versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Trei ani de la semnarea Planului de Acţiuni UE – Republica Moldova, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Numiri. Demisii

Curtea Constituţională a validat mandatul deputatului PCRM Oleg Turea, care era înscris în lista candidaţilor sub numărul 72. Turea este profesor de muncă şi va face parte din Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţământ, tineret sport şi mass-media.

Deputatul PCRM Vladimir Dragomir a fost numit preşedinte al Comisiei permanente pentru cultură, ştiinţă, învăţământ, tineret sport şi mass-media, iar alt deputat PCRM, Petru Gozun, este numit vicepreşedinte ale aceleiaşi comisii permanente.

Dumitru Godoroja, deputat PSDM va face parte din Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi.

Deputatul PCRM Nicolae Bondarciuc, preşedintele Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe a fost ales membru al Biroului permanent al Parlamentului. Anterior locul respectiv îl deţinea Victor Stepaniuc.

1.2. Acte legislative

Legea cu privire la întruniri. Documentul era una din restanţele pe care Moldova le avea în lista obligaţiilor asumate faţă de Consiliul Europei şi în Planul de Acţiuni RM-UE. Potrivit noii legi, organizatorii vor trebui doar să informeze administraţia publică locală despre locul şi timpul desfăşurării întrunirii, iar autorităţile publice locale nu vor avea dreptul de a decide asupra oportunităţii de desfăşurare a întrunirilor, posedînd doar dreptul de a recomanda modificarea locului sau timpului întrunirii, însă decizia finală o vor lua organizatorii. Sînt păstrate posibilităţi de limitare a unor întruniri doar în scopul apărării unor interese generale şi comune ale societăţii.

Codul de conduita a funcţionarului public. Documentul stabileşte standarde profesionale în serviciul public, pentru a contribui la sporirea calităţii serviciilor publice, la asigurarea unei administrări mai bune în realizarea interesului public, în scopul prevenirii şi eliminării birocraţiei şi a corupţiei din administraţia publică. Normele de conduită sînt obligatorii pentru toţi funcţionarii publici şi încălcarea lor constituie abatere disciplinară căreia i se aplică dispoziţiile legislaţiei cu privire la serviciul public şi ale legislaţiei muncii.

Comentariu ADEPT: În opinia unor experţi, înainte de promovarea respectivei legi, era necesară o coordonare a prevederilor acestui proiect cu prevederile proiectelor corelative: cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei; cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, cu privire la conflictul de interese. Textul documentului conţine formulări ambigui, lipsesc proceduri administrative clare, răspunderea funcţionarilor publici este reglementată defectuos. Unele reglementări incluse vor putea diminua transparenţa activităţii autorităţilor publice, iar obligaţia loialităţii funcţionarului în primul rînd faţă de interesele cetăţenilor nu este prescrisă adecvat.

Legea cu privire la protecţia mărcilor. Sînt reglementate raporturile ce apar în procesul înregistrării, protecţiei juridice şi utilizării mărcilor, fiind astfel creat şi cadrul necesar aplicării unor reglementări comunitare în domeniu.

Legea cu privire la arbitraj. Este reglementat modul de constituire, organizare şi funcţionare a arbitrajului, instituţie care poate decide asupra unui litigiu apărut din raporturile de drept civil. Arbitrajul reprezintă o cale alternativă de soluţionare a litigiilor atît de către arbitrii numiţi în fiecare caz aparte (arbitraj ad-hoc), cît şi de instituţiile permanente de arbitraj.

Legea cu privire la arbitrajul comercial internaţional. Respectiva lege Prezenta lege rezultă din recunoaşterea utilităţii arbitrajului comercial internaţional, ca metodă alternativă de soluţionare a litigiilor din sfera comerţului internaţional.

Legi pentru ratificarea (aderarea) unor acte internaţionale în domeniul poştei:

• Protocolul al şaptelea adiţional la Constituţia Uniunii Poştale Universale.
• Aranjamentul privind serviciile de plată ale poştei;
• Convenţia Poştală Universală şi Protocolul ei final;
• Regulamentul General al Uniunii Poştale Universale.

Hotărîrea cu privire la declararea anului 2008 Anul Ion Druţă. În legătură cu jubileul de 80 de ani din ziua naşterii scriitorului (3 septembrie 2008), Parlamentul a obligat Guvernul să elaboreze şi aprobe Programul de manifestări cultural-artistice consacrate Anului Ion Druţă. Mijloacelor de informare în masă li se recomandă să desfăşoare campanie de reflectare a evenimentelor legate de Anul Ion Druţă.

Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Codului Electoral. Conform propunerilor votate în prima lectură: membri ai CEC vor putea deveni, pe viitor, doar persoanele care au o vechime de cel puţin 10 ani în domeniul juridic; în cazul în care votarea nu va putea fi desfăşurată din cauza dezordinilor în masă sau a altor circumstanţe neprevăzute, procesul de votare va fi considerat suspendat pe un termen de pînă la două săptămîni ş.a.

Proiectul legii pentru modificarea articolului 24 din Legea cu privire la Guvern. Documentul propune desfiinţarea Ministerul Industriei şi Infrastructurii, cu transmiterea funcţiilor respective către Ministerul Economiei şi Comerţului. Modificările ar contribui la optimizarea numărului organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, va exclude dublările de funcţii între acestea.

Comentariu ADEPT: În legătură cu decizia de dizolvare a Ministerului Industriei şi Infrastructurii, observatorii remarcă faptul, că noul program al PCRM prevede drept sarcină principală în modernizarea Republicii Moldova "trecerea hotărîtă de la economia agrară şi de la capitalismul birocratic-nomenclaturist la societatea postindustrială…".

1.3. Control parlamentar. Declaraţii

Audieri. Moţiuni

Majoritatea parlamentară a refuzat mai multe audieri propuse de opoziţie:

• a reprezentanţilor organelor de drept şi altor instituţii centrale implicate în urmărirea presei independente şi a partidelor de opoziţie;
• discutarea moţiunii de demiterea a ministrului Culturii şi Turismului;
• informarea Parlamentului asupra acţiunilor executivului, în situaţia cînd Federaţia Rusă încalcă prevederile dreptului internaţional şi deschide secţii de votare în Transnistria;
• audierea reprezentanţilor Guvernului despre situaţia dosarelor RM la CEDO.

Întrebări. Interpelări

Iurie Roşca, vicespicherul Parlamentului, a cerut executivului să prezinte un raport privind condiţiile în care Comisia Europeană a decis să ridice interdicţia de circulaţie în spaţiul UE a pretinsului spicher transnistrean, Evgheni Şevciuk. Într-o altă interpelare-declaraţie, Iurie Roşca a reiterat acuzaţiile dintr-o declaraţie anterioară a Fracţiunii PPCD la adresa lui Vladimir Filat şi a PLDM, solicitînd organelor de anchetă şi de investigaţii operative informaţii despre sursa finanţării respectivei formaţiuni politice.

Deputatul PDM Valentina Buliga a cerut informaţii despre funcţionarea staţiunilor tehnologice de maşini, crearea cărora a fost promovată activ de guvernare, dar care în prezent prestează agricultorilor servicii la preţuri ridicate.

Deputatul PNL Anatol Ţaranu a solicitat MAEIE informaţii despre politica de cadre în diplomaţia moldovenească, invocînd în acest sens şi recenta rechemare din funcţie a Reprezentatului Moldovei la ONU, Alexei Tulbure.

Deputatul Vladimir Filat a cerut Guvernului informaţii despre măsurile întreprinse pentru protecţia vieţii private, în condiţiile cînd mijloace tehnice de interceptare pot fi achiziţionate uşor de orice interesat.

Deputatul AMN Gheorghe Susarenco doreşte clarificarea situaţiei Fondului de Investiţii Sociale din Moldova, sumele acumulate de această structură şi modul de utilizare a acestora.

Igor Clipii a cerut Ministerului Dezvoltării Informaţionale să prezinte informaţii despre paşapoartele biometrice, proiectul lansat recent de MDI fiind estimat la circa 4,5 mln dolari SUA.

