din mijloacele acumulate pe contul special pentru ajutoarele umanitare acordate pentru lichidarea consecinţelor secetei. Mijloacele alocate urmează a fi folosite pentru procurarea motorinei destinate subvenţionării cheltuielilor legate de prelucrarea terenurilor agricole;
• peste 3,6 milioane de lei se alocă unor consilii raionale, în scopul executări titlurilor emise de instanţele de judecată în vederea recuperării valorii averii persoanelor reabilitate.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Implementarea sistemului "Nomenclatorul de stat al medicamentelor"

Primul ministru a convocat o şedinţă în cadrul căreia a fost informat că setul de produse-program pentru monitorizarea realizării medicamentelor a fost instalat în cca 500 de farmacii şi filiale ale acestora, acoperirea fiind de aproximativ 80 la sută. Potrivit responsabililor Agenţiei, implementarea sistemului a permis sporirea esenţială a evidenţei calităţii produselor farmaceutice comercializate populaţiei, precum şi diminuarea evaziunilor fiscale în domeniu. Respectiv, au crescut cu 23,5% înregistrările medicamentelor, iar farmaciile care au implementat sistemul de evidenţă au majorat de aproape trei ori achitările în buget faţă de indicii anului 2005. la şedinţă s-a stabilit că ministerele responsabile, în decurs de o lună, vor asigura integrarea soft-urilor privind reţetele pentru medicamente, iar Agenţia Medicamentului în comun cu Ministerul Dezvoltării Informaţionale vor efectua actualizarea continuă a Clasificatorului medicamentelor şi vor perfecţiona mecanismul de instalare a soft-urilor asigurînd, pînă la finele anului, instalarea acestora în toate farmaciile din ţară.

Preşedinţie

3.1. Decrete

• Svetlana Caitaz, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, a fost decorată cu medalia "Meritul Civic";
• Gheorghe Rusnac este numit în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Italiană.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Funcţionarea Agenţiei concurenţei

Preşedintele ţării a participat la şedinţa lărgită a Consiliului Administrativ al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei, în cursul căreia a fost efectuat bilanţul activităţii instituţiei în cauză pe parcursul a nouă luni de la creare. În alocuţiunea rostită, Vladimir Voronin a menţionat că Republica Moldova se află în faza implementării standardelor europene în toate domeniile vieţii societăţii, inclusiv în economie şi aflarea în componenţa Uniunii Europene este de neconceput fără competitivitatea mărfurilor şi a serviciilor. Potrivit şefului statului, competitivitatea economiei Moldovei poate fi realizată inclusiv cu condiţia dezvoltării concurenţei pe piaţa internă şi a venit timpul cînd concurenţa reală trebuie să devină un mecanism eficient în plan macroeconomic, să influenţeze în mod real asupra inflaţiei şi ocupării forţei de muncă. Preşedintele a specificat că conducerea ţării, Guvernul, au reuşit să învingă sabotajul clanurilor şi au creat, în cele din urmă, o structură care trebuie să contribuie la dezvoltarea concurenţei şi la perfecţionarea controlului asupra respectării regulilor de joc pe piaţa mărfurilor şi serviciilor, dar Agenţia nu trebuie să devină încă o formaţiune poliţistă.

Şedinţa Consiliului Suprem de Securitate

Vladimir Voronin, a prezidat şedinţa Consiliului Suprem de Securitate, în cadrul căreia au fost examinate chestiunile privind securitatea informaţională a ţării şi măsurile de asigurare a acesteia. Potrivit şefului statului, procesul de edificare a societăţii informaţionale implică în acelaşi timp şi anumite riscuri pentru securitatea informaţională şi, implicit, pentru securitatea naţională a ţării. Cu acest prilej, s-a remarcat că securitatea informaţională în Republica Moldova este asigurată la un nivel insuficient:

• este tergiversată adoptarea Concepţiei securităţii informaţionale a statului;
• lipseşte coordonarea metodologică şi practică în sistemele autorităţilor administraţiei publice;
• bazele de date ale autorităţilor publice nu sînt ajustate la cerinţele actuale şi nu sînt interconectate;
• tehnologiile informaţionale sînt utilizate insuficient de către organele administraţiei publice;
• computerizarea este la nivel scăzut;
• sistemele de comunicaţie electronică, bazele de date legislative şi normative, paginile informative ale autorităţilor sunt accesate episodic şi secundar.

Guvernul urmează să urgenteze elaborarea Concepţiei securităţii informaţionale, să asigure standardizarea bazelor de date electronice speciale, deţinute de autorităţile publice, să asigure integrarea lor reciprocă, în condiţii de securitate a informaţiilor. De asemenea, a mai fost apreciată importanţa: intensificării activităţilor de dezvoltare a reţelelor informaţionale; asigurării integrării eficiente şi securizate a bazelor de date ale autorităţilor publice; acordării autorităţilor publice a asistenţei metodologice şi practice în implementarea şi utilizarea tehnologiilor informaţionale moderne.

