versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Acte legislative

Legea privind protecţia invenţiilor. Legea creează cadrul necesar pentru aplicarea actelor internaţionale şi comunitare în domeniu, stabileşte drepturile şi obligaţiile ce rezultă din crearea, protecţia juridică şi exploatarea invenţiilor. Conform documentului, drepturile asupra unei invenţii sînt obţinute şi apărate pe teritoriul Republicii Moldova prin acordarea unui brevet de către Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală.

Legea privind transplantul de organe, ţesuturi şi celule umane. Se constituie cadrul juridic de reglementare a transplantului tuturor organelor, ţesuturilor şi celulelor umane, cu excepţia organelor reproductive, ţesuturilor, celulelor şi organelor embrionare sau fetale, sîngelui sau derivaţilor sîngelui. Se prevede crearea, în subordinea Ministerului Sănătăţii, a Agenţiei de Transplant, care va fi finanţată de la bugetul de stat.

Legea pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei cu privire la prevenirea terorismului, adoptată la 16 mai 2005. Ratificarea actului respectiv a fost inclusă şi în Planul de Acţiuni RM-UE. Ratificarea va avea consecinţe favorabile pentru consolidarea eforturilor în prevenirea şi reprimarea terorismului internaţional şi altor infracţiuni conexe, promovarea imaginii favorabile a Moldovei pe arena internaţională. Convenţia va intra în vigoare pentru Republica Moldova în prima zi a lunii ce urmează expirării unui termen de trei luni de la data adoptării legii de ratificare.

Legea pentru completarea articolului 7 din Legea privind protecţia socială a cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl. Se stabileşte dreptul participanţilor la lichidarea consecinţelor catastrofei de la Cernobîl la o compensaţie bănească, lunară, în condiţiile stabilite de Guvern, pentru procurarea produselor alimentare ce contribuie la eliminarea din organism a radionuclizilor. Conform normativelor în domeniu, preţurile pe piaţă ale produselor alimentare respective pentru o persoană se estimează în jurul la 850 lei luna, pentru implementarea prevederilor legii fiind necesare mijloace financiare suplimentare de la bugetul de stat în sumă de 2,3 mil. lei lunar (peste 28 mil. lei anual).

Legea pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală. Modificările au scopul de a asigura implementarea Legii cu privire la asistenţa juridică internaţională în materie penală, fiind amendate prevederile ce se referă la instituţia extrădării şi alte forme de asistenţă juridică internaţională.

Legea pentru modificarea şi completarea Codului de executare al Republicii Moldova. Modificările prevăd stabilirea expresă a dreptului executorului judecătoresc de a aplica în privinţa debitorului restricţia de a părăsi ţara, pe un anumit termen.

Legea pentru completarea Legii privind achiziţiile publice. Prin modificarea operată, s-a exclus aplicarea Legii achiziţiilor în sfera contractelor privind imprimarea bancnotelor şi baterea monedelor metalice, precum şi transportarea acestora.

Legea pentru modificarea articolului 24 din Legea cu privire la Guvern. Prin adoptarea definitivă a legii s-a decis desfiinţarea Ministerului Industriei şi Infrastructurii.

Proiectul legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Se propune stabilirea expresă a activităţilor prin care se realizează funcţia publică:

• elaborarea documentelor de politici;
• elaborarea proiectelor de acte normative;
• punerea în aplicare a actelor normative;
• elaborarea documentelor privind aplicarea şi executarea actelor normative;
• controlul şi auditul public intern şi extern;
• administrarea resurselor umane în serviciul public;
• planificarea, gestionarea şi controlul resurselor financiare publice;
• administrarea fiscală;
• reprezentarea intereselor autorităţii publice, în care funcţionarul public îşi desfăşoară activitatea.

• persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică;
• personalului încadrat, pe baza încrederii personale, în cabinetul persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică;
• personalului din autorităţile publice, care desfăşoară activităţi auxiliare de secretariat, protocol şi administrative etc.

Proiectul legii privind regimul armelor, muniţiilor, materiilor şi substanţelor explozive. Se propune reglementarea raporturilor juridice care apar în procesul: fabricării, introducerii în şi scoaterii din ţară, transportării, deţinerii, portarmei, reparaţiei, evaluării, bonificării, rebutării, altor operaţiuni cu arme şi muniţii permise pe teritoriul Republicii Moldova, efectuate de persoanele fizice şi juridice; preparării, producerii, experimentării, deţinerii, transmiterii sub orice formă, transportului, depozitării, precum şi mînuirii, folosirii materiilor, substanţelor explozive şi produselor pirotehnice de către persoanele fizice şi juridice. Legea nu se va extinde asupra: regimului şi operaţiunilor cu arme militare, muniţii, materii şi substanţe explozive cu destinaţie militară, proprietate de stat, gestionate sau utilizate de către Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Departamentul Instituţiilor Penitenciare al Ministerului Justiţiei, Procuratura Generală, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Grăniceri, Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat şi Serviciul Vamal; armelor, muniţiilor şi substanţelor explozive nucleare.

1. 2. Control parlamentar. Declaraţii

Audieri. Moţiuni

Propunerea deputaţilor de opoziţie (reprezentînd PDM, PNL, AMN, PLDM) de a organiza audieri în problema transnistreană a fost din nou respinsă de majoritatea parlamentară.

Întrebări. Interpelări

Urmare a unei şedinţe de lucru convocate de spicherul Parlamentului, s-a declarat că bugetul sistemului judecătoresc va fi adoptat prin hotărîre de Parlament, începînd cu anul 2009. Consiliul Superior al Magistraturii, în comun cu ministerele Finanţelor şi Justiţiei, va elabora un proiect de buget al sistemului judecătoresc pentru anul 2009 şi îl va prezenta Parlamentului, ca acesta să fie aprobat pînă la finele sesiunii curente.

Notă ADEPT: Ideea respectivă nu reprezintă o novaţie ci doar o încercare de a se purcede la respectarea legislaţiei în vigoare de circa 13 ani:

• conform art.121 alin.(1) al Constituţiei, resursele financiare ale instanţelor judecătoreşti sînt aprobate de Parlament şi sînt incluse în bugetul de stat.
• art.22 alin.(1) la Legii nr.514/1995 privind organizarea judecătorească, stabileşte expres, că mijloacele financiare necesare bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti sînt aprobate de Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, şi sînt incluse la bugetul de stat.
• art.4 alin.(4) din Legea nr.947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte în competenţa CSM examinarea, confirmarea şi propunerea proiectului bugetelor instanţelor judecătoreşti.

