versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Acordul privind facilitarea eliberării vizelor: "Bere numai sindicaliştilor?!", Igor Boţan
Moldova 2008: noile şi vechile provocări ale economiei, Galina Şelari

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

În perioada 1–15 ianuarie deputaţii s-au aflat în vacanţă, iar a doua jumătate a lunii ianuarie şi-au desfăşurat activitatea în comisii şi fracţiuni, în teritoriu. Parlamentul se va întruni în sesiune ordinară pe 7 februarie, ordinea de zi propusă de Biroul permanent conţinînd circa 30 proiecte de acte legislative.

În luna ianuarie, pe pagina web au fost publicate 16 proiecte de acte legislative, printre cele mai importante fiind proiectele de legi:

• cu privire la protecţia martorilor şi altor participanţi la procesul penal;
• cu privire la proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale;
• proiectul legii solului;
• pentru ratificarea Acordului privind privilegiile şi imunităţile Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică – GUAM.

În perioada 28–31 ianuarie, delegaţii conduse de spicherul Parlamentului s-au deplasat în Marea Britanie şi Franţa.

Guvern

2.1. Numiri. Demisii

Preşedintele Republicii Moldova a semnat un decret prin care Victor Stepaniuc, deputat în Parlament, este numit în funcţia de viceprim-ministru. În Guvern Stepaniuc va fi responsabil de coordonarea instituţiilor centrale ce activează în sfera socială, ştiinţă, cultură, medicină, sport şi turism.

Veaceslav Dermenji este numit şef al Inspectoratului Ecologic de Stat. Pînă la numire, Dermenji a activat în calitate de vicedirector al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat.

Virgiliu Ciobănaş a fost numit Reprezentant Plenipotenţiar al Republicii Moldova, inspector principal al Biroului coordonator pentru combaterea crimei organizate şi altor infracţiuni periculoase pe teritoriul statelor membre al CSI.

Executivul a aprobat numirea lui Sergiu Goncearenco, director al unui departament din cadrul MAEIE, în funcţia de Consul general al Republicii Moldova în Istambul, Turcia.

Gheorghe Radu a fost eliberat din functia de consilier principal de stat (pe probleme juridice) al Primului-ministru. Vladimir Botnari a fost eliberat din funcţia de viceministru al Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor iar Mihail Solcan – din funcţia de vicedirector al Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului. Motivele eliberării din funcţii nu sînt anunţate.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea privind activitatea Ministerului Justiţiei. Este apreciată pozitiv activitatea Ministerului în implementarea documentelor de politici, în sfera drepturilor omului şi reformării sistemului judecătoresc. Concomitent, sînt constatate şi multiple deficienţe:

• lacune în procesul de cooperare cu alte autorităţi publice;
• prezentarea întîrziată a informaţiilor către Consiliul Europei;
• prevenirea încălcării Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului;
• situaţia complicată în sistemul penitenciar;
• neajunsuri în funcţionarea sistemului de executare (executarea atinge doar circa 60%);
• calitatea redusă a unor documente elaborate;
• dotarea insuficientă şi activitate necorespunzătoare a Centrului de expertize judiciare;
• coordonarea insuficientă a unor acţiuni etc.

Hotărîrea cu privire la aprobarea componenţei nominale şi a Regulamentului Comisiei paritare pentru descentralizare administrativă. Observatorii constata că, deşi Legea nr.435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007, abia peste un an şi ceva Guvernul a întreprins anumite măsuri pentru punerea ei în aplicare.

Hotărîrea cu privire la măsurile de realizare a Legii nr.438-XVI din 28 decembrie 2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova. Se creează:

• Consiliul naţional de coordonare a dezvoltării regionale;
• Fondul naţional pentru dezvoltare regională, în gestiunea Ministerului Administraţiei Publice Locale (MAPL);
• Agenţiile de dezvoltare regional (Nord, Sud şi Centru), în subordinea MAPL.

Conform Legii Nr.438/28.12.2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova, respectivele acţiuni trebuiau îndeplinite pînă la finele lunii aprilie 2007, însă procesul a fost tărăgănat, situaţie ce impus intervenţia autorităţilor de prim rang, pentru impulsionarea activităţii în domeniu a MAPL şi a Guvernului.

Hotărîri pentru aprobarea unor programe, concepţii, strategii:

• Concepţia Sistemului informaţional automatizat "Registrul persoanelor reţinute, arestate şi condamnate";
• Strategia naţională în domeniul inovării pentru perioada 2008–2011;
• Strategia de dezvoltare a controlului financiar public intern;
• Programul lucrărilor statistice pe anul 2008;
• Planul naţional de armonizare a legislaţiei pentru anul 2008;
• Planul de acţiuni privind realizarea Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale în anul 2008;
• Planul naţional de acţiuni pentru anul 2008 privind protejarea cetăţenilor Moldovei aflaţi peste hotare;
• Planul naţional de acţiuni pentru ocuparea forţei de muncă pe anul 2008.

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:

• cu privire la taxele consulare;
• cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat.

Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare:

• Ministerului protecţiei sociale, familiei şi copilului urmează a-i fi alocate din Fondul mde rezervă al guvernul peste 2,7 milioane lei "pentru reparaţia încăperilor de serviciu". Deşi anul financiar abia a început, suma alocată urmează a fi restabilită în Fondul de rezervă la rectificarea Bugetului de stat pentru anul 2008;
• Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene i se alocă din Fondul de rezervă 441229 lei, pentru publicarea tratatelor internaţionale intrate în vigoare în anii 2005–2007;
• Ministerului Administraţiei Publice Locale i se alocă 9840 mii lei pentru procurarea spaţiului locativ de către sinistraţii care au avut de suferit în urma exploziei de gaze în blocul locativ din or.Soroca.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Sarcini pentru 2008

La prima şedinţă a Guvernului din 2008, Prim-ministrul a subliniat că anul va fi unul decisiv în realizarea Programului de activitate a Guvernului şi este important să fie efectuată o analiză profundă a gradului de executare a acţiunilor corespunzătoare. În 2008 urmează să fie continuate toate activităţile iniţiate de Guvern în programele strategice aprobate anterior. Atenţie specială se va acorda Programului naţional "Satul Moldovenesc", programului de gazificare a ţăriide asigurare cu apă potabilă, Strategiei naţionale de dezvoltare durabilă a complexului agro-industrial, Programului de renovare şi modernizare a drumurilor publice. Printre sarcinile de importanţă strategică rămîn: – crearea locurilor de muncă (300 mii locuri noi de muncă); – triplarea salariului în sfera bugetară; – dublarea numărului de locuri de studii, finanţate de la buget, majorarea de trei ori a burselor.

Guvernul urmează să-şi concentreze eforturile asupra realizării documentelor strategice – Planul Naţional de Dezvoltare pînă în anul 2011, Strategia de reformare a administraţiei publice; Strategia naţională anticorupţie; Programul legislativ (2005–2009), Planul de acţiuni în domeniul dreptului omului (2004–2008).

Vasile Tarlev s-a referit distinct la problema dezvoltării sistemului de executare a deciziilor judecătoreşti, astfel încît acesta să funcţioneze eficient, transparent, în conformitate cu cele mai avansate standarde în domeniu. Ministerului Justiţiei i s-a cerut o analiză profundă a cazurilor şi condiţiilor care favorizează condamnarea ţării noastre la CEDO şi să depună eforturi maximale pentru evitarea acestor cazuri, inclusiv prin folosirea măsurilor alternative de soluţionare a litigiilor (calea amiabilă).

Pe plan extern, în anul 2008, Guvernul urmează să asigure, prin acţiuni concrete, realizarea obiectivului strategic de integrare europeană şi în acest domeniu, urmează a fi întreprinse acţiuni în vederea semnării cu UE a unui nou acord, care va ridica la un nivel superior relaţiile ţării noastre cu Uniunea Europeană.