Realizarea reformei regulatorii

Ministrul Economiei şi Comerţului a prezentat o informare despre implementarea Legii cu privire la revizuirea şi optimizarea cadrului normativ de reglementare a activităţii de întreprinzător (aşa-numită "Ghilotina-I") şi a Legii cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător ("Ghilotină-II"). S-a menţionat că la prima etapă de implementare a reformei regulatorii (2004–2006), au fost revizuite şi optimizate peste o mie de acte normative care reglementează activitatea de întreprinzător, o jumătate dintre care au fost abrogate. La cea de-a doua etapă au fost elaborate modificări în peste 80 de legi din domeniul activităţii de întreprinzător, în scopul sporirii gradului de acţiune directă a legilor, eliminării contradicţiilor, anulării prevederilor care se dublează şi asigurării uniformităţii lor. Preşedintele ţării a cerut continuarea activităţii Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător şi a susţinut ideea cu privire la elaborarea unei noi legi în domeniul licenţierii, care ar oferi o abordare unică a politicii de stat în sfera reglementării prin licenţiere a activităţii de întreprinzător. Proiectul de lege urmează să stipuleze clar şi transparent criteriile de licenţiere; autoritatea abilitată cu dreptul de a elibera licenţe; categoriile de deţinători de licenţe; controlul respectării legislaţiei în domeniu, reieşind din condiţiile de licenţiere; genurile de activitate supuse licenţierii. De asemenea, noul act legislativ urmează să legifereze principiul "ghişeului unic", noţiune care în prezent nu este stipulată în lege.

Urgentarea elaborării Planului Naţional de Dezvoltare

Vladimir Voronin, a prezidat şedinţa Comitetului Naţional pentru elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare (PND) pe anii 2008–2011. Conform raportului despre elaborarea documentului, structura documentului cuprinde Strategia Planului Naţional de Dezvoltare şi Planul de Acţiuni privind implementarea acestuia. La baza Planului stau cinci priorităţi strategice pentru Republica Moldova: a) consolidarea unui stat democratic modern, bazat pe supremaţia legii; b) reglementarea conflictului transnistrean şi reintegrarea ţării; c) sporirea competitivităţii economiei naţionale; d) dezvoltarea resurselor umane, încadrarea în cîmpul muncii şi promovarea incluziunii sociale; e) dezvoltarea regională. La şedinţă s-a menţionat oportunitatea operării unor modificări în proiectul final, prin includerea recentelor iniţiative lansate de şeful statului cu privire la consolidarea încrederii între cele două maluri ale Nistrului. În cel mai scrut timp, proiectul Planului Naţional de Dezvoltare urmează să fie prezentat spre aprobare Guvernului, cu titlu de iniţiativă legislativă.

Executarea Programului Naţional "Satul Moldovenesc"

În cadrul unei întruniri convocate la Preşedinţie au fost făcute bilanţurile acţiunilor prevăzute în Programul Naţional "Satul Moldovenesc" pentru anul curent şi trasate noi sarcini în vederea eficientizării procesului de îndeplinire a obiectivelor stabilite.

În domeniul gazificării, s-a remarcat, că obiectivele de construcţie a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi de gazificare a localităţilor rurale au fost îndeplinite (din anul 2002 pînă în prezent au fost gazificate 807 localităţi, 6 raioane au fost gazificate integral, 7 raioane în proporţie de 60–90 la sută, 6 raioane în proporţie de 40–60 la sută şi 14 unităţi teritorial administrative în proporţie de pînă la 40 la sută). Realizările obţinute în domeniu oferă posibilităţi pentru intensificarea ritmurilor de finalizare a Programului Naţional de Gazificare şi Preşedintele ţării a trasat sarcina accelerării procesului de gazificare a localităţilor rurale, astfel încît la sfîrşitul anului 2008 să fie asigurate integral cu gaze naturale 19 raioane ale ţării.

În contextul îndeplinirii Programului de asigurare cu apă potabilă şi canalizare s-a menţionat necesitatea intensificării activităţii Guvernului şi a organelor administraţiei publice locale în vederea accelerării realizării acestuia. Este necesară punerea în funcţiune la capacităţi maxime a apeductelor interraionale, conectarea unor localităţi la apeducte centrale, desfăşurarea lucrărilor de construcţie a branşamentelor, reconstrucţia sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor reziduale.

