versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Instituţionalizarea partidelor şi alegerile, Igor Boţan
Ghicitoarea Şevciuk, Maxim Kuzovlev

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Demisii

Este declarat vacant mandatul de deputat al lui Victor Stepaniuc, recent numit în funcţia de vice-prim-ministru.

Alexandru Lipcan, deputat AMN, şi-a anunţat demisia din subcomisia care exercită controlul parlamentar asupra activităţii SIS. Lipcan şi-a motivat decizia prin aceea că activitatea subcomisiei ar fi doar un paravan, prin care se mimează democratizarea în domeniu, iar crearea sub-comisiei ar fi avut ca scop inducerea în eroare a structurilor europene care cer reformarea sectorului securităţii. În realitate, SIS ar rămîne sub influenţa Preşedintelui RM şi a PCRM, activitatea structurii fiind politizată, mai ales în ultimul timp.

Parlamentul a luat act de demisia lui Constantin Rotaru din funcţia de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Motivul enunţat oficial în hotărîrea Parlamentului este "depunerea cererii din proprie iniţiativă", însă în declaraţiile anterioare, Rotaru şi-a motivat decizia prin "politizarea activităţii CCA". Pentru suplinirea funcţiei vacante s-a anunţat un concurs.

1.2. Acte legislative

Legea cu privire la conflictul de interese. Documentul a fost aprobat într-o variantă îmbunătăţită, însă mecanismul de implementare şi transparenţa în domeniu rămîn reglementate superficial şi neadecvat, majoritatea parlamentară evitînd abordări mai implicate din partea publicului şi a mass-media, deşi aceşti subiecţi sînt capabili să producă efecte serioase în prevenirea şi înlăturarea conflictelor de interese.

Legea cu privire la probaţiune. Scopul documentului constă în crearea bazei legislative pentru funcţionarea serviciului de probaţiune, facilitarea reintegrării în societate a persoanelor eliberate din detenţie.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la notariat. Sînt extinse posibilităţile de intervenţie ale Ministerului Justiţiei şi de suspendare a activităţii faţă de notarii care împiedică controalele iniţiate în condiţiile legii.

Legea pentru modificarea Legii cu privire la avocatură. Conform reglementărilor introduse, avocaţii vor putea acorda asistenţă juridică doar în baza unui contract înregistrat la Baroul Avocaţilor, cu excepţia reprezentării intereselor rudelor.

Proiectul Codului de conduită (etic) al funcţionarului public. Elaborarea documentului a fost prevăzută în Strategia de reformă a administraţiei publice centrale, acest fiind prezentat Parlamentului încă în anul 2006. Deşi se examinează cu o întîrziere de aproape 2 ani, documentul este departe de perfecţiune, dezbaterea sa în Parlament a provocat discuţii controversate şi obiecţii referitoare la unele reglementări ce ar putea limita transparenţa autorităţilor, independenţa funcţionarilor. Pe de altă parte, aspectele vizînd depolitizarea serviciului public nu sînt abordate suficient şi clar.

Proiectul legii privind întrunirile. Documentul aprobat în prima lectură a fost prevăzut de Programul legislativ pe anii 2005–2009 şi Planului de măsuri prioritare pentru implementarea în anul 2007 a Planului de Acţiuni RM-UE. Printre noutăţile principale este introducerea unor principii ca proporţionalitatea, nediscriminarea, legalitatea şi prezumţia în favoarea întrunirii. Respectivele principii trebuie să asigure evitarea unor abuzuri din partea autorităţilor în relaţiile cu persoanele care doresc să-şi manifeste în mod paşnic ideile şi atitudinile în cadrul unor întruniri în locuri publice. Autorităţile speră că adoptare legii va contribui la atingerea obiectivului scoaterii Moldovei de sub monitorizarea Consiliului Europei, contribuind astfel şi la integrarea europeană a ţării.

Proiectul legii privind protecţia invenţiilor. Documentul propune stabilirea drepturilor şi obligaţiile ce rezultă din crearea, protecţia juridică şi exploatarea invenţiilor. Conform autorilor, acesta va crea cadrul necesar aplicării unor reglementări internaţionale, normele incluse fiind în concordanţă cu aquisul comunitar.

Proiectul legii privind protecţia mărcilor. Şi acest document este elaborat în conformitate cu prevederile actelor internaţionale şi comunitare în materie, avînd menirea de a perfecţiona cadrul legislativ în domeniu, deja învechit.

Proiectele de legi cu privire la arbitrajul comercial internaţional şi cu privire la arbitrajul intern. Noile reglementări au menirea de a perfecţiona cadrul juridic despre alternativele extrajudiciare de soluţionare a litigiilor economice, pe cale amiabilă, prin adresare la arbitri naţionali sau internaţionali. Proiectele adoptate în prima lectură fac parte din pachetul de legi prevăzut în Planul de Acţiuni RM-UE.

Proiectul legii pentru modificarea şi completarea legii privind actele legislative. Conform iniţiativei legislative votate în prima lectură, astfel de documente de politici ca "strategiile şi concepţiile de stat" vor putea fi aprobate doar de către Parlament (Guvernului revenind posibilitatea aprobării planurilor şi programelor de stat). Legislatorii nu au reuşit să determine categoria actului legislativ prin care vor fi aprobate respectivele documente: hotărîre, lege ordinară sau lege organică.

Notă: Estimări prealabile ale experţilor ADEPT, atestă, că în perioada 2001–2007 de către Guvern, Parlament şi Preşedintele RM au fost aprobate în total peste 280 documente de politici, aproape de 7 ori mai multe ca în perioada 1995–2000. Numărul impunător de elaborări de acest gen, lipsa unor mecanisme de monitorizare complexă conduce la apariţia situaţiilor în care: prevederi din documente anterioare rămîn în vigoare, deşi sînt aprobate noi acte ce le substituie ori modifică esenţa; unele dispoziţii incluse se contrazic cu altele din acte similare; adesea, textele incluse sînt foarte vagi, situaţie care determină modificarea ad-hoc a denumirilor de documente şi acţiuni, chiar a esenţei lor.

Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Codului de executare. Conform modificărilor, executorii judiciari ar putea avea dreptul de a solicita instanţei de judecată să aplice persoanelor care au datorii patrimoniale restricţia de a nu părăsi ţara, în cazul în care plecarea acestora ar face imposibilă executarea hotărîrii judecătoreşti.

1.3. Control parlamentar. Declaraţii

Audieri

La Conferinţa anuală a judecătorilor, care şi-a ţinut lucrările pe 8 februarie, spicherul Parlamentului a declarat că primele audieri parlamentare ce vor demara martie curent, vor avea ca tematică problema justiţiei şi cazurile Republicii Moldova la CEDO.

Majoritatea parlamentară a refuzat audierea în plenul legislativului a Procurorului general, la tema dosarului penal intentat jurnalistului Constantin Tănase, pe care procuratura îl acuză de aţîţarea vrajbei sau dezbinării naţionale. Opoziţia parlamentară califică acţiunile procuraturii ca fiind selective, tendenţioase şi în stare să atenteze la libertatea de exprimare.

De asemenea, fracţiunea majoritară şi spicherul Parlamentului s-au opus discutării problemei deţinătorilor de patente de întreprinzător, care pichetau Parlamentul, cerînd abrogarea sau modificarea legii ce le suprimă activitatea.