A mai fost evidenţiată importanţa respectării cerinţelor privind calitatea proiectelor de acte prezentate Guvernului spre examinare, în scopul de a renunţa la practica prezentării proiectelor necoordonate sau după expirarea termenului stabilit.

Şedinţa Comisiei naţionale pentru integrare europeană

Priorităţile de bază ale Moldovei cu privire la integrarea europeană se vor axa pe diversificarea dialogului politic cu UE, dezvoltarea cooperării în domeniul justiţiei, combaterii corupţiei, dezvoltarea comerţului, limitarea şi controlul migraţiei, armonizarea legislaţiei etc. Prim-ministrul a declarat că Planul de acţiuni RM-UE nu va stopa odată cu finalizarea în termen a acestuia, deoarece majoritatea prevederilor incluse în document nu au o finalitate temporală.

Implementarea acordurilor cu UE

Vasile Tarlev a convocat o şedinţă în problema implementării acordurilor de facilitare a regimului de vize şi readmisie şi cu privire la Preferinţele Comerciale Autonome. MAEIE a informat că acordul de facilitare a regimului de vize se implementează în regim normal, la momentul de faţă nefiind înregistrate abateri^[1]. Preferinţele Comerciale Autonome în relaţiile cu UE sînt oficializate de la 21 ianuarie.

Indignări vizavi de cauzele pierdute la CEDO

Premierul Vasile Tarlev s-a arătat nemulţumit de faptul că Guvernul trebuie să plătească despăgubirile în cazurile pierdute la CEDO, declarând că executivul nu are nimic comun cu cei care au încălcat legislaţia dar trebuie să achite sume enorme în baza deciziilor definitive ale CEDO. Tarlev consideră că despăgubirile urmează a fi percepute de la cei care au admis încălcarea legislaţiei şi din cauza cărora sînt pierdute procesele la CEDO.

Modernizarea poliţiei

În cadrul unei şedinţe de lucru, convocate de premier, s-a decis elaborarea unui program special de dezvoltare, dotare şi modernizare a sistemului poliţienesc. MAI consideră condiţiile existente ca nefaste, mai ales, în localităţile rurale (mai multe posturi de poliţie nu dispun de birouri de serviciu, lipsesc dotările tehnice adecvate, unităţi specializate de transport, sînt vacante circa 115 funcţii de inspector de sector). Conform MAI, administraţia publică locală nu contribuie la dotarea sectoarelor de poliţie şi dezvoltarea mişcării gărzilor populare.

Proiectul investiţional Giurgiuleşti

Prim-ministrul a convocat responsabilii din cadrul Guvernului pe problema realizării portofoliului de proiecte investiţionale din zona Giurgiuleşti. Ministrul Economiei şi Comerţului a informat că terminalul petrolier din Giurgiuleşti deja este funcţional, iar la finele anului trecut a început comercializarea pe piaţa moldovenească a produselor petroliere importate pe cale maritimă. Concomitent au început activităţile de proiectare a portului de marfă şi pasageri din zona de sud a Moldovei. Premierul a solicitat urgentarea construcţiei infrastructurii necesare pentru funcţionarea eficientă a terminalului petrolier la capacitatea maximală, Ministerul Economiei şi Comerţului urmînd să promoveze în Guvern proiectul de hotărîre privind demararea construcţiei portului de pasageri. Organelor responsabile li s-a cerut să întreprindă toate măsurile necesare în vederea dării în exploatare a obiectivelor menţionate în termenele stabilite.

La şedinţa Guvernului din 30 ianuarie a fost aprobat Planul de construcţie a Portului de pasageri Giurgiuleşti, iar Ministerul Finanţelor a fost obligat să aloce din Fondul de rezervă 5 mln de lei pentru majorarea capitalului social al întreprinderii de stat Portul fluvial Ungheni, care urmează să utilizeze banii la construcţia Portului de pasageri Giurgiuleşti. Conform Planului de construcţie a Portului, acesta urmează să fie dat în exploatare către 1 iunie 2008.

Reţea naţională de farmacii

Reţeaua de farmacii va fi constituită în baza Societăţii pe Acţiuni "Sanfarm-Prim", în care statul deţine pachetul majoritar de acţiuni, iar Guvernul va veni cu propuneri de parteneriat către autorităţile publice locale şi business. Ministrul Economiei şi Comerţului a declarat că agenţii economici care se vor implica în deschiderea farmaciilor nu vor beneficia de facilităţi şi indiferent dacă dispun de capital de stat, privat sau mixt, – vor activa în condiţii de concurenţă egală.

Vizite la întreprinderi

Primul-ministru a efectuat o vizită de lucru la compania "Moldelectrica", în cadrul căreia s-a familiarizat cu activitatea acesteia şi cu situaţia în sistemul energetic al Moldovei. Potrivit datelor prezentate, actualmente CET-urile din Moldova produc volumele maxime de energie electrică, iar consumul total al ţării este acoperit la nivel de cca 40 la sută cu energie electrică autohtonă şi doar 60% – de import.

Vizitînd întreprinderea "Cariera de granit şi pietriş Soroca", Premierul Vasile Tarlev a fost informat de către directorul actual al întreprinderii, că în perioada 1995–2007, aceasta a trecut printr-o perioadă de stagnare şi distrugere (au fost acumulate datorii, restanţe la salarii, a fost disponibilizat personalul întreprinderii, 85% din utilaj a fost defectat), iar actualmente, după ce prin decizia de judecată statul şi-a recuperat 60 la sută din acţiuni, la întreprindere au demarat procesele de revitalizare (au fost repuse în funcţiune circa 38% din capacităţile de producere, a fost elaborat un plan de reanimare şi un grafic de achitare a datoriilor, au fost lichidate restanţele la salarii, activează 220 de muncitori care au un salariu mediu de 2500 lei). Vasile Tarlev şi-a exprimat regretul că una dintre cele mai prospere întreprinderi din Moldova a ajuns într-o stare dezastruoasă şi a dispus persoanelor responsabile să întreprindă măsurile necesare ca anul 2008 să fie unul de cotitură în istoria întreprinderii. Şeful Executivului a solicitat de la conducerea întreprinderii reangajarea muncitorilor disponibilizaţi anterior, crearea noilor locuri de muncă, modernizarea întreprinderii. Recent, ex-proprietarii întreprinderii în cauză au declarat că au fost desproprietăriţi abuziv de autorităţi şi vor apela la CEDO.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Preşedintele Republicii Moldova a semnat decrete privind conferirea ordinului "Gloria Muncii" unor personalităţi din ţară:

• Teodor Olaru, vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie;
• Nicolai Cervencov, rector al Universităţii de Stat din Taraclia;
• Anatol Dubrovschi, director al Complexului "Casa presei";
• Alexandru Burian, directorul Institutului de Istorie, Stat şi Drept al AŞM;

Artistul Gheorghe Urschi a fost decorat cu "Ordinul Republicii".

Cu medialia "Meritul Civic" au fost decoraţi:

• Nicolai Telnov, cercetător ştiinţific coordonator la AŞM;
• Andrei Porubin, prezentator al programului "Dimineaţa ta".

Ex-directorul SIS Ion Ursu a fost numit Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Elenă.