Rămîne o întrebare fără răspuns: de ce autorităţile nu doresc să îndeplinească normele din legile pe care singure le adoptă? Şi, cu toate că în prezent există respectivele norme, formularea lor puţin explicită permite să fie interpretate şi aplicate conform procedurii generale: prezentarea propunerilor de buget către Ministerul Finanţelor, care poate să accepte ori respingă solicitările, decizia finală asupra includerii în proiect aparţinînd Guvernului. Parlamentul este constrîns să opereze modificări doar în limitele propuse de Guvern, orice majorare necesitînd acoperire financiară corespunzătoare, de care Parlamentul nu dispune. S-a observat şi anterior că, în pofida prerogativelor constituţionale exclusive de care dispune, Parlamentul nu-şi poate aproba independent nici chiar propriul buget, de cele mai multe ori suma acestuia, aprobată în prealabil de Biroul permanent sau plenul Parlamentului, în proiectul bugetului definitivat de Guvern este diminuată considerabil. Se poate presupune, cu maximă siguranţă, că şi în cazul aprobării bugetului justiţiei, situaţia va fi aceeaşi: suma aprobată în final nu va corespunde necesităţilor şi va fi mult mai mică decît ceea ce va propune CSM.

Deputaţii PCRM Vladimir Dragomir şi Elena Bodnarenco au cerut Procuraturii să informeze Parlamentul despre rezultatele investigaţiilor privind legalitatea privatizării Conacului "Teodosiu" şi sancţionarea persoanelor vinovate, precum şi să anunţe cine era şeful Departamentului Privatizării în perioada respectivă şi dacă acesta şi-a mai permis să depăşească atribuţiile de serviciu şi în alte cazuri.

Declaraţii

Fracţiunea AMN a prezentat o declaraţie, prin care invocă elemente de corupţie în domeniul dirijării sportului. Sînt nominalizate obiecte sportive a căror construcţie sau reparaţie a fost suspendată, altele, pe a căror loc se ridică deja ori se intenţionează edificarea obiectivelor comerciale. În mod special, este denunţat cazul recentului proiect iniţiat de Guvern pentru reconstrucţia Stadionului Republican, clauzele unui antecontract semnat de Guvern conţinînd garanţii pentru derularea unor afaceri profitabile (construcţia unui centru comercial; construcţia a două blocuri locative şi parcări supraetajate; transmiterea în proprietate cu titlu gratuit a unui lot de teren suplimentar cu suprafaţa de 50 ha). Drepturile respective se acordă pentru o investiţie de circa 35 milioane de Euro, ceea ce constituie un preţ derizoriu şi prejudiciază interesele publice.

Într-o altă declaraţie, AMN acuză PCRM de atentate la demnitatea naţională, de promovarea patriotismului fals, de faptul că sistemul judecătoresc, procuratura şi SIS-ul sînt ţinute sub controlul direct al şefului statului, iar integrarea europeană rămîne o opţiune simulată, timp de 7 ani.

Fracţiunea PPCD a prezentat două declaraţii, prima reiterînd acuzaţiile la adresa liderului PLDM Vladimir Filat, referitoare la coruperea reprezentanţilor altor partide şi manipularea opiniei publice. În declaraţia din 7 martie sînt repetate întrebările către organele de drept: de unde vin banii PLDM şi ce impact poate avea invazia de bani negri în viaţa politică. În cea de a doua declaraţie (13 martie), PPCD cere reexaminarea cazului din 1999 de comercializare a unor avioane în care este vizat Vladimir Filat. În text se menţionează că Raportul Comisiei de anchetă (creată prin HP nr.163-XIV din 15.10.1998) a constatat mai multe încălcări ale legislaţiei în activitatea lui Vladimir Filat, directorul de atunci al Departamentului Privatizării. Deoarece organele de drept nu au întreprins la acea perioadă toate măsurile necesare, PPCD cere Procuraturii Generale să verifice motivele pentru care nu au fost iniţiate investigaţiile de rigoare.

Deputatul Vladimir Filat a prezentat o declaraţie prin care a îndemnat la organizarea unor dezbateri parlamentare la tema elaborării şi implementării politicilor de integrare europeană, cerînd şi instituirea unui control parlamentar eficient şi riguros asupra realizării obligaţiunilor asumate de Republica Moldova.

Guvern

2.1. Numiri. Demisii

Guvernul a numit în funcţie doi vice-directori ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei:

• Andrei Ivancov, care va deţine şi funcţia de şef al Departamentului Operativ de Investigaţie;
• Vitalie Verebceanu, care va deţine şi funcţia de şef al Departamentului prevenire şi analitică.

Tatiana Vieru a fost numită vice-director al Camerei de Licenţiere.

Dragoş Vicol va deţine funcţia de consilier principal de stat, consilier al vice prim-ministrului Victor Stepaniuc.

Valentin Vizant este eliberat din funcţia de Director al Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile.

Urmare a deciziei Consiliului Suprem de Securitate, Guvernul a fost convocat în şedinţă extraordinară, în cursul căreia Stanislav Gordea a fost eliberat din funcţia de director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Telecomunicaţii şi Informatică, iar lui Vladimir Molojen, ministru al Dezvoltării Informaţionale, i-a fost anunţată sancţiunea "mustrare aspră".

2.2. Hotărîri

Hotărîri pentru aprobarea unor reglementări:

• privind stabilirea riscurilor şi obiectelor supuse asigurării subvenţionate în agricultură în anul 2008;
• Regulamentul privind înregistrarea produselor farmaceutice de uz veterinar;
• cu privire la privatizarea încăperilor nelocuibile date în locaţiune;
• Regulamentul privind realizarea achiziţiilor publice de bunuri prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri;
• Metodologia de calcul a primei de asigurare de bază şi a coeficienţilor de rectificare pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.

Hotărîri pentru aprobarea unor programe, concepţii, strategii:

• Programul de eradicare şi profilaxie a leucozei enzootice bovine pentru anii 2008–2015;

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:

• privind statutul juridic al adopţiei;
• cu privire la migraţiune de muncă.

Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare:

• din fondul de rezervă al Guvernului se alocă 1241,2 mii lei pentru compensarea veniturilor ratate în legătură cu scutirea de impozite a deţinătorilor terenurilor agricole situate după traseul Rîbniţa-Tiraspol;
• tot din Fondul de rezervă se alocă 700 mii lei aparatului central al Ministerului Administraţiei Publice Locale (cheltuieli de personal, curente şi capitale). Bugetul MAPL aprobat pe anul 2008 constituie 5284,4 mii lei.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Realizarea programului de activitate

Guvernul a audiat Raportul privind realizarea în anul 2007 a Programul de activitate "Modernizarea ţării-bunăstarea poporului", constatînd în Hotărîrea adoptată pe marginea acestuia, că:

• PIB-ul în anul 2007 a însumat 53,4 mlrd. lei, majorîndu-se cu 3% faţă de anul 2006;
• Investiţiile au crescut cu 19,9% (în preţuri comparabile) faţă de aceeaşi perioadă a anul 2006;
• Exproturile au crescut cu 27,6%, iar importurile-cu 37%;
• pe parcursul anului 2007 a avut loc o apreciere a monedei naţionale faţă de dolar cu 1,9%;
• în bugetul public naţional, în anul 2007, au fost acumulate venituri în sumă de 22,2 mlrd.lei, fiind în creştere cu 24,6% faţă de anul 2006, iar cheltuieli au fost efectuate în sumă de 22,4 mlrd. lei, sau în creştere cu 24,4%;
• salariul mediu lunar al unui lucrător din economia naţională în anul 2007 a constituit 2063 lei, majorîndu-se în termeni reali, faţă de anul 2006, cu 8,2%. În sfera bugetară salariul mediu a constituit 1625 lei, în sectorul real al economiei – 2229 lei. Mărimea medie a pensiei lunare la 1 ianuarie 2008 era de 548,3 lei, în creştere faţă de 1 ianuarie 2007 cu 24%, iar valoarea reală a pensiei a sporit cu 9,6%;
• sectorul industrial şi agricol au înregistrat diminuare.

Printre sarcinile prioritare în 2008 sînt incluse:

• intensificarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei şi crimelor economico-financiare, comise în autorităţile administraţiei publice centrale;
• implementarea "ghişeului unic";
• combaterea criminalităţii şi intensificarea colaborării cu societatea civilă în profilaxia şi prevenirea infracţiunilor;
• dezvoltarea tehnologiilor telecomunicaţionale;
• adoptarea măsurilor cu caracter general pentru evitarea condamnărilor la CEDO etc.

Dezvoltarea instituţiilor financiar-bancare

La întrunirea convocată de Primul-ministru a fost analizată situaţia din domeniu, care, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Băncilor din Moldova, a înregistrat un trend pozitiv de dezvoltare, fiind în creştere majoritatea indicatorilor. Totodată, bancherii au evidenţiat un şir de probleme ce necesită soluţionare:

• perfecţionarea legislaţiei în valorificarea drepturilor băncilor garantate prin gaj;
• urgentarea implementării sistemului de guvernare electronică şi crearea sistemului de schimb de informaţii în suport electronic;
• aplicarea unor măsuri ce ar stimula decontările prin virament cu utilizarea cardurilor bancare etc.

Şedinţa Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană (CNIE)

Primul-ministru a prezidat şedinţa CNIE, în cadrul căreia au fost puse în discuţie perspectivele de dezvoltare a relaţiilor moldo-comunitare. Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a prezentat un raport privind ultimele evoluţii în dialogul dintre Moldova şi UE, precum şi priorităţile pentru perioada următoare, fiind reiterată opţiunea pentru iniţierea negocierilor privind noul statut juridic mai avansat în raport cu Uniunea Europeană. Primul-ministru a evidenţiat necesitatea asigurării unei continuităţi în fundamentarea caracterului constant al raporturilor de colaborare între Moldova şi UE, inclusiv prin continuarea reformelor şi întru asigurarea acestor obiective urmează să fie definitivat un plan de activităţi prioritare pentru anul 2008. Documentul va trebui să stabilească sarcinile ce stau în faţa fiecărei instituţii în parte în continuarea reformelor de modernizare a Moldovei şi de implementare a standardelor europene, termenele de realizare, precum şi persoane responsabile.

Salubrizarea teritoriului

La şedinţa convocată pentru analizarea situaţiei salubrizării localităţilor a fost examinată informaţia prezentată de Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale. Conform acesteia, pe parcursul anului 2007 au fost lichidate 2682 gunoişti neautorizate, amenajate şi autorizate 163 gunoişti, au fost curăţate zeci de hectare de parcuri, scuare şi fîşii de protecţie a drumurilor auto, a căilor ferate, au fost selectate 216 terenuri pentru construirea noilor depozite pentru deşeurile menajere solide. Premierul a considerat drept nesatisfăcător gradul de realizare a hotărîrii privind plantarea fîşiilor de nuci de-a lungul drumurilor publice şi a căilor ferate, în acest sens fiind avertizat ministrul Transportului şi Gospodăriei Drumurilor. Premierul mai consideră, că în activitatea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale lipsesc activităţi practice, ce ar duce la îmbunătăţirea radicală a situaţiei în domeniul salubrizării. Concomitent, se impune asigurarea unui control mai riguros asupra utilizării surselor financiare alocate din Fondul Ecologic Naţional şi cele locale, asigurînd realizarea de către beneficiarii proiectelor a angajamentelor asumate.

Modernizarea paginii web a Guvernului

La 3 martie a fost lansată versiunea modernizată a paginii oficiale www.gov.md, în conformitate cu Hotărârea Guvernului cu privire la Pagina oficială a Guvernului Republicii Moldova în reţeaua Internet. Versiunea reînnoită şi oferă posibilitatea de a prezenta în afară de informaţie textuală reportaje foto şi video, precum şi transmisiune în regim on-line. Este lansată rubrica "Anticamera on-line", prin intermediul căreia vizitatorii site-ului vor putea să comunice în regim interactiv cu membrii guvernului, funcţionarii ministerelor şi departamentelor. Cu toate acestea, pagina nu conţine proiectele integrale ale actelor normative ce sînt examinate de executiv şi alte informaţii utile, care ar spori considerabil transparenţa şi probitatea executivului.

Vizită la penitenciare

Primul-ministru a vizitat instituţiile penitenciare nr.9 şi nr.16 din municipiul Chişinău, unde s-a familiarizat cu activitatea instituţiilor, condiţiile de detenţie ale persoanelor condamnate şi acţiunile ce se întreprind în modernizarea sistemului penitenciar. Premierul a menţionat că, în pofida măsurilor întreprinse, condiţiile de detenţie în penitenciare necesită îmbunătăţire, pentru a fi aduse în concordanţă cu cerinţele legislaţiei naţionale şi standardelor europene în domeniu. Vasile Tarlev a menţionat că în vederea realizării obiectivului de depopulare a penitenciarelor, o Comisie de stat va revizui normele penale, în scopul modernizării şi aplicării preponderente a măsurilor neprivative de libertate pentru infracţiunile uşoare, economice sau patrimoniale.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Prin decret prezidenţial, în componenţa Comisiei de Stat pentru desfăşurarea acţiunilor consacrate sărbătoririi a 650 de ani de la întemeierea Statului Moldovenesc, au mai fost incluşi ministrul Reintegrării, directorul Biroului Relaţii Interetnice şi consilierul prezidenţial în problemele culturii, învăţămîntului şi ştiinţei.