Oleg Serebrian deţine informaţii despre dispariţia unor fonduri ale Muzeului Naţional de Artă şi solicită clarificarea situaţiei în domeniu. Totodată, Serebrian cere determinarea listei adaosurilor alimentare interzise pentru utilizare.

Declaraţii

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat cu votul marii majorităţi a deputaţilor (88) o Declaraţie întitulată "cu privire la proclamarea unilaterală a independenţei Kosovo". În Declaraţie se exprimă profunda îngrijorare în legătură cu adoptarea la 17 februarie de către autorităţile provinciei Kosovo a declaraţiei de independenţă. Deputaţii moldoveni au calificat declararea independenţei Kosovo drept gravă încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Serbiei, a normelor de drept internaţional, a Statutului ONU, Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate al ONU şi prevederilor de bază ale Actului final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

În cadrul vizitei de lucru efectuate la Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei (ANPC), spicherul Parlamentului a declarat că Legea privind protecţia concurenţei nu mai corespunde necesităţilor acestui domeniu şi este necesar un nou act legislativ în domeniu. Potrivit spicherului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei trebuie să promoveze politici consecvente şi să contribuie la adaptarea actorilor din domeniu la noile condiţii de activitate şi principiile concurenţiale, iar activitatea trebuie să fie transparentă, consecventă şi echilibrată.

Notă ADEPT: ANPC a fost creată în februarie 2007, după o lungă perioadă de tărăgănare şi ezitare a autorităţilor. Prin Legea Nr.1103-XIV din 30.06.2000 cu privire la protecţia concurenţei era prevăzută crearea şi funcţionarea Agenţiei respective, însă nici Parlamentul, nici alte autorităţi centrale nu au depus eforturi pentru înfiinţarea ei pînă la finele anului 2005, cînd au fost adoptate mai multe modificări şi completări ale Legii Nr.1103/2000, la acea etapă declarîndu-se că Legea corespunde cerinţelor în domeniu, inclusiv reglementărilor şi practicilor internaţionale. Dar şi după adoptarea modificărilor, desemnarea membrilor Agenţiei a durat mai bine de un an, iar primele acţiuni ale componenţei acesteia au scos la iveală mai multe neajunsuri ale legislaţiei şi conflicte între percepţiile asupra modului de aplicare a acestei legislaţii.

Fracţiunea PPCD a difuzat cîteva declaraţii:

• referitor la situaţia demografică în RM. Este exprimată îngrijorarea în legătură cu reducerea numărului de locuitori, în legătură cu exodul masiv de populaţie, scăderea indicelui natalităţii şi creşterea indicelui mortalităţii, precum şi din cauza creşterii numărului divorţurilor şi a reducerii numărului de căsătorii, care, practic, s-au egalat. PPCD propune ca Parlamentul RM să adopte un complex de măsuri pentru stoparea colapsului demografic şi redresarea situaţiei;
• cu privire la pericolul degradării procesului democratic din ţară ca urmare a utilizării "banilor negri" în scopuri politice. Fracţiunea PPCD se declară îngrijorată de apariţia unei noi grupări politice conduse de Vladimir Filat, a cărei tactică ar conţine acţiuni de corupere a aleşilor locali ai altor partide. PPCD cere MAI, CCCEC, SIS şi Procuraturii să verifice sursele de finanţare a partidului condus de V.Filat şi să ia măsurile de rigoare pentru a curma, în caz de nevoie, invazia de bani murdari în politică.

Vladimir Filat, liderul PLDM, a dat citire unei declaraţii a cu privire la atacurile PPCD, în cuprinsul căreia se denunţă orice implicare în coruperea reprezentanţilor altor partide, iar atacurile PPCD sînt calificate drept încercare a distragerii atenţiei opiniei publice de la propriile probleme şi încercări de distrugere a partidelor democratice.

Fracţiunea AMN a difuzat o declaraţie privind depărtarea Republicii Moldova de la soluţionarea conflictului transnistrean. În cuprinsul declaraţiei este exprimată indignarea în legătură cu respingerea propunerilor opoziţiei de a organiza audieri parlamentare în problema transnistreană Totodată, se afirmă că în Republica Moldova există forţe care se vor opune tentativelor de subminare a statalităţii şi suveranităţii ţării, promovate de guvernarea actuală.

Guvern

2.1. Numiri. Demisii

Constantin Mihăilescu a fost revocat din funcţia de ministru al Ecologiei şi Resurselor Naturale, decretul prezidenţial menţionînd drept cauză "neexercitarea atribuţiilor conform legislaţiei, manifestată prin abuz în serviciu". Concomitent, în funcţia de ministru al Ecologiei şi Resurselor Naturale este numită Violeta Ivanov, care, pînă la numire, deţinea funcţia de vice-ministru în cadrul aceleiaşi instituţii centrale de specialitate.

Comentariu ADEPT: Conform dispoziţiilor constituţionale şi ale legislaţiei în domeniu, revocarea şi numirea în funcţie a membrilor Guvernului se efectuează de Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Primului-ministru. De notat că, recent, HG nr.204 din 25.02.2008 cu privire la activitatea Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale în anul 2007 (publicată în MO nr.45–46 din 04.03.2008), califica drept satisfăcătoare activitatea Ministerului şi prin urmare, Guvernul şi Prim-ministrul nu aveau obiecţii la activitatea conducătorului Ministerului şi nu considerau oportună sancţionarea acestuia.

La demersul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Guvernul a propus Preşedintelui RM să-l recheme pe Alexei Tulbure din funcţia de Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lîngă ONU. Motivele rechemării înainte de termen nu sînt enunţate public, iar însăşi diplomatul vizat s-a declarat surprins de respectiva decizie. Tulbure a fost numit în funcţia respectivă în iulie 2006 şi pînă la acea dată reprezenta Moldova pe lîngă Consiliul Europei.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea privind aprobarea cotelor tarifare la exportul mărfurilor în UE. Producătorii de vinuri din Moldova care vor exporta în UE în regimul Preferinţelor Comerciale Autonome vor beneficia de o cotă-parte de export în mărime de pînă la 10 la sută din cota totală propusă de UE, de 600 mii decalitri. Această proporţie va fi respectată şi la alte produse sensibile pentru piaţa internă UE, pentru care au fost stabilite limite cantitative: grîu, orz, porumb, produse lactate, carne şi produse din carne. Cotele-părţi la exportul de zahăr şi al ouălor de pasăre vor fi distribuite în funcţie de volumul producţiei fabricate de agentul economic în anul precedent şi stocate la momentul respectiv. Vor fi stimulaţi în primul rînd producătorii ce au contracte de livrare a mărfii spre UE, cu respectarea cerinţelor de calitate şi autentificarea originii provenienţei mărfii.

Hotărîrea cu privire la fondarea unei întreprinderi mixte (societăţi pe acţiuni). Guvernul acceptă propunerea întreprinderii cu capital străin, Compania "MGL Business" S.R.L., privind fondarea unei societăţi pe acţiuni cu capital de stat (Agenţia Sportului) şi privat, în care fiecare parte va deţine 50% din capitalul social. Agenţia Sportului va depune, în calitate de aport la capitalul social terenul din str.Tighina, nr.12, mun.Chişinău, cu suprafaţa totală de 1,7 ha, a cărui valoare urmează a fi stabilită în baza raportului unui evaluator licenţiat. Aportul companiei "MGL Business" S.R.L. la capitalul social al societăţii pe acţiuni va fi depus în mijloace băneşti, care vor fi utilizate pentru finanţarea construcţiei stadionului republican.

Hotărîri pentru aprobarea unor reglementări:

• Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată;
• Regulamentul privind achiziţionarea de medicamente pentru necesităţile sistemului de sănătate;
• Regulamentul-cadru al comisiilor teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane.