În sfera agriculturii acţiunile întreprinse au vizat consolidarea terenurilor agricole şi realizarea programelor naţionale în domeni. La 1 ianuarie 2007 în republică funcţionau 211 cooperative agricole, iar pe parcursul anului 2007 au fost create încă 18 cooperative. Numărul total al Staţiunilor Tehnologice de Maşini este de 177 de unităţi. În perioada 2005–2007 au fost reabilitate 123 de întreprinderi de procesare, la sate funcţionînd 382 de puncte de achiziţii. Vladimir Voronin s-a referit la necesitatea dinamizării procesului de constituire a întreprinderilor de prelucrare a producţiei agricole, pledînd pentru elaborarea de către Guvern a unui proiect de lege care ar prevedea acordarea unui spectru larg de facilităţi investitorilor care vor crea întreprinderi moderne de prelucrare a producţiei agricole în mediul rural, conform cerinţelor şi standardelor europene. Preşedintele s-a mai referit la necesitatea intensificării procesului de trecere la agricultura ecologică, solicitînd ministerului de resort întreprinderea unor măsuri mai hotărîte în acest sens.

În sfera educaţiei realizările se rezumă la creşterea în ultimii 3 ani a numărului instituţiilor preşcolare de la 1100 pînă la 1356, acestea fiind asigurate cu material didactic, literatură artistică şi jucării. Se mai afirmă că pentru prima dată, în ultimii 20 de ani, instituţiile de învăţămînt preuniversitar au fost dotate cu echipament la toate disciplinele de studii. Toate liceele din ţară sînt conectate la Internet şi dispun de clase de calculatoare de performanţă, iar 50 de licee din ţară au fost asigurate cu soft-uri educaţionale la 4 discipline. Vladimir Voronin a mai ţinut să sublinieze necesitatea identificării unor surse în vederea dinamizării procesului de reabilitare a instituţiilor preşcolare şi preuniversitare, a căminelor culturale şi bibliotecilor din localităţile rurale.

Domeniul infrastructurii de transport în teritoriu necesită dezvoltare, iar avînd în vedere deficitul de mijloace financiare pentru reparaţia capitală a drumurilor locale, a fost propusă ideea antrenării Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor în renovarea unui segment de drum de pietriş cu aplicarea tehnologiilor de desfundare, nivelare şi tăvălugire a acestuia. În funcţie de rezultatul obţinut în cadrul acestui proiect-pilot, urmează a fi luată decizia referitor la acţiunile ulterioare în acest sens.

Au fost apreciate pozitiv rezultatele obţinute în dezvoltarea infrastructurii cooperatiste: în anii 2005–2007 au fost modernizate 578 de unităţi de comerţ şi de alimentare publică, reţeaua de achiziţionare a produselor agricole s-a completat cu 26 de puncte de achiziţii şi 179 de filiale ale acestora în diferite localităţi, a sporit volumul serviciilor cooperaţiei de consum.

În finalul şedinţei, Guvernului s-a cerut să analizeze mersul implementării Programului Naţional "Satul Moldovenesc", inclusiv în cadrul fiecărui minister în parte, în vederea întreprinderii unor măsuri concrete de asigurare a executării documentului.

Emisiunea "Conversaţii cu Preşedintele"

În cadrul unei apariţii tradiţionale la postul TV "NIT", şeful statului a făcut un şir de declaraţii referitoare la probleme de politică internă şi externă:

• a îndemnat oponenţii politici să se expună asupra proiectului noului Program al PCRM, care a fost publicat în 500 de mii de exemplare, pentru a fi analizat pînă la 1 martie 2008;
• în viitorul apropiat nu se preconizează majorări de pensii, deoarece există o problemă mare în acumularea mijloacelor fondului social de la angajaţi în agricultură – doar 7% din acumulări provin de la lucrătorii din agricultura, alte 93% din pensii li se plătesc sătenilor de la bugetul de stat. Şeful statului a relevat ca majorarea pensiilor cu un procent costa circa 80 mln. lei pe an şi Guvernul are sarcina să garanteze plata şi indexarea pensiilor la timp, în limitele stabilite de lege;
• s-a arătat sceptic faţă de viitorul coaliţiei majoritare din Consiliul municipal Chişinău şi a parteneriatului dintre Partidul Democrat (PD) şi Partidul Social-Liberal (PSL), afirmînd că nici o coaliţie din Moldova nu a reuşit până acum să soluţioneze nimic, iar democraţii nu au nimic în comun cu social-liberalii;
• în ultimii şapte ani, bugetul de stat al Moldovei a crescut de 6,7 ori, iar pînă la sfîrşitul anului viitor acesta va constitui echivalentul a opt bugete ale anului 2001;
• au fost respinse acuzaţiile opoziţiei, precum că, la elaborarea bugetului de stat pentru anul viitor, ar fi fost prevăzute transferuri mai multe pentru autorităţile locale comuniste. Voronin a menţionat că toate calculele ar fi făcute conform normativelor şi că ar fi o greşeală politică dacă raioanele unde PCRM nu i-au ajuns cîteva mandate pentru a învinge, să fie private de resurse în anul 2008. Guvernul nu a primit nici un fel de dispoziţii împotriva raioanelor respective, pentru că "asemenea mişcări ar funcţiona împotriva comuniştilor";
• invocînd exemplul noilor alegeri raionale din Rezina, şeful statului s-a arătat convins de faptul că, dacă la Chişinău ar avea loc alegeri noi în acest moment, comuniştii ar cîştiga;
• partidele de opoziţie cîştigă în alegeri prin minciună şi prin cumpărarea voturilor alegătorilor;
• în relaţiile moldo-române s-a contat că, odată cu aderarea României la UE, divergenţele se vor epuiza, dar acest lucru nu s-a întîmplat. De aceea, autorităţile Republicii Moldova vor aborda aceste relaţii nu la nivel bilateral, ci la nivelul UE". Voronin a reproşat României că votează în Parlamentul European împotriva preferinţelor comerciale pentru Republica Moldova şi că acţiunile României s-ar sincroniza cu cele ale Tiraspolului, deoarece, atunci cînd se apropie reluarea negocierilor în problema transnistreană, în România pornesc declaraţiile despre apartenenţa limbii, revizuirea bilanţului celui de-al doilea război mondial şi a Tratatului de la Helsinki;

Declaraţia cea mai controversată în cadrul emisiunii a vizat problema funcţionării Mitropoliei Basarabiei şi recenta decizie a Sinodului Bisericii Ortodoxe Române de a înfiinţa trei noi episcopii în cadrul Mitropoliei Basarabiei. Conform şefului statului, autorităţile Republicii Moldova ar putea să se retragă din decizia CEDO de înregistrare a Mitropoliei Basarabiei din Moldova, în cazul în care hotărîrea de înfiinţare a trei noi eparhii ale acesteia nu va fi suspendată. Vladimir Voronin consideră că decizia respectivă a patriarhiei Române ar avea scopul lezării suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova, este îndreptată împotriva naţionalităţii şi a poporului moldovenesc.

Declaraţiile şefului statului despre nesocotirea deciziei CEDO au fost comentate de experţi în domeniul juridic şi politicieni de opoziţie^[1], care le-au calificat drept tendenţioase şi chiar aberante, iar aplicarea practică şi juridică a celor declarate se va putea solda cu excluderea Republicii Moldova din Consiliul Europei, ceea ce va închide şi calea spre integrarea europeană a ţării.

Politici economice

1. Preţurile şi inflaţia

Preţurile sînt în continuă creştere…

Preţurile la o serie de produse au continuat să crească şi în noiembrie. În cea mai mare parte, creşterea a fost pe seama produselor alimentare. Consecinţele secetei din această vară au influenţat mult creşterea preţurilor la alimente. Inflaţia preţurilor alimentelor ar putea avea implicaţii serioase şi pentru populaţia din Moldova care cheltuieşte un procent serios din salariu pe mîncare. Moldovenii consumă de două ori mai multe alimente (ca pondere în coşul de consum) decît alţi europeni din simplu motiv că sînt săraci. Cu cît eşti mai sărac, cu atît consumi mai multe alimente ca pondere în total, pentru că nevoia de hrană e prioritară şi nu îţi mai rămîn bani şi de altceva. Considerăm că evoluţia preţurilor din noiembrie va ridica rata lunară a inflaţiei la cca 2%, iar rata anualizată pentru cele 11 luni s-ar putea apropia de 13%. Creşterea inflaţiei în luna noiembrie se va datora şi majorării preţurilor la produsele petroliere pe piaţa locală.

BNM "va ţine-n frîu" inflaţia…

Acum două săptămîni guvernatorul BNM a declarat că în curînd se va trece la aşa-numitul proces de ţintire directă a inflaţiei. În linii mari, iniţiativa băncii centrale de trecere oficială la ţintirea inflaţiei (inflation targeting), este salutară. În plus, este important şi faptul că autoritatea monetară se arată extrem de îngrijorată de evoluţia inflaţiei în Moldova. Totuşi, în opinia noastră, există mai mulţi factori de risc care nu pot fi controlaţi de BNM, fapt pentru care aceasta încă nu este pregătită pentru trecerea la ţintirea directă a inflaţiei. Trecerea la noul regim este posibilă doar ca urmare a întrunirii unei serii de premise: atunci cînd rata anuală a inflaţiei se situează pe palierul cu o singură cifră (la noi e de cca. 14%); banca centrală beneficiază de independenţă operaţională deplină; sectorul financiar este stabil şi solid, deşi există nevoia de sporire a intermedierii financiare; dominanta fiscală nu mai reprezintă o problemă (datoria publică şi deficitul bugetar sînt în scădere); ţintele de inflaţie pentru următorii ani au fost stabilite de comun acord cu Guvernul; banca şi-a întărit capacitatea de prognoză a inflaţiei; succesul procesului de dezinflaţie din ultimii ani a condus la consolidarea credibilităţii BNM. Aceste premise pe alocuri nu sunt realizate.

