Despre noi |  |






Alegeri |  |






Societate civilă |  |




Puncte de vedere |  |





Informaţie utilă |  |



|  |
Guvernare şi democraţie în Moldova

e-journal, an. VI, nr. 115, 1–15 aprilie 2008
Activitatea instituţiilor publice
Politici economice
Transnistria
Relaţii externe
Studii, analize, comentarii
Activitatea instituţiilor publice
Parlament
1.1. Numiri. Demisii
Prin hotărîri de Parlament:
- Vitalie Tabunşcic este numit membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, pe un termen de 6 ani;
- Tudor Tataru este numit membru al Consiliului de Observatori al IPNA "Teleradio-Moldova", pe un termen de 4 ani;
- Mihai Poalelungi este eliberat, la cerere (în legătură cu alegerea sa în funcţia de judecător la CEDO), din funcţiile de judecător şi vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie şi de preşedinte al Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ.
1.2. Acte legislative
Legea pentru completarea Legii privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor. Conform completării, Comisia centrală de control, în termen de 10 zile după expirarea termenului de prezentare a declaraţiilor, va prezenta Consiliului Superior al Magistraturii copiile declaraţiilor judecătorilor, pentru a fi plasate pe pagina sa web din Internet.
Notă ADEPT: prin completarea efectuată Parlamentul a abordat doar parţial chestiunea transparenţei, evitînd să oblige la publicarea pe web a tuturor declaraţiilor demnitarilor de prim rang, deşi, o asemenea iniţiativă a fost înregistrată cu mai mult timp în urmă, iar experţii consideră că transparenţa în domeniu constituie o metodă eficientă de prevenire şi combatere a corupţiei la nivel înalt.
Legea privind interdicţia deţinerii dublei cetăţenii. Nu vor putea ocupa funcţii publice un anumit cerc de persoane ce deţin dubla cetăţenie: deputaţii în parlament, Preşedintele ţării, membrii Guvernului, judecătorii, angajaţii organelor de securitate, aleşii locali, funcţionarii cu acces la secrete de stat, alţi funcţionari publici. Persoanele ce vor dori să candideze la funcţiile respective vor trebui să confirme documentar renunţarea sau iniţierea procedurii de renunţare la cetăţenia altui stat sau retragerea cererii privind obţinerea unei alte cetăţenii. Notă ADEPT: Anterior s-a menţionat deja caracterul discriminatoriu al respectivului document şi faptul că acesta ar putea fi utilizat pentru excluderea unor concurenţi electorali, dar şi pentru efectuarea unei trieri de cadre în administraţia publică. Lipsa unor prevederi detaliate despre procedura renunţării ori declarării renunţării la cetăţenia altui stat va crea deficienţe la aplicare şi ar putea permite aplicarea abuzivă, discreţionară a respectivelor reglementări.
Legea pentru modificarea şi completarea Codului electoral. Documentul conţine noi reglementări, privind: – majorarea pragului electoral de la 4% la 6%; – interzicerea blocurilor electorale; – precizarea interdicţiilor de a alege şi de a fi ales (pentru persoanele condamnate la privaţiune de liberate, cu antecedente penale nestinse); – detalierea prevederilor despre suspendarea din funcţie a demnitarilor; – includerea în buletine prin tragere la sorţi etc. Modificările au fost susţinute doar de fracţiunile PCRM şi PPCD.
Legea pentru modificarea Legii cu privire la migraţiune. Legea prevede ca pe viitor, cota de imigrare în scop de muncă se va stabili de Guvern prin consultare cu MAI. În acest fel, se presupune că vor fi atrase investiţii de capital străin şi vor fi create noi locuri de muncă în Republica Moldova.
Proiectul legii cu privire la protecţia martorilor şi altor participanţi la procesul penal. Documentul propune reglementarea asigurării securităţii participanţilor la procesul penal a căror viaţă, integritate corporală, libertate ori proprietate este ameninţată ca urmare a deţinerii de către aceştia a unor date pe care au acceptat să le furnizeze şi care constituie probe concludente cu privire la săvîrşirea unor infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave. Documentul se înscrie în realizarea Planului de Acţiuni UE-RM, printre priorităţile de intensificare a luptei împotriva crimei organizate.
