versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Congresul al VI-lea al PCRM şi primele lui consecinţe, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Numiri. Demisii

Pe 20 martie 2008 Parlamentul a adoptat o hotărîre prin care "a acceptat" demisia Guvernului.
Notă ADEPT: Deoarece legislaţia nu reglementează situaţii cînd demisia nu ar fi acceptată, actul Parlamentului nici nu este necesar, reprezintă doar o formalitate de ordin politic.

Pe 31 martie 2008, majoritatea parlamentară a acordat vot de încredere noii componenţe a Guvernului şi Programului de activitate al acestuia, numit "Progres şi Integrare". Din componenţa executivului vor face parte:

• Zinaida GRECEANÎI – Prim-ministru
• Igor DODON – prim viceprim-ministru
• Andrei STRATAN – viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe şi integrării europene
• Victor STEPANIUC – viceprim-ministru
• Mariana DURLEŞTEANU – ministrul finanţelor
• Anatolie GORODENCO – ministrul agriculturii şi industriei alimentare
• Vasile URSU – ministrul transporturilor şi gospodăriei drumurilor
• Violeta IVANOV – ministrul ecologiei şi resurselor naturale
• Larisa ŞAVGA – ministrul educaţiei şi tineretului
• Galina BALMOŞ – ministrul protecţiei sociale
• Larisa CATRINICI – ministrul sănătăţii
• Artur COZMA – ministrul culturii şi turismului
• Vitalie PÎRLOG – ministrul justiţiei
• Valentin MEJINSCHI – ministrul afacerilor interne
• Vitalie VRABIE – ministrul apărării
• Pavel BUCEAŢCHI – ministrul dezvoltării informaţionale
• Vasili ŞOVA – ministrul reintegrării
• Vladimir BALDOVICI – ministrul construcţiilor şi dezvoltării teritoriului
• Mihail FORMUZAL – Guvernatorul UTA Găgăuzia, din oficiu
• Gheorghe DUCA – Preşedintele Academiei de Ştiinţe, din oficiu.

Notă ADEPT: Respectiv, se poate constata că sînt acordate mandate noi la 12 din 16 membri ai cabinetului Tarlev, situaţie ce confirmă că declaraţiile anterioare despre înnoirea esenţială a executivului au fost formale, esenţa demisiei constînd în înlăturarea din funcţii a premierului Vasile Tarlev şi a cîtorva miniştri a căror imagine publică era mai serios afectată.

1.2. Acte legislative

Legea privind reglementarea valutară. Documentul are drept scop instituirea, la nivel de lege organică, a normelor juridice referitoare la efectuarea şi raportarea operaţiunilor valutare, licenţierea şi desfăşurarea activităţii unităţilor de schimb valutar, precum şi referitoare la controlul valutar, stabilite în scopul implementării politicii valutare a statului şi asigurării stabilităţii pieţei valutare interne. Legea este elaborată în conformitate cu reglementările comunitare, a primit Declaraţia de compatibilitate din partea centrului de armonizare a legislaţiei.

Legea pentru modificarea Legii cu privire la Guvern. La iniţiativa şefului statului, s-a decis formarea Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, care va prelua competenţele Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului" şi ale Agenţiei "Apele Moldovei". Conform aceleiaşi modificări, Serviciul Standardizare şi Metrologie se desfiinţează, funcţiile acestuia urmînd a fi preluate de Ministerul Economiei şi Comerţului.
Notă ADEPT: Autorii iniţiativei afirmă că modificările au drept scop optimizarea instituţională şi funcţională a autorităţilor administraţiei publice centrale, în contextul reformei administraţiei publice centrale. În acelaşi timp, planul de acţiuni privind realizarea Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale în anul 2008 nu face referire la respectivele modificări, acestea fiind promovate ad-hoc, fără analize detaliate şi profunde. Nota Informativă a proiectului de lege nu a conţinut nici estimarea cheltuielilor, nici fundamentarea economico-financiară, analiza impactului etc., fiind astfel încălcate reglementările privind elaborarea actelor legislative şi normative (Regulamentul Parlamentului, Legea Nr.780-XV din 27.12.2001 şi HG Nr.1230 din 24.10.2006).

Legea privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi a specialităţilor tradiţionale garantate. Sînt stabilite normele ce ţin de înregistrarea, protecţia juridică şi utilizarea denumirilor de origine, indicaţiilor geografice şi specialităţilor tradiţionale garantate. Elaborarea a fost condiţionată de necesitatea racordării normelor la standardele Uniunii Europene, prevăzute în Planul de Acţiuni RM-UE.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (limitarea imunităţii judecătorilor). Modificările operate exclud necesitatea obţinerii acordului CSM pentru începerea urmăririi penale împotriva judecătorului. Cauzele penale vor putea fi pornite de Procurorul general, doar cu informarea CSM.
Notă ADEPT: Anterior CSM^[1], organizaţii neguvernamentale, exponenţi din sistemul judiciar, opoziţia parlamentară şi instituţii internaţionale (CE) şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu intenţiile de limitare a imunităţii judecătorilor, considerînd că respectivele măsuri pot afecta şi independenţa magistraţilor. Autorităţile au motivat necesitatea modificărilor prin sporirea capacităţilor de combatere a corupţiei, fără a prezenta însă argumentarea corespunzătoare.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (privind membrii Consiliului Superior al Magistraturii). Se prevede acordarea pentru Preşedintele CSM a dreptului la paşaport diplomatic, iar membrilor CSM – dreptul la paşapoarte de serviciu. De asemenea, este reglementată salarizarea Preşedintelui şi unor membri ai CSM, detaşaţi pe perioada exercitării funcţiilor în CSM.

Legi pentru ratificarea sau aderarea la acte internaţionale:

• Acordul Regional privind planificarea serviciului de radiodifuziune digitală terestră şi în Republica Islamică Iran;
• Protocolul de revizuire a unor prevederi ale Acordului Regional pentru spaţiul european de radiodifuziune;
• Memorandumul de înţelegere între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernele Republicii Albania, Bosniei şi Herţegovinei, Republicii Bulgaria, Republicii Croaţia, Fostei Republici Iugoslave Macedonia, Republicii Muntenegru, României şi Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul combaterii corupţiei prin intermediul Iniţiativei Anticorupţie Sud-Est Europene;
• Protocolul privind resturile explozive de război la Convenţia asupra interzicerii sau limitării utilizării anumitor arme clasice care pot fi considerate ca producînd efecte traumatizante excesive sau ca lovind fără discriminare;

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (în domeniul pensiilor de asigurări sociale de stat). Modificările prevăd acordarea dreptului la pensie persoanelor condamnate, plafonarea pensiei prin limitarea contribuţiilor, obligarea cetăţenilor străini şi apatrizilor să achite contribuţiile de asigurări sociale de stat.

Legea cu privire la modificarea şi completarea Legii insolvabilităţii. Documentul prevede evitarea şi soluţionarea conflictelor de interese ce pot apare la administratorul procedurii de insolvabilitate. Respectiv, lichidarea sau valorificarea masei debitoriale va fi posibilă numai după acordul expres al adunării creditorilor sau al comitetului creditorilor.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind actele legislative. Conform modificărilor, astfel de documente de politici ca "Concepţia" şi "Strategia" vor putea fi aprobate numai de către Parlament. Iniţiator al modificărilor a fost Victor Stepaniuc, în perioada cînd era deputat în Parlament.
Notă ADEPT: Experţi independenţi consideră că modificările efectuate nu sînt suficient de argumentate, iar aplicarea strictă a legii ar putea genera tărăgănarea aprobării unor importante documente de politici, Parlamentul fiind mai puţin organizat şi operativ în examinarea şi aprobarea actelor.