Prin două decrete prezidenţiale a fost acordată sau aprobată redobîndirea cetăţeniei Republicii Moldova de către 11 persoane. Prin alte două decrete ale şefului statului, a fost aprobată renunţarea la cetăţenia Republicii Moldova de către 275 persoane.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Participare la şedinţa consiliilor colegiale

Preşedintele Republicii Moldova a participat la şedinţa Consiliului Colegial al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), în cadrul căruia a apreciat pozitiv activitatea instituţiei pentru anul 2007. Vladimir Voronin a menţionat că, în condiţiile Legii privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate, adoptate recent, se impune optimizarea şi eficientizarea activităţii subdiviziunilor SIS. În acelaşi timp, este necesară intensificarea activităţi SIS în vederea anticipării acţiunilor de subminare a regimului constituţional şi statalităţii Republicii Moldova, prin contracararea finanţărilor ilicite ale partidelor politice şi a mass-media, inclusiv din resurse din afara ţării. În această activitate SIS nu trebuie să se implice în procesele politice, ci să-şi exercite atribuţiile în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare. Printre priorităţile din activitatea SIS, stabilite de şeful statului, se numără: – monitorizarea evoluţiei evenimentelor din sistemul financiar-bancar; – contracararea abuzurilor şi ilegalităţilor în sfera repartizări şi utilizării banilor publici; – intensificarea acţiunilor în direcţia asigurării securităţii informaţionale a ţării şi prevenirii terorismului; – contribuţie la dezvoltarea şi modernizarea continuă a Republicii Moldova, la reglementarea definitivă a conflictului transnistrean şi avansarea pe calea integrării europene.

La şedinţa Consiliului Colegial al Ministerului Culturii şi Turismului au fost făcute bilanţurile activităţii în anul 2007 şi trasate sarcinile pentru 2008. Preşedintele ţării, care a participat pentru prima dată la o astfel de şedinţă a Colegiului MCT, a dat apreciere înaltă activităţii instituţiilor subordonate. Vladimir Voronin a mai remarcat: actuala Lege a culturii este depăşită şi necesită perfecţionare; organigrama MCT este imperfectă, nu acoperă varietatea segmentelor sferei culturii; Guvernul trebuie să elaboreze o politică integrată, pe un termen de 10 ani, în domeniul culturii (obiective ale politicii naţionale în domeniul culturii ar putea fi: susţinerea creativităţii, sporirea accesului la valorile culturale, dezvoltarea identităţii culturale, promovarea dialogului intercultural şi a diversităţii expresiei culturale); este necesară o conlucrare mai strînsă cu organele administraţiei publice locale, cu direcţiile raionale de cultură, în scopul sporirii accesului populaţiei din mediul rural la valorile culturale; necesitatea elaborării unei pagini Web multilingvistice a MCT; continuarea informatizării bibliotecilor, promovării unei "noi filozofii" în deservirea cititorilor. În contextul "Anului Tineretului", şeful statului s-a referit la problema selectării şi promovării tinerilor talente şi în acest sens, a fost apreciată activitatea desfăşurată în cadrul proiectului naţional "Caravela Culturii" sub conducerea interpretei Lenuţa Burghilă.

La şedinţa comună a Consiliilor Colegiale ale Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţiei "Apele Moldovei" a fost examinată realizarea Programului de reabilitare şi extindere a reţelelor de irigare în Republica Moldova pentru anii 2008–2025. Audiind rapoartele prezentate, Vladimir Voronin a evidenţiat unele probleme care necesită a fi soluţionate: atenţia principală urmează a fi acordată reabilitării celor 125 mii ha de reţele de irigare existente; construcţiei a 58 mii ha de reţele de irigare noi, extinderii suprafeţelor de irigare din sursele locale de apă (aşa-numită "irigare mică"); reexaminarea rezultatelor inventarierii sistemelor de irigare şi a staţiilor de pompare; determinarea sistemelor de irigare şi staţiilor de pompare, care por fi restabilite cu cheltuieli mici, şi reabilitării cît mai rapide a acestora; urgentarea creării Staţiunilor tehnologice pentru irigare; crearea în teritorii a asociaţiilor utilizatorilor de organizarea unui sistem eficient de pregătire şi perfecţionare a cadrelor din domeniul respectiv. Şeful statului a cerut elaborarea şi prezentarea spre aprobare Guvernului a unui plan pe următorii 2–3 ani cu privire la executarea lucrărilor legate de implementarea primei etape a Programului de reabilitare şi extindere a reţelelor de irigare.

Vizite de lucru

La 2 ianuarie, Preşedintele Republicii Moldova a efectuat o vizită de lucru la SA "Franzeluţa", motivaţia oficială fiind: problemele asigurării cu pîine în contextul anului agricol dificil 2007 şi consumul sporit al produselor de panificaţie în perioada sărbătorilor de iarnă. Vladimir Voronin a reiterat însemnătatea atribuită de către autorităţile statului problemei aprovizionării populaţiei cu pîine la preţuri accesibile, menţionînd faptul că, în pofida dificultăţilor create de seceta extremă din anul 2007, au fost identificate posibilităţi în vederea asigurării ţării cu necesarul de cereale şi de făină.

Vizite în străinătate

• La 14 ianuarie, în cadrul vizitei la Bruxelles, Preşedintele RM a avut o întrevedere cu Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.
• La 21 ianuarie, Vladimir Voronin s-a deplasat la Moscova, unde a fost decorat cu Premiul "Pentru activitatea remarcabilă de consolidare a unităţii popoarelor ortodoxe". După ceremonie, la reşedinţa Patriarhului Alexii al II-ea, Preşedintele Moldovei a avut o întrevedere cu Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin;

Discurs în faţa corpului diplomatic

În alocuţiunea rotită la recepţia pentru reprezentanţii corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova, Vladimir Voronin a punctat cîteva aspecte de politică internă şi externă:

• anul 2008 a demonstrat că Republic Moldova are prieteni de nădejde;
• au devenit posibile semnarea Acordului dintre RM şi UE privind facilitarea regimului de vize şi readmisie, deschiderea Centrului Unic de Vize al UE în Moldova, decizia UE de a acorda preferinţe comerciale autonome.
• s-a elaborat pachetul de reforme liberale privind amnistia capitalului, amnistia fiscală şi cota zero la impozitul pe beneficiu, care au schimbat în mod radical climatul investiţional din Moldova;
• apropierea la maximum a poziţiilor tuturor participanţilor la procesul de negocieri în problema reglementării transnistrene. A fost identificat un aspect decisiv pentru realizarea înţelegerii reciproce în procesul soluţionării problemei: reglementarea transnistreană este un proces în care ţările şi mediatorii investesc nu atît aşteptările lor politice, cît aşteptările lor morale, ideile lor cele mai bune privind unificarea echitabilă a ţării.
• Republica Moldova, ca ţară neutră, capătă tot mai mult şi mai mult conturul unui spaţiu confortabil pentru înţelegerea reciprocă şi dialogul interesat al marilor puteri;

Sarcinile pentru 2008 vor fi:

• încredere politică, stabilitate, menţinerii ritmului reformelor democratice în anul preelectoral;
• noi eforturi în vederea modernizării europene, în primul rînd asupra perfecţionării justiţiei, consolidării drepturilor omului;
• realizarea reunificării ţării. În acest sens, Vladimir Voronin speră că vor fi depuse eforturi maxime pentru ca în următorul Parlament al Republicii Moldova să fie reprezentaţi şi compatrioţii din Transnistria.

Politici economice

1. Inflaţia şi preţurile

Pe termen lung, inflaţia rămîne o problemă în Moldova…

Pentru anul 2007 rata inflaţiei înregistrată în Moldova a fost de 13,1% (peste nivelul prognozei guvernamentale de 10%) şi rămîne principalul motiv de îngrijorare pentru economie şi în 2008. Pe motivul unor factori interni, cît şi externi, ţinta de inflaţie stabilită de Guvern şi BNM pentru 2008, de 9% plus sau minus 1%, ar putea fi ratată chiar dacă banca centrală ar urca rata dobînzii de bază. Totodată o creştere a dobînzii de referinţă a BNM ar putea afecta performanţele economice ale companiilor, prin majorarea costurilor de creditare. În plus, o înăsprire a dobînzii şi a condiţiilor pe piaţa monetară nu va lăsa băncile comerciale indiferente, care în pofida concurenţei nu vor ezita să urce costurile de creditare. Respectiv, efectele asupra economiei în ansamblu nu vor fi tocmai cele mai bune.