Proiectul legii privind privind declararea utilităţii publice de interes naţional a lucrărilor de construcţie a liniei de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti. Obiecte ale exproprierii pentru cauză de utilitate publică vor fi bunurile imobile (terenuri şi construcţii), proprietăţile private situate în extravilanul satelor şi comunelor Manta, Colibaşi, Brînza, Văleni, Slobozia Mare şi Cîşliţa-Prut, raionul Cahul. Guvernul urmează să ia, în numele statului, toate măsurile necesare pentru realizarea exproprierii bunurilor imobile, situate pe amplasamentul lucrării de unitate publică. Notă ADEPT: Deputaţii de opoziţie s-au opus adoptării legii, apreciind că exproprierile preconizate nu se realizează cu "dreaptă despăgubire", aşa cum o cer dispoziţiile constituţionale relevante (art.46 alin.(2) din Constituţie), iar preţurile propuse de Guvern proprietarilor de terenuri sînt derizorii (maximum 56 mii lei/ha). De asemenea, au fost aduse acuzaţii că respectiva construcţie afectează starea ecologică din regiune.
1.3. Control parlamentar. Declaraţii
Majoritatea parlamentară a respins propunerile unor fracţiuni şi deputaţi de opoziţie:
- de a crea o comisie parlamentară care să ancheteze cazul lui Valeriu Pasat, ex-ministru al Apărării;
- invitarea reprezentantului MAEIE care să prezinte o informaţie pe marginea semnării de către Republica Moldova a acordului bilateral cu România privind micul trafic de frontieră;
- formarea unei comisii parlamentare care să ancheteze cazul de capturare a unui volum mare de substanţe narcotice, caz în care ar fi implicaţi angajaţi sus-puşi ai MAI.
Întrebări. Interpelări
Prim-adjunctul Procurorului General a informat Parlamentul despre:
- cazul de depistare a unei cantităţi considerabile de droguri şi implicarea în aceste activităţi a unor angajaţi ai MAI;
- derularea circumstanţelor cazului de înstrăinare a SA "Fabrica de Zahăr din Ghindeşti".
Reprezentantul CCCEC a răspuns unei interpelări referitor la legalitatea transmiterii tehnicii de calcul de către Preşedinţia Republicii Moldova Liceului Teoretic din satul Magdăceşti, raionul Criuleni. Conform informaţiei, tehnica respective a fost transmisă conform Regulamentului corespunzător, în baza ordinului Direcţiei Generale a Aparatului Preşedintelui RM.
Serviciul de Informaţii şi Securitate a răspuns deputatului Gheorghe Susarenco că nu ascultă telefoanele parlamentarilor.
Cîţiva deputaţi au propus schimbarea timpului Orei Guvernului, astfel ca aceasta să se desfăşoare pînă la şedinţa plenară, iar cei chemaţi la audiere să poată pleca pentru a-şi îndeplini sarcinile la locul de activitate.
Deputatul PDM Valeriu Guma, a adresat o interpelare directorului ÎS "Calea Ferată a Moldovei", în care îi cere explicaţii în legătură cu majorarea, din 1 aprilie, a tarifului la transportul intern de mărfuri pe calea ferată cu 200%.
Declaraţii
La şedinţa din 4 aprilie 2008, mai mulţi deputaţi au făcut declaraţii prin care şi-au expus poziţia asupra alegerii, cu 3 ani în urmă a şefului statului. Declaraţiile au fost date citirii de către Valentina Cuşnir, Vladimir Filat şi Iurie Roşca.
Fracţiunea PDM a lansat o declaraţie privind necesitatea întreprinderii unor măsuri urgente pentru îmbunătăţirea nivelului de trai în Moldova, altfel ţara riscă să rămînă fără locuitori şi să dispară de pe hartă.
Fracţiunea AMN acuză fracţiunea majoritară că a transformat şedinţele plenare ale Parlamentului în şedinţe de lucru ale Partidului Comuniştilor, ignorînd totalmente propunerile şi obiecţiile opoziţiei, că votul deputaţilor comunişti e dictat nu de interesul cetăţenilor şi al ţării, ci de disciplina de partid.
Fracţiunea PCRM acuză opoziţia de atentat la libertatea presei, prin declaraţii şi demersuri ale reprezentanţilor partidelor de opoziţie care cer închiderea emisiunii "Rezonans" de la "Moldova 1" şi a emisiunii "Poveşti cu măşti" de la postul de televiziune NIT.
Fracţiunea PPCD a adus noi acuzaţii în adresa lui Vladimir Filat, liderul PLDM, ex-director al Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţtii de Stat şi ex-ministru de stat.
La rîndul său, liderul PLDM Vladimir Filat a acuzat PPCD şi pe Iurie Roşca de întreprinderea acţiunilor pentru distrugerea opoziţiei democratice.