Moţiuni

Şaisprezece deputaţi, reprezentînd fracţiuni de opoziţie, au depus în Parlament o moţiune simplă, prin care acuză Guvernul de atitudine iresponsabilă fata de monumentele ocrotite de şi propun iniţierea procedurii de demitere din funcţie a ministrului Culturii şi Turismului. Deputaţii îşi motivează demersul prin aceea că Ministrul nu a intervenit în cazul demolării ilegale a unui imobil inclus în Registrul monumentelor ocrotite de stat. Autorii moţiunii solicită Procuraturii Generale să examineze cazul de demolare ilegală şi să intenteze dosar pentru tragerea la răspundere a funcţionarilor vinovaţi. Moţiunea mai propune ca Guvernul să prezinte un raport despre starea monumentelor protejate de stat şi masurile preconizate pentru protecţia lor.

Întrebări. Interpelări

Preşedintele PNL Vitalia Pavlicenco a solicitat Procurorului General să prezinte argumentele pentru învinuirea adusă directorului publicaţiei "Timpul" Constantin Tănase şi consecinţele declaraţiei a acestuia, care ar fi adus prejudicii intereselor publice. De asemenea, se solicită ecplicaţii referitor la lipsa de reacţie a Procuraturii la declaraţiile Preşedintelui RM despre faptul că nu ar fi "preşedintele pentru români", prin care ar fi fost încălcat dreptul cetăţenilor la tratament egal în societate.

Într-o altă interpelare, liderul PNL solicită Procuraturii Generale să explice dacă, în urma examinării dosarului "Oferta Plus vs Moldova", recent pierdut la CEDO, s-a constatat că acţiunile ce au dus la încălcarea instrumentelor internaţionale în domeniul drepturilor omului au fost făcute intenţionat ori din culpă gravă sau dacă s-au constatat elemente ale infracţiunii.

Declaraţii

În cadrul conferinţei anuale a judecătorilor, spicherul Marian Lupu a declarat că Parlamentul acorda o atenţie deosebită fortificării puterii judecătoreşti şi asigurării independentei sistemului judiciar, prin modificarea legislaţiei în domeniu. În opinia spicherului, cele mai importante realizări în domeniu ar fi: consolidarea CSM; perfecţionarea procedurii de numire a judecătorilor; stabilirea unor garanţii juridice pentru îmbunătăţirea activităţii organizatorice, administrative şi financiare; asigurarea imparţialităţii, transparenţei, ridicarea responsabilităţii judecătorilor. Printre carenţe s-ar număra: numărul mare de dosare pierdute la CEDO; managementul imperfect transparenţa şi imparţialitatea insuficientă; calitatea redusă a actului de justiţie; corupţia; insuficienţa numărului de judecători; capacităţile reduse ale aparatului instanţelor etc.

Fracţiunea AMN a dat publicităţii o declaraţie privind "abuzurile comise de guvernare cu scopul de a menţine cu orice preţ controlul politic". Textul documentului acuză puterea centrală de comportament brutal şi dispreţuitor cu reprezentanţii autorităţilor locale din rîndul opoziţiei. Se atenţionează asupra persecuţiilor la care sînt supuşi aleşii locali ce nu demonstrează loialitate, sporirea competenţelor, numărului direcţiilor teritoriale de control administrativ al MAPL şi a numărului de angajaţi ai acestora (HG nr.10 din 17.01.2008) constituind un argument în plus pentru cele afirmate.

Partidul Naţional Liberal a difuzat o declaraţie prin care acuză partidul aflat la guvernare de persecuţie împotriva mass-media. În special, este invocat cazul ziaristului Constantin Tănase, împotriva căruia procuratura generală a deschis un dosar penal.

Fracţiunea PCRM a prezentat o declaraţie de condamnare a manifestărilor pe care le califică drept xenofobie. PCRM se referă la faptul că mai mulţi deputaţi de opoziţie şi lideri de partide au încercat să camufleze declaraţia ziaristului Constantin Tănase "prin trimiteri la valorile europene", iar materialele publicaţiei şi declaraţiile directorului acesteia ar avea scopul "de a destabiliza situaţia din Moldova şi de a sabota iniţiativele Preşedintelui RM pentru soluţionarea conflictului transnistrean".

Fracţiunea PDM a difuzat o declaraţie pe marginea situaţiei de la Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) şi Consiliul de observatori (CO) al companiei "Teleradio-Moldova", în cuprinsul căreia se exprimă îngrijorare în legătură cu politizarea activităţii (CCA) şi persecuţii judiciare ale unor membri (ai CO).

Guvern

2.1. Numiri. Demisii

Ion Perju este numit viceministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare. Pînă la numire, Perju a fost şef de direcţie în acelaşi minister.

Mihai Vieru a fost eliberat din funcţia de şef-adjunct al Aparatului Guvernului, în legătură cu trecerea la altă muncă.

2.2. Hotărîri

Hotărîri:

• cu privire la unele măsuri de dezvoltare şi asigurare tehnico-materială a serviciului ofiţeri operativi de sector ai poliţiei pe anii 2008–2010;
• privind punerea în aplicare a paşapoartelor şi a altor documente de călătorie care conţin date biometrice suplimentare;
• pentru aprobarea Regulamentului cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri;
• cu privire la stabilirea ţinutei vestimentare pentru grefierii din instanţele judecătoreşti;
• privind activitatea în 2007 a Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale, a Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru în anul 2007.

Hotărîri pentru aprobarea unor programe, concepţii, strategii:

• Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare pe anii 2008–2011;
• Strategia infrastructurii transportului terestru pe anii 2008–2017.

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:

• privind modificarea legii cu privire la Guvern (se propune desfiinţarea Ministerului industriei şi infrastructurii, cu preluarea funcţiilor de către Ministerul economiei şi Comerţului);
• privind modificarea Codului cu privire la contravenţiile administrative (sancţiuni mai aspre pentru neplata la timp a salariilor);
• cu privire la privatizarea unor terenuri şi la unele măsuri de asigurare cu spaţiu locativ a militarilor din Armata Naţională (intervenţia Guvernului este impulsionată şi de pierderea recentă a unui dosar la CEDO, pentru neacordarea locuinţei unui militar).

Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare:

• Camerei de Licenţiere i se alocă, din Fondul de rezervă, 320 mii lei "în vederea procurării unui autoturism";
• Peste 130 mii lei sînt alocate pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de organizarea de către Preşedintele RM a unor recepţii oficiale (în Federaţia Rusă şi cu ocazia sărbătorilor de iarnă).

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Cadrul de cheltuieli pe termen mediu

Prim-ministrul a convocat o şedinţă de lucru privind elaborarea cadrului de cheltuieli pe anii 2009–2011, în cadrul căreia a subliniat că principiile de bază ale proiectului de document trebuie să fie în strînsă corelare cu prevederile Strategiei Naţionale de Dezvoltare şi ale Programului de activitate a Guvernului. Direcţiile principale ale politicii bugetar-fiscale în următorii trei ani trebuie să asigure creşterea anuală a produsului intern brut cu minim 6%, menţinerea ratei anuale a inflaţiei sub 10%, majorarea salariilor, pensiilor şi burselor conform obiectivelor stabilite în Programul de activitate a Guvernului. Accentul de bază trebuie să fie pus pe susţinerea sectorului real al economiei, reabilitarea infrastructurii, eficientizarea la maxim a investiţiilor capitale prin concentrarea la obiectivele prioritare şi neadmiterea dispersării mijloacelor financiare, atragerea depozitelor persoanelor fizice în proiecte investiţionale pe bază de parteneriat public şi privat. Premierul a atenţionat asupra importanţei înăspririi politicii în domeniul cheltuielilor publice, prin stabilirea unui control mai riguros în procesul de valorificare a banilor publici, precum şi asupra revizuirii politicii de impozitare, pentru cointeresarea investitorilor în sectorul rural.