Hotărîrea pentru aprobarea Regulamentului cu privire la Centrul pentru Drepturile Omului, a structurii, efectivului-limită şi modului de finanţare a acestuia. Documentul prevede majorarea numărului avocaţilor parlamentari pînă la patru, unul din ei fiind specializat în protecţia drepturilor copilului. În structura Centrului vor intra serviciile: de programe instructive, relaţii cu publicul; pentru protecţia drepturilor copilului; recepţionarea petiţiilor şi organizarea audienţilor; Serviciul investigaţii şi monitorizare; Cancelaria, Serviciul administrativ şi reprezentanţe teritoriale.

Proiectul legii privind birourile istoriilor de credit. Documentul are scopul de a crea condiţii pentru formarea, prelucrarea, stocarea şi prezentarea de către birourile istoriilor de credit a informaţiei ce caracterizează respectarea de către debitori a obligaţiunilor asumate, precum şi de a spori gradul de protecţie a creditorilor şi debitorilor. Se reglementează noţiunea şi componenţa istoriei de credit, temeiurile, modul de formare, păstrare şi utilizare a istoriilor de credit, reglementează funcţionarea birourilor istoriilor de credit, sînt stabilite particularităţile creării, lichidării şi reorganizării birourilor.

Hotărîrea privind audierile pe cauzele pronunţării hotărîrilor CEDO în privinţa Republicii Moldova. Documentul constată că din 12.09.1997 CEDO a pronunţat în privinţa Republicii Moldova 111 hotărîri în care s-a constatat cel puţin o încălcare a unui drept garantat de Convenţie, iar în 60 de cazuri cererile reclamanţilor au fost radiate de pe rol. Toate hotărîrile pronunţate în privinţa Republicii Moldova şi intrate în vigoare au fost executate, în total fiind achitată suma de 1 492 639 Euro, 1000 dolari SUA şi 489 377 lei. Suma care urmează a fi achitată în temeiul hotărîrilor CEDO în cazul în care acestea vor deveni definitive în baza articolului 44 din Convenţie, constituie 3010427 Euro. În esenţă, constatările Curţii au vizat încălcarea de către autorităţile naţionale a următoarelor drepturi: la un proces echitabil; la libertate şi siguranţă; de a nu fi supus torturii; la un recurs efectiv; la libertatea de exprimare; de a sesiza Curtea; la protecţia proprietăţii; la respectul vieţii private şi de familie; la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie; la libertatea de asociere. Cauzele principale ale condamnării Republicii Moldova sînt urmare a: neexecutării hotărârilor judecătoreşti sau duratei excesive a procedurilor judiciare; admiterii cererilor depuse în instanţe peste termen; casării neregulamentare a hotărîrilor judecătoreşti; emiterii de hotărâri vădit nefondate; arestului şi deţinerii în arest fără un mandat valabil sau motivat; maltratării reclamanţilor; aplicării torturii; condiţiilor inadecvate de detenţie; lipsirii de dreptul, la nivel naţional, de a cere compensaţii pentru violarea Convenţiei; examinării incorecte a cauzelor privind apărarea onoarei şi demnităţii; neînregistrării unui cult religios. Deputaţii au mai constatat că:

• Guvernul nu a întreprins toate măsurile necesare de ordin normativ, organizatoric, financiar pentru crearea condiţiilor adecvate de detenţie şi funcţionarea corespunzătoare a sistemului penitenciar, a activităţii organelor de drept;
• Nu s-au luat măsuri suficiente în vederea executării la timp a hotărîrilor judecătoreşti irevocabile şi definitive de către autorităţile de stat de toate nivelurile;
• Activitatea organelor de drept, procuraturii, poliţiei, instanţelor de judecată la capitolul respectării şi corespunderii cerinţelor Convenţiei Europene este insuficientă.
• Nu sînt sancţionaţi funcţionarii autorităţilor a căror activitate a generat încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Dreptul la regres al statului faţă de persoanele vinovate nu este asigurat la nivelul corespunzător;
• Persistă cazuri de neaplicare a jurisprudenţei şi practicii CEDO de către instanţele judecătoreşti şi colaboratorii organelor de drept, ca rezultat a lipsei unui sistem eficient de instruire iniţială şi continuă, inexistenţii analizei sistematice a practicii de urmărire penală şi a examinării cauzelor prin prisma jurisprudenţei CEDO;
• Se observă rolul inactiv, lipsit de principialitate al CSM şi al CSJ în problemele ce vizează unificarea practicii judecătoreşti, aplicării sancţiunilor disciplinare şi de altă natură faţă de judecătorii care au pronunţat hotărîri eronate, au încălcat disciplina şi etica;
• Există carenţe în activitatea Agentului Guvernamental şi a direcţiei Agent guvernamental, manifestate prin organizare deficientă şi neutilizarea tuturor procedeelor permise de Curte pentru reprezentarea poziţiei statului;
• Lipseşte un mecanism de recurs constituţional individual capabil să asigure un control eficient asupra respectării Convenţiei Europene şi să remedieze la nivel naţional situaţiile de încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, garantate de Convenţie.

Guvernului i se solicită să:

• continue elaborarea şi prezentarea în mod prioritar a proiectelor de legi compatibile cu cadrul normativ al CE ce ţin de asigurarea respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, consolidarea sistemului judecătoresc, dezvoltarea sistemului de executare, reformarea sistemului penitenciar;
• întreprindă acţiuni eficiente pentru: consolidarea bazei material-tehnice a sistemului penitenciar şi crearea condiţiilor de detenţie în conformitate cu cerinţele şi standardele minime de detenţie naţionale şi internaţionale, asigurarea drepturilor lor procesuale şi înlăturarea factorilor care generează încălcarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor aflate în detenţie;
• asigure selectarea şi instruirea mai exigentă a cadrelor instituţiilor de detenţie prin prisma respectării drepturilor omului şi contracarării fenomenului tratamentelor inumane sau degradante;
• urgenteze transmiterea izolatoarelor de detenţie provizorie din subordinea MAI în subordinea Ministerului Justiţiei, în conformitate cu prevederile legale;
• asigure eficientizarea executării hotărîrilor judecătoreşti definitive;
• continue şi intensifice eforturile de reglementare amiabilă a cauzelor versus Republica Moldova aflate pe rol la CEDO;
• consolideze instituţional şi funcţional, activitatea Direcţiei Agent Guvernamental şi să creeze reţeaua coordonatorilor din cadrul autorităţilor publice în scopul eficientizării activităţii Reprezentantului Guvernului la CEDO în vederea formulării poziţiei statului în cauzele versus Republica Moldova aflate pe rol la Curte, monitorizării executării hotărîrilor şi deciziilor pronunţate de Curte în privinţa Republicii Moldova.