Guvern
2.1. Numiri. Demisii
- ex-ministrul finanţelor Mihai Pop este numit şef al Aparatului Guvernului;
- Viorel Melnic, fost viceministru al Economiei şi Comerţului este numit Director general al Serviciului Vamal;
- Vladimir Golovatiuc, fost angajat în cadrul BNM, este numit şef al Biroului Naţional de Statistică;
- Sergiu Puşcuţă, fost şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, este numit director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei;
- în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat a fost desemnată Tatiana Loghin, fostă şef-adjunct al Inspectoratului Fiscal de Stat din municipiul Chişinău;
- Iurie Carp, ex-director general al SA "Aroma" este numit director general al Agenţiei "Moldova-Vin";
- Ion Chicu, ex-viceministru al finanţelor şi Ruslan Focea au fost numiţi consilieri ai Primului-ministru;
- Vice-ministru al Economiei şi Comerţului este numit Tudor Copaci, fost director executiv la Unitatea Chişinău de Implementare a Grantului Acordat de Guvernul Japoniei.
2.2. Hotărîri
Hotărîrea pentru aprobarea Planului de activitate a Guvernului pe trimestrul II al anului 2008. Documentul include compartimente privind elaborarea proiectelor actelor normative şi legislative, despre analiza activităţii administraţiei publice centrale.
Hotărîrea cu privire la ziua de odihnă din luna mai 2008. Ziua de 2 mai va fi zi de odihnă, iar ziua de 17 mai – de lucru. Potrivit deciziei, ministerele, autorităţile administrative centrale, conducătorii întreprinderilor şi organizaţiilor de stat vor asigura la 17 mai activitatea eficientă a unităţilor subordonate.
Hotărîri privind aprobarea unor proiecte de legi:
- privind declararea aeroportului Mărculeşti drept Zonă Economică Liberă;
- pentru modificarea unor acte legislative din sfera antreprenoriatului (abilitarea doar a Inspectoratului Fiscal cu dreptul de efectuare a controalelor fiscale, excluzînd competenţele în domeniu ale CCCEC);
- pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (stabilirea procedurilor simplificate de stingere a obligaţiilor fiscale, a căror colectare este imposibilă).
Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare:
- 16 milioane lei vor fi alocate pentru majorarea capitalului social al ÎS "Moldelectrica", în vederea construcţiei liniei electrice aeriene cu tensiunea de 110kV Vulcăneşti-Reni şi a staţiei electrice 110/10kV Giurgiuleşti;
- Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor va primi 15 milioane de lei pentru majorarea capitalului social al Întreprinderii de Stat "Portul fluvial Ungheni", în vederea construcţiei Portului de pasageri Giurgiuleşti;
- MAI va primi 30 milioane lei pentru construcţia remizei de pompieri şi salvatori "Giurgiuleşti" şi pentru asigurarea tehnico-materială a unităţii de pompieri şi salvatori Giurgiuleşti.
2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii
Priorităţile imediate
În prima şedinţă a noului Executiv, Primul-ministru Zinaida Greceanîi a cerut miniştrilor să revizuiască programele proprii de activitate în conformitate cu prevederile Programului de guvernare "Progres şi integrare". Premierul a specificat că deoarece Programul de guvernare se încadrează pe deplin în Strategia Naţională de Dezvoltare (SND), ar fi corect ca Planul de acţiuni pentru implementarea SND să fie de asemenea actualizat, pornind de la prevederile Programului de guvernare pentru a se asigura monitorizarea respectivă.
Perfecţionarea MAI
Noul ministru de interne Valentin Mejinschi a prezentat un Concept de perfecţionare a activităţii MAI, cu scopul afirmării principiului "poliţia în serviciul societăţii şi nu invers". Pentru obţinerea rezultatelor respective se propun astfel de măsuri ca:
- întărirea disciplinei şi ordinii în efectivul MAI;
- consolidarea capacităţilor resurselor umane;
- acordarea atenţiei deosebite activităţilor de prevenire şi profilaxie a crimelor;
- apropierea politiei de interesele cetăţenilor;
- modificarea sistemului de evaluare a activităţii politiei;
- crearea imaginii noi a poliţiei în societate prin comunicarea sinceră şi deschisă cu cetăţenii şi societatea civilă, indicator în acest sens urmînd să devină imaginea miliţiei în URSS;
- încurajarea colaborării populaţiei cu organele de politie, în special cu acele subdiviziuni care se află în contact permanent cu oamenii;
- continuarea reformelor în scopul creării poliţiei comunitare;
- consolidarea integrităţii efectivului MAI;
- extinderea colaborării cu alte instituţii statale şi internaţionale;
- dotarea tehnico-materială adecvată.