Program de susţinere a sectoriştilor

Ministerul Afacerilor Interne a raportat despre elaborarea Programului de dezvoltare şi asigurare tehnico-materială a serviciului ofiţeri operativi de sector ai poliţiei pe anii 2008–2010 şi despre întrevederile cu potenţialii donatori – organisme financiare donatoare, care şi-au dat acordul de a participa la finanţarea acţiunilor prevăzute în program. Prim-ministrul a subliniat necesitatea de a urgenta aprobarea documentului, în paralel fiind întreprinse toate măsurile ca pînă la finele lunii februarie să fie soluţionate problemele legate de asigurarea posturilor şi secţiilor de poliţie cu calculatoare, legătură telefonică, echipament necesar. În legătură cu declararea anului 2008 An al Tineretului, Vasile Tarlev a solicitat includerea în planul de realizare a programului menţionat a unor acţiuni de susţinere a tinerilor poliţişti care vor activa în teritoriu.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Preşedintele RM şi-a modificat structura Aparatului, înfiinţînd postul de consilier în probleme de politică externă şi integrare europeană. Concomitent, în respectiva funcţie este numit Tudor Vasilica, şef de secţie în cadrul MAEIE (anterior Vasilica a activat în serviciul diplomatic).

Şeful statului i-a conferit "Ordinul de Onoare" ziaristei Rita Ţvic, director general al Agenţiei de Ştiri "Novosti-Moldova".

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Implementarea documentelor de politici

La şedinţa consacrată implementării unor programe şi strategii naţionale a fost examinat nivelul îndeplinirii Programului de Guvernare "Modernizarea Ţării - Bunăstarea Poporului", a Programului Naţional "Satul Moldovenesc", a Programului de gazificare, a SCERS, a Strategiei naţionale de dezvoltare durabilă a complexului agroindustrial, a unui şir de programe sectoriale. Totalizînd informările prezentate, Preşedintele RM a solicitat mobilizarea eforturilor în vederea executării în volum deplin a tuturor strategiilor şi planurilor naţionale aflate în derulare, menţionînd că în anul 2008 urmează să fie continuate activităţile privind implementarea prevederilor programelor strategice aprobate anterior. Vladimir Voronin a subliniat importanţa:

• coordonării riguroase a cheltuielilor de la buget cu strategiile şi planurile aflate în exerciţiul bugetar, astfel ca acţiunile cu caracter strategic să fie asigurate cu finanţare, în caz contrar ele rămînînd doar bune intenţii;
• intensificării acţiunilor de coordonare şi utilizare eficientă a asistenţei financiare externe, pentru sporirea atractivităţii investiţionale, stimularea repartizării investiţiilor şi a activităţii de afaceri în spaţiul rural;
• Perfecţionării şi corelării sistemului existent de remunerare a muncii, pentru excluderea diferenţelor mari de salariu de la un sector la altul;
• continuării consolidării terenurilor agricole, prin extinderea cooperativelor agricole şi fondarea Staţiunilor tehnologice de maşini (STM);
• creării filialelor Asociaţiilor producătorilor şi procesatorilor de produse agroalimentare ecologice;
• reutilării şi înfiinţării de noi întreprinderi moderne de prelucrare a producţiei agricole în mediul rural;
• creării unei economii competitive: mărfurile produse în ţară trebuie să fie competitive pe pieţele internă şi externă, să corespundă standardelor europene;
• continuării gazificării localităţilor, urgentării adoptării hotărîrii privind modalitatea de efectuare a lucrărilor de gazificare în interiorul localităţilor;
• asigurării securităţii energetice a ţării, dezvoltarea reusrelor interne de energie etc.

Executarea Planului de acţiuni RM-UE

La şedinţa convocată de Preşedintele RM a fost examinat mersul îndeplinirii Planului de Acţiuni, prin prisma ultimelor evoluţii în dialogul purtat cu Comisia Europeană. Conform comunicatului succint pentru presă, au fost trasate sarcini concrete privind acţiunile care urmează a fi realizate în sferele democratizării, libertăţii presei şi drepturilor omului, climatului de afaceri şi combaterii corupţiei.

Politica pedepselor penale

La şedinţă şeful statului a pledat pentru examinarea oportunităţii revizuirii Codului penal în sensul decriminalizării şi umanizării politicii punitive a statului. Vladimir Voronin a remarcat că, începînd cu 2001 s-a redus cu peste 2000 numărul deţinuţilor şi urmare a amendamentelor recente din Codul penal, vor fi eliberate din penitenciare încă aproximativ 500 de persoane. În acelaşi timp, la 1 ianuarie 2008, în penitenciare se aflau 7895 de persoane sau 230 de persoane la 100.000 de locuitori, ceea ce constituie de 2–3 ori mai mulţi deţinuţi decît în ţările vest-europene, iar datele statistice în domeniu ale ţărilor est-europene, celor recent integrate în UE sau aflate în proces de aderare la UE sînt de asemenea în defavoarea Republicii Moldova. Preşedintele ţării şi-a exprimat îngrijorarea şi nedumerirea în legătură cu practica de aplicare exagerată a măsurilor de privaţiune de libertate pentru infracţiunile economice şi patrimoniale, reiterînd necesitatea examinării multilaterale şi în regim de urgenţă a acestei chestiuni, luîndu-se în calcul legislaţia şi practica în domeniu a ţărilor europene. S-a decis ca Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală, cu implicarea experţilor naţionali şi europeni şi consultarea Consiliului Suprem al Magistraturii, să purceadă la revizuirea obiectivă a normelor penale în scopul modernizării şi ajustării lor la standardele europene, setul respectiv de propuneri urmînd a fi prezentat Parlamentului pînă la 1 septembrie 2008.

Notă ADEPT: La 25 ianuarie 2006 Preşedintele RM a adresat Parlamentului un mesaj, prin care a solicitat crearea unui grup de lucru pentru examinarea multilaterală a politicii, legislaţiei şi practicii punitive în scopul elaborării unor măsuri de ameliorare a situaţiei în domeniu. Şi atunci se menţiona că legislaţia existentă nu prevede un sistem raţional, coerent şi eficient de sancţiuni, din care cauză cetăţenii, opinia publică adeseori nu înţeleg practica punitivă a organelor de stat şi nu au încredere în aceste organe. Atunci Preşedintele Voronin pleda în favoarea înăspririi unor sancţiuni, în special, pentru crimele deosebit de grave şi periculoase, pentru încălcarea legislaţiei ecologice, pentru nerespectarea regulilor de circulaţie, a normelor de securitate antiincendiară, a normelor sanitare etc.

Situaţia din instituţiile penitenciare

În decursul şedinţei starea de lucruri din instituţiile penitenciare a fost apreciată drept nesatisfăcătoare. Preşedintele RM s-a pronunţat în favoarea realizării unor acţiuni eficiente în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie, reconstrucţiei încăperilor din sistemul penitenciar în conformitate cu normele internaţionale. În mod special a fost abordată problema Penitenciarului nr. 13 din Chişinău, funcţionarea căruia nu corespunde cerinţelor actuale vizînd protecţia drepturilor deţinuţilor. S-a solicitat identificarea posibilităţilor de evacuare a sediului instituţiei penitenciare respective din centrul capitalei într-o altă clădire în raza municipiului Chişinău, interesantă fiind calificată oferta înaintată de o companie olandeză.