Procuratura Generală urmează să întreprindă măsuri de implementare eficientă a regresului şi să asigure tragerea la răspundere a funcţionarilor publici şi a judecătorilor pentru orice abatere gravă care a dus la condamnarea Republicii Moldova de către CEDO. CSM va intensifica examinarea sesizărilor ce ţin de etica şi disciplina judecătorilor şi va asigura în mod obiectiv şi principial tragerea la răspundere a judecătorilor care au admis pronunţarea unor hotărîri eronate. Curţii Supreme de Justiţie i se propune să sistematizeze practica judiciară în scopul aplicării ei uniforme şi în concordanţă cu jurisprudenţa CEDO, precum şi să adopte hotărîri explicative în contextul hotărîrilor pronunţate de CEDO în privinţa Republicii Moldova ce vizează deficienţe la examinarea cauzelor de către instanţele judecătoreşti naţionale. Institutul Naţional de Justiţie cu concursul Procuraturii Generale şi al CSM va elabora programe de învăţămînt şi va organiza instruirea procurorilor, judecătorilor şi altor persoane care contribuie la înfăptuirea justiţiei în domeniul apărării şi garantării drepturilor omului şi jurisprudenţei CEDO. Parlamentul se obligă să asigure, în mod prioritar, examinarea şi adoptarea proiectelor de lege ce ţin de protejarea drepturilor şi libertăţilor omului, de consolidarea şi asigurarea independenţei sistemului judecătoresc, precum şi a altor acte legislative ce vor contribui la dezvoltarea instituţiilor democratice din ţară.

1.3. Control parlamentar. Declaraţii

Audieri. Moţiuni

Fracţiunea majoritară a respins propunerea deputaţilor de opoziţie de a transmite în direct şedinţele la care a fost acceptată demisia Guvernului precum şi propunerea de a invita la respectiva şedinţă pe Primul-ministru demisionat.

Deputaţii PDM, susţinuţi de cîţiva deputaţi neafiliaţi, au iniţiat o moţiune simplă cu privire la politica energetică a Guvernului. Documentul abordează: – problema dependenţei ANRE faţă de Guvern; – neinstalarea la hotarele ţării a contoarelor care măsoară consumul de către Republica Moldova a gazelor furnizate şi tranzitate de Concernul rus "Gazprom" prin teritoriul ţării; construcţia gazoductelor pe banii Guvernului şi ai populaţiei, fără ca reţelele astfel construite să fie luate la evidenţă.

Condamnarea Moldovei la CEDO

Pe 21 martie 2008, în Parlament au fost organizate audieri la tema dosarelor RM la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), la care au participat deputaţi, reprezentanţi ai Guvernului şi ai sectorului asociativ. Agentul guvernamental, reprezentant al Moldovei la CEDO, a informat că instanţa europeană a condamnat republica în 111 dosare şi a radiat de pe rol 66 de dosare. Ministrul Justiţiei, a declarat că adresarea cetăţenilor la CEDO indică faptul că ei îşi cunosc bine drepturile, iar o comisie specială a Ministerului Justiţiei analizează fiecare hotărîre a CEDO, în vederea prevenirii de noi condamnări. Preşedintele CSM a afirmat că, la fiecare condamnare a Moldovei la CEDO, publicul crede că vinovat e sistemul judecătoresc, dar lacunele în domeniu nu au proporţiile despre care se crede şi sînt determinate de mai multe motive obiective. Procurorul General a relevat că este elaborat un studiu în scopul reducerii riscurilor de condamnare a Moldovei la CEDO, iar Moldova este o ţară cu risc sporit de condamnare pentru că încă din momentul aderării la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, nu a fost stabilit un mecanism de implementare a acesteia. Deputaţii de opoziţie au lansat mai multe acuzaţii la adresa autorităţilor, inclusiv că nu sînt în stare să asigure respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor la nivel naţional şi aceştia sînt nevoiţi să-şi caute dreptate la Strasbourg. În opinia lor, ca rezultat are de suferit imaginea Republicii Moldova. Şi deputaţii din fracţiunea majoritară au fost de acord că situaţia legată de condamnările Moldovei la CEDO este îngrijorătoare.

Întrebări. Interpelări

Deputatul PNL Vitalia Pavlicenco a cerut Procuraturii Generale şi MAI să examineze legalitatea acţiunilor poliţiei, care a reţinut mai mulţi tineri participanţi la evenimentele organizate cu ocazia comemorării a 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Declaraţii

Deputatul Igor Klipii a prezentat o declaraţie prin care critică emisiunea "Poveşti cu măşti" difuzată de postul de televiziune NIT. Klipii a solicitat ca în timpul difuzării emisiunii să fie indicată interdicţia pentru vizionare copiilor sub 16 ani, pe motiv că limbajul şi încărcătura intelectuală ale acesteia pot avea efecte degradante pentru psihicului unui copil.

Fracţiunea AMN a prezentat o declaraţie dedicată împlinirii a 90 de ani de la votarea Actului Unirii Basarabiei cu România, în cuprinsul căreia actul istoric din 27 martie 1918 este apreciat drept act de curaj din partea membrilor Sfatului Ţării, a românităţii basarabenilor.

Liderul PPCD Iurie Roşca a dat citire unei noi declaraţii prin care se aduc acuzaţii liderului PLDM Vladimir Filat şi se exprimă îngrijorarea în legătură cu degradarea relaţiilor în cadrul majorităţilor postelectorale din consiliile raionale, situaţie ce ar fi determinată de coruperea mai multor aleşi locali de către partidul condus de Filat.

Fracţiunile parlamentare şi deputaţii de opoziţie au declarat că nu votează noua componenţă şi noul program al Guvernului. Reprezentanţii AMN, PDM, PNL, PLDM şi PSDM au criticat programul propus, pe care l-au calificat drept document politic, declarativ şi formulat ambiguu. Liderul PPCD Iurie Roşca a declarat că fracţiunea sa nu votează noua garnitură a executivului, dar apreciază pozitiv membrii cabinetului de miniştri, pe care îi consideră tehnocraţi, tineri, competenţi şi promiţători.

Guvern

2.1. Numiri. Demisii

La 19 martie Premierul Vasile Tarlev şi-a anunţat demisia din funcţie, situaţie ce a determinat demisionarea întregului Guvern.

Pe 31 martie, în legătură cu acordarea votului de încredere şi depunerea jurămîntului de către noua componenţă a Guvernului, a expirat mandatul executivului condus de Vasile Tarlev.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea privind indexarea prestaţiilor de asigurări sociale şi a unor prestaţii sociale de stat. Se stabileşte coeficientul indexării prestaţiilor în anul 2008 în mărime de 17%, reieşind din creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum de 12,3% şi creşterea anuală a salariului mediu pe ţară în anul precedent de 21,7%. De la 1 aprilie 2008 cuantumul pensiei minime indexate constituie: 422,96 lei – mărimea pensiei pentru limită de vîrstă pentru lucrătorii din agricultură; 475,09 lei – mărimea pensiei pentru limită de vîrstă a celorlalţi beneficiari de pensii pentru limită de vîrstă; 337,98 lei – mărimea pensiei de invaliditate de gradul I; 326,38 lei – mărimea pensiei de invaliditate de gradul II; 229,82 lei – mărimea pensiei de invaliditate de gradul III.

Hotărîri pentru aprobarea unor reglementări:

• Regulamentul cu privire la modul de determinare şi comercializare a activelor neutilizate ale întreprinderilor;
• Regulamentul cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate;
• cu privire la optimizarea participării organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, precum şi a altor autorităţi administrative centrale la executarea angajamentelor asumate faţă de organizaţiile internaţionale;

Hotărîri pentru aprobarea unor programe, concepţii, strategii:

• Planul de acţiuni privind punerea în aplicare a Regulamentului Sanitar Internaţional în Republica Moldova.

Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare:

• Ministerului Culturii şi Turismului i se alocă 600 mii lei pentru continuarea lucrărilor de reparare şi restaurare a Muzeului "Conacul familiei Lazo";
• Aparatului Guvernului i se alocă 181 mii lei pentru acoperirea cheltuielilor aferente deservicii delegaţiei în frunte cu Primul-ministru al Republicii Bulgaria.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Ceremonii de rămas-bun

În ultimele zile ale mandatului său, Primul-ministru Vasile Tarlev:

• a vizitat Academia de Ştiinţe a Moldovei;
• s-a întîlnit cu membrii Clubului prim-miniştrilor din rîndul tineretului;
• a adresat mesaj de mulţumire reprezentanţilor organelor mass-media;
• a semnat o scrisoare de recunoştinţă în adresa membrilor Alianţei Anticorupţie;
• a avut o întrevedere de rămas bun cu membrii Guvernului.

Noul program al Guvernului

Conform documentului aprobat de majoritatea parlamentară, bunăstarea poporului şi progresul societăţii sînt raţiunea de a exista a Guvernului. Domeniile prioritare incluse în programul de guvernare:

1. Sporirea calităţii actului de guvernare
2. Consolidarea instituţiilor democratice
3. Asigurarea securităţii şi integrităţii ţării
4. Sporirea competitivităţii economice
5. Promovarea incluziunii sociale şi regionale

Priorităţile de politici ale Guvernului pentru anii 2008–2009: educaţie; sănătate; protecţie socială; cultură şi turism; dezvoltarea regională; protecţia mediul şi utilizarea resurselor naturale.

Acţiunile Guvernului pe durata mandatului vor căpăta expresie în: – atingerea nivelului salariului mediu pe economie la echivalentul a cel puţin 300 dolari S.U.A; – pensiile şi prestaţiile sociale vor creşte în medie cu peste 40%; – bursele şi indemnizaţiile vor înregistra o creştere cu circa 50%; – locurile finanţate de la bugetul de stat în instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate şi superior se vor majora cu 30%; – creşterea PIB va constitui 7% anual; – investiţiile străine directe se vor majora cu cel puţin 35% şi vor depăşi 2 miliarde dolari S.U.A.; – vor fi construite şi reabilitate conform standardelor europene peste 200 km de drumuri; – vor fi construite peste 200 km de apeducte şi circa 400 km de gazoducte de capacitate majoră; vor fi date în exploatare 40 de termocentrale, construite şi echipate cu utilaj de randament înalt; – la dispoziţia cetăţenilor vor fi puse peste 50 de centre renovate de sănătate şi centre de servicii de asistenţă socială, 80 de şcoli, grădiniţe, centre de tineret şi cultură, construite şi reparate în scopul asigurării unui proces eficient de studii.

Preşedinţie

3.1. Decrete

• Imediat după ce a declarat despre demisia sa din funcţie, Primul-ministru Vasile Tarlev a fost anunţat că i s-a conferit "Ordinul Republicii", în semn de apreciere a meritelor deosebite în dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, contribuţie substanţială la asigurarea activităţii Guvernului şi înalte calităţi profesionale;
• Ulterior, la propunerea Prim-ministrului demisionar, Ordinul "Credinţă Patriei" de clasa III a fost conferit directorului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Valentin Mejinschi; Ordinul "Gloria Muncii" – ministrului economiei şi comerţului, Igor Dodon. Cu Medalia "Meritul Civic" au fost decoraţi: directorul general al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, Alexandr Bannicov; şeful adjunct al Aparatului Guvernului, Roman Cazan; şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Serghei Puşcuţa; consilierul principal de stat din cadrul Aparatului Guvernului, Nicolae Ungureanu;
• Preşedintele Republicii Moldova a decretat conferirea Ordinul "Gloria Muncii" lui Arhip Cibotaru, publicist, fost membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului;
• Medalia "Meritul Civic" a fost conferită lui Nicolae Chirtoacă, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în SUA.

Prin două decrete prezidenţiale a fost acordată sau aprobată redobîndirea cetăţeniei Republicii Moldova de către 12 persoane. Prin alte două decrte ale şefului statului, este aprobată renunţarea la cetăţenia Republcii Moldova de către 289 persoane.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Îngrijorări privind activitatea catedrelor militare

Preşedintele Republicii Moldova a convocat şedinţă privind activitatea catedrelor militare din cadrul instituţiilor de învăţămînt superior, în cadrul căreia s-a deiscutat despe modalităţile de eficientizare a activităţii respectivelor subdiviziuni le instituţiilor de învăţămînt. La şedinţă s-au dat aprecieri conform cărora, activitatea desfăşurată de structurile vizate nu corespunde întru totul obiectivelor de educare şi pregătire a cadrelor militare în rezervă, motiv pentru care este necesară reevaluarea cadrului legislativ şi instituirea, sub egida Institutului Militar al Forţelor Armate "Alexandru cel Bun", a unui sistem unic de pregătire în cadrul catedrelor militare cu excluderea oricăror taxe pentru studii. Vladimir Voronin a mai solicitat optimizarea numărului de catedre militare, conform necesităţilor reale.

O nouă discuţie despre sediul teatrului "Eugen Ionesco"

La şedinţa convocată de şful statului a fost prezentat conceptul de realizare a proiectului de reconstrucţie a sediului teatrului, care a fost apreciat pozitiv. Preşedintele RM a pledat pentru edificarea "unui teatru-model multifuncţional, care ar corespunde celor mai înalte cerinţe în domeniu şi care ar asigura întocmai necesităţile unui colectiv dramatic profesionist". Vladimir Voronin a erut Guvernului elaborarea în regim de urgenţă a unei hotărîri privind demararea procesului de edificare a noului sediu al Teatrului "Eugene Ionesco", conceptul reconstrucţiei urmînd a fi definitivat pînă la 1 iulie 2008.

Politici economice

1. Inflaţia şi preţurile

Alimentele predomină în cheltuielile moldovenilor…

Statisticile oficiale arată că cele mai mari sume pe care le cheltuiesc moldovenii^[1], dintr-un buget-etalon de 1.000 de lei, sînt alocate plăţilor pentru energie, gaze, termoficare, telefonie, canalizare şi apă şi salubritate. Iar hrana zilnică şi băuturile continuă să predomine în clasamentul produselor din coşul de consum al populaţiei.

Luna de luna, cheltuielile inevitabile cu întreţinerea locuinţei şi asigurarea hranei devorează cele mai mari parţi din bugetele familiilor. Fapt care rezidă şi din analizele Biroului Naţional de Statistică (BNS), mai precis din evaluarea ponderii produselor şi serviciilor din coşul de consum al populaţiei, pe baza cărora se calculează inflaţia lunară. În general, dintr-o sumă fixă, etalon, de 1.000 lei, pentru mărfurile nealimentare se cheltuiesc, în Moldova, cca 35% din total, pentru alimente şi băuturi sînt alocate aproape 45% din veniturile familiilor, iar pentru servicii – cca 20%.

Dincolo de natura obligatorie a cheltuielilor din categoria "cele mai mari", comportamentul de cumpărare a populaţiei – reflectat în ponderea pe care o acordă cheltuielilor din bugetul-etalon trasat de BNS – arată că portofelele moldovenilor sînt în continuare afectate de costurile vieţii. Motiv pentru care autorităţile ar trebui să-şi revizuiască politica faţă de nivelul de trai al populaţiei.