Sînt anticipate posibile creşteri ale preţurilor volatile (produse alimentare, combustibili, tarife şi servicii prestate populaţiei) în lunile următoare, ceea ce va determina o creştere puternică a ratei inflaţiei anuale. Totuşi, considerăm că nu e vina Băncii Naţionale în perpetuarea inflaţiei, pentru că avem pe de-o parte creşterea unor preţuri de consum curent, pentru care cererea este inelastică, iar pe de altă parte evoluţia cursului de schimb. În acelaşi timp, banca centrală poate să negocieze cu guvernul cîteva soluţii, preţuri administrate de exemplu, care ar putea să ajute inflaţia pe termen scurt. Însă pe termen lung, inflaţia rămîne o problemă în Moldova, deoarece presiunile inflaţioniste cresc peste potenţial. Volens-nolens BNM va trebui să se gîndească serios asupra înăspririi condiţiilor de creditare, deoarece expansiunea creditelor cu grad înalt de risc din ultima perioadă ar putea dăuna politicilor de ţintire a inflaţiei pe viitor.

Figura 1. Dinamica creşterii economice şi ratei inflaţiei, valori anuale în %



Sursa: BNM, indicatorii macroeconomici

Totodată, politica bugetară trebuie să rămînă prudentă pentru a sprijini eforturile de reducere a inflaţiei. Ţinta deficitului bugetar pentru 2008, de 0,5% din PIB este adecvată însă nu ştim pe cît de realistă din moment ce bugetul a fost constrîns ca urmare a reducerii impozitelor pe venitul persoanelor juridice şi fizice. Priorităţile la capitolul de cheltuieli vor trebui redirecţionate de la cheltuieli curente spre investiţii productive. Rolul politicii bugetare este limitat în mare parte din cauza veniturilor mici din activitatea de producţie şi necesităţilor mari de dezvoltare a ţării. În acelaşi timp, abilitatea politicii monetare de a compensa impactul afluxurilor puternice de capital şi a asigura reducerea inflaţiei este parţial limitată de canalele slabe de transmisie şi de piaţa financiară insuficient dezvoltată.

2. Sistemul financiar-bancar

În 2007 activele bancare au atins un nivel de 2,83 miliarde USD…

Activele totale ale sistemului bancar pentru 2007 au constituit cca 32 miliarde lei (2,83 miliarde USD), fiind în creştere cu 68% (!) faţă de 2006. Majorarea activelor băncilor comerciale a determinată în particular de creşterea portofoliului de credite şi a soldului depozitelor atrase de la populaţie, dar şi de creşterea în continuare a cotei investiţiilor străine în capitalul băncilor. Pe parcursul anului 2007 soldul depozitelor atrase de bănci a înregistrat o creştere de peste 63%. Dobînzile la credite şi depozite au rămas stabile în pofida tendinţelor inflaţioniste, majorării ratei de baza şi cererii de împrumuturi, în particular din partea populaţiei. Rata medie la credite a crescut de la 18,7% în ianuarie pînă la 19,2% în decembrie. În acelaşi timp, dobînzile la creditele în valută s-au redus de la 11,1% pînă la 10,8%.

Cota investiţiilor străine în capitalul băncilor locale a atins peste 65%. Deşi investiţiile de peste hotare a atins o cotă record, creşterea a fost mai mică comparativ cu anul precedent cînd aceasta a constituit 12%. Creşterea cotei investiţiilor străine în capitalul băncilor din Moldova în anul 2007 s-a produs în special în urma majorării pînă la 95% a cotei grupului francez Societe Generale în capitalul acţionar al Mobiasbanca, investirea venitului obţinut de către ExImBank în dezvoltarea băncii precum şi ca urmare a procurării a 25% din acţiunile FinComBank de către compania de investiţii Horizon Capital.

Sectorul financiar este încă insuficient dezvoltat…

O misiune comună a FMI şi Băncii Mondiale de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP) din 2007 a arătat ca sectorul bancar s-a dovedit a fi foarte rezistent la valul de şocuri externe, însă rămîne în urma altor sisteme similare în ceea ce priveşte gestionarea economiilor. Activele totale şi creditele către sectorul privat s-au dublat începînd cu anul 2001 însă cota sectorului financiar în economie, care reprezintă 54% şi 51% respectiv din PIB este încă mică comparativ cu ţările mai dezvoltate din regiune Figura 2. Este interesant faptul că doar cca 10% din gospodăriile casnice din zona rurală au acces la conturi bancare. În altă ordine de idei, FMI a specificat că reformele structurale cheie orientate spre îmbunătăţirea infrastructurii financiare şi cadrului bugetar, convenit anterior în cadrul programului PRGF, au fost realizate.

Figura 2. Ponderea activelor bancare în PIB: comparaţii regionale



Sursa: Economist Intelligence Unit

3. Poziţia financiară externă a ţării

Rezervele valutare ale BNM se estimează la 33% din PIB…

În 2007 rezervele valutare ale Băncii Naţionale au înregistrat o creştere de 72%, pînă la 1,33 miliarde USD, ceea ce constituie 33% din PIB (2007). Acestea au fixat un record absolut după volumul şi ritmul de creştere. Majorarea impunătoare a rezervelor a fost generată de intervenţiile de băncii centrale rezultate din achiziţionarea lichidităţii excesive de valută de pe piaţă valutară locală, determinate de intrările importante de valută străină de peste hotare. În conformitate cu metodologia aprobată în august 2005, la calcularea rezervelor sunt vizate şi rezervele obligatorii ale întregului sistem bancar şi banii din contul directoratului liniilor de credit al Ministerului Finanţelor. Bineînţeles că valoarea rezervelor este relativ mare, însă nu ştim pe cît de suficientă pînă la urmă, pentru ca Guvernul să facă faţă unor eventuale şocuri financiare sau valutare, în special din exterior. Mai mult ca atît, dacă am recurge la o comparaţie a acestui indicator cu cele din alte state din regiune, apoi rezervele valutare ale Moldovei sunt foarte mici. În plus, acestea sînt total incomparabile cu rezervele valutare ale celor mai aşezate din punct de vedere economic state faţă de ponderea lor în PIB. Spre exemplu, Japonia are o rezervă valutară cît SUA şi Europa la un loc.

Totuşi, trebuie să avem în vedere că o parte din bani provin de la modificarea rezervelor minime în valută constituite de băncile comerciale, bani care de fapt nu sînt ai statului. Tocmai din cauza asta se numesc rezerve, în caz că o bancă dă faliment, să aibă bani să dea înapoi populaţiei. Este cert că rezervele valutare au crescut fulminant în ultima perioada datorită fluxurilor masive de valuta de peste hotare. Însă atît timp cît economia ţării încă nu poate asimila excesul de valută, BNM este somată să-l cumpere pentru a nu permite aprecierea puternică a leului, tendinţă periculoasă într-o economie vulnerabilă la tot ceea ce se întîmplă în exterior. Totodată, se ştie că datoria externă totală a Republicii Moldova constituie peste 3 miliarde USD. Datoria externă de stat şi garantată de stat constituie peste 931 milioane USD, iar datoria privată negarantată – 2,1 miliarde USD. În structura datoriei externe a ţării, cota angajamentelor agenţilor economici reprezentă peste 43%, a sectorului guvernamental – 25%. Angajamentele externe pe termen scurt însumau peste 1,1 miliarde USD (37,5% din datoria totală).