….în pofida unor riscuri palpabile

BNM se va confrunta cu dileme majore, chiar dacă va trece la ţintirea inflaţiei. Acestea ar veni din partea creşterii preţurilor la petrol, gaze naturale şi, în general, la agenţii energetici; aşteptărillor inflaţioniste ale populaţiei; tendinţelor speculative de pe piaţă; volumului masiv încă de remitenţe şi, bineînţeles, relaţiei dintre leu şi principalele valute de referinţă (USD şi euro). Aceasta din urmă, în particular costul intervenţiilor BNM pe piaţa valutară, costul sterilizării excesului de lichiditate sau valută ar putea afecta procesul de ţintire a inflaţiei. Leul s-a apreciat extrem de mult, chiar în termeni nominali, faţă de dolar (peste 12% de la începutul anului) şi euro în ultimul an, ceea ce a iscat o controversă majoră privind impactul asupra exporturilor, deficitelor externe. Sectoarele orientate către export sînt puternic afectate, iar deficitele externe au crescut exploziv faţă de anul trecut.

2. Sectorul real

Industria moldovenească este în declin continuu…

În octombrie curent producţia industrială a scăzut cu peste 9%, iar pentru cele zece luni ale anului creşterea este negativă, cu un handicap de 0,7%. Astfel prognoza foarte optimistă de creştere de 8,5%, estimată de Guvern pentru anul 2007, este ratată. Potrivit statisticii oficiale, în ianuarie-octombrie întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au produs mărfuri în valoare de peste 21,1 miliarde lei (1,8 miliarde USD), în preţuri curente. Diminuarea volumului producţiei industriale comparativ cu ianuarie-octombrie 2006 a fost determinată de reducerea volumului producţiei de vinuri cu 34,2%, a zahărului cu 53,3%, diminuarea fabricării băuturilor alcoolice distilate cu 31,7%, a produselor de tutun cu 9,5%. Mai mult decît atît, volumul producţiei la întreprinderile industriei alimentare şi a băuturilor în ansamblu s-a diminuat cu 7,6%. Industria moldovenească a scăzut anul trecut cu aproape cca 7%, datorită inclusiv embargoului rusesc impus la exporturile de produse vinicole autohtone.

3. Sectorul financiar-bancar

Activele bancare au atins un nivel de 2,75 miliarde USD…

Activele totale ale sistemului bancar au crescut în octombrie cu 950 milioane lei şi au atins un nivel de cca 31 miliarde lei (2,75 miliarde USD). În perioada ianuarie-octombrie 2007 acestea au înregistrat o creştere de peste 36%, iar comparativ cu perioada similară a anului 2006 au crescut de peste 1,5 ori. Majorarea activelor băncilor comerciale a fost determinată, în particular, de creşterea portofoliului de credite şi a soldului depozitelor atrase de la populaţie, dar şi de creşterea în continuare a cotei investiţiilor străine în capitalul băncilor. În cele zece luni ale a.c. soldul depozitelor atrase de bănci a înregistrat o creştere de cca 33%. O creştere comparabilă a fost caracteristică şi pentru portofoliul de credite al băncilor. În perioada ianuarie-octombrie acesta a sporit cu peste o treime. Totodată, comparativ cu perioada similară a anului precedent depozitele şi creditele s-au majorat cu 40% şi 52%, respectiv.

Depozitele bancare sînt estimate la peste 1,7 miliarde USD…

Valoarea totală al depozitelor bancare s-a majorat cu peste 380 milioane lei în octombrie curent şi a înregistrat nivelul de cca 19,2 miliarde lei sau peste 1,7 miliarde USD. Creşterea s-a produs pe fondul majorării de către mai multe instituţii bancare a ratelor dobînzilor, atît la depozitele în monedă naţională, cît şi la cele în valută străină. Astfel, în octombrie rata medie a dobînzii la depozitele la termen în MDL a crescut cu 0,6 p.p. pînă la 15,47%, iar la cele în valută a sporit cu 0,2 p.p. şi a constituit o medie de 6,12%. În mare parte, creşterea a fost generată de sporirea cu peste 3% a depunerilor în lei moldoveneşti, în timp ce depozitele în valută au înregistrat un spor de 1%. Creşterea depozitelor a fost influenţată şi de atractivitatea depunerilor în monedă naţională, generată şi ca urmare a aprecierii continue a leului moldovenesc în raport cu dolarul, dar şi cu euro. Această tendinţă s-ar putea menţine pînă la finele anului.