2. Sectorul real

Sănătatea economiei moldoveneşti…

Biroul Naţional de Statistică a publicat datele-sinteză ale anului trecut. Este vorba despre produsul intern brut (PIB), sectoarele care au contribuit la creşterea economică şi respectiv evoluţiile anului 2007, în comparaţie cu cele din 2006. Cifrele statistice arată de fapt starea de sănătate a economiei moldoveneşti.

La nivel statistic, lucrurile sînt clare. Anul 2007, a avut două motoare care au propulsat creşterea economică: construcţiile şi serviciile. Industria a înregistrat o sub-performanţă (-2,7% faţă de anul 2006), iar agricultura a avut o scădere semnificativă, dar care a fost aşteptată (-23,1% faţă de anul 2006). Ce se află în spatele cifrelor macroeconomice?

La nivel microeconomic, o creştere a PIB (cît de mică a fost aceasta) sau creşterea înregistrată de un sector economic înseamnă o producţie mai mare. Şi pentru ca stocurile nu au înregistrat creşteri semnificative, este clar ca o creştere a producţiei a însemnat şi vînzări mai mari fie pe piaţa internă, fie la export. Vînzări mai mari ar însemna afaceri mai bune pentru companiile din sectorul economic respectiv. Veniturile mai mari ale companiilor ar trebui să se reflecte şi în salariile angajaţilor din acel domeniu, pe alocuri însă nu este tocmai aşa.

Vînzările de mărfuri cu amănuntul şi investiţiile în capital fix au constituit motorul creşterii din 2007. Construcţiile au avut o creştere cu cca 21% faţă de anul 2006, este o performanţă care va fi egalată cu greu în anii care vin. Interesant este că sectorul construcţiilor a crescut fără ca aportul lucrărilor de infrastructură să fie semnificativ.

De aceea, pentru a se putea păstra creşterea din anul 2007, sectorul construcţiilor are nevoie de implementarea proiectelor de infrastructură. Paradoxal, creşterea construcţiilor nu a impulsionat şi salariile. Companiile au crescut, fără însă să investească în forţa de muncă, muncitorii moldoveni continuînd să plece în afara ţării.

Serviciile (o creştere de 19% faţă de anul 2006) au avut o creştere aşteptata care are două explicaţii: consumul şi semne firave de maturizare a economiei naţionale. Consumul a alimentat creşterile din comerţ şi din sectorul financiar. Rămîne un semn de întrebare în ce măsură creşterea sectorului financiar va continua şi anul acesta, un an care a început sub ameninţarea creşterii inflaţiei, cu nervozitatea cursului de schimb şi cu o serie de măsuri de inhibare a creditului.

Industria a fost sub nivelul de creştere al PIB (-2,7%) şi un aport lipsit de consistenţă la creşterea economică, aceasta fiind punctul nevralgic al economiei moldoveneşti. În final, agricultura în scădere, nu face decît să confirme situaţia complicată în anul 2007. Seceta a redus producţiile agricole şi a crescut preţul alimentelor.

3. Sistemul financiar-bancar

Valoarea totală a depozitelor din sistem a depăşit 2 miliarde USD…

La sf. lunii februarie soldul depozitelor din sistemul bancar al Moldovei a înregistrat valoarea de 22 miliarde lei (peste 2 miliarde USD). Creşterea s-a produs ca urmare a majorării cu aproape 600 milioane lei a depunerilor în monedă naţională, în timp ce depunerile în valută străină au scăzut cu 133 milioane lei.

La finele lunii februarie soldul depozitelor la termen în MDL a depăşit 8,51 miliarde lei şi s-a majorat cu 5,8% comparativ cu luna precedentă. Creşterea s-a produs ca rezultat al sporirii atît a soldului depunerilor persoanelor fizice, cît şi a depozitelor agenţilor economici care au înregistrat creşteri de 6,2% şi, respectiv, 3,9%. Totodată, soldul depozitelor la termen în valută străină a depăşit echivalentul a 7,12 miliarde lei după ce pe parcursul lunii a înregistrat un spor de 2,4%.

Rata medie a dobînzii la depozitele la termen în MDL s-a redus cu cca 0,5 p.p. şi a constituit 15,61% (12,86% pentru persoanele juridice şi 16,33% pentru cele fizice). În scădere a fost rata medie a dobînzii la depozitele la termen în valută străină, insă nesemnificativă – cu doar 0,04%.

În Moldova interesul faţă de produsele financiare este unul din cel mai jos…

Potrivit unui sondaj realizat de BERD, moldovenii utilizează 81% din remitenţe pentru consumul curent. experţii BERD consideră că în Moldova este necesar de a îmbunătăţi educaţia financiară a populaţiei, care manifestă un interes destul de redus faţă de instrumentele financiare ca poliţe de asigurare, depozite, credite pentru micul business şi educaţie. Potrivit BERD-ului în Moldova interesul faţă de produsele financiare este mai jos decât în unele dintre cele mai sărace ţări din America Latină – Haiti, Hoduras şi Bolivia.

În legătură cu aceasta experţii recomandă BERD şi instituţiilor sale asociate să încurajeze guvernul şi companiile private să ofere unele produse financiare de bază pentru populaţie. Aceste produse ar putea include depozite, poliţe de asigurare ce ar asigura asistenţa medicală şi ar acoperi cheltuielile funerare, credite de micro-finanţare mai mici de 3 mii USD pentru lansarea afacerii, precum şi împrumuturi pentru educaţie, construcţia sau reparaţia locuinţelor. În opinia experţilor BERD, aceste produse de bază ar putea fi utilizate pentru a educa populaţia ce înseamnă valoarea creditelor şi pentru a stabili relaţii bune cu instituţiile financiare.

În 2007 în Moldova de remitenţe au beneficiat 21% din populaţi adultă sau 580 mii persoane. Majoritatea remitenţelor provin din Rusia (41%), Italia (33%), Europa de Vest (14%). În medie un beneficiar de remitenţe din Moldova a primit bani de peste hotare de 6 ori pe an. Sondajul mai relevă că 48% din remitenţe au fost expediate prin intermediul băncilor, 21% – prin rude şi cunoscuţi, 16% – prin curier. Deşi 60% din respondenţi au declarat că au o atitudine pozitivă faţă de bănci, 84% din beneficiarii de remitenţe din Moldova au declarat că nu au deschise conturi bancare.

Transnistria

Declaraţia Dumei de Stat a Rusiei privind enclavele separatiste şi efectele ei

• La 21 martie 2008, ca urmare a audierilor din 13 martie, Duma de Stat a Federaţiei Ruse a adoptat Declaraţia "privind politica Rusiei faţă de Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria". În document se menţionează că după ce Kosovo şi-a declarat independenţa în mod unilateral, Rusia s-a văzut nevoită să-şi corecteze politicile faţă de Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria, reieşind din voinţa exprimată de populaţia din aceste teritorii. Duma şi-a exprimat suportul pentru politica externă, promovată de conducerea de vîrf în baza respectării normelor dreptului internaţional. De asemenea, s-a menţionat că Duma respectă suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei şi Moldovei în hotarele recunoscute pe plan internaţional, însă consideră că procesul de recunoaştere a independenţei Kosovo contravine normelor dreptului internaţional. Potrivit declaraţiei, Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria, care în anii de independenţă de facto s-au constituit în state democratice cu toate atributele, au mult mai multe temeiuri de a le fi recunoscută independenţa. În declaraţie se face o delimitare clară a atitudinii Rusiei faţă de Republica Moldova şi faţă de Georgia. Astfel, în declaraţie se menţionează că Georgia poate decide asupra relaţiilor sale cu NATO, însă şi Rusia are dreptul să-şi apere cetăţenii şi să respecte voinţa acestora, din care fac parte şi marea majoritatea a locuitorilor Abhaziei şi Osetiei de Sud. Legislativul rus a subliniat că direcţia spre integrarea în NATO privează autorităţile georgiene de posibilitatea de a consolida teritoriile şi populaţia care vieţuieşte în ele. În această ordine de idei, deputaţii ruşi şi-au exprimat convingerea că Guvernul trebuie să contracareze orice încercări de presiuni politice, economice şi militare asupra celor trei enclave. Guvernului i s-a cerut să consolideze suportul cetăţenilor ruşi care locuiesc în zonele respective, prin deschiderea unor reprezentanţe ale Federaţiei Ruse, activizarea cooperării şi suportului economic, simplificarea procedurilor de trecere a hotarelor. Duma a insistat asupra necesităţii menţinerii formatului de pacificare existent pînă la reglementarea conflictelor pe baze de acceptare reciprocă.