Figura 3. Evoluţia rezervelor valutare ale BNM, milioane USD



Sursa: Datele BNM

Transnistria

Perspectivele soluţionării conflictului Transnistrean în 2008

În discursul tradiţional de început de an din faţa ambasadorilor străini acreditaţi în Republica Moldova, Preşedintele Vladimir Voronin a menţionat că în 2007 a avut loc "apropierea la maximum a poziţiilor tuturor participanţilor la procesul de negocieri în problema reglementării transnistrene…Federaţia Rusă, Statele Unite, Uniunea Europeană, OSCE şi Ucraina pornesc de la ideea că acest conflict cronicizat nu poate fi soluţionat decît pe baza suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Moldovei… Reglementarea transnistreană este un proces în care ţările şi mediatorii investesc nu atît aşteptările lor politice, cît aşteptările lor morale, ideile lor cele mai bune privind unificarea echitabilă a ţării…Moldova, ca ţară neutră, capătă tot mai mult şi mai mult conturul unui spaţiu confortabil pentru înţelegerea reciprocă şi dialogul interesat al marilor puteri… În relaţiile cu Transnistria noi urmăm acelaşi principiu, principiul deschiderii care, în forma sa desfăşurată, şi-a găsit expresia în programul făcut deja public al dezvoltării măsurilor de încredere între Chişinău şi Tiraspol. Această cale deja nu mai are alternativă… Vom depune eforturi maxime pentru ca în următorul Parlament al Republicii Moldova, care se va întruni în anul jubiliar, anul aniversării a 650 de ani de la întemeierea statului moldovenesc, să fie reprezentaţi şi compatrioţii noştri din Transnistria, ca locuitorii regiunii să poată să se încadreze efectiv în munca de edificare a unei Moldove moderne, europene".

Afirmaţiile Preşedintelui Voronin se corelează cu informaţiile difuzate de ziarul moscovit "Kommersant", care, anticipînd întîlnirea preşedinţilor Vladimir Voronin şi Vladimir Putin din 22 ianuarie 2008, afirmă că în cadrul întîlnirii ar putea fi discutate principiile de soluţionare a conflictului transnistrean. Anterior fusese răspîndite informaţii potrivit cărora autorităţile moldoveneşti ar accepta să recunoască proprietăţile Federaţii Ruse în Transnistria, să asigure garantarea neutralităţii permanente a Republicii Moldova şi să garanteze interesele businessului rus în domeniile strategice ale economii moldoveneşti, în schimbul suportului Moscovei în găsirea cît mai grabnică a unei soluţii pentru statutul juridic al Transnistriei, astfel ca cetăţenii regiunii să participe în parlamentarele din 2009. Această formulă ar permite Preşedintelui Voronin să se aleagă cu laurii integratorului ţării, iar Preşedintelui Putin – cu cei de pacificator inedit, mai cu seamă pe fundalul situaţiei din Kosovo. După întîlnirea şefilor statelor n-a fost însă difuzată nici o informaţie, care ar sugera că s-a ajuns la vreo înţelegere. Mai mult, imediat după vizita Preşedintelui Voronin la Moscova, autorităţile ruse, fără a cere permisiunea celor moldovene, şi-au anunţat intenţia deschiderii a 23 secţii de votarea în Transnistria pentru alegerile prezidenţiale din 2 martie 2008. Oricum, se poate vorbi de un anumit succes al Preşedintelui Voronin o dată ce numărul secţiilor ruseşti de votare pe teritoriul Republicii Moldova a fost micşorat de la 24, cîte au fost la alegerile parlamentare din 2 decembrie 2007, la 23, cîte urmează a fi deschise pentru scrutinul prezidenţial din 2 martie 2008.

Ceva mai devreme, într-un interviu pentru agenţia "Basa-press", şi ministrul Reintegrării Vasile Şova a specificat, că anul 2007 a fost "anul investiţiilor în reglementarea transnistreană…Moldova a întreprins măsuri unilaterale în vederea întăririi încrederii şi securităţii… S-a reuşit atingerea consensului mediatorilor şi observatorilor procesului de negocieri în vederea determinării statutului juridic al regiunii transnistrene cu respectarea suveranităţii şi unităţii teritoriale a Republicii Moldova".

Pe de altă parte, la 14 ianuarie 2008, liderul transnistrean Igor Smirnov s-a întreţinut cu ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Valerii Kuzimin, constatînd că ultimele iniţiative ale Preşedintelui Voronin nu conţin nimic nou, fiind o reiterare a unor înţelegeri din anii precedenţi, pe care autorităţile moldoveneşti au refuzat să le implementeze. Smirnov a insistat asupra necesităţii garanţiilor pentru mişcarea liberă a mărfurilor, cetăţenilor şi unităţilor de transport, precum şi asupra activităţii în cadrul aşa-zisului "protocol Jucov-Smirnov", care prevede ajutorarea Transnistriei şi integrarea ei în spaţiul rusesc.

Drepturile omului în Transnistria

Împuternicitul pentru drepturile omului din Transnistria, Vasilii Kalico, a făcut un bilanţ pentru anul trecut. Potrivit acestuia, în 2007 i-au fost adresate peste 5 mii de plîngeri.

În torentul de cifre despre respectarea drepturilor omului în Transnistria nu a fost loc însă pentru cazul tînărului Anatolii Mospan, care a murit la 2 ianuarie 2008, la foarte puţin timp după ce a fost înrolat în armata transnistreană. Ministerul apărării transnistrean a emis o declaraţie privind "inadmisibilitatea răspîndirii insinuaţiilor privind moartea ostaşului Anatolii Mospan". În declaraţie se afirmă că acesta ar fi murit subit din cauza unui stop cardiac. Pe de altă parte, ziarul "Jurnal de Chişinău" a publicat un articol intitulat "Ucis în bătăi la Tiraspol" în care apropiaţii defunctului afirmă că corpul acestuia poartă urmele unor violenţe, care ar fi putut cauza decesul. Autorităţile transnistrene au stopat investigaţiile, iar cele moldovene au fost somate de către organizaţii specializate în apărarea drepturilor omului să se autosesizeze în vederea investigării cazului.

Probleme demografice şi sociale

În conformitate cu "Anuarul statistic" al Transnistriei, numărul locuitorilor din regiune a fost de 540,6 mii în 2006, în descreştere semnificativă faţă de anul 2002, cînd numărul locuitorilor era de 633,6 mii. Numărul pensionarilor este de 133 mii, ceea ce reprezintă aproximativ 24%, iar numărul copiilor – 111 mii (~20%). În acelaşi timp, în penitenciarele din Transnistria sînt deţinuţi aproximativ 3 mii de condamnaţi (pentru comparaţie în Republica Moldova – 9 mii, raportînd la numărul de locuitori – aproximativ de două ori mai puţini).

Datele invocate mai sus se corelează strîns cu cele privind deficitul tot mai pronunţat al forţei de muncă. Cauza este – remunerarea relativ proastă a muncii. Media salariului lunar al muncitorilor din domeniul construcţiilor este de aproximativ $250 (indemnizaţia pentru şomaj este de aproximativ $15), iar cea a muncitorilor calificaţi – aproximativ $300. În Ucraina, muncitorii respectivi pot primi de două ori mai mult. Gravitatea problemei poate fi înţeleasă, dacă se ia în consideraţie că domeniul construcţiilor este unul în care se înregistrează cea mai importantă creştere (în Tiraspol preţul mediu pentru un metru patrat de spaţiu locativ variază în limitele a $400–500, pentru comparaţie, în Chişinău – $700–800). Statisticile arată că 80% din locurile vacante revin pe seama constructorilor, lăcătuşilor, frezerilor şi şoferilor.