Eficientizarea sistemului de prestaţii sociale

La şedinţa convocată de şeful statului a fost examinată realizarea iniţiativei anterioare de optimizare a sistemului de prestaţii sociale, cu scopul acordării asistenţei financiare doar familiilor ce se confruntă cu situaţii dificile. În vederea realizării acestui obiectiv, începînd cu 1 septembrie 2008, se preconizează instituirea unei prestaţii noi de asistenţă socială – "ajutor social", care se va acorda în urma testării gradului de necesitate, pe baza estimării unor indicatori "de bunăstare". Mărimea viitorului ajutor se va determina în cuantumul diferenţei dintre venitul lunar mediu garantat al familiei şi venitul global al familiei. Conform unor calcule prealabile, de noua prestaţie de asistenţă socială vor beneficia aproximativ 70 mii de familii (circa 250 mii de persoane), suplimentar actualilor beneficiari de asistenţă socială. Vladimir Voronin a atenţionat că unul din elementele de bază ale noului sistem este mecanismul de testare a necesităţilor familiei, care trebuie să fie unul just şi echitabil, să nu fie birocratizat şi să nu conducă la stigmatizarea familiilor, care se vor adresa după ajutor social.

Elaborarea "Enciclopediei Moldovei"

Şeful statului a fost informat despre acţiunile întreprinse în vederea elaborării "Enciclopediei Moldovei": înregistrarea Instituţiei publice "Enciclopedia Moldovei", crearea grupului de lucru pentru elaborarea concepţiei generale a enciclopediei; realizarea cercetărilor necesare în vederea definitivării cadrului metodologic. Voronin a îndemnat toate părţile implicate să manifeste o atitudine extrem de responsabilă, iar elaborarea "Enciclopediei Moldovei" să devină, în anul 2008, una din priorităţile Planului de colaborare a Guvernului cu Academia de Ştiinţe a Moldovei.

Implementarea reformei în sfera patentei de întreprinzător

În cursul şedinţei a fost efectuat schimb de opinii privitor la procesul de îndeplinire a Legii nr.208-XVI şi examinate reacţiile subiecţilor vizaţi de legea nominalizată. Conform informaţiei prezentate de Ministrul Economiei şi Comerţului, mai mult de jumătate (2600) din deţinătorii de patente care cad sub incidenţa primei şi celei de-a doua etape de implementare a legii deja şi-au schimbat forma de organizare, înregistrînd întreprinderi individuale şi SRL-uri. Colaboratorii MEC, ai Serviciului Fiscal, ai organelor de înregistrare se află în contact permanent cu deţinătorii de patente, în vederea explicării prevederilor legii şi modului de activitate a foştilor deţinători de patente. În urma schimbului de opinii, au fost evidenţiate probleme de ordin tehnic, care au apărut în teritoriu, precizîndu-se că acestea se referă, în principal, la cea de-a treia etapă de implementare a Legii, care va demara în anul 2009. Reprezentantul Asociaţiei Micului Business a prezentat poziţia potrivit căreia, ar fi mai preferabilă majorarea considerabilă a costului patentelor în locul schimbării formei de organizare, în sprijinul acestei iniţiative fiind invocat un studiu efectuat de USAID, care indică asupra faptului că plăţile către stat în condiţiile de activitate în formă de întreprinderi individuale sînt echivalente celor obţinute în urma activităţii patentelor actuale. Şeful statului a opinat că sistemul de patente în Republica Moldova a constituit o modalitate de depăşire de către unele categorii de cetăţeni a consecinţelor crizei economice profunde, iar în prezent acest sistem şi întreaga economie naţională se află în proces de dezvoltare şi trebuie să se apropie de normele civilizate, europene.

Conferinţa pentru Politica de Securitate

În cadrul lucrărilor celei de-a 44-a ediţii a Conferinţei pentru Politica de Securitate de la München (Germania), Preşedintele RM a rostit un discurs, a avut întrevederi cu Daniel Fried, Asistent al Secretarului de Stat SUA, precum şi cu Javier Solana, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politica Externă şi de Securitate Comună.

Politici economice

1. Inflaţia şi preţurile

Creşterea preţurilor: eventuale prognoze…

Preţurile la produsele alimentare şi combustibili pe pieţele externe au crescut vertiginos în 2007. Instrumentele şi pârghiile utilizate de BNM în stăvilirea inflaţiei si-au atins parţial rezultatul. Totuşi, creşterea preţului petrolului şi la cel al grîului pe pieţele internaţionale sînt în mare parte şocuri exogene cu care nicio bancă centrală nu prea se poate lupta. Acestea au contribuit la creşterea inflaţiei alături de seceta şi de majorarea preţurilor administrate locale. Influenţele creşterii inflaţiei în ultima parte a anului trecut au şi vor avea efecte şi pentru acest an.

Scumpirile şi potenţialele revendicări salariale din partea sindicatelor şi patronatelor ar putea duce la o eventuală criză socială. Chiar dacă, deocamdată, sîntem doar în faza de "cod galben" privind scumpirile majorităţii produselor de baza, sindicatele au reluat – unele, în forţă – presiunile pentru creşterea salariilor. Cedarea în faţa acestora poate aduce, într-adevăr, venituri ceva mai mari pentru anumite categorii de angajaţi, dar spirala preţuri-salarii poate împinge economia pe o pantă de recesiune. Presiunile inflaţioniste din ultima perioadă au afectat dinamica salariului real Figura 1.

La sfîrşitul lunii ianuarie s-a mai adăugat un motiv serios pentru creşterea preţurilor: scumpirea gazelor naturale şi energiei electrice furnizate consumatorilor privaţi. Pe lîngă toate acestea, agenda publică s-a umplut cu avertismente din partea unor producători, potrivit cărora majorarea preţurilor va fi inevitabila, inflamînd astfel previziunile Guvernului. Efectul: s-a creat aproape natural necesitatea ca şi salariile să crească cel puţin pe măsura preţurilor. Dar asta va însemna un plus de cheltuială de la buget, iar acest plus, necompensat de o creştere a veniturilor, dezechilibrează şi mai rău parametrii economiei. Fapt care poate atrage note proaste din partea experţilor şi evaluatorilor străini şi, în consecinţă, o reducere a încrederii investitorilor în economia locală.

Considerăm că inflaţia anuală se va accentua pînă la peste 10% în prima jumătate a acestui an, pentru ca apoi să se tempereze în al doilea semestru, bineînţeles că în condiţiile unui an agricol "normal", ajungînd la între 10–11% în decembrie. Există, însă, şi factori care ar putea împiedica reintrarea pe o traiectorie descendentă a inflaţiei cum ar fi majorările salariale, o execuţie bugetară "mai lejeră" – asta dincolo de instrumentele "revoluţiei fiscale" intrate in vigoare la începutul acestui an, şi scumpirea în continuare a petrolului.

Figura 1. Dinamica principalilor indicatori economici, valori anuale în %



Sursa: Rapoarte BNM şi BNS.