• Declaraţia Dumei ruse i-a decepţionat foarte mult pe liderii enclavelor separatiste. Nu e de mirare, dacă luăm în consideraţie ameninţările anterioare ale oficialilor ruşi vis-a-vis de consecinţele iminente ale "precedentului Kosovo". Liderii Abhaziei şi Osetiei de Sud nici nu au putut sa-şi ascundă decepţia, spre deosebire de cei din Transnistria, care au evitat să se pronunţe tranşant. Smirnov a declarat doar că a fost o omisiune a autorităţilor transnistrene că nu au lucrat cu alte state pentru a le convinge să susţină Transnistria (Smirnov dă dovadă de modestie falsă ori a uitat de "proiectul" din 2006, cînd aşa-zisul Consiliu Internaţional pentru Instituţii Democratice şi Suveranitatea de Stat (ICDISS) a publicat studiul "State soverenity of Pridnetrovskaia Moldovaskaia Respublica (Pridnestrovie) under international law", atribuindu-l prin înşelăciune unor experţi de renume internaţional). În schimb, unii deputaţi din Sovietul Suprem transnistrean, precum Piotr Pasat, nu s-au putut reţine, menţionînd că declaraţia Dumei este una "insipidă, vagă şi lipsită de orice consistenţă". Cea mai echilibrată atitudine, bazată pe abordarea situaţiei create ca fapt împlinit, a fost etalată de către speaker-ul transnistrean Evgheniy Şevciuk, care a răspuns întrebărilor ziariştilor, menţionînd următoarele lucruri: actualmente, punctul de vedere al Federaţiei Ruse este că soluţionarea conflictului transnistrean poate fi atinsă în cadrul "statului comun"; încă nu au fost epuizat potenţialul procesului de negocieri. Totuşi, cel mai elocvent indicator al decepţiei şi nemulţumirilor este atacul la adresa ministrului de externe transnistrean, Valerii Liţkai, căruia fostul speaker transnistrean, Grigoriy Marakuta, care în prezent este secretarul general al asambleei interparlamentare a comunităţii "Pentru democraţie şi drepturile popoarelor" (aceasta este constituita de Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria şi mai e numită "internaţională separatistă" sau "CSI-2") îi atribuie toată vina pentru atitudinile lipsite de relevanţă a Dumei de Stat: insuccesul Transnistriei relevat în atitudinea Dumei de Stat e pe seama ministerului afacerilor externe şi personal pe seama conducătorului acestuia, Valerii Liţkai, care bate cîmpii; din vina lui Liţkai Transnistria a fost înfrîntă diplomatic de către Republica Moldova; pe şeful diplomaţiei de la Tiraspol nimeni nu-l mai ia în serios şi nu-l mai primeşte. Este adevărat că Liţkai a avut un prilej pentru a se "reabilita" prin participarea în zilele imediat următoare de după adoptarea Declaraţiei Dumei de Stat, la Kiev, la o consfătuire de experţi pe problemele reglementării transnistrene. Liţkai a prezentat evenimentul drept o nouă tendinţă în politica Kievului care, potrivit lui, s-ar simţi ofensat de atitudinea Chişinăului, care în procesul de apropiere de Rusia a început să ignore rolul Ucrainei în reglementarea transnistreană. De fapt, Liţkai a făcut aluzie la iritarea Kievului faţă de declaraţiile Preşedintelui Voronin referitoare la o eventuală ieşire a Moldovei din GUAM.

Trei conferinţe dedicate conflictului transnistrean

În perioada 26–28 martie 2008 s-au desfăşurat trei conferinţe dedicate conflictului transnistrean – una la Chişinău şi două la Moscova.

Conferinţa internaţională cu titlul "Reglementarea conflictului transnistrean în contextul europenizării Republicii Moldova" a fost organizată sub egida Asociaţiei pentru Politică Externă (APE) din Republica Moldova. De fapt, a avut loc cea de a două ediţie a conferinţei din cadrul proiectului APE "Dialoguri transnistrene". În pofida faptului că înalţii demnitari din Transnistria şi Republica Moldova nu au dat curs invitaţiei de a participa la lucrările conferinţei pentru a elucida "progresul" din ultima vreme în soluţionarea conflictului, totuşi, dezbaterile din cadrul conferinţei au fost foarte utile în clarificarea unui şir de lucruri importante:

• Înalţii demnitari de pe ambele maluri ale Nistrului nu au ce ori se tem sa dezbată probleme vizînd reglementarea transnistreană;
• Reprezentantul special al UE, Kalman Misei, a menţionat că e preferabil a evita cramponarea de termeni, precum – stat unitar, federaţie, meritînd ca eforturile să fie concentrate asupra distribuirii competenţilor în procesul de descentralizare;
• Viceministrul Reintegrării, Ion Stăvilă a menţionat că există premise pentru progrese în reglementarea transnistreană în "format 5+2", aceste fiind posibile datorită abordării la "pachet", lansată de Preşedintele Voronin în 2006 şi acceptată în linii mari de către Federaţia Rusă. În opinia dlui Ion Stăvilă există premise şi pentru ridicarea statutului SUA şi UE în cadrul "formatului 5+2", de la cel de observatori la cel de participanţi. Documentele de bază pentru reglementarea transnistreană rămîn: Legea privind principiile de bază ale statutului Transnistriei, adoptată la 22 iulie 2005 şi propunerile din octombrie ale şefului statului;
• Directorul Institutului statelor CSI, vice-preşedintele comisiei pentru problemele CSI şi a conaţionalilor, Constantin Zatulin, a menţionat că Rusia şi-a precizat recent poziţia faţă de conflictul transnistrean prin intermediul Declaraţiei Dumei de Stat din 21 martie a.c. Rusia recunoaşterea integritatea teritorială a Moldovei, mai degrabă ca o anticiparea, decît ca un fapt real. Zatulin a ironizat pe marginea aşa-zisei abordări de "pachet" a Preşedintelui Voronin, care ar fi acceptată de autorităţile ruse. El a subliniat că nimeni din deputaţii ruşi nu ar fi văzut vreun "pachet" şi că autorităţile moldovene prezintă ceea ce îşi doresc drept fapte împlinite. Totuşi, Zatuluin a menţionat că retorica autorităţilor moldovene din ultima vreme, legată de afirmarea neutralităţii permanente a Republicii moldova şi a măsurilor de încredere în relaţiile cu Tiraspolul, este un îndreptată în direcţia corectă pentru înlăturarea neînţelegerilor generate de refuzul Preşedintelui Voronin de a semna "Memorandumul Kozak" în 2003;
• Analistul politic occidental, Vladimir Socor, a menţionat concurenţa Rusiei cu Occidentul în soluţionarea conflictului transnistrean. El a menţionat eficienţa politicii "soft" a UE în reglementarea transnistreană, contrapunînd-o celei a Rusiei, care prin scopurile urmărite în Transnistria subminează atît securitatea Moldovei, cît şi pe cea a Ucrainei. Socor a salutat iniţiativele Preşedintelui Voronin, îndreptate spre reglementarea transnistreană, însă şi-a exprimat îndoiala că insistarea pe neutralitatea Moldovai se va solda cu retragerea trupelor ruseşti din Transnistria. De asemenea, el a pledat împotriva urgentării unei soluţii rapide, cu caracter pre-electoral, pe motiv ca aceasta ar putea fi în defavoarea Republicii Moldova pe termen lung;
• Cunoscutul analist, Oazu Nantoi, a menţionat că ultimele evoluţii, audierile din Duma de Stat, relevă diminuarea puterii de influenţă a Rusiei în Transnistria. În acest context, Nantoi a optat pentru evitarea grabei în soluţionarea pe motive pre-electorale a conflictului, optînd în favoarea democratizării şi europenizării Republicii Moldova, pentru a o face atractivă pentru transnistreni, lucru care va pregăti reintegrarea firească a ţării;
• Reprezentantul Misiunii OSCE în Moldova, Claus Neukirch, a subliniat că în pofida aşteptărilor unei soluţionări rapide a conflictului transnistrean, de fapt, părţile se află astăzi mai departe de atingerea unui compromis, decît se aflau în 2006, cînd au fost întrerupte negocierile în "formatul 5+2". În opinia lui Neukirch, în prezent au loc "negocieri despre negocieri", lucru care trebuie depăşit prin reluarea necondiţionată a negocierilor propriu-zise în "format 5+2";
• Analistul transnistrean, Andrei Safonov, a menţionat că actualele autorităţi transnistrene nu vor accepta niciodată o reglementare a conflictului în condiţiile impuse de autorităţile moldovene în baza Legii din 22 iulie 2005. El consideră că este puţin probabil ca pînă la alegerile din 2009 să fie găsită o soluţie de compromis – Moldova să renunţe la reglementarea în cadrul statului unitar, iar Transnistria să accepte nişte cedări rezonabile;
• Concluziile de bilanţ ale conferinţei au fost făcute de către directorul APE, Andrei Popov, care a menţionat că propunerile de "pachet" şi insistarea asupra afirmării pe plan internaţional a neutralităţii Republicii Moldova nu sînt pe măsură să motiveze Rusia să accepte o reglementarea rapidă şi durabilă a conflictului transnistrean, fără lezarea intereselor Republicii Moldova. De aceea, o soluţie rapidă, pînă la alegerile parlamentare din 2009 este foarte puţin probabilă. În aceste circumstanţe, este de preferat ca reglementarea transnistreană să fie abordată în toată complexitatea ei pe o perioadă mai îndelungată.

La 27 martie 2008, în cadrul mesei rotunde "Spaţiul post-sovietic: realităţi şi perspective", organizate de Institutul de Economie a Academiei de Ştiinţe a Rusiei. În cadrul mesei rotunde a fost prezentat raportul speaker-ului transnistrean, Evgheniy Şevciuk. În conformitatea cu acesta:

• Modest Kolerov, fost consilier al Preşedintelui Putin în perioada 2005–2007, şi "arhitect al societăţii civile din Transnistria", a menţionat că "Ruisa poate pierde enclavele separatiste fiindcă elitele acestora pot fi nimicite sau cumpărate. Fără suport şi garanţii solide din partea Rusiei, chiar după o eventuală recunoaştere juridică, republicile nerecunoscute nu vor putea supravieţui, trecînd de partea inamicilor Rusiei". Kolerov se întreba retoric – este destul de puternică şi transparentă economia transnistreană pentru a asigura capitularea elitei moldoveneşti în faţa celei transnistrene? Răspunsul lui Kolerov este că elita transnistreană în starea ei actuală nu poate asigura supunerea Chişinăului;
• Directorul institutului Istoriei, Statului şi Dreptului din Transnistria, Ilia Galinskii, a menţionat că restabilirea unităţii teritoriale a Transnistriei cu Moldova echivalează cu moartea proiectului internaţionalist transnistrean. Galinskii subliniază că Moldova şi Transnistria au făcut alegeri geopolitice diferite. El a atenţionat Rusia să nu se lase ademenită de promisiunile Chişinăului de a-şi consolida neutralitatea. Oricum, Moldova îşi urmează calea de cooperare cu NATO, în timp ce Transnistria pro-rusească poate să se opună extinderii NATO în regiune. Galinskii a ameninţat că "dacă Rusia se va lăsa ademenită de promisiunile lui Voronin, atunci riscă să scape controlul asupra Moldovei şi să piardă Transnistria. Măsurile Rusiei de ocrotire a intereselor concetăţenilor ruşi din Transnistria sînt timide şi ineficiente". În acest context, Galinskii a ameninţat că "răbdarea poporului transnistrean nu este fără limite";
• Reprezentantul institutului de cercetări strategice din Rusia, Tamara Guzenkova, a subliniat că apropierea Uniunii Europeane de Transnistria îşi relevă efectele. "În regiune are loc atragerea maselor largi de partea ideii europene. Astfel, invalizilor transnistreni li se oferă cărucioare, ochelari pe gratis. Tinerii transnistreni sînt plimbaţi pe la Bruxelles şi Viena". Ajutorul Rusiei către Transnistria este semnificativ, dar el este insuficient în faţă ademenirilor europene. UE promovează o politică extrem de bine gîndită de atragere a elitelor transnistrene şi de "asfixiere în îmbrăţişări" a maselor largi. Această stare de fapt poate avea drept efect schimbarea simpatiilor electorale ale transnistrenilor, care din sentimente de protest ar putea vota altfel la următoarele alegeri din regiune".

Adunarea plenară a sindicaliştilor transnistreni

Federaţia sindicatelor din Transnsitria s-a întrunit în şedinţă plenară pe 26 martie 2008 pentru a discuta înrăutăţire nivelului de trai din regiune. Sindicaliştii au atras atenţie autorităţilor transnistrene asupra faptului că veniturile lucrătorilor nu mai fac faţă creşterii galopante a preţurilor din toate domeniile. În prezent, restanţa totală la plata salariilor a atins cifra de 115 milioane de ruble transnistrene ($1 ~ 8,5 ruble). În opinia sindicaliştilor, procesul de privatizare din regiune, alături de politica fiscală şi cea a remunerării muncii, a condus la înrăutăţirea dramatică a situaţiei angajaţilor, jumătate dintre care au ajuns în pragul sărăciei. Îngrijorarea sindicaliştilor este bazată pe date statistice; în 2007 salariul mediu în regiunea transnistreană a fost de 1625 ruble (~ $190), în creştere cu 28% faţă de 2006; salariul mediu al medicilor a fost de 2 ori mai mic decît media pe regiune, în timp ce salariul mediu al lucrătorilor medicali inferiori este de patru ori mai mic; salariul mediu al bugetarilor a fost de 1068 ruble (~$126); în ramura agricolă au fost de 830 ruble (~$98). În acelaşi timp, preţurile alimentelor şi a serviciilor comunale au crescut în 2007 cu 30–35%. În aceste circumstanţe, sindicaliştii transnistreni îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu creşterea ratei imigraţiei din regiune. Posibilităţile sindicatelor de influenţare a situaţiei se rezumă la utilizarea dreptului de iniţiativă legislativă. În acest sens, în 2007 sindicaliştii transnistreni au examinat 480 proiecte de legi, propunînd amendamente la 18 dintre acestea. Situaţia se agravează şi din cauza datoriei externe mereu în creştere a Transnistriei, care la începutul anului 2008 era de $1,855 miliarde, fiind în creştere cu $253 milioane numai în 2007.