Începînd cu 1 ianuarie 2008, în Transnistria preţurile au fost majorate: la produsele lactate cu 10%; la produsele de panificaţie – 25%; la energie electrică – 11%; la gaze - 14%; la apă – 125%. În aceste circumstanţe, începînd cu luna ianuarie, pensionarilor din regiune au început să li se plătească îndemnizaţii lunare în mărime de aproximativ $10 din cele $27,2 transferate de către Federaţia Rusă Transnistriei în calitate de ajutor umanitar. Suma ajutorului umanitar a reprezentat un subiect al luptei propagandistice dintre legislativ şi administraţia de la Tiraspol, în sensul – sub cine a fost acordat ajutorul, Smirnov sau Şevciuc.

Evoluţiile economice

Începînd cu luna ianuarie 2008, în regiunea transnistreană a fost majorată substanţial (cu 60%) taxa pentru activitatea în baza patentei de întreprinzător în cele 58 domenii practicabile.

Întîmpină greutăţi şi Uzina Metalurgică din Rîbniţa, principalul furnizor de venituri în bugetul Transnistriei, chiar dacă şi-a supraîmplinit planul de producere în 2007. Principalele probleme ale întreprinderii au fost legate de refuzul de a importa fier uzat din Ucraina pe motiv că aceasta din urmă a stabilit o taxă vamală de 30 Euro pentru o tonă. În prezent, principalii furnizori de fier uzat sînt Rusia şi Kazahstanul.

Potrivit oficialilor transnistreni, agenţii economici din regiune suportă pierderi anuale de $17 milioane din cauza ocolişurilor de pe urma blocării începînd cu 2004 a porţiunii transnistrene a căii ferate de către autorităţile moldave. Cele mai mari pierderi le suportă Uzina Metalurgică din Rîbniţa. Pierderile totale ale Transnistriei, legate inclusiv de impunerea controlului vamal din parte Moldovei, s-ar cifra la $35 milioane. În acest context, la 21 ianuarie 2008, Reprezentantul Special al UE în Moldova, Kalman Mizsei, s-a întreţinut cu şeful diplomaţiei de la Tiraspol, Valerii Liţcai, care a indicat că una din pidicile pentru reluarea procesului de negocieri în format "5+2" ţine de presiunile pe care Republica Moldova le exercită asupra Transnistriei.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Reintegrării, activitatea comercială externă a Transnistriei nu întîmpină piedici. Astfel, în perioada ianuarie – decembrie 2007:

• Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova a luat la evidenţă provizorie cu atribuirea codului IDNO – 86 agenţi economici (total 233), iar la evidenţă permanentă – 29 agenţi economici (total 142). În total la moment sunt înregistraţi provizoriu şi permanent 383 agenţi economici;
• Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova (CCI) în perioada de referinţă a eliberat – 5821 certificate de origine a mărfurilor pentru export, inclusiv 3505 – forma C şi 2316 – preferenţiale (CT-1–2183, EUR.- 133). Din 375 agenţi economici înregistraţi de către Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova, 74 au solicitat eliberarea în lunile ianuarie – decembrie 2007 a certificatelor de origine pentru exportul producţiei. Media lunară a certificatelor de origine eliberate agenţilor economici în perioada ianuarie – decembrie 2007 a atins cota de 596, fiind cu 176 mai mare decît în anul 2006;
• Serviciul Vamal al Republicii Moldova (SV) în perioada 01.01.- 31.12.2007, a eliberat 1327 certificate de origine preferenţiale de forma A la 23 agenţi economici din regiunea transnistreană, pentru comerţul extern cu ţările UE;
• Camera de licenţiere de Stat a eliberat 11 licenţe agenţilor economici înregistraţi conform legislaţiei în vigoare, pentru diferite genuri de activitate: producerea şi exportul energiei electrice, fabricarea, păstrarea şi comercializarea angro a producţiei alcoolice; producerea şi comercializarea seminţelor; importul şi depozitarea substanţelor şi materialelor chimice toxice, articolelor şi produselor chimice de menaj; activitatea de proiectare pentru instalaţii şi reţele tehnico-edilitare, reconstrucţie; activitate farmaceutică; construcţii de clădiri şi construcţii inginereşti; importul şi comercializarea producţiei de parfumerie şi cosmetic;
• Volumul mărfurilor exportate şi importate de întreprinderile din regiunea transnistreană, verificate şi perfectate de Serviciul Vamal al Republicii Moldova în anul 2007 a constituit 9399,6 mil. lei, inclusiv exportul – 8010,5 mil. lei, iar importul – 1389,1 mil. lei.

Vizita Preşedintelui în Exerciţiu al OSCE în Republica Moldova

Pe 16–17 ianuarie 2008, Republica Moldova a fost vizitată de către dl. Ilkka Kanerva, ministrul Afacerilor Externe al Finlandei, ţară care deţine preşedinţia OSCE. În cadrul întîlnirilor cu oficialii moldoveni au fost discutate "evoluţiile de ultima oră în procesul de reglementare transnistreană, părţile exprimînd viziuni comune asupra perspectivelor soluţionării definitive a conflictului". Preşedintele OSCE a susţinut: "necesitatea activizării eforturilor tuturor participanţilor la procesul de negocieri în vederea impulsionării procesului de reglementare a conflictului transnistrean; iniţiativele Preşedintelui Vladimir Voronin cu privire la întărirea încrederii şi securităţii între cele două maluri ale Nistrului; activitatea Misiunii UE de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană". Ilkka Kanerva s-a întreţinut la Tiraspol şi cu liderii transnistreni, care l-au "familiarizat cu desfăşurarea procesului de negocieri, începînd cu 1992", insistînd asupra egalităţii în procesul de negocieri a părţilor implicate în conflict. Liderul transnistrean Igor Smirnov şi-a exprimat opinia, potrivit căreia, nu se poate ca OSCE să se ocupe de reglementarea conflictului de la caz la caz. În consecinţă, Ilkka Kanerva a promis să-l numească pe diplomatul finlandez, Heikki Talvitie, în calitate de Reprezentant special al OSCE pentru problema transnistreană, astfel ca acesta să se ocupe de deblocarea procesului de negocieri.

Competiţia politică dintre Şevciuc şi Smirnov

Sovietul suprem de la Tiraspol a început examinarea proiectului de legii privind preşedintele şi vice-preşedintele Transnistriei. Motivaţia este că adoptarea unei astfel de legi e prevăzută de constituţia transnistreană. Sare în ochi faptul, că proiectul menţionat a apărut în perioada cînd relaţiile dintre speakerul transnistrean Evgheniy Şevciuc şi preşedintele Igor Smirnov s-au deteriorat şi mai circulă şi zvonuri răspîndite de publicaţia moscovită Kommersant, privind pregătirea eventualei retrageri a lui Smirnov din Transnistria, pe care ar fi pregătit-o autorităţile Federaţiei Ruse, care ar urma să trimită la Tiraspol o delegaţie care să-l convingă pe Smirnov în acest sens. Proiectul menţionat a fost plasat în contextul elaborării la sfîrşitul anului trecut a proiectelor privind "serviciul public" şi "statutul funcţionarilor publici". În acelaşi context, prezintă interes intenţiile de remaniere din cadrul structurilor de forţe. Un activism pronunţat se face vizibil în cazul vicepreşedintelui transnistrean, care este şi secretar al consiliului de securitate, Alexandr Koroliov. Acesta intenţionează să extindă împuternicirile structurilor de menţinere a ordinii publice şi a trupelor de grăniceri, pentru a le abilită cu dreptul de a efectua reţineri şi arestări.