Pentru merite în elaborarea sistemelor informaţionale şi contribuţie la implementarea proiectului de introducere a paşapoartelor cu date biometrice, cu medalia "Meritul Civic" au fost decoraţi:

• Ghenadie Belinschi – specialist la ÎS "Centrul de Telecomunicaţii Speciale" a SIS;
• Dumitru Tintiuc – şef de secţie la Serviciul Grăniceri.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Dezvoltarea cooperării cu UE

Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă, în cursul căreia au fost discutate chestiuni legate de realizarea Planului de Acţiuni RM-UE. Au fost menţionate succesele înregistrate în cadrul acestui proces şi direcţiile în care urmează a fi întreprinse acţiuni adiţionale în contextul examinării, în luna aprilie curent, de către Comisia Europeană a Raportului de evaluare a Planului de Acţiuni. Vladimir Voronin a subliniat necesitatea îndeplinirii în termene optime a tuturor angajamentelor prevăzute în Planul de Acţiuni, dar şi întreprinderii unor măsuri, conform recomandărilor partenerilor europeni, în vederea ameliorării situaţiei în domeniile libertăţii presei, democratizării, drepturilor omului, climatului investiţional şi combaterii corupţiei. În acest sens, a fost trasată sarcina implementării unui plan intern de acţiuni privind continuarea realizării reformelor de modernizare şi europenizare a Republicii Moldova, în care să fie prevăzute obiective şi termene concrete pentru instituţiile de stat implicate.

Modernizarea sistemului arhivistic

Aflîndu-se în vizită de documentare la Serviciul de Stat de Arhivă şi Arhiva Naţională a Moldovei, şeful statului a fost informat despre dificultăţile pe care le întîmpină arhivarii şi instituţiile acestora: insuficienţa de spaţii; condiţiile precare de păstrare a materialelor arhivistice; salarizarea inadecvată a angajaţilor; pregătirea profesională etc. În scopul îmbunătăţirii condiţiilor de activitate a sistemului arhivistic, Preşedintele RM a lansat ideea elaborării unui plan de măsuri pentru modernizarea şi dezvoltarea continuă a acestuia. Planul va trebuie să prevadă edificarea unui nou bloc al Arhivei Naţionale şi să stipuleze oportunităţile de modernizare a arhivei prin trecerea acesteia la procedee noi de arhivare a documentelor (arhivarea electronică a dosarelor).

Interviu pentru "Kommersant"

Tema principală a interviului a vizat reglementarea transnistreană şi implicarea Federaţiei Ruse în acest proces. Şeful statului a declarat în context şi următoarele:

• în curînd problema transnistreană va fi soluţionată definitiv;
• au dispărut forţele care împiedicau soluţionarea conflictului pentru că aveau interese financiare tenebre;
• problema transnistreană va fi soluţionată doar în baza Legii nr. 173-XVI din 22.07.2005 cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stînga Nistrului (Transnistria);
• a apărut necesitatea de a adopta şi o declaraţie, semnată de toate părţile care participă la procesul de negocieri în formatul "5+2", cu excepţia Tiraspolului, despre recunoaşterea neutralităţii permanente a Republicii Moldova;
• Vladimir Voronin este gata să discute la masa negocierilor cu orice persoană implicată;
• Transnistria va deveni o autonomie cu largi împuterniciri de republică, iar Moldova va rămîne stat unitar cu două formaţiuni autonome – Găgăuzia şi Transnistria;
• Transnistriei îi vor rămîne: stema, steagul, limbile de stat pe care le consideră necesare;
• Din "Memorandumul Kozak" în proiectul viitoarei legi privind statutul Transnistriei au fost preluate numeroase elemente şi poziţii;
• Republica Moldova ar putea părăsi GUAM-ul, din cauza perspectivei nebuloase şi lipsei de interes economic în această organizaţie;
• în cazul în care Transnistria se va reunifica cu Moldova, datoria de 1,5 miliarde dolari SUA acumulată faţă de "Gazprom" va rămîne ca moştenire Republicii Moldova
• Legea care interzice privatizarea în Transnistria fără acordul Chişinăului deja a fost abrogată.
  Comentariu ADEPT: Legea privatizării întreprinderilor din localităţile din stînga Nistrului şi din municipiul Bender (nr. 338-XV din 14.10.2004) rămîne în vigoare pe site-ul Guvernului sau al Parlamentului nu există nici un proiect ce ar propune abrogarea sau modificarea respectivelor reglementări.

Politici economice

1. Inflaţia şi preţurile

Rata inflaţiei din februarie a.c. s-a situat aproape de aşteptările pieţei înregistrînd un nivel de 1,5%, ceea ce poate avea un oarecare impact negativ asupra economiei în general. În pofida unor declaraţii oficiale ale BNM precum că "inflaţia din luna ianuarie curent este ceva separat şi nu poate fi privită ca o modificare a trendului sau începutul unui nou trend de creştere a inflaţiei" inflaţia totuşi şi-a continuat trendul de creştere. Prognozele noastre asupra inflaţiei se adeveresc, pînă la urmă.

Datele publicate recent de Biroul Naţional de Statistică (BNS) arată că indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut cu 1,5% în luna februarie, pe fondul scumpirii gazelor, iar rata inflaţiei din ultimele 12 luni a urcat la cca 15%, reprezentînd un nivelul maxim din aproape doi ani. Inflaţia din februarie a fost similară celei din luna ianuarie, iar cumulativ pentru cele două luni acesta are valoare de 3%. Dinamica inflaţiei a fost influenţată cel mai mult de creşterea preţurilor la produsele alimentare – cu 2,4% (în particular la fructe, legume, carne etc.), urmată de creşterea preţurilor la tarifele pentru serviciile prestate populaţiei – cu 1,8% (în special pentru serviciile de apeduct şi canalizare, încălzire termică şi energie electrică ), iar preţurile la produsele nealimentare au crescut cu 0,5%. Menţionăm că ponderea înaltă a produselor alimentare la calcularea IPC (de 35%) face ca inflaţia să se menţină la cote înalte.

Ca urmare a scumpirii agenţilor energetici, serviciilor de întreţinere locativă şi alimentelor rata inflaţiei ar putea avea aceleaşi valori, sau chiar mai mari, şi pentru următoarele două luni. Dinamica actuală a "împins" recent banca centrală să urce dobînda de politică monetara cu 1 punct procentual, la 17%. Pentru luna martie-aprilie inflaţia ar putea depăşi 15% în valoare anuală, acesta fiind nivelul maxim al acestui an, pentru ca apoi să se tempereze, posibil sub 14% spre sfîrşitul anului. Totuşi, aceasta va depinde în mare parte de cum va fi anul agricol în 2008 şi de evoluţiile preţurilor la agenţii energetici importaţi de Republica Moldova.