Hotărîri pentru aprobarea unor programe, concepţii, strategii:

• Concepţia dezvoltării transportului naval în Republica Moldova;
• Concepţia optimizării numărului angajaţilor din sectorul bugetar în anii 2008–2010. Documentul presupune disponibilizarea a circa 10 mii de angajaţi din învăţămînt, sănătate, agricultură, organele interne, aparatele autorităţilor publice centrale şi locale, serviciile vamale, fiscale. Din contul micşorării numărului de angajaţi se preconizează majorarea salariilor celor rămaşi (în urma reducerii se planifică a economisi 218 mln lei). În opinia MEC, reducerea personalului nu va conduce la creşterea şomajului, deoarece, în unele sectoare se atestă lipsa forţei de muncă.

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:

• pentru modificarea legii salarizării. Se propune liberalizarea sistemului de salarizare în sectorul real al economiei naţionale, astfel ca angajatorul să poată aplica pentru sistemul de salarizare tarifar, netarifar sau combinat;
• privind ameliorarea situaţiei financiare a întreprinderilor prestatoare de servicii publice de gospodărie comunală. Se anulează datorii de 35 mln lei ale Î.S "Moldtranselectro", formate încă din anul 1999.

Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare:

• Ministerului Culturii şi Turismului i se alocă din Fondul de Rezervă 580 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor aferente desfăşurării ceremoniei de inaugurare "Anul Tineretului".

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Implementarea "ghişeului unic" vamal

Prim-ministrul a convocat în şedinţă factorii de decizie responsabili de implementarea "ghişeului unic" în sistemul vamal. Conform responsabililor Direcţiei de analiză a coordonării politicilor din Aparatul guvernului, la etapa iniţială, principiul "ghişeului unic" a fost deja implementat la birourile vamale interne Chişinău, Bălţi şi Ungheni, ceea ce a permis reducerea esenţială a perioadei de perfectare a operaţiunilor vamale. Cea de a doua etapă presupune modificarea şi ajustarea legislaţiei actuale, în vederea reducerii numărului de servicii implicate în verificarea actelor. Premierul Vasile Tarlev a subliniat că aplicarea "ghişeului unic" reprezintă un salt în modernizarea controlului la trecerea frontierei de stat în beneficiul participantului la trafic, ceea ce va îmbunătăţi imaginea ţării prin "prima impresie" pe care şi-o formează cetăţeanul străin la intrarea în Moldova. În acest context, a fost cerută urgentarea activităţilor practice de pregătire pentru implementarea "ghişeelor unice" la punctele vamale de frontieră, pentru ca acestea să devină operaţionale imediat după ce va fi ajustată legislaţia în domeniu.

Asistenţă medicală primară de calitate

Într-o şedinţă cu factorii responsabili de fortificarea bazei tehnico-materiale a serviciului de asistenţă medicală primară au fost prezentate informaţii despre măsurile pentru realizarea Strategiei de dezvoltare a sistemului de sănătate în perioada 2008–2017 şi întocmirea unei liste a instituţiilor medico-sanitare de nivel primar care urmează a fi reabilitate, cîte una în fiecare raion (35 de unităţi). Primul-ministru Vasile Tarlev a subliniat oportunitatea stabilirii priorităţilor în acţiunile de modernizare a sistemului medical, deoarece lucrările de renovare şi cele de dotare cu aparataj medical şi tehnic sînt extrem de costisitoare.

Propuneri de ţară Compact

La şedinţa din 26 februarie a Comitetului naţional de monitorizare a elaborării Programului Compact, s-a menţionat că propunerea de ţară a fost elaborată în strictă concordanţă cu cerinţele CPM. Propunerea include patru proiecte ce se referă la reabilitarea drumurilor, creşterea eficienţei sectorului energetic, tranziţia la agricultura performantă şi dezvoltarea asistenţei medicale primare în zonele rurale. Costul estimativ al Programului valorează 518 milioane USD. Înainte de negocierea şi semnarea Compact-ului, propunerea de ţară Compact va fi supusă unui amplu proces de verificare şi cizelare din partea CPM.

Conlucrare pentru protecţia concurenţei

La masa rotundă cu participarea factorilor de decizie şi a angajaţilor Agenţiei Naţionale de Protecţie a Concurenţei (ANPC) au fost expuse mai multe doleanţe referitor la elaborarea unui mecanism transparent şi eficient de conlucrare în scopul realizării obiectivului de dezvoltare a antreprenoriatului în condiţii de concurenţă loială. Participanţii la întrunire au mai menţionat necesitatea perfecţionării cadrului legislativ-normativ pentru activitatea în domeniul protecţiei concurenţei şi reglementării monopolurilor. Chiar pe parcursul primului an de activitate al ANPC s-a constatat necesitatea perfecţionarea cadrului legislativ în domeniu, în special ce ţine de principiul nediscriminării, transparenţei şi corectitudinii procesuale. Participanţii la masa rotundă au salutat iniţiativa privind crearea pe lîngă Agenţie a unui Consiliu de experţi, abilitat cu funcţiile de expertizare a deciziilor ANPC, pentru asigurarea unui dialog mai bun cu societatea civilă. Prezent la lucrări, Prim-ministrul a declarat că acţiunile Agenţiei nu trebuie să afecteze imaginea ţării sau să diminueze eforturile depuse în vederea creării unui climat investiţional favorabil, iar activitatea ei trebuie orientată spre monitorizarea procesului şi corectitudinii formării preţurilor pe piaţă la un şir de produse ce influenţează evoluţiile economice şi bunăstarea cetăţenilor.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Prin decret prezidenţial, Alexei Tulbure a fost rechemat din funcţia de reprezentant Permanent al Moldovei la ONU, fără indicarea motivelor.

Preşedintele RM i-a conferit titlul onorific "Om Emerit" lui Mircea Surdu, redactor-coordonator în Departamentul programe TV la IPNA Compania "Teleradio-Moldova".

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Preocupări pentru implementarea unor legi

Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă în problema perfecţionării legislaţiei ce reglementează procedura adopţiilor, în cursul şedinţei fiind discutat proiectul de lege privind statutul juridic al adopţiei. S-a menţionat importanţa precizării unor formulări vizînd competenţele autorităţilor cu împuterniciri în procesul de adopţii, monitorizării mai strict a copilului şi familiei în perioada post-adopţie. Vladimir Voronin a solicitat Guvernului urgentarea procedurii de definitivare a proiectului de lege, precum şi a setului de acte legislative necesare implementării eficiente a acesteia.

Comentariu ADEPT: Recent, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a dezbătut un raport privind adopţiile în statele europene, recomandînd revizuirea reglementărilor în domeniu, care sînt restrictive şi defectuoase.

Pe 18 februarie la Preşedinţie a fost convocată o nouă şedinţă la tema depăşirii dificultăţilor de implementare a modificărilor operate în Legea cu privire la patenta de întreprinzător. În cursul şedinţei a fost examinată situaţia creată în legătură cu implementarea Legii nr.208-XVI din 07.07.2006 şi evoluţia stării de lucruri în urma discuţiilor ce au avut loc anterior. Potrivit informării prezentate, o bună parte din deţinătorii de patente care cad sub incidenţa primelor două etape de implementare a legii vizate deja s-au conformat cerinţelor legii, schimbîndu-şi forma de organizare. În acelaşi timp, au fost întreprinse măsuri de identificare a variantelor optime de înlesnire a procesului de implementare a celei de-a treia etape a legii, care va începe la 1 ianuarie 2009 şi care vizează cea mai mare parte a titularilor de patente. Şeful statului a reiterat importanţa implementării legii în cauză, al cărei scop rezidă în crearea unor condiţii egale şi a unui cadru de concurenţă loială pentru toţi agenţii economici din domeniul comerţului interior. Spicherul Parlamentului a declarat că necesitatea implementării Legii nr.208/2006 a fost conştientizată şi de majoritatea forţelor politice reprezentate în organul legislativ al ţării, precum şi din afara acestuia. Vladimir Voronin a insistat asupra necesităţii realizării unor acţiuni mai hotărîte în vederea activizării dialogului între organele regulatorii şi subiecţii de reglementare, printre care se numără şi Asociaţia Micului Business, în scopul facilitării mecanismului de implementare a legii. De asemenea, şeful statului a menţionat oportunitatea continuării consultărilor pe marginea elaborării amendamentelor la Legea nr. 208/2006, în vederea eliminării dificultăţilor legate de implementarea celei de-a treia etape a legii.