Toate aceste inovaţii se manifestă în contextul scandalului legat de modalităţile în care administraţia lui Smirnov a vîndut (privatizat) pentru $29 milioane Centrala Electrică de la Cuciurgan, a cărei cost real este estimat la $1,2 miliarde. În timpul recentei vizite la Moscova, fiind întrebat de revista Kommersant despre investigarea "dispariţiei" a $1,6 miliarde, cît constituie datoria Transnistriei faţă de GAZPROM pentru gaze, Şevciuc a răspuns că lucrurile încă nu s-au limpezit şi că aşteaptă materialele organelor abilitate cu investigarea. Acum un an Şefciuc a acuzat "familia Smirnov" de utilizarea frauduloasă a banilor acumulaţi prin intermediul GAZPROMBANK din Transnsitria, la cîrma căruia se află nora şi fiul lui Smirnov. Se presupune că Igor Smirnov ar fi ieşit din graţiile Kremlinului tocmai din cauza "dispariţeii" banilor GAZPROM-ului.

Evoluţiile din Comisia Unificată de Control (CUC)

În cadrul şedinţei CUC din 24 ianuarie 2008, s-a decis revenirea contingentului de pacificatori din partea Republicii Moldova sub comandamentul militar unificat. Conform presei transnistrene, începînd cu 11 ianuarie, pacificatorii moldoveni au refuzat să se supună comandamentului unificat. Problema urma să fie soluţionată printr-o adresare către reprezentanţii ministerelor apărării a Republicii Moldova şi Rusiei. Copreşedintele CUC din partea Rusiei, Victor Şanin, a acuzat autorităţile moldovene de intenţia de a submina mecanismul de pacificare. În context, s-a menţionat că acţiunile autorităţilor moldoveneşti se înscriu în intenţia anunţată de a scoate punctele de control şi structurile de forţe din zona de securitate, pentru a-şi demonstra intenţia de fortificare a măsurilor de încredere reciprocă, care nu ar fi decît acţiuni de PR.

La 23 ianuarie 2008, printr-un decret semnat de Smirnov a fost retras din CUC copreşedintele din partea Transnistriei – Alexandr Porojan. În locul lui Porojan a fost numit Oleg Beleacov. Observatorii locali au legat această mişcare de luptele intestine ale elitei transnistrene.

Surse: http://www.olvia.idknet.com, www.nr2.ru, www.kommersant.ru

Relaţii externe

Integrare europeană

Vizita Preşedintelui Vladimir Voronin la Bruxelles

Pe 14 ianuarie 2008, Preşedintele Vladimir Voronin a întreprins o vizită oficială la Bruxelles. Principala întrevedere a Preşedintelui moldovean de pe agenda vizitei sale a fost cea cu Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. Potrivit unor funcţionari ai Comisiei, întrevederea lui Vladimir Voronin cu José Manuel Barroso a avut mai curînd un caracter protocolar. Întrucît Preşedintele Comisiei Europene nu s-a putut întîlni cu Preşedintele moldovean în timpul vizitei ultimului la Bruxelles în perioada 5–6 decembrie 2007, întîlnirea celor doi a fost amînată pentru începutul lunii ianuarie 2008.

Înaintea plecării la Bruxelles, Preşedintele Voronin a declarat pentru presă că "Moldova […] nu va prelungi perioada de implementare a [PAUEM] după luna februarie 2008, cînd expiră termenul" şi a dat de înţeles că la Bruxelles va discuta despre posibilităţile de lansare a negocierilor asupra unei noi relaţii contractuale dintre Moldova şi UE.

Convingerea Preşedintelui Voronin că pentru Moldova se va contura perspectiva trecerii la un alt tip de relaţie contractuală cu UE care să urmeze după februarie 2008, cînd expiră termenul prevăzut pentru implementarea PAUEM, s-a dovedit a fi exagerată. José Manuel Barroso a reconfirmat propunerea Comisiei Europene din 5 decembrie, făcută prin intermediul Comunicării O Politică Europeană de Vecinătate Viguroasă, de prelungire a termenului de implementare a PAUEM. În pofida realizărilor Moldovei în implementarea PAUEM, subliniate de Barroso la conferinţa de presă de după întrevederea sa cu Vladimir Voronin, oficialul european a conchis că PAUEM rămîne valabil ca instrument de cooperare a UE cu Moldova pînă la valorificarea deplină a potenţialului acestui document.

Reuniunea Troicii COPS UE-Moldova

La 16 ianuarie curent, la Bruxelles a avut loc Reuniunea Troicii Comitetului pentru Politică şi Securitate (COPS) UE-Moldova. Discuţiile dintre părţi au vizat, în general, problematica transnistreană: propunerile Preşedintelui Voronin de consolidare a încrederii dintre Chişinău şi Tiraspol; disponibilitatea UE de a acorda în acest sens Moldovei asistenţă sub formă de expertiză şi sprijin financiar; activitatea EUBAM etc.

Preferinţe Comerciale Autonome

La 21 ianuarie, Consiliul UE a dat curs propunerii Comisiei Europene de acordare a Preferinţelor Comerciale Autonome (PCA) pentru Moldova. PCA este un sistem mai avantajos decît GSP+, în sensul că extinde pînă la 12 mii numărul tipurilor de produse care vor putea fi exportate fără taxe şi cote de către Moldova pe piaţa UE. Se aşteaptă că noul regim de comerţ va intra în vigoare începînd cu 1 martie 2008.

Reuniunea a IV-a a Subcomitetului de Cooperare UE-Moldova nr. 2 "Economie, Finanţe, Statistică"

A IV-a Reuniune a Subcomitetului de Cooperare UE-Moldova nr. 2 "Economie, Finanţe, Statistică" şi-a ţinut lucrările pe 23 ianuarie, la Bruxelles. În cadrul reuniunii, a fost evaluată realizarea PAUEM şi abordate un şir de chestiuni legate de situaţia economică din Moldova. Printre subiectele discutate se numără: gestionarea finanţelor publice, reforma regulatorie, Strategia Naţională de Dezvoltare pentru anii 2008–2011. În contextul discuţiilor despre reforma regulatorie, reprezentanţii UE de la reuniune au atras atenţia asupra necesităţii instituirii unui mecanism transparent de examinare şi elaborare a actelor normative în domeniul reglementării activităţii de întreprinzător.

Priorităţi pentru 2008

În cadrul întîlnirii, din 25 ianuarie, cu reprezentanţii corpului diplomatic acreditat în Moldova Preşedintele Vladimir Voronin a declarat că perfecţionarea justiţiei, consolidarea drepturilor omului şi a garanţiilor sociale urmează a fi priorităţile Moldovei în 2008 în procesul integrării europene.

Totodată, în cadrul unei reuniuni similare convocate cu o zi mai devreme de ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, acesta a subliniat că printre priorităţile Moldovei în dialogul său cu UE din 2008 se numără: realizarea deplină a PAUEM; demararea negocierilor asupra unui nou document de cooperare cu UE; implementarea acordurilor de facilitare a eliberării vizelor şi de readmisie, precum şi valorificarea PCA.

Aceste priorităţi au fost confirmate, în mare parte, şi de Comisia Naţională pentru Integrare Europeană (CNIE), în şedinţa sa din 25 ianuarie. Pe lîngă priorităţile sus-menţionate, CNIE a adăugat: diversificarea dialogului politic cu UE, dezvoltarea cooperării în domeniile justiţiei, comerţului, migraţiei; participarea la programele comunitare; armonizarea legislaţiei; atragerii altor state europene în activitatea Centrului Comun de vize (CCV).

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Relaţiile moldo-române, în perioada vizată de această ediţie a jurnalului Guvernare şi Democraţie în Moldova, au plătit tribut confruntărilor anterioare dintre Chişinău şi Bucureşti. Într-un spirit deloc european, în debutul lunii ianuarie preoţi de origine română, slujitori în biserici din subordinea Mitropoliei Basarabiei, supusă canonic Patriarhiei Române, au fost forţaţi să părăsească Republica Moldova. Motivul gestului faţă de aceşti slujitori ai bisericii a fost încălcarea regimului de şedere în Republica Moldova. Întrucît gestul s-a produs în ianuarie, adică după intrarea în vigoare a Acordului de readmisie încheiat între Moldova şi UE, există temei să fie presupusă încălcarea de către autorităţile moldovene a prevederilor acestui acord.