Întrevederi diplomatice
Premierul Zinaida Greceanîi a avut o serie întrevederi cu reprezentanţi şi delegaţii din străinătate, printre care:
- ministrul Afacerilor Externe al Slovaciei, Jan Kubis;
- delegaţia Corporaţiei "Provocările Mileniului", condusă de directorul de ţară Christopher Williams;
- Michael D. Kirby, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al SUA în Moldova;
- Valerii Kuzimin, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în Moldova;
- delegaţia Comitetului Executiv Elveţian pentru UNICEF;
- misiunea comună a Băncii Europene pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare şi a Băncii Europene pentru Investiţii;
- David Merkel, asistent adjunct al Secretarului de Stat al SUA;
- Vladimir Ogrîzko, ministru al afacerilor externe al Ucrainei.
Preşedinţie
3.1. Decrete
Cu ocazia încheierii misiunii diplomatice, Ambasadorul Turciei în Moldova, dna Fatma Firat Topçuoglu a fost decorată cu medalia "Meritul Civic".
3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii
O nouă lege a secretului de stat
Preşedintele Republicii Moldova a prezidat astăzi o şedinţă de lucru cu participarea factorilor responsabili de elaborarea noii legi cu privire la secretul de stat, în cursul căreia s-a menţionat faptul că perfecţionarea cadrului legislativ este determinată de faptul că actuala Lege cu privire la secretul de stat este depăşită, vine în contradicţie cu realităţile din ţară noastră şi cu normele europene în domeniu. Proiectul noii legi cu privire la secretul de stat, elaborat în conformitate cu propunerile şi obiecţiile înaintate de toate autorităţile administraţiei publice centrale, se află în proces de definitivare, urmînd să fie transmis, în timpul apropiat, Guvernului spre examinare. Preşedintele RM a menţionat oportunitatea de a examina experienţa statelor europene în domeniul reglementării legislative a secretelor de stat, astfel încît proiectul final să ţină cont de practicile avansate în domeniu din ţările europene. Şeful statului a atenţionat, de asemenea, asupra necesităţii de a optimiza cadrul normativ care vizează sfera protejării secretului de stat, accentuînd necesitatea micşorării considerabile a numărului de informaţii şi documente secretizate. De asemenea, Vladimir Voronin a menţionat oportunitatea reducerii numărului de legi şi acte normative care reglementează activitatea cu documentele şi informaţiile secrete.
Programul Anului Tineretului
Şeful statului a prezidat o şedinţă privind implementarea Programului de acţiuni consacrate Anului Tineretului, în cursul căreia au fost examinate măsurile incluse în Programul de acţiuni, divizate în cinci capitole: cadrul legal, normativ, intervenţii la nivel de politici; accesul la servicii şi informaţii; participarea tinerilor; oportunităţi de încadrare a tinerilor în cîmpul muncii; cercetări şi studii în domeniul politicilor de tineret, în total – 55 de acţiuni. Au mai fost abordate problemele: abilitării economice şi susţinerea socială a tinerilor; dezvoltarea infrastructurii căminelor studenţeşti; încadrarea tinerilor în cîmpul muncii; majorarea numărului de locuri cu finanţare bugetară în instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de specialitate (cu 30 la sută, în prima etapă).
Perfecţionarea sistemului de editare a manualelor
La şedinţa convocată la Preşedinţie au fost discutate aspecte privind sistemul existent de editare a manualelor, evidenţiindu-se mai multe deficienţe în procesul de elaborare, editare, evaluare, reevaluare şi reeditare a acestora. Vladimir Voronin a pledat pentru o nouă generaţie a manualelor, care ar corespunde cerinţelor europene faţă de materialul didactic. El s-a pronunţat în favoarea perfecţionării actualului sistem, prin instituirea unui mecanism bine structurat, funcţional, bazat pe imperativul calităţii materialului didactic, pe principiile unei concurenţe loiale în procesul de selectare a ofertelor de manuale. A fost subliniată oportunitatea perfecţionării mecanismului de evaluare a manuscriselor şi de selectare a recenzenţilor, fiind necesar un cadru metodologic de evaluare a manuscriselor şi de prezentare a recenziilor de către evaluatori.
Activitatea grupurilor pentru "consolidarea încrederii"
După întrevederea de la Bender cu liderul transnistrean Igor Smirnov, Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă la tema activităţii grupurilor de lucru pentru realizarea măsurilor de consolidare a încrederii dintre Chişinău şi Tiraspol. Au fost discutate diverse aspecte legate de modul de organizare şi desfăşurare a activităţii grupurilor, interacţiunea acestora cu structurile similare din partea transnistreană. Grupurile trebuie să elaboreze propuneri privind implementarea unor proiecte în domeniile comercial-economic; al dezvoltării infrastructurii; restabilirii funcţionalităţii căii ferate a Moldovei; în sfera ocrotirii sănătăţii şi protecţiei sociale a populaţiei din regiunea transnistreană; în problemele educaţiei şi tineretului; privind problemele dezarmării şi demilitarizării; privind acordarea ajutorului umanitar; în domeniul agriculturii.