Acţiuni prilejuite de Anul Tineretului

Pe 29 februarie, în cadrul ceremoniei de lansare a "Anului tineretului", Vladimir Voronin a rostit o alocuţiune, în cadrul căreia a explicat de ce tinerii sînt în topul agendei politice şi prin ce se va deosebi Anul tineretului de alţi ani: majorarea cu 30% a numărului de locuri cu finanţare bugetară în instituţiile de învăţământ profesional; acordarea asistenţei financiare pentru dezvoltarea a 1000 de afaceri ale tinerilor; majorată indemnizaţiei acordate tinerilor specialişti care se vor încadra în cîmpul muncii în mediul rural (pînă la 50 de mii lei pentru specialişti cu studii superioare, pînă la 40 de mii pentru specialiştii cu studii medii de specialitate); asistenţă financiară pentru soluţionarea problemelor locative ale tinerelor familii.

Preşedintele Republicii Moldova a vizitat Universitatea "Şcoala Antropologică Superioară", unde a avut întrevederi cu studenţii şi corpul didactic al instituţiei de învăţămînt.

Vizitînd Colegiul Naţional de Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău, Vladimir Voronin s-a arătat profund îngrijorat de starea nesatisfăcătoare a bazei tehnico-materiale a Colegiului şi a declarat că această instituţie de învăţămînt urmează a fi reabilitată şi modernizată. Conform indicaţiilor date, urmează a fi implementat un plan special de acţiuni, cu implicarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţiei pentru Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului, Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru.

Forum vienez la Chişinău

Preşedintele Republicii Moldova a participat la lucrările Forumului Economic Vienez de la Chişinău, în cadrul căruia a rostit un discurs despre schimbările radicale în sistemul politic, economic şi social din Moldova, despre afirmarea normelor democraţiei şi a caracterului de piaţă al economiei naţionale. Conform lui Voronin, statul moldovenesc îi tratează cu mult respect pe investitori, şi Preşedintele RM nu cunoaşte nici un caz în istoria Republicii Moldova independente, cînd vreun investitor străin serios să-şi fi închis afacerea şi să se fi retras din spaţiul economic.

Transmiterea unui lot de maşini agricole

La 29 februarie şeful statului a participat la ceremonia de transmitere către beneficiari a maşinilor agricole procurate în cadrul Proiectului 2KR, finanţat de Guvernul Japoniei. Lotul de tehnică agricolă se constituie din 150 de unităţi care vor completa 29 de noi Staţiuni Tehnologice de Maşini (STM). În context, Vladimir Voronin a dat o apreciere înaltă Proiectului 2KR, subliniind obligativitatea respectării cu stricteţe a angajamentelor asumate de partea moldovenească în cadrul parteneriatului cu Guvernul Japoniei. S-a mai declarat despre faptul că STM-urile contribuie la sporirea nivelului de asigurare a producătorilor agricoli cu servicii mecanizate, la consolidarea terenurilor, implementarea tehnologiilor avansate. Fondarea pînă în prezent a 178 de STM a permis consolidarea a peste 278 de mii de hectare de terenuri agricole, iar în 2008 se preconizează a fi înfiinţate încă 50 STM, inclusiv cele specializate în acordarea de servicii mecanizate în ramurile viticulturii, pomiculturii, irigării.

Conversaţii la NIT

În cadrul emisiuni periodice "Conversaţii cu Preşedintele", difuzate de postul TV "NIT" Preşedintele Republicii Moldova a făcut un şir de declaraţii pe teme de actualitate:

• procesul de negocieri în formatul "5+2" în problema transnistreană va fi reluat în timpul apropiat, mediatorii şi observatorii urmînd să discute un pachet de documente ce a fost elaborat şi prezentat părţilor;
• negocierile, care se prevăd a fi mai lungi decît de obicei, ar putea să se desfăşoare la Helsinki sau la Sankt-Petersburg, data la care acestea vor începe urmează a fi stabilită în curînd;
• eforturile în implementarea Planului de Acţiuni RM-UE au fost evaluate pozitiv, pînă în prezent, de către structurile europene, însă aprecierea finală va fi dată la 9 aprilie;
• în prezent, se află în proces de elaborare proiectul viitorului document care va reglementa relaţiile dintre UE şi Moldova, acesta ar putea conţine etape mult mai concrete şi conturate;
• în procesul de avansare spre UE, Republica Moldova a realizat deja anumite etape pe care şi le-a propus: obţinerea regimului facilitar de vize cu UE, semnarea Acordului cu privire la preferinţele comerciale autonome, deschiderea la Chişinău a Centrului comun de eliberare a vizelor;
• conform lui Voronin, din cele patru libertăţi fundamentale ale UE, Moldova urmează să mai asigure circulaţia capitalului şi a serviciilor;
• Congresul PCRM, planificat pentru data de 15 martie 2008, se va desfăşura deschis şi transparent, iar lucrările acestuia vor fi transmise on-line pentru a putea fi urmărite şi în alte ţări;
• noul Program al PCRM este unul modern, prevăzut pentru o perioadă de cel puţin 30 de ani şi în el sînt prezentate aspiraţiile europene ale formaţiunii;
• decizia Republicii Moldova de a nu recunoaşte declaraţia de independenţă a regiunii Kosovo din Serbia a fost determinată nu doar de nesoluţionarea conflictului transnistrean, ci şi de faptul că a fost încălcat principiul de formare a unei ţări (etnic, în loc de teritorial). Aceste două motive prevalează faţă de relaţiile pe care Moldova ar putea sa le aibă cu anumite state ce au recunoscut independenţa Kosovo;
• Moldova doreşte relaţii de bună vecinătate cu România şi trebuie să fie uitate neînţelegerile avute anterior;
• datorită reformelor liberale în economie, combaterii corupţiei şi criminalităţii, Moldova a devenit atractivă pentru investiţii, acestea ajungînd la 540 milioane de dolari SUA în anul 2007;
• logica internă a privatizării a fost schimbată, astfel ca bugetul de stat să obţină venituri cît mai mari de la vînzarea proprietăţilor publice;
• opoziţia politică trebuie să demonstreze că poate lucra şi soluţiona probleme, manifestîndu-se în localităţile unde deţine puterea etc.

Insuficienţă de titluri onorifice

Vladimir Voronin a înaintat astăzi Parlamentului spre examinare un proiect de lege care prevede instituirea titlurilor onorifice: "Artist al Poporului", "Artist Emerit" şi "Colectiv Emerit", prin modificarea Legii nr.1123-XII din 30 iulie 1992 cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova. Preşedintele consideră că actualul sistem de decoraţii nu oferă suficiente posibilităţi pentru a stimula moral personalităţile cu merite deosebite în crearea de valori culturale şi artistice şi nu există posibilităţi de stimulare morală a formaţiilor artistice.

Politici economice

1. Inflaţia şi preţurile

Creşterea preţurilor menţin rata anuală a inflaţiei la un nivel ridicat…

Potrivit statisticii oficiale nivelul inflaţiei în ianuarie 2008 a constituit 1,5%. Preţurile medii de consum la produsele alimentare au crescut cu 2,8%, cele la serviciile prestate populaţiei – cu 2,5%, iar produsele nealimentare au scăzut – cu 0,1%. În această perioadă cele mai mari creşteri de preţuri au fost înregistrate la produsele alimentare, în particular la fructe, legume, carne şi, parţial, la lactate. O creştere pronunţată a preţurilor s-a înregistrat şi la tarifele pentru serviciile de întreţinere locativă, în special pentru gaze naturale, energie electrică, cît şi pentru alte servicii prestate populaţiei. Totuşi, indicele preţurilor de consum (IPC) nu include plenar majorările de preţuri la energia electrică şi gaze naturale, dat fiind faptul că acestea au fost operate la 18 ianuarie. Astfel, inflaţia reală pentru ianuarie ar putea fi ceva mai mare. Estimăm că şi în februarie aceasta ar putea avea o valoare similară, respectiv pentru primele două luni rata inflaţiei s-ar stabili în jurul valorii de 3%.