2. Sectorul bancar

Comentarii asupra unor modificări recente la Legea instituţiilor financiare…

Recent Parlamentul a votat în prima lectură un set de amendamente legislative care stabilesc o cotă unică de 100 milioane lei (peste 9 milioane USD) a capitalului normativ total pentru băncile comerciale. Astfel, Banca Naţională a Moldovei va permite instituţiilor să desfăşoare activităţi financiare doar în cazul în care acestea vor dispune de un capital normativ total de 100 milioane lei. Amendamentele au fost operate în scopul racordării Legii cu privire la Banca Naţională şi a Legii instituţiilor financiare la standardele internaţionale în domeniul activităţii bancare, precum şi la prevederile altor acte legislative în vigoare. De fapt, principalul obiectiv pe care-l urmăreşte banca centrală prin majorarea capitalului normativ al băncilor comerciale este ralierea acestora la cerinţele şi standardele europene de specialitate. În plus, această măsură urmăreşte consolidarea şi fortificarea instituţiilor din cadrul sistemului bancar local.

Sînt cazuri cînd utilizarea acestui instrument de către banca centrală intervine în situaţii de potenţială criză sau instabilitate a sistemului. Respectiv, autoritatea monetara ar face acest lucru din 2 motive: ori să mărească credibilitatea sistemului sau să influenţeze nivelul de capitalizare a unor bănci locale care nu fac faţă rigorilor stabilite de BNM. Totuşi, o atare situaţie nu se atestă pe piaţa bancară locală. Majorarea cotei minime a capitalului normativ nu va afecta activitatea băncilor, deoarece potrivit statisticii de la sf. lui 2007 toate cele 16 instituţii bancare din Moldova au un capital normativ ce depăşeşte valoarea de 100 milioane lei.

În prezent activele totale ale sistemului bancar din Moldova se estimează la cca 33 miliarde lei^[1] (cca 2,8 miliarde USD) sau aproape 62% din PIB (2007). Aparent, acestea parcă ar fi suficiente daca s-ar raporta la populaţia ţării, numărul de clienţi şi în general dacă se are în vedere complexitatea economiei naţionale. Pe de alta parte, daca comparam acest indicator cu cele similare ale altor state din regiune, Moldova este practic la coada clasamentului Figura 1. Mai mult decît atît, activele sistemului bancar moldovenesc constituie doar 50% din activele Băncii Transilvania din România, instituţie care se poziţionează pe locul 4 în topul băncilor române după valoarea totală a activelor. Respectiv putem concluziona, că sistemul bancar local nu este suficient de capitalizat după cum se afirmă foarte frecvent.

Figura 1. Activele bancare în unele state europene, % din PIB (2007)



Sursa: BNM, BNR, ECB, EBRD, RST 2007.

3. Finanţe publice

Sistemul de impozitare progresivă vs. cota unică de impozitare…

Foarte rar într-o economie se poate găsi acel optim fiscal, adică pe de o parte pe placul contribuabilului cel care plăteşte impozite, de cealaltă parte a statului, cel care le colectează. Cu alte cuvinte, ce sistem fiscal este mai bun, cel bazat pe impozitarea progresivă care există la noi sau cel al cotei unice de impozitare care este aplicat în mai multe state europene rămîne de văzut. Bugetul statului are o pondere de puţin peste 30% din PIB. În restul Europei, acest procent trece de 60%. Cel puţin deocamdată, politica fiscală nu a reuşit să crească ceea ce se cheamă bază de impozitare. În pofida unor declaraţii de acum doi ani şi ceva precum că Guvernul examinează perspectiva de a introduce cota unică de impozitare pe venitul persoanelor fizice, recent oficialii Ministrului Finanţelor au declarat că pledează pentru menţinerea actualului sistem de impozitare progresiva a veniturilor persoanelor fizice. Mai mult, sistemul de impozitare progresivă va fi menţinut şi pentru anii 2009–2011.

În unele ţări, inclusiv România, Estonia etc., aplicarea cotei unice de impozitare a arătat că veniturile au reuşit să acopere în mare parte cheltuielile bugetului general consolidat. Necesitatea implementării în Moldova a unui astfel de sistem fiscal ar rezulta nu din gradul înalt al fiscalităţii, el fiind unul mediu faţă de ţările din UE, ci mai degrabă din varietatea impozitelor existente, făcînd grea urmărirea şi prelevarea lor la diferitele bugete şi întreţinând un aparat administrativ destul de numeros. Aplicarea cotei unice este atractivă prin faptul că este simplă şi convenabilă datorită costurilor sale reduse. Pe de altă parte, implementarea acesteia ar putea duce la creşterea polarizării sociale, deoarece cei cu salarii şi venituri mici ar avea de suferit, pe când cei cu salarii mari ar avea de profitat.

4. Comerţul extern

Deficitul comercial – pe cod roşu…

Statisticile prezentate de BNS arată că deficitul comercial – decalajul dintre exporturi şi importuri – a crescut în ianuarie 2008 la toate categoriile de produse aflate în lista balanţei comerciale. În acelaşi timp, la puţinele categorii în care exporturile au fost mai mari decît importurile, excedentul a continuat să scadă, îndreptîndu-se practic spre deficit. Deficitul balanţei comerciale în ianuarie 2008 a constituit aproape 173 milioane USD, majorîndu-se faţă de perioada respectivă a anului 2007 (123,5 mil. dolari) cu cca 40%.

În ianuarie 2008 valoarea importurilor în Moldova a constituit peste 261 milioane USD, depăşind indicatorii din ianuarie trecut (197,2 mil. dolari) cu cca 33%. Importul din ţările CSI s-a majorat cu aproape 19%, iar cele din ţările Uniunii Europene au crescut cu peste 42%. Cel mai însemnat deficit al balanţei comerciale în ianuarie Moldova a înregistrat cu Rusia (-36,3 mil. USD), Ucraina (-25,5 mil. USD), România (-18,2 mil. USD), China (-13,4 mil. USD), Turcia (-13,2 mil. USD), Germania (-11,3 mil. USD).