Politici economice
1. Preţurile şi inflaţia
În luna martie indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut cu 1,1% faţă de februarie 2008. În particular, preţurile la produsele alimentare au crescut cu 1,7%, la cele nealimentare – cu 0,7%, iar cele pentru serviciile prestate populaţiei – cu 1,1%. În perioada de referinţă creşteri mai considerabile a preţurilor la produsele alimentare au fost înregistrate la: carne, fructe proaspete şi ulei vegetal, în medie cu peste 5%. În perioada de referinţă au crescut vizibil tarifele pentru prestarea serviciilor la populaţie cu cca 4%. Mai mult decît atît, de la începutul anului au crescut foarte mult preţurile la tranzacţiile imobiliare, cu cca 15%. De la începutul anului 2008 (martie 2008 faţă de decembrie 2007) nivelul inflaţiei cumulative a constituit 4,1%. Pentru comparaţie, în martie 2007 faţă de decembrie 2006 nivelul inflaţiei a fost 2,1%.
Băncile centrale ar trebui să monitorizeze mai atent preţurile la imobil…
Un recent raport al Fondului Monetar Internaţional (FMI) spune că băncile centrale ar trebui să monitorizeze mai atent preţurile la imobiliare. În plus, băncile centrale ar trebui să ia în calcul preţurile de pe piaţă imobiliară în momentul în care i-au decizii asupra dobînzii de politică monetară. Criza creditelor neperformante din SUA, care a dus la falimentarea unor bănci importante, la concedierea a zeci de mii de oameni şi la pierderea casei de către mii de persoane care nu mai puteau să-şi achite creditul, a readus problema creditării în prim-plan.
În Moldova, de exemplu, BNM a crescut rata dobînzii de bază pînă la 16,5%, decizie ce a obligat mai multe bănci importante să-şi aprecieze dobînzile la creditele acordate. Însă o dobîndă de referinţă mare practicată de banca centrală înseamnă dobînzi mai mari la creditele acordate de către băncile comerciale, care determină scăderea nivelului de împrumut şi, în final, scăderea cererii de pe piaţa imobiliară. Ponderea pieţei imobiliare este însă diferită de la stat la stat, mai ales în funcţie de stadiul de dezvoltare al pieţei creditelor imobiliare. FMI subliniază în acest raport că diferenţele dintre state sunt destul de mari în ceea ce priveşte creditarea, dînd ca exemple SUA, care pînă recent avea o dobîndă de referinţă mică, ceea ce facilita accesul la credite imobiliare, şi Franţa, unde politica de acordare a creditelor este mai strictă.
Căderea unei pieţe imobiliare nu înseamnă numai scăderea preţurilor. Ea poate determina, de la caz la caz, falimentele unor bănci care au acordat credite garantate cu proprietăţi care acum valorează mult mai puţin, poate duce la concedierea a zeci de mii de persoane, de la agenţi imobiliari la bancheri, şi, nu în ultimul rînd, poate afecta creşterea economică a unui stat.
2. Sectorul bancar
Dobînzile la depozite ajung din urmă inflaţia…
Promoţiile băncilor locale şi noile oferte fac mai atractivă economisirea, dobînda medie la depozitele în lei ajungînd la aproape 16%. În ultima lună, dobînda medie anuală la economiile în lei a crescut cu peste 0,5%. După ce, la sfîrşitul anului trecut, dobînzile la depozite s-au situat chiar sub nivelul inflaţiei, în momentul de faţă, acestea au început să recupereze din diferenţa faţă de creşterea preţurilor. Băncile au fost somate să crească dobînzile aferente economiilor ca urmare a majorării ratei dobînzii de bază, de majorarea recentă a rezervelor minime obligatorii de către BNM, precum şi de aşteptările inflaţioniste înalte.
Dobînzile oferite de bănci pentru depozite s-au înscris, în ultimele săptămîni, pe un trend ascendent. Pentru un depozit în lei, constituit pentru un termen de la 6 luni pînă la un an, unele bănci oferă o dobîndă medie anuală de peste 18%. Totuşi, creşterea dobînzilor la depozite nu au reuşit, încă, să devanseze nivelul creşterii preţurilor. După deducerea impozitului pe dobîndă şi a ratei inflaţiei, mulţi deponenţi sesizează, deseori, că nu iese în cîştig. Astfel, putem spune că dobînzile plătite de bănci la depozitele în lei sînt încă real negative.