Inflaţia anuală va mai rămîne cîteva luni sub influenţa scumpirilor din toamnă. Seceta prelungită, scumpirile agenţilor energetici, climatul macroeconomic în derivă^[1] şi turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale au avut un impact direct asupra ratei inflaţiei din ultimele 5 luni ale anului 2007. Numai în această perioadă (august-decembrie 2007) preturile mărfurilor alimentare au acumulat o creştere de peste 6%, iar tarifele la serviciile utilizate de populaţie au crescut cu cca 10%. De fapt, toate aceste creşteri de preţuri şi tarife se regăsesc în rata anuală a inflaţiei aferentă lunii ianuarie 2008.

Interesant: În 2007 rata anuală a inflaţiei din Zimbabwe (Africa) a atins un nivel record pe plan mondial – 66212% (!), acordînd o nouă lovitură eforturilor preşedintelui Robert Mugabe de a scoate economia ţării dintr-o criză profundă. Zimbabwe se confruntă cu un nivel extrem de mare al sărăciei, o rată a şomajului de 80% şi reduceri cronice de alimente şi combustibil. Spre exemplu, dobînda de politică monetară a băncii centrale din Zimbabwe se ridică la 1200% (în Moldova aceasta e de 16%).

2. Piaţa muncii

Aspecte salariale…

În ianuarie salariul mediu pe economie a constituit 2 266 lei, cu 464 lei mai puţin comparativ cu luna decembrie 2007, însă cu 263 lei mai mare faţă de salariul mediu pentru 2007. În sfera bugetară remunerarea medie a muncii în prima lună a anului curent s-a redus cu 101 lei, faţă de decembrie 2007, pînă la nivelul de 1 731 lei, iar în sectorul real salariul mediu a fost 2 570 lei.

În ianuarie curent cel mai mare salariu mediu – 5 280 lei, l-au avut, tradiţional, angajaţii din sfera financiară, iar cele mai mici nivele de remunerare a muncii s-au atestat în agricultură – 1 035 lei, învăţămînt – 1 495 lei, iar media salarială din sănătate şi asistenţă socială a fost de 1 927 lei. Salariul mediu lunar pe economie în 2007 a fost de 2 063 de lei. În sfera bugetară acest indicator a fost de 1 625 de lei, iar în sectorul real de 2 292 de lei. Cel mai înalt salariu se menţine în sectorul financiar (4517 lei), iar cel mai mic – în agricultură (1074 lei), unde activează circa 35% din populaţia ocupată. Totuşi, presiunile inflaţioniste din 2007 au influenţat negativ dinamica salariului real care a crescut în medie cu doar 8% Figura 1.

Figura 1. Mediile salariale pe sectoare, % (2007)



Sursa: BNS

Cîteva comentarii…

Instabilitatea macroeconomică internă, creşterea inflaţiei şi preţurilor, cursul valutar fluctuant vor avea un impact negativ asupra angajaţilor de pe piaţa forţei de muncă. Pe fondul climatului economic internaţional incert, care se răsfrînge şi asupra Moldovei, forţa de muncă va fi din ce în ce mai mobilă, iar angajaţii vor avea pretenţii din ce în ce mai mari, în particular cele ce se referă la creşterile salariale.

Fluctuaţia de personal, relativ mare, cu care se confrunta angajatorii locali, dar şi migraţia forţei de muncă în străinătate sînt consecinţele unei economii cu "o sănătate şubredă". Chiar dacă în ultima perioadă s-a înregistrat o creştere importantă a salariilor, care va continua şi în acest an, aceasta majorare este de fapt una artificială. Pe fondul creşterii inflaţiei, a cursului de schimb fluctuant, creşterea veniturilor lunare are o bază nesigură.

Şi în 2008, se va menţine deficitul de lucrători calificaţi, cei mai căutaţi salariaţi fiind, în continuare, cei din construcţii, textile, hoteluri şi restaurante sau cei din sectorul financiar-bancar. În acelaşi timp, presiunea pe angajaţi se va menţine, pentru ca lipsa personalului calificat va duce la o folosire la maximum a celor existenţi, care vor deveni mai stresaţi şi vor face faţă cu greu sarcinilor profesionale. Deşi creşterea economică din ultimii ani a creat aparent locuri de muncă, rata persoanelor angajate, după 2003, a fost negativă, adică numărul salariaţilor care au ieşit de pe piaţa muncii a fost mai mare decît a celor care au intrat.

3. Moneda

În 2007 remitenţele au constituit 1/3 din PIB…

Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, volumul remitenţelor în 2007 a constituit cca 1,22 miliarde USD s-a majorat cu peste 42% faţă de 2006. Din volumul total de remitenţe, 918,75 milioane USD sau 75,5% au fost transferate prin canalele de transfer rapid. Creşterea continuă a volumului de valută transferată poate fi o consecinţă a creşterii numărului de cetăţeni ce muncesc peste hotare, legalizării acestora, dar şi a majorării retribuţiilor încasate. Potrivit mai multor experţi, volumul remitenţelor este supraestimat şi că s-ar cere o nouă metodologie de calcul a acestora. Astfel, cifra principală în baza căreia BNM calculează suma remitenţelor este volumul de transferuri valutare private trecute prin bănci şi sisteme internaţionale de plăţi (Western Union, MoneyGram etc.). Totuşi, nu toate transferurile bancare reprezintă remitenţe.

Veniturile transferate de muncitorii emigranţi în 2007 au echivalat cu 1/3 din PIB. După ponderea în PIB a veniturilor provenite din activitatea cetăţenilor plecaţi peste hotare, Republica Moldova locul 1–2 în lume potrivit ultimilor rapoarte. Respectiv, mai multe studii arata Peste 80% din emigranţii moldoveni transmit în ţară mijloace financiare, iar circa 70% din aceştia transferă peste jumătate din cîştiguri. Dacă privim lucrurile la nivel macroeconomic, transferurile au implicaţii fundamentale asupra creşterii economice, a balanţei de plăţi şi pieţei muncii. Transferurile finanţează parţial deficitul comercial şi favorizează majorarea rapidă a salariilor în unele ramuri ale economiei naţionale unde deja se observă un deficit al forţei de muncă.

Figura 2. Dinamica transferurilor valutare, valori anuale în milioane USD



Sursa: BNM

Transnistria

Probleme economice

• Liderul transnistrean, Igor Smirnov, s-a întreţinut cu adjunctul Preşedintelui Concernului "Gazprom", Valerii Golubev şi cu şeful Direcţiei pentru ţările din apropierea imediată al aceluiaşi Concern, Anatoliy Podmîşalischi. Discuţiile s-au axat pe probleme legate de achitarea datoriei de $1,6 miliarde ale Transnistriei pentru gaze şi iminenţa măririi preţurilor în anii următori, care, către 2011, ar trebui să atingă cifra de $257 pentru o mie metri cubi. Una din soluţiile posibile este revizuirea tarifelor de livrare a gazelor către consumatori, în sensul apropierii de tarifele de achiziţionare a gazelor de la "Gazprom", care în 2008 au atins cifra de $192,75 pentru o mie de metri cubi. În prezent, preţul mediu de distribuire a gazelor pentru consumatorii din Transnistria este de $64, consumatorii casnici achită $50, iar întreprinderile industriale achită $105 pentru 1000 metri cubi. Smirnov a pledat pentru livrarea gazelor către Transnistria la preţurile interne din Federaţia Rusă, dat fiind faptul că giganţii industriali din regiune: Uzina Metalurgică şi Fabrica de ciment din Rîbniţa, Centrala Electrică de la Dubăsari, care aparţin capitalului rus, achită preţuri comparabile cu cele interne din Rusia. Smirnov a insistat iarăşi că ordinea de a cumpără gazele de la "Gazprom" cu ~ $193, dar de a le vinde întreprinderilor ruseşti cu ~ $105 îi este impusă Transnistriei, fără să explice mecanismele şi interesele care stau la baza acestor scheme.