5. Moneda

Leul la noi maxime în faţa dolarului…

Aprecierea leului faţă de dolarul american a atins nivelul anilor 1999–2000. Întărirea puternică a leului ar putea exercita în perioada următoare o presiune de calmare a inflaţiei chiar, compensînd eventualele creşteri de preţuri ale alimentelor sau a tarifelor pentru unele servicii prestate populaţiei. Totuşi, Banca Naţională nu este avantajată decît pe termen scurt de aprecierea cursului de schimb al leului, care este periculoasă, deoarece, deşi ajută la temperarea inflaţiei, stimulează creşterea deficitului extern. Dacă leul s-ar aprecia şi în continuare atît de puternic, deficitele externe ar spori mai mult (deoarece un leu tare favorizează importuri mai masive), respectiv ar apărea incertitudini privind durabilitatea creşterii economice care s-a înregistrat pînă acum. Nu mai vorbim de o posibilă inversare a tendinţei de acum, adică de depreciere care va afecta negativ datornicii în valută.

Importuri şi credite mai ieftine…

În cazul întăririi leului faţă de principalele monede de referinţă, piaţa locală riscă să fie şi mai mult invadată de bunuri importate. În acelaşi timp, Moldova "poate juca această carte" în propriul interes dacă se vor importa echipamente şi tehnologii ce vor permite modernizarea economiei cu costuri mai mici. Există, însă, şanse la fel de mari ca ieftinirea importurilor să fie mai puţin benefică pentru economia naţională: creşterea importurilor de bunuri de consum, mai ieftine sau mai bune din punct de vedere al calităţii decît produsele moldoveneşti, vor depărta clienţii de producătorii locali care şi aşa se află într-o situaţie nu tocmai bună. Pe fondul menţinerii aprecierii leului şi ratelor mai mici ale dobînzii pentru creditele în valută comparativ cu cele în lei, populaţia şi agenţii economici vor prefera acest tip de îndatorare, fără însă a se asigura în faţa riscului valutar. Ipotetic vorbind, în cazul unei eventuale deprecieri a monedei naţionale, aceştia se pot găsi în situaţia de a-şi vedea ratele crescînd cu acelaşi procent. totuşi, pînă la urmă leul se apreciază în condiţiile în care fundamentele economice nu justifică lucrul asta.

6. Piaţa muncii

Moldova rămîne ţara europeană cu cea mai ieftina forţă de muncă…

Un studiu realizat de Technology Forecasters Inc. relevă că Moldova are mîna de lucru cea mai ieftină dintre toate statele din Europa. Potrivit studiului, un muncitor moldovean calificat a cîştigat în 2006 cca 3.600 USD, comparativ cu peste 34.000 USD cu unul din Germania, ţara care are mîna de lucru cea mai scumpă din spaţiul European. Totodată, în 2006 costul mediu pe oră al unei unităţi de forţă de munca în UE (doar a celor 15) a fost de cca 25 euro, media celor 10 care au aderat ulterior a fost de cca 7 euro pe oră, pe cînd în Moldova acesta a fost de 0,6 euro pe oră. Mîna de lucru ieftină ar trebui, teoretic, să ne facă mai atractivi pentru companiile internaţionale, totuşi deocamdată acestea nu prea ne invadează piaţa.

Transnistria

Audierile parlamentare din Duma de Stat a Rusiei

Deputaţii Dumei de Stat a Rusiei au ţinut cu tot dinadinsul să reacţioneze la "Cazul Kosovo". Pe 13 martie 2008 au fost organizate audieri parlamentare privind "starea reglementării conflictelor în spaţiul CSI şi adresarea către Federaţia Rusă în privinţa recunoaşterii independenţei Republicii Abhazia, Republicii Osetia de Sud şi a Republicii Moldoveneşti Nistrene". În cadrul dezbaterilor, mai mulţi deputaţi ruşi au insistat asupra faptului că cele trei enclave separatiste au fost constituite în baza voinţei exprimate de majoritatea locuitorilor acestora. În pofida nerecunoaşterii diplomatice, asupra acestora se extind relaţiile internaţionale, aşa cum de 16 ani jurisdicţia Georgiei şi Moldovei nu se răspîndesc asupra respectivelor teritorii. Deputaţii ruşi consideră că, oricum, soluţionarea problemelor litigioase va avea loc prin negocieri, în baza principiului egalităţii părţilor implicate în conflict, excluderii presiunilor şi respectarea înţelegerilor atinse anterior, atît în cazul Georgiei, cît şi în cazul Republicii Moldova. După audieri, urmează să fie elaborată o adresare către Guvernul Federaţiei Ruse cu recomandări practice. În cadrul dezbaterilor, deputaţii ruşi au făcut o diferenţiere între Republica Moldova şi Georgia, subliniind înclinarea spre loialitate şi concesiuni a primei şi fermitatea celei de a doua. Deja sînt cunoscute principalele clauze ale adresării Dumei către Guvernul Rus: să înceapă consultările privind identificarea procedurilor de recunoaştere a independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud; deschiderea reprezentanţelor Federaţiei Ruse pe teritoriile Transnistriei, Abhaziei şi Osetiei de Sud; să fie intensificată substanţial cooperarea economică şi comercială cu enclavele separatiste; instituirea unui regim simplificat de traversare a hotarelor Federaţiei Ruse de către cetăţenii celor trei enclave separatiste; deschiderea filialelor Băncii de Economii a Rusiei pe teritoriile celor trei entităţi. Recomandările respective urmează a fi adoptate în cadrul şedinţei Dumei de Stat din 21 martie 2008. Deputaţii fracţiunii Partidului Comunist din Rusia s-au pronunţat în favoarea recunoaşterii independenţei Transnistriei, Abhaziei şi Osetiei de Sud. Comuniştii ruşi consideră că recunoaşterea celor trei enclave separatiste ar fi un semnal de aducere în simţire a Ucrainei, care, deşi are problema Crimeei, tinde să se integreze în NATO.

Tezele cuvîntării speakerului transnsitrean Evgheni Şevciuc la audierile din Dumă

Şevciuc a făcut o trecere în revistă a audierilor din Duma de Stat pe marginea problemei transnistrene. Discursul a fost unul plîngăreţ, dar cu nuanţe de învinuiri şi luare în zeflemea a Rusiei, care ar fi declarat Transnistria zonă a intereselor sale strategice, dar nu are curajul să procedeze pe potriva declaraţilor făcute. Şevciuc a menţionat că:

• în cei peste 18 ani de existenţă a Transnistriei, Duma de Stat a adoptat peste zece decizii, adresări şi apeluri referitoare la Transnistria. La audierile din 1995, 1996 şi 1997, Duma de Stat a declarat Transnistria "zonă a intereselor strategice ale Rusiei";
• Transnistria a avut de suferit de pe urma "blocadei" impuse de Republica Moldova de comun acord cu Ucraina şi misiunea EUBAM, dar şi de pe urma măsurilor de răspuns impuse de Rusia faţă de Moldova;
• există fapte istorice care ar confirma drepturile Transnistriei, cum ar fi referendumurile organizate de aceasta şi reacţiile încurajatoare ale autorităţilor ruse faţă de acestea, memorandumurile semnate şi drepturile pe care le-ar acorda acestea Transnistriei;
• în perioada de după declararea Transnistriei de către Duma de Stat drept "zonă strategică a Rusiei" regiunea a fost părăsită de aproximativ 200 mii de oameni, ceea ce constituie 1/4 din populaţie;
• comunitatea internaţională trebuie să ia atitudine faţă de faptul că Transnistria are unul din cele mai joase nivele de venituri ale populaţiei, lucru care încurajează emigrarea masivă a cetăţenilor;
• numai în 2007 regiunea transnistreană a fost părăsită de aproximativ 7000 de locuitori, inclusiv din cauza lipsei asistenţei medicale adecvate. Dacă lucrurile vor continua de aceeaşi manieră, pînă în 2015 populaţia regiunii ar putea scădea pînă la 300 mii de locuitori (astăzi în Transnistria locuiesc aproximativ 550 mii de persoane);
• în 2007, inflaţia în regiune a atins cota de 30%. Pentru comparaţie, s-a menţionat că deşi veniturile transnistrenilor sînt de trei ori mai mici ca cele ale cetăţenilor ruşi, preţurile bunurilor elementare în Transnistria sînt comparabile cu cele din Moscova şi Sankt-Petersburg. În acelaşi timp, produse alimentare de bază sînt cu 10–20% mai scumpe în Transnistria decît în Moscova, care este unul din cele mai scumpe oraşe din lume;
• pericolul românesc persistă, dovadă fiind declaraţiile Preşedintelui Traian Băsescu, în special declaraţia cu privire la intenţia de acordare a cetăţenei române tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent de originea etnică a acestora;
• se înteţesc afirmaţiile şi atitudinile potrivit cărora orientarea pro-rusească a transnistrenilor este cauza suferinţelor acestora;
• Transnistria are mai multe drepturi la independenţă decît Kosovo. Un precedent pentru Transnistria ar putea fi şi separarea Muntenegrului de Serbia. Însă se dă prioritate nu dreptului Transnistriei, ci raţiunilor de profit politic. Rusia vede o panacee a soluţionării conflictului în negocieri privind constituirea unei federaţii cu Moldova, lucru care s-a manifestat prin elaborarea Memorandumului Kozak. Însă această atitudine face ca sute de transnistrenii, cetăţeni ai Rusiei, să se simtă cobai pentru experimente;
• transnistrenii s-au decis în privinţa viitorului lor la referendumul din 2006. Totuşi, independenţa nu i-a fost recunoscută, de aceea, recunoaşterea juridică a Transnistriei se impune pentru dezvoltarea normală a regiunii, care în 1991 a refuzat să se unească cu România;
• Declaraţia Dumei din 18 februarie 2008, pe marginea declaraţie de independenţă a Kosova, conţinea referinţe la faptul că acest eveniment creează premise pentru ca Rusia să-şi modifice formatul de atitudini cu republice autoproclamate;
• ţinînd cont de aceste lucruri, dar şi de situaţia social-economică din regiune, ar fi necesar ca Rusia să elaboreze un set de măsuri, care să ofere preferinţe comerciale şi de altă natură Transnistriei.

De asemenea, Şevciuc a recomandat Dumei să examineze şi să adopte o hotărîre în vederea identificării "punctului" în instabilitate şi nedeterminare. Este dificil de înţeles ce a avut în vedere Şevciuc, probabil a ţinut să ameninţe despre apropierea "punctului" după care este posibil colapsul regimului transnistrean.

Controversa lui Voronin şi Smirnov

În ajunul audierilor din Duma de Stat, pe 11 martie 2008, Preşedintele Voronin a oferit un interviu revistei moscovite "Kommersant" în care, de fapt, a reiterat pentru publicul din Federaţia Rusă lucrurile expuse într-un interviu televizat pentru auditoriul moldovenesc:

• nu există vreun plan secret de soluţionare a conflictului transnistrean. A fost elaborat un pachet de documente, care a fost împărtăşit cu mediatorii, observatorii şi urmează să stea la baza asigurării soluţionării conflictului transnistrean;
• pachetul de documente propus negociatorilor nu conţine prevederi care ar ieşi din cadrul Legii din 22 iulie 2005 privind principiile de baza ale statutului regiunii transnistrene a Republici Moldova;
• pachetul de documente se referă la: statutul Transnistriei; garanţiile de rigoare; evacuarea armamentului din regiune; retragerea prezenţei militare ruse; misiunea civilă de pacificare;
• Transnistriei i se va oferi o autonomie largă în cadrul actualului cadru constituţional al Republicii Moldova. Statutul Transnistriei va include elemente din documentele elaborate anterior, inclusiv Memorandumul Kozak;
• e nevoie de o adoptarea unei declaraţii de recunoaştere a neutralităţii Republicii Moldova de către participanţii la procesul de negocieri în format "5+2", cu excepţia Transnistriei;
• va fi nevoie de o "foaie de parcurs" în vederea implementării prevederilor documentelor menţionate, care, dacă se îndeplineşte, ar putea avea drept efect participarea Transnistriei la alegerile parlamentare din 2009;
• autorităţile ruse susţin aceste abordări şi pledează pentru reluarea negocierilor în "formatul 5+2".
• Republica Moldova nu va naţionaliza proprietăţile din Transnistria, recunoscînd legalitatea acestora, dacă la privatizare nu au fost comise fraude;
• Moldova reunită va trebui să-şi asume datoriile de $1,6 miliarde acumulată de Transnistria;
• Pentru soluţionarea problemei transnistrene este gata să se aşeze la mase de negocieri cu Smirnov;

Două zile mai tîrziu, pe paginile aceleiaşi publicaţii, Smirnov i-a dat replica lui Voronin. De o manieră persiflantă, Smirnov a lăsat să se înţeleagă că afirmaţiile lui Voronin sînt fanteziste. El a subliniat imposibilitatea creării statului comun cu Republica Moldova, făcînd referinţă la rezultatele referendumului din septembrie 2006. Toată activitatea din ultima vreme a Preşedintelui Voronin a pus-o pe seama pregătirilor pentru alegerile parlamentare din 2009. El a reiterat că Rusia se plasează ferm pe poziţiile egalităţii părţilor aflate în conflict şi găsirea unei soluţii mutual acceptabile la masa de negocieri.