3. Sectorul extern
Datoria externă totală a Moldovei constituie cca 77% din PIB…
Datoria externă totală a Republicii Moldova a crescut în 2007 cu peste 30% sau cu 776,5 milioane USD şi a atins valoarea de peste 3,3 miliarde USD ceea ce constituie cca 77% din PIB.
Potrivit datelor băncii centrale, datoria publică şi public garantată a crescut de la 876,4 milioane USD la finele anului 2006 pînă la 938,7 milioane USD la sfîrşitul lui 2007. În acelaşi timp, datoria externă privată negarantată a constituit peste 2,36 miliarde USD şi a înregistrat un avans de 43,4%. Statisticele BNM arată că la finele anului trecut împrumuturilor le-a revenit o pondere de 48,7% din totalul datoriei externe a Moldovei.
În 2007 BNM a primit de la FMI credite în valoare de cca 33,3 milioane USD şi a rambursat împrumuturi contractate anterior în sumă de 22,1 milioane USD. Totodată, sectorul guvernamental a beneficiat de 47,4 milioane USD şi a achitat plăti la împrumuturi şi titluri de valoare în valoare de cca 36 milioane USD. Astfel potrivit BNM, angajamentele externe sub forma de împrumuturi şi titluri de valoare, inclusiv arieratele la ele s-au majorat pe parcursul anului trecut pînă la peste 2,25 miliarde USD. Creşterea s-a produs în urma intrărilor nete (465,14 mln USD), acumulărilor nete ale arieratelor la dobîndă (7,15 mln USD), influenţei cursului de schimb al dolarului SUA faţă de alte valute (65,02 mln USD), precum şi al altor ajustări (10,75 mln USD).
4. Piaţa muncii
Minimul de existenţă în Moldova este de ceva mai mult de 100 USD…
În 2007 minimul de existenţă în Moldova a crescut cu 17,6% faţă de anul 2006 şi a constituit cca 1100 lei pe lună. Potrivit datelor BNS, nivelul minimului de existenţă pentru populaţia în vîrstă aptă de muncă a reuşit să fie acoperit de către toate persoanele ocupate în sectoarele economiei naţionale, cu excepţia celor din agricultură. În cazul persoanelor ocupate în activităţi financiare, salariul a depăşit minimul de existenţă de cca 4 ori, pentru activităţile de transporturi şi comunicaţii, construcţii – de 2,6 ori. Pe medii de reşedinţă, acest decalaj este datorat, în special, structurii diferite a cheltuielilor de consum şi ponderii mai mari a autoconsumului în mediul rural. În mediul urban coşul nealimentar a constituit 44,2% din minimul de existenţă, iar în rural – 34,4% (în medie pe total ţară acest indicator reprezintă 39,3%).
Pe categorii de populaţie valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în vârstă aptă de muncă – 1159,5 lei, şi în special în cazul bărbaţilor – 1227,0 lei. Pentru pensionari minimul de existenţă a constituit 943,4 lei şi reprezintă 85,8% din valoarea medie pe total populaţie. Mărimea medie a pensiei lunare stabilite conform situaţiei la 1 ianuarie 2008 a constituit 548,3 lei şi acoperă valoarea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie în proporţie de 58,1%.
Întreţinerea unui copil presupune alocarea în medie a 1002,7 lei lunar, cu o diferenţiere a acestui indicator în dependenţă de vîrsta copilului, de la 394,3 lei pentru un copil în vîrstă de pînă la 1 an şi pînă la 1118,8 lei pentru un copil în vîrstă de 7–15 ani. În condiţiile în care indemnizaţiile lunare pentru îngrijirea copiilor pînă la 1,5 ani constituie în medie 230,7 lei pentru persoanele asigurate şi 100 lei pentru cele neasigurate, aceste plăţi sociale acoperă necesarul pentru copii în vîrstă de pînă la 1 an în proporţie de 58,5% şi 25,4%.