Probleme sociale

• Sindicaliştii transnistreni bat alarma în legătură cu creşterea continuă a preţurilor, precum şi cu restanţele la achitarea salariilor. La începutul lunii februarie 2008, restanţele la plata salariilor alcătuiau 107 milioane ruble transnistrene ($1 ~ 8,5 ruble). O situaţie dificilă s-a înregistrat în domeniul învăţămîntului, unde profesorii îşi ridică salariile cu o întîrziere de 2–3 luni de zile. Dar şi în sfera producţiei, restanţele sînt esenţiale, la unele întreprinderi acestea ating cifra de 7–9 mii ruble. Cea mai dificilă rămîne situaţia lucrătorilor medicali. Estimînd evoluţiile preţurilor şi salariilor, sindicaliştii menţionează că dacă în 2007 un kilogram de crupe costa 1,5 ruble, atunci în primele luni ale lui 2008 preţul a crescut aproximativ de 2,3 ori, în timp ce salariile au crescut doar de 1,2 ori. Astfel, salariile personalului medical sînt (330–420 ruble) de 2–3 ori mai mici decît "coşul minim". Publicaţia "Novaya Gazeta" afirmă că autorităţile transnistrene pierd încrederea cetăţenilor, dat fiind faptul că legislaţia regională referitoare la mărimea salariilor şi indexarea acestora în dependenţă de creşterea preţurilor nu se respectă. Poveştile "bunelului Smirnov" şi ale "liderului sindicalist, Sohin" despre galopul şi mai accentuat al preţurilor la Chşinău şi Moscova nu mai impresionează pe nimeni.
• Probleme legate de insuficienţe bugetare întîmpină şi pensionarii transnistreni, numărul cărora a atins cifra de 134 mii. Bugetul transnistrean nu se isprăveşte cu finanţarea deficitului fondului de pensii de aproximativ $7 milioane (veniturile în fondul de pensii pentru 2008 au fost stabilite la nivel de $100, iar cheltuielile – $107 milioane). Pensia minimală pentru 2008 a fost stabilită la nivel de aproximativ $32, constituind 46% din minimul de existenţă. Pensia medie cu tot cu adaosuri a fost prevăzută la nivel de aproximativ $65, constituind aproximativ 93% din minimul de existenţă. În acest context, în raionul Dubăsari finanţarea fondului de pensii a fost în luna februarie de 1,5 mai mică decît necesarul. Din această cauză, pensionarilor li s-a dat în februarie o indemnizaţie de 85 de ruble, care de la 1 ianuarie li se plăteşte tuturor pensionarilor din ajutorul umanitar de $27 milioane.
• Începînd cu 2008 în Transnistria au fost anulate facilităţile pentru studenţi şi din cei 6122 studenţi ai Universităţii "T.G. Şevcenco" din Tiraspol, 5282 îşi plătesc studiile ce costă $530–750 pe an pentru cei cu frecvenţă obişnuită şi $200–270 pentru cei fără frecvenţă. Pentru comparaţie, în Ucraina costul studiilor este de 2–5 ori mai mare, iar în Rusia e de – 2–10 ori. Studenţii din familii cu mulţi copii achită 50% din costul studiilor. Doar studenţii cu nota medie peste 4,5 (nota maximă este 5) pot fi scutiţi de plata studiilor, însă 90% dintre aceştia sînt obligaţi după absolvire să accepte distribuirea obligatorie la locurile de muncă în organizaţii bugetare sau întreprinderi.
• Pe 22 februarie la Tiraspol s-a întrunit parlamentul tinerilor, pentru dezbateri pe marginea problemei "Serviciul militar: realităţi şi perspective". Printre participanţi a fost şi şeful cartierului general al armatei transnistrene, Vladimir Atamaniuk, care a ţinut să menţioneze, că criticile referitoare la relaţiile nestatutare nu sînt tocmai corecte. În opinia lui, regiunea separatistă nu are resurse financiare pentru a întreţine o armată profesionistă. Recruţii sînt, de obicei, fizic subdezvoltaţi şi nu se pot apăra împotriva huliganismului din cazarme. Astfel, în fiecare an, imediat după recrutare, e necesar ca aproximativ 50% din tineri să fie trimişi la examinări medicale aprofundate. O parte din recruţi au antecedente penale şi inoculează etica criminală în rîndul soldaţilor. Aceşti factori negativi se suprapun pe cei legaţi de scăderea nivelului de educaţie, creşterea alcoolismului şi narcomaniei în rîndul tineretului. Toate acestea fortifică tendinţa de imitare a valorilor împrumutate din filmele de acţiune hollywood-iene, lucruri care explică fenomenele negative din armata transnistreană şi faptul că, în consecinţă, recruţii sînt nevoiţi să suporte fenomenul relaţiilor nestatutare. Cu toate acestea, Atamaniuk s-a arătat încrezut de capacitatea armatei transnistrene de a face faţă eventualelor sfidări.

Impactul cazului Kosovo asupra proceselor interne

• Imediat după declararea independenţei Kosovo la 17 februarie 2008 şi recunoaşterea acesteia de către un şir de state cu cea mai mare pondere internaţională, autorităţile transnistrene au reacţionat de o manieră originală. Ele au condamnat acţiunile SUA, pe care le-au calificat contrare normelor de bază a dreptului internaţional, în special cu clauzele Actului final de la Helsinki. După toate aparenţele, liderii transnistreni îi invidiază pe cei din Kosovo, care au realizat ceea pentru ce separatiştii transnistreni au optat în mod deschis ultimii 18 ani. Liderii transnistreni au dorit să fie ei primii care produc breşa în dreptul internaţional, nu le-a reuşit, de aceea, acum se erijează în apărători ai dreptului internaţional sau cer tratament corespunzător celui faţă de kosovari. Ca de obicei, liderii transnistreni au reiterat faptul că regiunea transnistreană ar avea mai multe dreptul la independenţă decît Kosovo.
• La 18 februarie Guvernul Republicii Moldova a luat atitudine faţă de declaraţia de independenţă a Kosovo, dînd publicităţii o declaraţie in care menţiona că, "deşi problema Kosovo este unică după conţinut, o astfel de formula de "soluţionare" reprezintă nu numai o violare a integrităţii teritoriale a Republicii Serbia, ci şi un factor serios de destabilizare în Europa, un stimulent periculos pentru activizarea mediului separatist în toate zonele de conflict". La 22 februarie şi Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o Declaraţie prin care şi-a exprimat dezacordul şi îngrijorarea în legătură cu acelaşi subiect.
• Liderul transnistrean, Igor Smirnov, nu au fost convocat la Moscova pentru consultaţii privind eventualele reacţii la declararea independenţei Kosovo, şi recunoaşterea acesteia de către un şir de state cu cea mai mare pondere internaţională. În această situaţie, forţele politice din Transnistria şi-au dedicat eforturile "asigurării integrării maximale a Transnistriei cu Federaţia Rusă", organizînd la 22 februarie conferinţa internaţională cu genericul "Înainte cu Rusia". În cadrul conferinţei a fost semnat acordul de cooperare strategică dintre Partidul Patriotic, condus de Oleg Smirnov, Partidul Republican, condus de Vladimir Rîleacov şi partidul Voinţa Populară a Transnistriei, sub conducerea lui Oleg Gudîmo. Ultima formaţiune este filială a partidului naţionalist cu acelaşi nume din Rusia, condus de fostul vice-preşedinte al Dumei de Stat, Serghei Baburin. Acordul celor trei partide pro-Smirnov este interpretat ca o consolidare a forţelor în vederea eventualei competiţii cu Partidul "Obnovlenie" a preşedintelui legislativului de la Tiraspol, Evgheniy Şevciuk, considerat noul favorit al Moscovei care, ar putea să ia locul lui Smirnov într-un eventual proces de soluţionare a conflictului, impus de Kremlin. Deocamdată, acestea sînt pure speculaţii. Ceea ce se ştie cu exactitate, este că Şevciuk ţine relaţii strînse cu principalul partid de guvernămînt din Rusia "Edinnaya Rossia", iar Smirnov şi cele trei formaţiuni ce-l susţin sînt afiliate partidului de guvernămînt secund din Rusia "Spravedlivaya Rossia". Se pare că Şevciuk a intrat şi în graţiile Uniunii Europene, care a decis recent să-l excludă din lista persoanelor cărora le este interzis accesul pe teritoriul ţărilor comunităţii. Este remarcabil că autorităţile moldoveneşti îşi declină influenţarea acestei decizii.
• La 25 februarie, Consiliul Uniunii Europene a adoptat poziţia comună 2008/160/CFSP privind măsurile restrictive împotriva liderilor Transnistriei. În documentul adoptat sub auspiciile Titlului V al Tratatului UE se menţionează că la "27 februarie 2003 Consiliul a adoptat Poziţia 2003/139/CFSP, care a fost reînnoită prin Poziţia comună 2004/179/CFSP din 23 februarie 2004 şi care expiră la 27 februarie 2008", prin care statele membre trebuie să ia măsurile restrictive de prevenire a intrării sau tranzitării teritoriilor lor de către persoanele care se fac responsabile pentru periclitarea progreselor în soluţionarea conflictului transnistrean (Anexa I)^[1] şi a celor care împiedică şi intimidează şcolile din Transnistria ce utilizează alfabetul latin în procesul de educaţie (Anexa II)^[2].