…iar nivelul creditelor acordate a crescut cu peste 40%

Soldul creditelor acordate agenţilor economici şi populaţiei a crescut peste 40% în cele 10 luni ale anului, însumînd o valoare totală de cca 19,18 miliarde lei (1,7 miliarde USD). Creşterea a fost cauzată de majorarea cu 2,5% a soldului creditelor în lei moldoveneşti, precum şi cu 4,6% a celor în valută străină. În octombrie a.c. băncile au acordat credite în monedă naţională în volum de peste 1,32 miliarde lei. Din acestea 71% au fost acordate persoanelor juridice. În octombrie rata medie la creditele în MDL s-a menţinut la nivelul de 18,97%, nivel similar şi pentru septembrie, în timp ce rata medie la creditele în valută s-a diminuat cu 0,8 p.p. şi a constituit 10,8%.

Moldovenii obţin cel mai greu finanţare, potrivit unui raport al Băncii Mondiale…

Moldova se numără printre ultimele patru ţări din Europa Centrală şi de Est după accesul la finanţare, dintre cele 24 de state incluse în cel mai recent raport publicat de Banca Mondială pe această temă. Accesul la surse de creditare este cel mai dificil în Polonia, urmată de Moldova, Bulgaria şi România. Dintre statele din regiune, accesul la finanţe este cel mai uşor în Lituania, Estonia şi Letonia, ţări care se apropie de calificativul 2. Clasamentul este stabilit prin acordarea unor calificative de la -1 la 5, cel mai ridicat fiind cel primit de Lituania, de 4,5, iar cel mai scăzut, în jurul valorii zero, fiind acordat unor state precum Moldova, Albania sau Ucraina. În acelaşi timp, calificativul primit de România este de aproximativ 0,5. Studiul "Finance for All" se bazează pe datele pentru anul 2006.

Raportul subliniază importanţa adoptării, de către statele emergente, a prevederilor Basel II, astfel estimîndu-se o dezvoltare considerabilă a sistemului informaţiilor despre finanţare. "Cu cît analizele statistice referitoare la gradul de risc al creditelor devin mai sofisticate, cu atît debitorii mici au beneficii mai importante, datorită accesului mai ieftin la împrumuturi bancare", considera experţii Băncii Mondiale. Studiul mai arată că intrarea unor mari jucători internaţionali pe pieţele financiar-bancare emergente nu aduce neapărat, pe termen scurt, un acces mai uşor la informaţiile despre finanţare. "Multe dintre băncile străine sînt grupuri relativ mari, care ar putea întîmpina dificultăţi în înţelegerea unor aspecte ale culturii locale a afacerilor. Băncile mari au un avantaj în privinţa tranzacţiilor de importanţă majoră, însă băncile mici, locale, sînt avantajate în privinţa împrumuturilor acordate firmelor mici şi mijlocii", se arată tot în acest raport.

Transnistria

Iniţiativele din octombrie ale Preşedintelui Vladimir Voronin, făcute publice prin intermediul a trei interviuri pentru două ziare moscovite, vor avea, se pare, soarta tuturor iniţiativelor anterioare, adică vor fi salutate în continuare de mediatori şi observatori, vor genera noi discuţii şi consultări etc., fără vreun impact semnificativ

»»»

Relaţii externe

Integrare europeană

Reuniunea Troicii COEST UE-Moldova

În perioada 21–22 noiembrie, la Bruxelles, a avut loc reuniunea Troicii COEST UE-Moldova. Delegaţia Moldovei la reuniune a fost condusă de viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Valeriu Ostalep. În cadrul întîlnirii au fost discutate relaţiile bilaterale dintre UE şi Moldova, subiecte legate de activitatea EUBAM, conflictul transnistrean şi de evoluţiile interne din Moldova.

La Bruxelles, Valeriu Ostalep a avut întrevederi cu Marianne Mikko, co-preşedintă a Comitetului Parlamentar de Cooperare UE-Moldova, Hilde Hardeman, şefă de unitate în cadrul Directoratului General pentru Relaţii Externe al Comisiei Europene, Joseph Daul, Preşedinte al Grupului EPP din cadrul Parlamentul European (PE), precum şi cu un şir de reprezentanţi ai statelor membre ale UE.