Relaţii externe

Integrare europeană

Reuniunea Troicii COEST UE-Moldova

Pe data de 18 martie la Bruxelles, a avut loc Reuniunea Troicii COEST UE-Moldova, la care au participat reprezentanţi ai Comisiei Europene, Secretariatului Consiliului UE, Preşedinţiei Slovene a UE, viitoarei Preşedinţii Franceze a UE şi Reprezentantul Special al UE pentru Moldova. Delegaţia moldovenească a fost condusă de Valeriu Ostalep, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene. În cadrul reuniunii, au fost abordate mai multe subiecte, precum: evoluţiile recente în problema transnistreană, activitatea Misiunii UE la frontiera moldo-ucraineană (EUBAM) şi relaţiile RM-UE. În special, oficialul moldovean a reiterat angajamentul autorităţilor moldoveneşti pentru aplicarea standardelor europene şi dezvoltarea noilor dimensiuni de colaborare cu UE, apreciind recentele Concluzii ale Consiliului UE privind Republica Moldova, care deschid noi perspective pentru elaborarea şi adoptarea unui nou acord juridic RM-UE în baza rezultatelor Raportului de Progres (care vor fi făcute publice în Aprilie 2008). În acelaşi timp, participanţii la reuniune au subliniat importanţa continuării procesului de reformare internă în conformitate cu standardele Consiliului Europei şi OSCE, în spiritul rezultatelor înregistrate de Republica Moldova în procesul de implementare a Planului de Acţiuni RM-UE.

Conferinţă internaţională

În perioada 26–27 martie, la Chişinău şi-a desfăşurat lucrările conferinţa "Reglementarea conflictului transnistrean în contextul europenizării Republicii Moldova" (vezi partea dedicată problemei transnistrene) la care au participat mai mulţi oficiali europeni, printre care şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău Cesare de Montis, euro-parlamentara din Estonia Marianne Mikko, sub-secretarul Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei, Žygimantas Pavilionis. În una din intervenţiile sale, Cesare de Montis a subliniat că Comisia Europeană deja deţine mandatul pentru începerea negocierilor privind elaborarea unui nou cadru legal cu Moldova. Însă conţinutul noului acord va depinde de mai mulţi factori, cum ar fi:

• concluziile raportului privind progresele de ţară în realizarea Planului de Acţiuni Republica Moldova-UE;
• eficienţa autorităţilor moldovene în aplicarea legislaţiei adoptate conform cerinţelor Planului de Acţiuni;
• organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare din 2009;
• imaginea Moldovei la CEDO.

Republica Moldova-România

România negociază cu Republica Moldova un acord pentru reluarea micului trafic de frontieră.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe al României, la 26 martie, România a transmis Republicii Moldova proiectul Convenţiei privind micul trafic la frontiera intre România si Republica Moldova^[1]. Convenţia pe care România doreşte să o încheie cu Republica Moldova va permite cetăţenilor din cele două ţări, care locuiesc într-o zonă bine definită din apropierea graniţei comune să circule, în zona respectivă din cele două ţări, fără vize sau paşapoarte, numai pe baza unor permise speciale eliberate de autorităţile competente. România a propus ca zona de referinţă, atit în Republica Moldova cît şi în România, să se întindă pînă la 50 de kilometri de frontiera comună, ceea ce constituie distanţa maxima permisă de reglementările europene. Intrarea în vigoare a convenţiei respective va facilita circulaţia în România pentru un mai mare număr de cetăţeni ai Republicii Moldova. Ministerul Afacerilor Externe al României a anunţat că proiectul unui acord similar privind micul trafic de frontieră va fi transmis în curînd şi Ucrainei, pentru începerea negocierilor.

Republica Moldova – Slovenia

În perioada vizată, Vicepremierul Andrei Stratan, Ministul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a avut o întrevedere cu E.S. Primoz Seligo, Ambasadorul Republicii Slovenia în Republica Moldova cu sediul la Kiev. Principalele subiecte abordate au fost integrarea europeană a Moldovei şi viitorul relaţiilor cu UE, precum şi conflictul transnistrean. Ministrul moldovean a subliniat importanţa adoptării unui nou cadru juridic în relaţiile dintre Moldova şi UE şi a solicitat sprijinul Sloveniei, care deţine la moment preşedinţia Uniunii Europene, în includerea subiectului viitoarelor relaţii moldo-comunitare pe agenda reuniunii Consiliului Afacerilor Generale şi Relaţii Externe al Miniştrilor Afacerilor Externe ai UE din 28 aprilie 2008.

Republica Moldova – Italia

Tot în aceeaşi perioadă, Vicepremierul Andrei Stratan, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a avut o întrevedere şi cu E.S. Daniele Mancini, Ambasadorul Republicii Italiene în Republica Moldova, cu sediul la Bucureşti, în cadrul căreia a solicitat sprijinul Italiei în examinarea viitoarelor relaţii ale Moldovei cu UE după finalizarea Planului de Acţiuni RM-UE, care se planifică a avea loc la reuniunea Consiliului Afaceri Generale şi Relaţii Externe al Miniştrilor Afacerilor Externe ai UE din 28 aprilie 2008.

Republica Moldova – Israel

Pe parcursul perioadei vizate Valeriu Ostalep, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a efectuat o vizită în Statul Israel. În cadrul vizitei, Valeriu Ostalep a discutat cu oficialii israelieni mai multe probleme de colaborare bilaterală, inclusiv deschiderea unei misiuni diplomatice a statului Israel la Chişinău, şi a semnat Programul de cooperare în domeniul culturii, educaţiei şi ştiinţei între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statului Israel pentru anii 2008–2011. Unul din avantajele acestui Program este includerea Moldovei în lista statelor care beneficiază din partea Israelului de burse de studii superioare, post-universitare şi de cercetare ştiinţifică în instituţiile de profil.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Decizii ale CEDO

În perioada de referinţă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat 3 hotărîri împotriva Moldovei, în cauzele: Dacia SRL c. Moldovei; Roşca, Secăreanu ş.a. c. Moldovei; Vacarencu c. Moldovei. În aceste cauze Moldova a fost condamnată pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, dreptului la proprietate, dreptului la libera întrunire, şi a dreptului la protecţia proprietăţii. În cauza Dacia SRL c. Moldovei, reclamantul a cerut compensaţii de circa 2,3 mln. euro. CEDO nu s-a pronunţat încă pe marginea pretenţiilor financiare şi a recomandat părţilor să încerce să ajungă între timp la o soluţie amiabilă. În cazul celorlalte 2 dosare, Moldova va trebui să plătească despăgubiri financiare în valoare de 16 950 euro (aprox. 275 950 lei).

Studii, analize, comentarii

Congresul al VI-lea al PCRM şi primele lui consecinţe
Igor Boţan, 31 martie 2008

Congresul al VI-lea al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) din 15 martie 2008 a lăsat impresii mixte. Pe de o parte, nu se poate nega că la congres s-au produs schimbări cardinale

»»»