Eforturi în vederea reluării negocierilor

• La 26 februarie Valerii Liţkai, ministrul afacerile externe al Transnistriei, s-a întreţinut la Moscova cu vice-ministrul rus al Afacerilor Externe al Rusiei, Grigorii Karasin. Au fost discutate căile de revenire la negocierile dintre Chişinău şi Tiraspol. A fost subliniat dialogul pe picior de egalitate a părţilor, ca element de bază pentru normalizarea relaţiilor şi soluţionarea conflictului. Diplomatul rus a reiterat inadmisibilitatea aplicării metodelor ce vin în contradicţie cu normele dreptului internaţional, cum a fost recentul caz legat de recunoaşterea Kosovo de către un şir de state.
• La 29 februarie, Preşedintele Voronin, în cadrul unei emisiuni televizate, şi-a etalat optimismul legat de reluarea foarte curîndă, după o pauza de doi ani, a procesului de negocieri in "formatul 5+2" pe marginea problemei transnistrene. Voronin a menţionat că a fost elaborat un pachet de documente, care a fost împărtăşit cu mediatorii şi observatorii şi urmează să stea la baza asigurării soluţionării conflictului transnistrean. El s-a arătat încrezut că l-ar fi convins pe Preşedintele Putin să accepte o sesiune de negocieri, cu o durată mai îndelungată, fie la Sankt-Petersbug, fie la Helsinki. De asemenea, Preşedintele Voronin a menţionat că pachetul de documente propus negociatorilor nu conţine prevederi care ar ieşi din cadrul Legii privind principiile de baza ale statutului regiunii transnistrene a Republici Moldova din 22 iulie 2005. Pachetul de documente se referă la: statutul Transnistriei; garanţiile de rigoare; evacuarea armamentului din regiune; retragerea prezenţei militare ruse; misiunea civilă de pacificare. Voronin a exclus posibilitatea vreo unui tîrg cu Rusia. El a mai menţionat că Preşedintele Putin ar susţine aceste abordări şi că în eventualitatea aprobării documentelor respective de către toţi participanţii, ele ar urma să fie transmise şefilor statelor şi conducerii instituţiilor participante la negocieri în "formatul 5+2" pentru a găsi o soluţie referitoare la mecanismul de implementare. În acelaşi timp, Parlamentul şi Guvernul Republicii Moldova vor căuta o soluţie referitoare la mecanismul de semnare a documentelor. Preşedintele Voronin a lăsat să se înţeleagă că abordarea respectivă este conformă cu acordul la care au ajuns în timpul întîlnirii din 13 februarie preşedinţii Rusiei şi Ucrainei şi care ar fi fost confirmat în cadrul Summit-ului informal al CSI din 22 februarie.

Alegerile Preşedintelui Federaţiei Ruse în raioanele de est ale Republicii Moldova

• Parlamentul Republicii Moldova a refuzat să ia atitudine faţă de desfăşurarea alegerilor Preşedintelui Federaţiei Ruse în raioanele de est ale ţării, aflate sub jurisdicţia regimului separatist. La rîndul său, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene s-a limitat la transmiterea către Ambasada rusă la Chişinău a unei note informative prin care şi-a exprimat punctul de vedere că alegerile Preşedintelui rus pe teritoriul Republicii Moldova pot avea loc doar în incinta ambasadei de la Chişinău. În contrast, Georgia a protestat vehement împotriva deschiderii secţiilor de votare pe teritoriilor enclavelor separatiste din Abhazia şi Osetia de Sud ca pe propriul teritoriu al Rusiei. Autorităţile ruse s-au limitat la citarea Constituţiei ţării, care oferă dreptul la vot cetăţenilor ruşi. În acelaşi timp, experţii independenţi din Rusia subliniază că cetăţenii ruşi din Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria sînt deţinători ai paşapoartelor ruseşti pentru străinătate. În aceste circumstanţe, autorităţile ruse, pentru a fi consecvente şi a respecta legislaţia ţării lor, ar trebui să aleagă una din două: ori deschid secţii de votare pe teritoriile altor state cu acceptul acestora şi permit cetăţenilor ruşi să voteze cu paşapoarte ruseşti pentru străinătate, ori, dacă deschid secţii de votare pe teritorii străine ca pe propriul teritoriu, ignorînd protestele autorităţilor constituţionale, atunci nu trebuie să admită votarea în baza paşapoartelor ruseşti pentru străinătate, deoarece legislaţia rusă nu permite votarea în baza acestor acte de identitate.
• Preşedintele Comisiei electorale centrale din Transnistria, Piotr Denisenco, a informat opinia publică, că toate procedurile legate de alegerea Preşedintelui Rusiei se află sub controlul administraţiei şi a legislativului transnistrean. Procedurile şi agitaţia electorală se fac în conformitate cu legislaţia Federaţiei Ruse. Completarea personalului secţiilor de votare este mixtă – din reprezentanţi ai ambasadei Rusiei şi a cîte 3 locuitori din regiune. Amintim că în raioanele de est ale Republicii Moldova au fost deschise 23 de secţii de votare pentru alegerile Preşedintelui Federaţiei Ruse din 2 martie 2008. Circumscripţia transnistreană este arondată la circumscripţia Kaliningrad.