Transnistria
"Dezgheţarea" rapidă poate provoca "inundaţii"
Igor Boţan, 15 aprilie 2008
La 11 aprilie 2008, după o pauză de 6 ani şi jumătate, la Bender a avut loc întîlnirea Preşedintelui Vladimir Voronin cu liderul transnistrean Igor Smirnov. Evenimentul a avut caracter senzaţional. Judecînd după comportament, Smirnov ar fi dorit să evite această întîlnire, pentru el fiind prioritară recunoaşterea de către Rusia a independenţei Transnistriei
| »»» |
Relaţii externe
Integrare europeană
Implementarea PEV în 2007. Raportul de progres privind implementarea Planului de Acţiuni UE-RM
Pe 3 aprilie, Comisia Europeană a dat publicităţii Comunicarea către Consiliu şi Parlamentul European privind implementarea PEV în 2007. Comunicarea este însoţită şi de alte documente ale Comisiei, precum: Evaluarea generală, Raportul privind progresul sectorial şi Rapoartele de ţară. Comunicarea […] privind implementarea PEV în 2007 accentuează că PEV devine treptat un parteneriat reciproc avantajos pentru reformă şi dezvoltare, apropiind şi mai mult vecinii de UE, dar care promovează o integrare regională în afara hotarelor Uniunii Europene. O altă concluzie importantă a Comunicării este că viitoarele planuri de acţiuni, care vor veni în schimbul fostelor Planurilor de Acţiuni (în special în cazul Moldovei, Ucrainei şi Israelului ale căror Planuri de Acţiuni expiră în 2008) vor fi ajustate ambiţiilor şi capacităţilor statelor partenere, reflectînd relaţiile diferenţiate dintre UE şi partenerii săi. Cu toate acestea, noile instrumente operaţionale vor păstra formatul vechi al Planurilor de Acţiuni, cu o specificare clară a obiectivelor/acţiunilor de urmat în aceleaşi domenii principale (7 la număr).
Totuşi, documentul cel mai aşteptat a fost Raportul de ţară privind progresul Moldovei în implementarea Planului de Acţiuni UE-RM în perioada noiembrie 2006 – decembrie 2007. Potrivit Raportului, Moldova a înregistrat progrese în toate domeniile prevăzute de PAUERM, în particular: îmbunătăţirea cadrului instituţional, semnarea Acordului privind preferinţele comerciale autonome şi Acordul de facilitare a regimului de vize şi readmisie, cooperarea cu UE în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean şi probleme de politică externă, managementul frontierei moldo-ucrainene, introducerea certificatelor de origine pentru bunurile exportate, crearea Agenţiei pentru Protecţia Competiţiei etc.
Astfel, conform Reprezentantului Delegaţiei Comisiei Europene (CE) la Chişinău, Paolo Berizzi, care a prezentat Raportul de Progres într-o conferinţă de presă, Moldova împreună cu Ucraina, Maroc şi Israel formează grupul statelor care au atins cele mai mari progrese în cadrul PEV.
Cu toate acestea, Moldova continuă să rămînă restanţieră la capitolele reformei judiciare, libertăţii presei, luptei împotriva corupţiei, calităţii climatului investiţional şi mediului de afaceri. Conform oficialului european, expirarea Planului de Acţiuni nu anulează continuarea implementării efective a acestuia, în special în domeniile restanţiere, pînă la adoptarea altui cadrul juridic de cooperare dintre UE şi Moldova. Deocamdată, în pofida insistenţelor autorităţilor moldoveneşti de a iniţia negocierile privind semnarea unui nou acord cu UE, care ar stipula clar perspectiva europeană a Moldovei, UE nu venit deocamdată cu o dată anume, însă a accentuat prin intermediul oficialilor săi că viitorul acord nu va fi unul de asociere, ci o continuare a vechiului Plan de Acţiuni.
Evaluarea Comisiei Europene a fost primită pe de o parte cu satisfacţie de autorităţile moldoveneşti, dar şi cu o oarecare surprindere a observatorilor independenţi, care se aşteptau la o evaluare mai dură, luînd în considerare regresul înregistrat de Moldova în 2007 la capitolul libertăţii drepturilor omului şi calităţii sistemului judiciar.
Prima şedinţă a Comitetului mixt pentru gestionarea Acordului privind facilitarea eliberării vizelor
La 11 aprilie 2008, la Chişinău, a avut loc prima şedinţă a Comitetului mixt de gestionare a Acordului între Republica Moldova şi Comunitatea Europeană privind facilitarea eliberării vizelor. În conformitate cu prevederile Acordului, Comitetul mixt îndeplineşte atribuţii privind monitorizarea punerii în aplicare a documentului, înaintarea modificărilor şi completărilor la acesta şi soluţionarea litigiilor care decurg din interpretarea sau aplicarea dispoziţiilor lui. În cadrul şedinţei, au fost aprobate regulile de procedură ale Comitetului şi discutate liniile directorii de implementare a acordului. Următoarea şedinţă a Comitetului Mixt va avea loc la Bruxelles.