2. Sectorul financiar-bancar

Randamentul depozitelor este afectat de inflaţie…

Măsurile luate direct şi indirect de BNM pentru atenuarea expectaţiilor inflaţioniste anul trecut ar putea avea ca efect scumpirea împrumuturilor Nu se exclude faptul că creditele se vor scumpi, în perioada următoare, atît prin metodele luate în mod direct de banca centrală, cît şi pe fondul unei lichidităţi mai restrînse pe piaţă, în încercarea de a limita viteza de creştere a creditelor. Această tendinţă s-a observat deja în politica de creditare a mai multor bănci locale. În plus, BNM şi-a accelerat de la începutul acestui an intervenţiile pe piaţa monetară, "înghiţînd" excesul de lichiditate şi menţinînd, astfel, dobînzile bancare la un nivel apropiat de dobînda cheie (16%). Pe de altă parte, mai mulţi analişti se arată că majorarea dobînzilor, în condiţiile actuale de pe piaţă, este inevitabilă.

În prezent, randamentul mediu pentru un depozit clasic constituit pe 12 luni la o bancă din ţară este ceva mai mare de 4%. Însă după scăderea ratei inflaţiei şi a unor eventuale comisioane, clienţii deseori sesizează ca nu rămîn cu nimic. Cu alte cuvinte, randamentul real este unul negativ, adică dobînda plătită de bancă nu oferă protecţie împotriva inflaţiei, mai ales că aceasta este încă destul de mare. Dobînzile la depozite ar trebui să fie peste nivelul dobînzii de bază a BNM., adică de 16%. Acesta ar fi nivelul pe care ar putea fi considerat echitabil, ţinînd cont de raportul dintre cererea şi oferta de pe piaţă, rata inflaţiei şi condiţiile impuse de către banca centrală.

În masura în care depozitele nu se dovedesc a fi o investiţie deosebită, randamentele ridicate pot aduce titlurile de stat (HVS). Problema constă însă în faptul că accesul populaţiei la acestea este destul de greoi. Totuşi, acum este momentul pentru băncile mici şi mijlocii să se afirme. O parte din acestea oferă deja dobînzi mai mari decît nivelul mediu de pe piaţă, cîstigînd astfel teren în faţa altor instituţii financiar-bancare. Or, în această situaţie, competiţia s-ar accelera, pentru ca nicio bancă nu ar fi de acord să-şi piardă clienţii şi ar fi obligată să majoreze, la rîndul ei, dobînzile.

Figura 2. Clasamentul băncilor potrivit gradului de rentabilitate a capitalului, ROE în %

3. Comerţ extern

Exporturile au crescut, însă importurile au avansat si mai mult…

În anul 2007, exportul de mărfuri din Republica Moldova a fost estimat la cca 1,34 miliarde USD fiind în creştere cu 27% comparativ cu anul 2006. În anul trecut, livrările de mărfuri autohtone către ţările Uniunii Europene au sporit cu peste 26%, iar către ţările CSI – cu aproape 30%. Principalele ţări-partenere Moldovei la export, pe parcursul anului 2007, au fost Federaţia Rusă, România, Ucraina, Italia, Germania, Belarus, Polonia, Kazahstan, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Peste 83% din totalul exporturilor moldoveneşti le-au constituit materiale textile şi articole din acestea, maşini şi aparate, echipamente electrice, produse minerale, produse vegetale, încălţăminte, alte tipuri de mărfuri.

În acelaşi timp, importurile s-au cifrat la aproape 3,69 miliarde USD şi au fost în creştere cu 37% în comparaţie cu anul precedent. Importurile din ţările UE, în perioada de referinţă, s-au majorat cu 38%, iar cele din statele CSI – cu aproximativ 31%. În acest sens, creşteri considerabile s-au înregistrat la mijloace şi materiale de transport, produse alimentare, băuturi şi tutun, materiale plastice, produse farmaceutice, detergenţi ş.a. Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi a importurilor a determinat acumularea, în anul 2007, a unui deficit comercial în valoare de peste 2,3 miliarde USD sau cu 43% mai mare faţă de cel înregistrat în anul 2006.

4. Piaţa muncii

Salariu mediu a crescut, nu şi nivelul de trai…

Pentru 2007 salariul mediu nominal pe economie a constituit (întreprinderile cu numărul de salariaţi 20 şi mai multe persoane) a constituit 2063 lei (cca 170 USD) şi a crescut faţă de 2006 s-a mărit faţă de perioada similară a anului precedent cu 22%. Totuşi, presiunile inflaţioniste din 2007 au influenţat negativ dinamica salariului real care a crescut în medie cu doar 8%. În sfera bugetară salariul mediu a constituit 1625 lei (130 USD), în sectorul real al economiei – 2292 lei (182 USD). Remunerarea medie a unui salariat în luna decembrie 2007 a fost de 2630 lei, cu 20% mai mult faţă de decembrie 2006. În sfera bugetară salariul mediu a constituit 1832 lei, în sectorul real – 3054 lei.

Transnistria

• La 1 februarie 2008, Ministrul Reintegrării, Vasilii Şova, consilierul prezidenţial pe probleme în problemele politice Mark Traciuk şi şeful Direcţiei acorduri internaţionale a Departamentului drept internaţional al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene Dumitru Socolan au avut consultări la Moscova cu înalţi oficiali ai Federaţiei Ruse, implicaţi în problema transnsitreană – adjunctul secretarului Consiliului de Securitate al Rusiei, Yuri Zubakov, ambasadorii cu misiuni speciale, Valeri Keniaikin şi Valeri Nesteruşkin, şi adjunctul departamentului doi pentru statele CSI, Nicolai Fomin. Serviciul de presă al preşedinţiei Republicii Moldova a comunicat că scopul consultarilor a constat în fortificarea măsurilor de încredere dintre Chisinau şi Tiraspol în vederea reluării cît mai grabnice a negocierilor în format "5+2". Participarea la consultări a şefului direcţiei Acorduri Internaţionale, Dumitru Socolan, a stîrnit suspiciunile opoziţiei moldoveneşti că ar fi vorba despre pregătirea unor documente secrete referitoare la reglementarea transnistreană.

• În timpul vizitei din 12–13 februarie la Moscova a Preşedintelui Ucrainei, Victor Iuşcenco, acesta a ajuns la o înţelegere cu omologul său rus, Vladimir Putin, în vederea "intensificării dialogului diplomatic intre cele doua ţări, pentru a ajunge la o poziţie comuna în problema rezolvării diferendului transnistrean". Accentul a fost pus pe necesitatea "elaborării unor iniţiative comune ruso-ucrainene în vederea deblocării procesului de negocieri în format "5+2". În acest sens, în Planul de acţiuni Rusia-Ucraina, semnat de cei doi preşedinţi, se prevede ca pîna în 2009 experţii celor doua ţari să elaboreze abordări coerente în vederea reglementarii transnistrene. Principiile de bază au fost stabilite după cum urmează: diferendul transnistrean urmează sa fie soluţionat numai în baza respectării suveranităţii si integrităţii teritoriale a Republicii Moldova; Transnistriei urmează să i se ofere un stat juridic special. Faptul că dezlegînd nodul problemelor cu care se confruntă relaţiile bilaterale ruso-ucrainene, cei doi preşedinţi au găsit timp pentru discutarea diferendului transnistrean poate indica asupra faptului că nici Rusia şi nici Ucraina, din raţiuni de securitate naţională, nu doresc ca "precedentul Kosovo" sa se extindă şi asupra Transnistriei. Este un semnal bun pentru Republica Moldova, care deconspiră bluf-urile din ultimii trei ani ale unei mari puteri regionale.

E posibilă reluarea ostilităţilor?