Surse: www.nr2.ru, http://www.olvia.idknet.com, www.kommersant.ru

Relaţii externe

Integrare europeană

Concluziile Consiliului UE asupra relaţiilor cu Moldova

• La 18 februarie 2008, Consiliul pentru Afaceri Generale a adoptat concluziile sale asupra relaţiilor UE cu Republica Moldova. Consiliul a notat dinamica pozitivă în relaţiile UE-Moldova din ultimele 12 luni, a subliniat necesitatea eforturilor UE de a contribui la soluţionarea conflictului transnistrean şi a salutat alinirea activă a Republicii Moldova la declaraţiile UE în domeniul Politicii Europene şi de Securitate Comună (PESC).
• Consiliul a mai salutat progresul Moldovei în implementarea Planului de Acţiuni UE-Moldova (PAUEM) pe parcursul ultimilor trei ani. Totodată, concluziile Consiliului au subliniat necesitatea unor eforturi continue din partea Moldovei pentru consolidarea democraţiei, statului de drept, respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, inclusiv libertatea mass-media, inter alia în perspectiva alegerilor parlamentare; pentru fortificarea luptei împotriva corupţiei; precum şi în vederea îmbunătăţirii climatului investiţional, în particular a transparenţei şi predictibilităţii cadrului regulatoriu.
• Consiliul a reiterat că în lumina progresului Moldovei în implementarea PAUEM, Uniunea Europeană este gata să înceapă reflecţiile asupra unui nou acord cu Moldova, care să fie mai profund decît APC. Concluziile Consiliului sînt în disonanţă cu declaraţiile Preşedintelui Voronin în cadrul unei emisiuni televizate de la postul NIT, care, potrivit Moldpres, ar fi spus că proiectul viitorului acord-cadru dintre UE şi Moldova se află deja în proces de elaborare. Voronin a mai adăugat că viitorul document va fi prezăzut pentru o perioadă mai mare de timp decît PAUEM şi ar putea conţine etape mult mai concrete. În ultimul caz, şeful statului ar putea să aibă dreptate, în timp ce în primul dă dovadă de lipsă de informare.

CCV

• De la 1 aprilie 2008, Suedia se va alătura Centrului Comun de Vize (CCV), care activează în incinta Ambasadei Ungariei din Chişinău. Pentru ca acest lucru să devină posibil, pe 28 februarie 2008, Carl Bildt, ministrul suedez de Externe, a semnat la Chişinău cu Mihaly Bayer, ambasadorul Ungariei în Republica Moldova, un acord prin care Suedia consimte transmiterea către Guvernul Ungariei a dreptului de acordare a vizelor de intrare pe teritoriul Suediei pentru cetăţenii moldoveni. În prezent se mai negociază alăturarea în activitatea CCV a Ciprului şi Norvegiei.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – Rusia

• Principalul eveniment din registrul relaţiilor bilaterale moldo-ruse în perioada de referinţă l-a constituit întîlnirea Preşedintelui moldovean Vladimir Voronin cu omologul său rus Vladimir Putin. Ca şi în cazul ultimelor întîlniri dintre Voronin şi Putin, serviciul de presă al Preşedinţiei de la Chişinău a fost foarte laconic în reflectarea conţinutului întîlnirii celor doi, din 21 februarie 2008. Potrivit acestuia, demnitarii au abordat chestiuni legate de cooperarea comercial-economică dintre Moldova şi Rusia şi de procesul de reglementare transnistreană. În acest context, Preşedintele Federaţiei Ruse a reiterat disponibilitatea Moscovei de a identifica, în comun cu Chişinăul şi Tiraspolul, o soluţie viabilă a conflictului transnistrean. Privitor la ultimul subiect de discuţie, se mai ştie că ambii oficiali au căzut de acord asupra necesităţii "reluării cît mai grabnice a procesului de negocieri în formatul 5+2". Dată fiind lipsa de detalii în legătură cu întîlnirea celor doi, terenul pentru supoziţii şi speculaţii a fost lăsat să fie marcat la voia observatorilor.
• Întîlnirea preşedinţilor rus şi moldovean a fost precedată, cu o zi mai devreme, de o întrevedere a prim-miniştrilor Rusiei şi Moldovei. În cazul acesteia, serviciile oficiale de presă au fost mai generoase oferind mai multă informaţie despre conţinutul discuţiilor purtate. În cadrul întîlnirii prim-miniştrilor a fost decisă elaborarea unui program de cooperare economică pe termen lung, pînă în 2020, care să succeadă programului bilateral valabil pînă la sfîrşitul anului 2008 şi care să contribuie la intensificarea cooperării dintre agenţii economici ruşi şi moldoveni. La briefing-ul de la încheierea reuniunii audienţa a fost informată că Rusia este interesată să deschidă în Chişinău o casă de comerţ şi o filială a băncii ruse "Bank VTB" şi să participe la prospecţiuni de zăcăminte de petrol şi gaze în Moldova.
• Sub aspectul colaborării în domeniul umanitar, Partea rusă şi-a arătat disponibilitatea să mărească numărul de burse pentru studenţii moldoveni şi să încheie cu Moldova un nou program de cooperare în această sferă pentru perioada 2008–2009. În pofida planurilor optimiste în domeniul umanitar, ziarista Natalia Morari, cetăţeană a RM, pentru a doua oară consecutiv nu a fost lăsată să intre pe teritoriul Rusiei. Cazul Nataliei Morari, devenit unul crestomatic pentru organizaţiile apărătoare ale drepturilor omului, se pare că nu a încăput pe agenda discuţiilor dintre preşedinţii şi prim-miniştrii ruşi şi moldoveni.
• În contextul discuţiilor despre conflictul transnistrean, premierul rus Viktor Zubkov a spus că Rusia pledează pentru rezolvarea politică a acestuia, pe baza suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Declaraţia acestuia a fost reiterată şi de vicepreşedintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, Ivan Melnikov, la întîlnirea sa cu premierul moldovean.

Cooperare regională

Republica Moldova – CRC/PSESE

• Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE), aranjament regional iniţiat în 1999, la care Moldova a aderat în iunie 2001, şi-a sistat activitatea. Responsabilităţile şi competenţele PSESE au fost transferate Consiliului Regional de Cooperare (CRC), în urma unui proces de reorganizare care a demarat în 2006 la o reuniune a Mesei Regionale a PSESE. Pe 27 februarie 2008, în Sofia, Bulgaria, a avut loc prima reuniune a CRC, în cadrul căreia a fost aprobată Declaraţia Comună privind instituirea CRC.
• Moldova a fost reprezentată la această reuniune de Andrei Stratan, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Şeful diplomaţiei moldoveneşti a salutat în discursul său reorganizarea PSESE în CRC; a remarcat succesele PSESE, ca mecanism de consolidare a cooperării regionale şi ca interfaţă dintre statele din regiune şi UE; a chemat participanţii la CRC să îşi asume noi responsabilităţi pentru asigurarea securităţii, stabilităţii şi prosperităţii în zonă şi a încurajat UE să continue să se implice activ în procesele din regiune.
• Înainte de reuniunea CRC de la Sofia, cu ocazia lucrărilor Forumului Economic Vienez, Moldova a fost vizitată de Erhard Busek, Coordonatorul Special al PSESE. În Chişinău, acesta a avut întîlniri cu mai mulţi oficiali moldoveni, între care: Preşedintele Vladimir Voronin, prim-ministrul Vasile Tarlev, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene Andrei Stratan. Oficialii moldoveni au vorbit în termeni elogioşi despre activitatea PSESE, care ar fi contribuit la apropierea Moldovei de UE, şi despre aportul personal al lui Erhard Busek la consolidarea cooperării regionale în zona acoperită de PSESE.

Cooperare multilaterală

Republica Moldova – CSI

• La 22 februarie 2008, la Moscova a avut loc summit-ul informal al Comunităţii Statelor Independente (CSI). La reuniune au participat toţi preşedinţii statelor membre ale CSI, inclusiv Preşedintele moldovean Vladimir Voronin.
• În cadrul lucrărilor acestui summit, de o atenţie specială s-a bucurat planul de măsuri pentru realizarea Concepţiei de Dezvoltare a CSI. Printre alte subiecte spre care a fost focalizată atenţia participanţilor se mai numără: dezvoltarea economică, politica migraţională, modernizarea infrastructurii de transport, cooperarea în domeniile cultural-umanitar şi informaţional în spaţiul CSI etc.

Studii, analize, comentarii

Trei ani de la semnarea Planului de Acţiuni UE – Republica Moldova
Igor Boţan, 29 februarie 2008

La 22 februarie 2008, s-au împlinit exact trei ani de la semnarea în cadrul celei de a şaptea reuniuni a Consiliului de Cooperare a Planului de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova (PAUERM)

»»»