Probleme sociale

Sindicaliştii transnistreni continuă să avertizeze despre eventuale explozii sociale. Conform acestora, majorarea galopantă a preţurilor pentru serviciile comunale şi produsele alimentare şi de uz casnic, pe fundalul îngheţării salariilor, pot motiva cetăţenii transnistreni să încerce să-şi apere drepturile prin metode alternative. Numai în luna ianuarie a anului curent inflaţia s-a cifrat la 4,2% în timp ce s-a planificat o inflaţie anuală de 12%. Salariilor medicilor, profesorilor şi a altor categorii bugetare sunt mici, variază între $ 50–100. Din aceste resurse cel puţin 50% sînt utilizate pentru alimentaţie, iar altele 30–40% pentru achitarea serviciilor comunale. În aceste circumstanţe medicii, de exemplu, părăsesc în masă locurile de muncă. În 2007 mai mult de o mie de medici s-au concediat, iar anul curent rata concedierilor, practic, se dublează. În consecinţă, aproximativ 60% din locuitorii transnistreni sînt nevoiţi să se adreseze după asistenţă medicală la Chişinău sau Odessa, concluzionează sindicaliştii transnistreni.

Relaţii externe

Integrare europeană

Perspectivele relaţiei RM-UE discutate la Preşedinţie

Pe 6 martie a.c., la Preşedinţie a fost convocată o reuniune în cadrul căreia au fost abordate perspectivele relaţiei Moldovei cu UE. Avîndu-se în vedre faptul că în aprilie 2008 Comisia Europeană urmează să evalueze felul în care Moldova a implementat Planul de Acţiuni UE-Moldova (PAUEM), au fost stabilite un şir de sarcini necesare a fi îndeplinite pînă la data lansării raportului Comisiei. În afară de aceasta, a fost cerută elaborarea şi implementarea unui "plan intern de acţiuni" care să indice explicit obiective şi termene concrete pentru instituţiile publice în vederea continuării procesului de reforme într-un şir de domenii. Serviciul de presă al Preşedinţiei nu precizează termenul pentru care urmează a fi proiectat acest "plan intern de acţiuni", dar se poate presupune că aceasta ar putea să coincidă cu perioada pentru care Comisia Europeană a propus extinderea PAUEM.

Parteneriatul de Mobilitate UE-RM

În perioada de referinţă, a avut loc prima reuniune formală Moldova-UE privind Parteneriatul de Mobilitate. La reuniune au participat funcţionari din partea mai multor instituţii ale UE, delegaţia moldovenească fiind condusă de Valeriu Ostalep, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, şi de Sergiu Golovaci, viceministru al Afacerilor Interne.

În cadrul reuniunii a fost abordat un şir de subiecte, precum: consolidarea capacităţilor instituţionale în domeniul gestionării migraţiei, programele de reîntoarcere şi reintegrare a migranţilor, asigurarea beneficiilor sociale, consolidarea legăturilor cu diaspora etc.

Cu prilejul reuniunii, Valeriu Ostalep s-a întîlnit cu Hilde Hardeman, şefă de unitate în cadrul DG Relaţii Externe al Comisiei Europene. În cadrul întîlnirii cu aceasta, au fost prezentate rezultatele şedinţei convocate la Preşedinţie pe marginea realizării PAUEM şi au fost examinate unele detalii legate de organizarea reuniunii următoare a Consiliului de Cooperare UE-Moldova, pe 27 mai 2008, la Bruxelles.

Reuniunea a IX-a a Consiliului Consultativ al EUBAM

Tot în această perioadă, a avut loc cea de-a IX-a reuniune a Consiliului Consultativ al Misiunii UE de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM). În cadrul reuniunii a fost constatată îmbunătăţirea managementului frontierei moldo-ucrainene, precum şi a cooperării serviciilor vamale şi de grăniceri a Moldovei şi Ucrainei.

În ce priveşte sarcinile de perspectivă, s-a stabilit necesitatea unor eforturi comune pentru a facilita aducerea activităţii întreprinderilor din regiunea transnistreană în cîmpul legal al RM, ralierea legislaţiei din domeniul managementului frontierei la cea europeană şi pentru consolidarea mecanismelor de schimb de informaţii operative între serviciile de specialitate ale Moldovei şi Ucrainei.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Potrivit unor mijloace media din România, Camera Deputaţilor din Parlamentul României a adoptat în perioada vizată de această ediţie a jurnalului un proiect care introduce modificări în Legea cetăţeniei române^[1]. Amendamentele adoptate au menirea de a simplifica procedura de examinare a cererilor de acordare sau redobîndire a cetăţeniei române. Principalele inovaţii introduse de proiect vizează:

• acordarea cetăţeniei române printr-un ordin al ministrului Justiţiei;
• înlocuirea Comisiei pentru cetăţenie, formată din cinci judecători, cu una compusă din personal cu pregătire juridică din Ministerul Justiţiei;
• caracterul permanent al reuniunilor Comisiei pentru cetăţenie;
• introducerea unui termen de şase luni pentru ca solicitantul să-şi completeze dosarul în cazul în care Comisia constată lipsa unor documente necesare soluţionării cererii.

Adoptarea modificărilor a fost argumentată prin numărul mare de dosare care se află în curs de soluţionare la Comisia de contestare a condiţiilor de acordare a cetăţeniei (peste 34 mii) şi de cereri de acordare sau redobîndire a cetăţeniei române (peste 500 mii, depuse numai la Consulatul român din Chişinău).

Republica Moldova – Rusia

Relaţiile cu Rusia au continuat, în mare parte, să fie circumscrise discuţiilor intense din ultima perioadă pe marginea reglementării transnistrene. Pe 6 martie, la Chişinău s-a aflat Iuri Zubakov, vicesecretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse (FR). Potrivit serviciilor oficiale de presă, vizita sa în Moldova ar fi avut drept scop facilitarea reluării negocierilor în problema transnistreană în formatul "5+2". După cum era lesne de anticipat, serviciile în cauză şi de această dată nu au fost destul de generoase în informarea publicului larg despre conţinutul întîlnirii lui Zubakov cu Vladimir Voronin.

În altă ordine de idei, MAEIE a anunţat că va adresa organelor competente din Rusia o interpelare oficială în cazul Nataliei Morari, cetăţeană moldoveană şi reporteră la ziarul rus "The New Times", căreia i s-a interzis intrarea pe teritoriul Federaţiei Ruse. Nataliei Morari i s-a imputat că aceasta ar pune în pericol siguranţa naţională şi securitatea Federaţiei Ruse. Jurnalista însă este de părere că interdicţia aplicată ei de intrare pe teritoriul Rusiei ar avea legătură cu activitatea sa profesională şi cu unul din articolele publicate în "The New Times" în care a demascat scheme neoficiale de finanţare a campaniei electorale pentru Duma de Stat a FR, din decembrie 2007.