• În pofida unor declaraţii optimiste ale autorităţilor moldovene, liderii transnistreni de cel mai înalt rang neagă orice posibilitate de soluţionare rapidă a conflictului după schemele elaborate de Preşedintele Voronin. Declaraţii în acest sens au continuat să facă cu regularitate seful administraţiei transnistrene, Igor Smirnov, şeful diplomaţiei Valerii Liţcai, dar cea mai interesantă declaraţie, care se înscrie pe linia de contradicţii cu Smirnov, a făcut-o pentru revista moscovită "Kommersant" speaker-ul Evgheniy Şevciuk, referitor la desfăşurarea unui nou referendum privind statutul Transnistriei şi a unor alegeri legislative anticipate. Ideea lui Şevciuk se rezumă la faptul că un astfel de referendum ar avea sens dacă ţările garante şi mediatorii procesului de negocieri ar accepta rezultatele lui, oricare ar fi ele. Declaraţia lui Şevciuk are la baza încrederea acestuia că rezultatele eventualului referendum ar fi favorabile independenţei Transnistriei. De fapt, făcînd această declaraţie Şevciuk intră pe terenul valorificat anterior de Smirnov, care a recurs la tot felul de referendumuri. Prin această acţiune, Şevciuk şi-a atras de partea sa "comunitatea experţilor" transnistreni, care i-au susţinut ideea. Însă răspunsul lui Smirnov nu s-a lăsat aşteptat mult. Într-un interviu pentru revista rusă "Profili" Smirnov a afirmat că are de gînd să instituie un "minister al teritoriilor" pentru recuperarea localităţilor despre care el crede ca ar trebuie să se afle sub jurisdicţia Transnistriei, dar se află, deocamdată, sub cea a Chişinăului. Gazeta "Novoie Vremea" de la Bender presupune că ar fi vorba despre localităţile raionului Dubăsari din stînga Nistrului aflate sub jurisdicţia Chişinăului, suburbiile municipiului Bender şi localitatea Copanca. "Novoie vremea" consideră că nu există o altă cale de "recuperare" a teritoriilor, decît cea armată şi a bătut alarma în vederea atragerii atenţiei asupra pericolului izbucnirii unui nou război, menit să-i ridice rating-ul lui Smirnov faţă de Şevciuk. Îngrijorările ziarului menţionat au fost confirmate de ministrul Reintegrării al Republicii Moldova, Vasile Şova, în cadrul seminarului "Dialoguri transnistrene" din 9 februarie.

• Reprezentanţii Serviciului de Grăniceri al Ucrainei au încercat să împiedice tranzitarea teritoriului ţării de către preşedintele comisiei juridice a legislativului transnistrean, Galina Antiufeeva. Ea a fost somată să părăsească trenul de pe ruta Moscova – Chişinău la intrarea pe teritoriul ucrainean. După mai multe ore de clarificări Antiufeeva a fost lăsată să-şi urmeze calea. Pe de o parte, Antiufeeva consideră că grănicerii Ucrainei au ceva împotriva soţului ei, Vladimir Antiufeev, care este ministrul securităţii de la Tiraspol. Pe de altă parte, există păreri că incidentul este un semnal deliberat şi foarte sugestiv la adresa liderilor Transnistriei. În acest sens, s-a invocat recomandarea din Rezoluţia Parlamentului European din octombrie 2007 de a limita circulaţia liderilor transnistreni în eventualitatea ignorării revenirii la masa de negocieri, dar şi faptul că autorităţile ucrainene resimt pericolul separatismului transnistrean pentru Ucraina însăşi.

Probleme economice

• Disputa pe marginea bugetului Transnistriei pe 2007 rămîne neconsumată. Liderul administraţiei de la Tiraspol a impus vetoul asupra a 21 de clauze, doar 7 dintre acestea fiind depăşite prin consultări, pentru celelalte 14 se aşteaptă depăşirea vetoului prin votul Sovietului Suprem. Smirnov este nemulţumit de instituirea fondului special prin intermediul căruia deputaţii transnistreni intenţionează să-şi îndeplinească promisiunile electorale, precum şi de faptul că unele categorii bugetare ar limita libertatea subdiviziunilor executivului de aşi realiza sarcinile.

• Tarifele pentru resursele energetice vor creşte proporţional cu creşterea preţurilor pentru gazele ruseşti. Numai în 2007 Transnistria a acumulat datorii pentru consumul a 1 miliard 410 milioane metri cubi de gaze, în sumă de $202 milioane. Suma totală a datoriei Transnistriei faţă de Gazprom se cifrează la $1,6 miliarde. Începînd cu 2008, Transnistria ar trebui să procure gaze la preţul de $192,75 pentru o mie metri cubi, cu $23 mai mult decît în 2007. Consumatorii urmează să achite integral costurile de consum. Pînă în 2011 se prevede ridicarea preţului pînă $257 pentru o mie metri cubi. Problema datoriei Transnistriei pentru consumul gazelor a fost discutată la 4 februarie de către liderul transnistrean Smirnov cu deputatul Dumei de Stat a Rusiei, Kira Lukianova. Pretenţiile lui Smirnov faţă de Rusia au fost extrem de curioase şi interesante. Astfel, Smirnov s-a arătat iritat de faptul că Transnistria cumpăra gaze la un preţ de aproximativ $190, dar îl vinde pe piaţa internă principalilor consumatori – întreprinderilor ruseşti cu doar $100. "Reieşe că mergînd în întîmpinarea întreprinderilor ruseşti, Transnistria se vede obligată să lucreze în detrimentul său, aşa cum diferenţa de tarif devine datorie externă". Smirnov nu a explicat de ce şi de cine este obligată Transnistria să lucreze în detrimentul propriu, dar în acelaşi timp, pretinde că este preşedintele unui "stat independent". Este vorba despre scheme dubioase de manipulare cu tarifele sau de o politică coordonată cu autorităţile ruse? Smirnov a lăsat doar să se înţeleagă că s-a adresat de mai multe ori cu această problemă către autorităţile ruse şi se vede nevoit să apeleze acum şi la Duma de Stat. Este interesant dacă autorităţile Republicii Moldova vor reacţiona pentru elucidarea schemelor dubioase, mai ales că, cu diferite ocazii, Smirnov afirmă că datoria Transnistriei pentru gaze ruseşti este, de fapt, datoria Republicii Moldova, dat fiind faptul că contractele de livrare a gazelor sînt semnate de "Moldova-Gaz" cu "Gazprom".

Probleme sociale

• Sindicaliştii transnistreni au anunţat despre situaţia critică care s-a creat în oraşul Dubăsari din cauza salariilor mici ale personalului medical, mult sub nivelul salariului mediu lunar (~$140). În prezent, personalul medical din Dubăsari constituie 726 de angajaţi, dintre care 96 sînt medici, iar restul personal medical inferior. Salariul ultimilor este de doar aproximativ $70. Din cauza galopării preţurilor, personalul medical se află la limita subzistenţei. Medicii s-au adresat autorităţilor transnistrene, însă problemele lor au fost ignorate.

• Sovietul Suprem a aprobat decizia de a majora salariile procurorilor din Transnistria, care la capitolul salarizare sînt pe poziţia a noua în topul instituţiilor publice din regiune. Astfel, salariul procurorului Transnistriei va fi de aproximativ $375, iar a procurorilor de circumscripţii – $250. Un sondaj de opinie realizat recent în Transnistria indică asupra lipsei de încredere în justiţia din regiune (62%), care este considerată cea mai coruptă instituţie.