Întrevederile oficialului moldovean s-au înscris în efortul Chişinăului de a convinge partenerii săi europeni să sprijine dorinţa acestuia de a trece la un alt nivel calitativ în relaţiile sale cu UE. Valeriu Ostalep a reiterat, cu ocazia reuniunii Troicii COEST UE-Moldova, că autorităţile de la Chişinău sînt interesate în iniţierea negocierilor asupra unui nou document juridic care i-ar permite Moldovei să se ancoreze treptat în spaţiul celor patru libertăţi ale UE.

Acordurile privind facilitarea eliberării vizelor şi readmisia

Pe 29 noiembrie 2007, Consiliul UE a aprobat Acordurile UE-Moldova privind facilitarea eliberării vizelor şi readmisia. PE a aprobat acordurile pe 13 noiembrie, iar Parlamentul Republicii Moldova le-a ratificat pe 8 noiembrie. Data intrării lor în vigoare va fi publicată Jurnalul Oficial al UE. Se aşteaptă ca această dată să fie 1 ianuarie 2008.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

În perioada vizată, Adrian Cioroianu, ministrul român de Externe, şi Filip Teodorescu, ambasadorul României în Moldova, cu ocazii diferite, au reasigurat că România rămîne a fi interesată de relaţii avantajoase cu Moldova şi acelaşi susţinător consecvent al aspiraţiilor Chişinăului de aderare la UE. Ei au reafirmat dorinţa sinceră a statului român să contribuie pe cît de mult posibil la apropierea unui viitor european pentru Moldova.

Cioroianu a informat că Moldova este beneficiarul prioritar al asistenţei pentru dezvoltare, care va deveni operaţională în scurt timp^[1]. Referindu-se la problemele legate de acordarea vizelor de intrare pe teritoriul României pentru cetăţeni Moldoveni, ministrul a spus că o parte a acestora se datorează blocajului la care s-a ajuns după ce Bucureştiul a solicitat în cîteva rînduri extinderea reţelei consulare a României pe teritoriul Moldovei.

În ce priveşte posibilitatea recunoaşterii vizelor Schengen şi permiselor de şedere eliberate de statele membre ale UE pentru excluderea obligativităţii deţinerii de către cetăţenii moldoveni a vizelor de tranzit prin România, Cioroianu a informat că proiectul de decizie corespunzător s-ar afla în fază de finalizare la Bruxelles şi că ar putea intra în vigoare în curînd. Şeful diplomaţiei româneşti s-a oprit şi la ideea lansată anterior în legătură cu acordarea vizelor româneşti la punctele de frontieră, menţionînd că reglementările comunitare permit eliberarea unor astfel de vize numai în situaţii excepţionale.

Filip Teodorescu, la rîndul său, a informat că secţia consulară a Ambasadei României la Chişinău a renunţat la sistemul programării on-line pentru solicitanţii de vize şi că s-a trecut la principiul "primul venit, primul servit". Diplomatul a mai spus că în luna decembrie 2007 Consulatul României va trece într-o altă locaţie mai încăpătoare, unde zilnic vor putea fi procesate circa 650–700 de cereri pentru viză, şi că dacă numărul de cereri va fi şi în continuare mai mare decît capacitatea de procesare a secţiei consulare, atunci se va trece la un sistem de programare prin call-center.

Referindu-se la schimburile comerciale dintre România şi Moldova, diplomatul a relatat că acestea sînt în creştere. În primele nouă luni ale 2007 volumul schimburilor comerciale a fost de circa 600 mln dolari, faţă de 564 mln pe parcursul anului 2006. Aceste cifre infirmă ipoteza lansată cu ceva timp în urmă că după aderarea României la UE, schimburile comerciale cu Moldova vor cunoaşte o recesiune importantă.

Republica Moldova – Rusia

În perioada de referinţă, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) al Republicii Moldova a atras atenţia printr-un comunicat că potrivit uzanţelor internaţionale Federaţia Rusă poate deschide secţii de votare în Moldova pentru alegerile în Duma de Stat, din 2 decembrie, doar în cadrul reprezentanţei sale diplomatice.

În pofida acestui lucru, reprezentanţi ai comisiei electorale centrale de la Moscova au anunţat că pe teritoriul Republicii Moldova vor fi deschise 24 secţii de votare: una la Ambasada Rusiei din Chişinău, iar celelalte 23 în regiunea transnistreană. Deschiderea secţiilor de votare în Transnistria a fost explicată prin faptul că potrivit dreptului internaţional locurile dislocării forţelor armate sînt declarate locaţiuni cu statut extra-teritorial, ceea ce permite desfăşurarea alegerilor în regiunea transnistreană fără acordul R. Moldova.