Apoi în cadrul întîlnirii sale cu Patriarhul rus Alexi al II-lea, din 22 ianuarie curent, Preşedintele Voronin a reluat acuzaţiile la adresa României precum că aceasta ar promova o politică agresivă împotriva Moldovei. Şeful statului moldovean a spus în context că Moldova se va opune cu toate forţele acestei "agresiuni". Declaraţii similare au fost făcute şi în cadrul unui interviu amplu pe care Preşedintele Voronin l-a acordat publicaţiei de limbă rusă Kishinevskii Obozrevateli^[1]. Cîteva dintre acestea se cer remarcate:

1. Rolul României în conflictul de pe Nistru de la începutul anilor ’90 ai secolului XX a fost subestimat;
2. Conflictul a fost iniţiat pentru stabilirea hotarului Moldovei pe Nistru, întrucît Transnistria constituia o piedică pentru unirea Moldovei cu România;
3. În acest scop, România a oferit tehnică militară şi specialişti militari, servicii care ulterior au fost transformate în datorie externă a Moldovei faţă de România;
4. Şi în prezent unii oficiali români sînt categoric împotriva reintegrării Republicii Moldova şi declară de zeci de ori că Moldova se va uni într-o formă sau alta cu România;
5. Pînă atunci cînd România nu va înceta să anunţe pretenţii teritoriale dorind "înghiţirea" Moldovei, iar relaţiile moldo-române nu vor fi clădite pe fundamentul unor acorduri interstatale, raporturile bilaterale dintre Părţi nu vor putea fi normale.

La acestea, s-au adăugat acuzaţii noi la adresa unor oficiali români din cadrul Ministerului Justiţiei de la Bucureşti care ar fi facilitat contra bani redobîndirea cetăţeniei române pentru un grup numeros de cetăţeni moldoveni. Acuzaţiile au fost lansate în urma unei investigaţii desfăşurate de MAI de la Chişinău.

Pe de altă parte, autorităţile române au reafirmat că relaţia cu Republica Moldova rămîne a fi o prioritate a politicii externe a României şi în 2008. Preşedintele român Traian Băsescu şi-a exprimat speranţa, în faţa reprezentanţilor corpului diplomatic acreditat în România, că partenerii europeni ai României vor sprijini oferirea pentru Republica Moldova a unei perspective similare acordate Balcanilor de Vest.

Republica Moldova – Rusia

Pe 22 ianuarie curent, Preşedintele Vladimir Voronin s-a aflat într-o vizită oficială la Moscova. În capitala Rusiei, Voronin s-a întîlnit cu Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi cu Patriarhul rus, Alexi al II-lea.

Despre conţinutul întîlnirii avute cu Preşedintele Rusiei se ştie foarte puţin. Serviciul de presă al Preşedinţiei moldovene a fost foarte laconic în ce priveşte reflectarea discuţiilor purtate de Preşedinţi. Ceea ce se cunoaşte este că în cadrul întîlnirii a fost abordat "întreg spectrul de chestiuni din relaţiile bilaterale" şi se poate presupune că de o atenţie aparte a beneficiat problematica transnistreană, deşi comunicatul oficial din partea serviciului de presă al Preşedinţiei moldovene nu face nicio referinţa directă la aceasta.

În urma întrevederii dintre ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, cu ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Valeri Kuzmin, se mai poate presupune că întrevederea Preşedinţilor moldovean şi rus la Moscova s-a soldat cu anumite înţelegeri, care în opinia MAEIE de la Chişinău ar fi în măsură "să impulsioneze cooperarea dintre cele două state în cele mai diverse domenii." Potrivit serviciului de presă al MAEIE, şeful diplomaţiei moldovene şi ambasadorul rus s-au întîlnit pentru a trece în revistă sarcinile care revin ambelor Părţi pentru realizarea "înţelegerilor celor doi Preşedinţi", în special în domeniile comercial-eonomic şi social-umanitar.

În cadrul întîlnirii cu Patriarhul rus, lui Vladimir Voronin i-a fost decernat un premiu "Pentru activitatea remarcabilă de consolidare a unităţii popoarelor ortodoxe" din partea Fondului Internaţional al Unităţii Popoarelor Ortodoxe.

Republica Moldova – Italia

La 29 ianuarie curent, în Bolonia a avut loc inaugurarea unui Consulat General al Republicii Moldova. Deschiderea Consulatului are drept scop facilitarea dialogului cu cetăţenii moldoveni aflaţi la muncă în Italia şi prestarea de servicii consulare. În calitate de Consul General a fost numit Gheorghe Munteanu.

Inaugurarea acestui Consulat a urmat vizitei de la începutul lunii ianuarie a ministrului italian de Externe, Massimo D’Alema, în Moldova. Cu acest prilej, Ministrul italian a comunicat decizia Italiei de a deschide o ambasadă în Republica Moldova pînă în luna iunie 2008 şi de a mări pînă la 6500 în 2008 cota cetăţenilor moldoveni care să poată obţine permis legal de muncă în Italia.

La sfîrşitul întrevederii dintre şefii diplomaţiilor moldoveană şi italiană, Părţile au semnat o Declaraţie comună care reflectă dorinţa acestora de consolidare a relaţiilor bilaterale.

Colaborare multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Convenţii

În perioada de referinţă, Moldova a semnat două Convenţii ale Consiliului Europei (CoE): Convenţia privind coproducţia cinematografică şi Convenţia-cadru privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate.

Decizii ale CEDO

În luna ianuarie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat 5 hotărîri împotriva Moldovei, în cauzele: Bulava c. Moldovei, Ceachir c. Moldovei, Rusu c. Moldovei, Cravcenco c. Moldovei şi Bălan c. Moldovei. În aceste cauze Moldova a fost condamnată pentru încălcarea drepturilor la un proces echitabil, la un recurs efectiv şi la protecţia proprietăţii. Suma despăgubirilor pe care Moldova va trebui să le plătească în aceste 5 cazuri este de 50 374 euro (~ 844 268 lei).

Pînă în prezent, CEDO a condamnat Moldova în 110 de cauze^[2].

Republica Moldova – OSCE

Cu ocazia preluării de către Finlanda a Preşedinţiei OSCE pentru 2008, ministrul finlandez de Externe, Ilkka Kanerva, s-a aflat la mijlocul lunii ianuarie într-o vizită oficială în Moldova. În cadrul întîlnirilor sale de la Chişinău a fost abordată, în general, problematică transnistreană. Mai multe detalii a se vedea în compartimentul "Problema transnistreană" a ediţiei curente a jurnalului.

Studii, analize, comentarii

Acordul privind facilitarea eliberării vizelor: "Bere numai sindicaliştilor?!"
Igor Boţan, 30 ianuarie 2008

Acordul stabileşte posibilitatea obţinerii vizelor pentru intrări multiple în spaţiul UE şi un cuantum unic de 35 Euro pentru taxa de procesare a cererilor de viză

»»»

Moldova 2008: noile şi vechile provocări ale economiei
Galina Şelari, 31 ianuarie 2008

Noul an 2008, conform tradiţiei, a început cu tragerea concluziilor pentru anul trecut. Remarcăm că, anul 2007 s-a încheiat primul ciclu de realizare a "noii politici economice" (Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei pentru anii 2004–2006 şi Planul de Acţiuni Moldova-UE pentru anii 2007–2007) şi a fost elaborată şi adoptată Strategia Naţională de Dezvoltare pentru anii 2008–2011

»»»