Drepturile omului în Transnistria

• Ministrul informaţiei şi telecomunicaţiilor din Transnistria, Vladimir Beliaev, a dispus interzicerea difuzării emisiunii radiofonice săptămînale "Proriv". Realizatorii emisiunii, patronaţi de ofiţerul ministerului securităţii din Transnistria, Dmitriy Soin, au declarat că lipsirea de acces la eter este o dovadă a strangulării totale a dreptului la expresie în Transnistria. Beliaev a fost acuzat de realizatorii emisiunii că ar impune metode practicate de Geobbels în dirijarea mass-media, aducînd "atingere noii imagini democratice a Transnistriei". Realizatorii "pasionari" ai emisiunii au afirmat ca atitudinea ostilă faţă de ai este rezultatul demascării mecanismelor corupţioniste.

• Moartea din ultima jumătate de an a doi soldaţi ai armatei transnistrene a servit drept prilej pentru audierea procurorului Transnistriei, Igor Railean, de către Sovietul Suprem. În mod evident, oficialii transnistreni au dorit să camufleze cauzele celor două decese şi să dea vina pe sistemul controlului medical al recruţilor. La rîndul lor, reprezentanţii sistemului ocrotirii sănătăţii au dat vina pe insuficienţa de resurse pentru testarea sănătăţii recruţilor, afirmînd că din această cauză testarea este una primitivă.

Alegerile Preşedintelui Federaţiei Ruse în raioanele de est ale Republicii Moldova

• De ridicarea activismului celor 85 mii de cetăţeni ruşi cu drept de vor din Transnistria se ocupă "consiliul obştesc" de pe lîngă ministerul securităţii (MGB) din regiune. "Consiliul obştesc" de pe lîngă MGB cheamă cetăţenii la alegerile Preşedintelui Federaţiei Ruse din 2 martie 2008 pe motiv că "e dificil de supraestimat rolul Rusiei în soarta Transnistriei". După vizita Preşedintelui Voronin la Moscova pe 22 ianuarie 2008, autorităţile ruse au decis să micşoreze numărul secţiilor de votare din Transnistria de la 24, cîte au fost în cazul alegerile parlamentare din 2 decembrie 2007, la 23. În acelaşi timp, autorităţile ruse a transmis Chşinăului un semnal sugestiv, arondînd circumscripţia transnistreană la cea din Kaliningrad. Cum autorităţile moldovene nu au reacţionat în nici un fel la acţiunile celor ruse, mulţumindu-se, probabil, de micşorarea numărul secţiilor de votare în raioanele de est ale ţării, Preşedintele Putin, în cea mai mare şi îndelungată conferinţă de presă din 14 februarie 2008, s-a simţit îndreptăţit să acuze Occidentul de standarde duble şi de susţinerea separatismului în Kosovo.

Surse: www.nr2.ru, http://www.olvia.idknet.com, www.kommersant.ru

Relaţii externe

Integrare europeană

Vizita Comisarului European Benita Ferrero Waldner în Moldova

Între 14–15 februarie 2008, în Chişinău s-a aflat într-o vizită oficială Benita Ferrero Waldner, Comisar European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate. În Chişinău, oficialul european s-a întîlnit cu Preşedintele Vladimir Voronin; speaker-ul Legislativului Marian Lupu; prim-ministrul Vasile Tarlev; ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, şi cu primarul general al mun. Chişinău, Dorin Chirtoacă. În afară de aceste întîlniri, Benita Ferrero Waldner a avut o vizită la Universitatea de Stat din Moldova (USM), unde a ţinut un discurs în faţa studenţilor şi corpului profesoral.

În discuţiile cu majoritatea oficialilor moldoveni, Benita Ferrero Waldner a reafirmat ceea ce s-a declarat şi anterior în decembrie 2007 şi în ianuarie 2008 că posibilitatea încheierii unui nou acord cu Moldova va fi examinată de UE doar "după implementarea completă" a Planului de Acţiuni UE-Moldova (PAUEM). Nici în decembrie 2007 enunţarea acestei posibilităţi nu era nouă, întrucît însuşi PAUEM prevede o asemenea perspectivă. Dată fiind starea de fapt privind "îndeplinirea obiectivelor acestui Plan de Acţiuni şi evoluţia generală a relaţiilor UE-Moldova" timp de trei ani stabiliţi iniţial pentru realizarea documentului, se ştie că Comisia Europeană a propus extinderea procesului de implementare a PAUEM pentru încă un an, pînă în februarie 2009. Abordînd subiectul relaţiilor viitoare UE-Moldova, Waldner a declarat la întîlnirea de la USM că ea este convinsă de voinţa ambelor Părţi de a promova raporturile lor la un nivel mai înalt şi că speră în acest sens că viitorul raport al Comisiei Europene asupra progresului Moldovei în cadrul PEV va permite o astfel de evoluţie.

În cadrul întrevederilor cu oficialii moldoveni, Benita Ferrero Waldner a lăudat autorităţile pentru succesele obţinute în realizarea PAUEM, dar a şi atras atenţia asupra domeniilor problematice în care este nevoie de eforturi suplimentare. Domeniile problematice menţionate de Comisarul European sînt aceleaşi identificate anterior de organismele de cooperare UE-Moldova şi de Comisia Europeană: libertatea mass-media, independenţa justiţiei, respectarea drepturilor omului, combaterea corupţiei şi mediul de afaceri. De asemenea, Waldner a reiterat şi necesitatea transpunerii efective în practică a legilor adoptate în procesul de implementare a PAUEM.

Preşedintele Voronin a dat asigurări că Moldova va pune în practică reglementările noi adoptate şi va ţine să organizeze alegerile parlamentare din 2009 – "primul şi poate cel mai important examen pentru Moldova" – în mod democratic, transparent şi liber.

Lansarea Strategiei de comunicare cu privire la integrarea europeană a RM

În cadrul a două evenimente succesive de la începutul lunii februarie 2008, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) a prezentat Strategia de comunicare cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova, aprobată la 29 decembrie 2007.

Strategia are drept scop asigurarea distribuirii sistematice a informaţiei despre UE, accesul publicului larg la mai multe surse de informaţie privind UE şi de a oferi cetăţenilor moldoveni prilejul să participe mai activ în procesul de integrare europeană. Strategia presupune organizarea unui şir de activităţi, între care: sondaje de opinii, emisiuni radio şi tv, mese rotunde, seminarii, conferinţe, ateliere de instruire, discuţii publice, instituirea unor centre regionale de informare, crearea unui portal şi editarea unui buletin informativ dedicate relaţiilor Moldova-UE etc.

Activităţile prevăzute pentru 2008 au fost sistematizate într-un Plan de acţiuni corespunzător.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Ministrul Afacerilor Externe al României, Adrian Cioroianu, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că Republica Moldova va fi în 2008 unui dintre principalii beneficiari ai proiectelor de asistenţă pentru dezvoltare, gestionate de Ministerul român al Afacerilor Externe. Prin acordarea acestei asistenţe România ar dori să ajute Moldova să se apropie cît mai mult de UE. Totodată, şeful diplomaţiei române a menţionat că România va continua să sprijine proiecte care să apropie, deopotrivă, Moldova şi de NATO, mai ales că statul român a obţinut al doilea mandat consecutiv de punct de contact NATO pentru Ambasada României la Chişinău.

Printre alte obiective importante ale României în relaţia sa cu Republica Moldova în 2008, Cioroianu a menţionat şi dezvoltarea serviciilor consulare şi a facilităţilor de mobilitate acordate de România cetăţenilor moldoveni.