În replică, MAEIE a reluat poziţia sa faţă de deschiderea secţiilor de votare în regiunea transnistreană.

Cooperare regională

Republica Moldova – CEFTA

La 21 noiembrie curent, în cadrul reuniunii prim-miniştrilor ţărilor membre CEFTA 2006, care şi-a ţinut lucrările în Skopje (Macedonia), Moldova a preluat pentru un an de zile preşedinţia acestei organizaţii.

Potrivit serviciului de presă al Guvernului, Zinaida Greceanîi, prim-viceprim-ministru, a declarat cu acestă ocazie că Moldova va organiza, în calitate de preşedinte al CEFTA, mai multe reuniuni pe subiecte ce ţin de armonizarea legislaţiei în domeniul administrării vamale, regulilor de origine, standardizării, eliminării barierelor în calea comerţului etc.

La reuniune a fost adoptată Declaraţia prim-miniştrilor, care trasează jaloanele de colaborare viitoare în regiune şi de implementare deplină a acordului CEFTA.

Republica Moldova – ICE

Pe 27 noiembrie, la Sofia (Bulgaria), a avut loc summit-ul Iniţiativei Central-Europene (ICE). Moldova a fost reprezentată la reuniune de prim-ministrul Vasile Tarlev. În cadrul summit-ului a avut loc transmiterea preşedinţiei organizaţiei de la Bulgaria către Moldova. Pe lîngă preşedinţia ICE, Moldova a mai preluat preşedinţia CEFTA şi urmează, de asemenea, să prea şi preşedinţiile Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (PCESE) şi Iniţiativei RACVIAC. Moldova speră prin exercitarea în 2008 a preşedinţiilor acestor organizaţii să-şi îmbunătăţească imaginea sa pe plan regional şi european, să dovedească că este un partener regional de încredere, să-şi consolideze raporturile sale cu statele participante în aceste aranjamente şi să folosească ocazia exercitării preşedinţiilor acestor structuri pentru a se apropia şi mai mult de UE.

În discursul său rostit în cadrul summit-ului, Vasile Tarlev a informat că Moldova va organiza pe durata deţinerii preşedinţiei ICE mai multe evenimente politice şi sectoriale, în special, în domeniul turismului, ştiinţei, transportului şi în sectorul energetic.

Potrivit documentelor aprobate la summit, au fost reduse domeniile de activitate a organizaţiei la dezvoltarea umană, dezvoltarea economică şi dezvoltarea instituţională; au fost redefinite obiectivele ICE, printre care se numără: structurarea problemelor de cooperare, revizuirea sistemului financiar al organizaţiei, coordonarea activităţilor cu diferiţi actorii regionali. Ca şi mai înainte una din sarcinile de bază ale ICE a rămas consolidarea cooperării între statele-membre şi susţinerea ţărilor ICE în procesul de integrare în UE. În cadrul summit-ului ambasadorul Pietro Ercole Ago a fost numit în funcţia de director al Secretariatului Executiv al ICE.

Cooperare multilaterală

Republica Moldova – OSCE

Între 29–30 noiembrie, la Madrid (Spania), a avut loc reuniunea a XV-a a Consiliului Ministerial al OSCE. Pentru mai multe detalii a se vedea secţiunea "Problema transnistreană".

Republica Moldova – Consiliul Europei

Decizii ale CEDO

În perioada de referinţă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat 5 hotărîri împotriva Moldovei, în cauzele: Popovici c. Moldovei, Ursu c. Moldovei, David c. Moldovei, Timpul Info-Magazin şi Anghel c. Moldovei şi Ţurcan c. Moldovei. În aceste cauze Moldova a fost condamnată pentru deţinerea ilegală a reclamanţilor, pentru admiterea tratamentelor inumane, pentru încălcarea drepturilor la un proces echitabil, la un recurs efectiv şi la libertatea de exprimare. Suma despăgubirilor pe care Moldova va trebui să le plătească în aceste 5 cazuri este de 49 300 euro (aprox. 818 400 lei).

Pînă în prezent, CEDO a condamnat Moldova în 103 de cauze^[2]. Din total, 58 de decizii (51,5%) de condamnare a Moldovei au fost pronunţate în anul 2007.

Studii, analize, comentarii

Legislaţia partidelor: Quo Vadis şi în ce mod?..
Sergiu Grosu, 4 decembrie 2007

Printre acţiunile legislative pe care Republica Moldova trebuia să le îndeplinească în conformitate cu Rezoluţia şi Recomandările Comisiei pentru respectarea obligaţiilor şi angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei (CE), un loc aparte revine "revizuirii legislaţiei cu privire la partidele politice in conformitate cu normele europene"

»»»