Cu prilejul reuniunii OCEMN de la Kiev, din 14 februarie, Adrian Cioroianu a avut o întrevedere cu omologul său moldovean Andrei Stratan. Trecînd în revistă mai multe chestiuni legate de relaţiile moldo-române, miniştrii au convenit să grăbească definitivarea şi semnarea documentelor care vor reglementa relaţiile politice şi cele de frontieră dintre Părţi.

Republica Moldova – Rusia

La 1 februarie, la Moscova s-a încheiat o rundă de consultări moldo-ruse. Potrivit serviciului de presă al Preşedinţiei, principalul subiect de discuţie l-a constituit reglementarea transnistreană. Serviciul de presă nu a detaliat însă conţinutul discuţiilor purtate la Moscova, ceea ce a încurajat diverse interpretări şi ipoteze lansate de observatori ai relaţiilor moldo-ruse, în contextul procesului de soluţionare a problemei transnistrene. O bună parte din aceste interpretări şi ipoteze a făcut trimitere la suspiciunile anterioare legate de un eventual "plan secret" pentru reglementarea transnistreană negociat de Chişinău şi Moscova.

Cert este însă că în urma reuniunilor bilaterale de diferite niveluri mai mulţi oficiali ruşi şi moldoveni se arată încrezători că relaţiile dintre Părţi au depăşit punctul critic în care s-au aflat. Dată fiind această încredere, Chişinăul speră că ascensiunea relaţiilor moldo-ruse ar putea aduce cu sine o soluţie pentru problema transnistreană. Pe lîngă acesta, alţi trei factori au fost menţionaţi de Preşedintele Voronin în alocuţiunea sa rostită la Conferinţa a 44-a pentru politica de securitate de la München, din 9 februarie 2008, ca fiind susceptibili să permită reglementarea conflictului transnistrean:

1. Moldova se află la intersecţia unor ansambluri geopolitice importante. Ea îmbină elemente ale mai multor moşteniri etno-culturale şi constituie un spaţiu unde "zeci de naţionalităţi şi limbi convieţuiesc armonios", fără să cunoască conflicte interetnice. Cu alte cuvinte, Moldova "este Europa", a conchis Voronin, zonă bazată pe îmbinarea diferitelor valori, pe toleranţă şi pe deschidere.
2. Moldova este un stat neutru, iar neutralitatea poate fi o garanţie serioasă a stabilităţii şi securităţii, dacă aceasta este recunoscută internaţional (de Rusia, Ucraina, UE şi de SUA).
3. Toţi actorii implicaţi în reglementarea transnistreană sînt de acord că Transnistria trebuie să dobîndească un statut garantat temeinic în cadrul unui stat unitar.

Republica Moldova – Letonia

Între 4–5 februarie, la Chişinău s-a aflat într-o vizită oficială ministrul de Externe al Letoniei, Maris Riekstins. În cadrul întîlnirii sale cu omologul său moldovean, Andrei Stratan, ultimul a mulţumit Letoniei pentru sprijinul pe care aceasta îl oferă Moldovei pe diverse planuri, în special în procesul de integrare europeană. Totodată, ministrul Stratan a subliniat că Moldova are nevoie de un semnal politic explicit din partea UE care să-i recunoască perspectiva de aderare la această comunitate şi speră că UE va cădea de acord asupra necesităţii unui nou cadru de cooperare cu Chişinău, cerînd în acest sens sprijinul Letoniei.

Cooperare regională

Republica Moldova – OCEMN

La 14 februarie 2008, la Kiev, a avut loc reuniunea extraordinară a Consiliului miniştrilor Afacerilor Externe ai Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN) şi reuniunea comună a miniştrilor Afacerilor Externe din regiunea Mării Negre şi miniştrilor Afacerilor Externe ai UE. Moldova a fost reprezentată la aceste reuniuni de ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan.

În cadrul reuniunilor, ministrul Stratan a ţinut două alocuţiuni în care a exprimat viziunea Moldovei asupra dezvoltării viitoare a OCEMN şi mecanismelor de cooperare dintre OCEMN şi UE. În primul caz, Andrei Stratan a subliniat necesitatea dezvoltării relaţiilor economice dintre ţările regiunii, liberalizării regimului de vize, în special pentru oamenii de afaceri, reprezentanţii mediilor academice şi de creaţie. În cel de-al doilea caz, şeful diplomaţiei moldovene a salutat configurarea Sinergiei la Marea Neagră, concepută de UE pentru catalizarea şi armonizarea proceselor de cooperare dintre ţările din bazinul Mării Negre şi UE, a subliniat nevoia pentru o implicare sporită a UE în zona OCEMN, în astfel de domenii precum infrastructura de transport, sistemele energetice, mediul ambiant, combaterea crimei organizate, contactele inter-umane etc.

Cooperare multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Programe comune CoE-UE

În urma semnării, în decembrie 2007, a Programelor comune de cooperare între Consiliul Europei (CoE) şi UE pentru ţările din Caucazul de Sud, Ucraina şi Moldova pentru anii 2008–2009, la începutul lunii februarie, la Strasbourg, a avut loc o reuniune de planificare a activităţilor din cadrul acestor programe. La reuniune a fost prezent şi un grup de demnitari moldoveni, condus de viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Valeriu Ostalep. În contextul discuţiilor despre programele comune ale CoE şi UE, Ostalep a spus că printre direcţiile prioritare de cooperare a Moldovei cu CoE se numără asigurarea alegerilor libere şi corecte, libertăţii expresiei şi mass-media; dezvoltarea parteneriatului cu societatea civilă; promovarea unor mecanisme non-judiciare de ocrotire a drepturilor omului; asigurarea şi valorificarea drepturilor minorităţii rome.

Decizii ale CEDO

În perioada de referinţă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat 3 hotărîri împotriva Moldovei, în cauzele: Oferta Plus SRL c. Moldovei, Guja c. Moldovei şi Flux (nr.4) c. Moldovei. În aceste cauze Moldova a fost condamnată pentru încălcarea drepturilor la un proces echitabil, la protecţia proprietăţii, la libertatea de exprimare. Suma despăgubirilor pe care Moldova va trebui să le plătească doar în cauza Oferta Plus SRL c. Moldovei este de 2 535 104 euro sau ~ 41 322 195 lei, fiind mai mare decît suma despăgubirilor plătite de Moldova în toate cazurile în care aceasta a fost condamnată pînă la această hotărîre (~ 1,98 mln euro sau 32,64 mln lei). Suma despăgubirilor care rezultă din toate aceste trei hotărîri pronunţate împotriva Moldovei în prima jumătate a lunii februarie este de 2 558 417 euro sau ~ 41,70 mln lei.

Pînă în prezent, CEDO a condamnat Moldova în 113 de cauze^[1].

Studii, analize, comentarii

Instituţionalizarea partidelor şi alegerile
Igor Boţan, 15 februarie 2008

…pentru ce merite deosebite li se oferă partidelor 0,2% din bugetul public anual, dacă tocmai partidele sînt instituţiile cu cel mai scăzut rating de încredere, aproximativ 20%?

»»»

Ghicitoarea Şevciuk
Maxim Kuzovlev, 15 februarie 2008

Dorinţa de a-l vedea în fruntea Transnistriei pe oricine, numai nu pe Igor Smirnov, provoacă apariţia unor valuri informaţionale în mass-media din Moldova şi din alte părţi

»»»