Cooperare bilaterală
Republica Moldova – România
Relaţiile dintre Republica Moldova şi România au fost, în mare parte, circumscrise acordului privind micul trafic de frontieră între Republica Moldova şi România, care, în eventualitatea semnării, va permite locuitorilor din zona de 50 km de pe ambele părţi ale frontierei comune să circule în acest spaţiu din cele două ţări, fără vize sau paşapoarte, doar în baza unor permise speciale. Într-o conferinţă de presă, Andrei Stratan, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a recunoscut primirea proiectului acordului propus de Bucureşti, însă a subliniat că negocierea şi semnarea acestui document este posibilă doar împreună cu finalizarea negocierilor şi semnarea Acordului de frontieră între cele două state, precum şi a Tratatului politic de bază. Reacţia părţii române la această condiţionare nu s-a lăsat mult aşteptată şi a fost exprimată de Preşedintele României, Traian Băsescu în cadrul unei dezbateri organizate de Fundaţia Konrad Adenauer pe 15 aprilie la Bucureşti, care a declarat că, pentru România "un tratat [de frontieră] cu Republica Moldova nu este o prioritate".
Notă ADEPT. Tratatul politic de bază şi tratatul de frontieră se află de mai mult timp în centrul disputelor dintre Republica Moldova şi România. În cazul tratatului politic de bază, mărul discordiei erau denumirea limbii şi viziunile diferite asupra identităţii naţionale. Pentru a depăşi acest impas, în 2006 România vine cu o alternativă – semnarea unui Acord European de Parteneriat şi Colaborare. În cazul tratatului de frontieră, divergenţele ţin de dorinţa părţii moldoveneşti de a include în acord o trimitere la Tratatul de la Paris din 1947 privind hotarul stabilit dintre România şi Uniunea în 1940 (acordul româno-sovietic din 28 iunie 1940), document pe care partea română îl consideră depăşit şi ilegal. În prezent, conform surselor oficiale, ambele documente se află într-o fază de finalizare la nivelul comisiilor de experţi. În pofida convingerilor MAEIE, exprimate în 2007, că acordurile au şanse de a fi semnate pînă la sfîrşitul anului 2007, pînă în prezent acestea nu au fost semnate şi nu se întrevede o schimbare a acestei situaţii în viitorul apropiat.
În altă ordine de idei, Ministerul Afacerilor Extern şi a Integrării Europene a solicitat autorităţilor române, prin intermediul Însărcinatului cu Afaceri al României în Republica Moldova, Ionuţ Dicu, un mai mare grad de cooperare cu Ambasada Republicii Moldova la Bucureşti, ca urmare a informării tardive a acesteia privind cazurile cu implicarea cetăţenilor moldoveni. De asemenea, MAEIE a atras atenţia diplomatului român asupra cazurilor de comportament neadecvat al colaboratorilor organelor de frontieră din România faţă de cetăţenii moldoveni, solicitând în acelaşi timp autorităţilor române o organizare mai eficientă a procedurii de trecere a frontierei romane pentru cetăţenii moldoveni.
Republica Moldova – Rusia
Pe 3 aprilie, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, a avut întrevederi cu Preşedintele Dumei de Stat a Adunării Federale a Rusiei, Boris Grîzlov. Potrivit serviciului de presă al Parlamentului, demnitarii au abordat mai multe chestiuni legate de relaţiile comercial-economice dintre Moldova şi Rusia, precum şi de procesul de reglementare a procesului transnistrean. De asemenea a fost discutată posibilitatea organizării la Chişinău în 2008 a unei noi reuniuni a comisiei interparlamentare moldo-ruse, cu o eventuală vizită a lui Boris Grîzlov la Chişinău.
Notă ADEPT. Ultima vizită a oficialilor parlamentari ruşi de nivel înalt în Republica Moldova avut loc în 2002. În aceeaşi perioadă de timp, la Chişinău, Ambasadorul Rusiei în Moldova, Valeri Kuzmin, a fost primit de Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin şi Prim-ministrul Republicii Moldova, Zinaida Grecianîi. Subiectele abordate în timpul întrevederilor au fost legate atît de perspectiva reluării procesului de negocieri pentru soluţionarea problemei transnistrene (proces reluat la scurt timp după această întrevedere), cît şi de consolidarea parteneriatului dintre cele două ţări în mai multe sectoare. Importanţa Rusiei ca partener strategic al Moldovei a fost subliniată de prim-ministrul Zinaida Grecianîi, care a asigurat ambasadorul rus că noul Guvern va întreprinde acţiuni concrete pentru extinderea şi aprofundarea raporturilor de cooperare în toate domeniile de interes reciproc. Un rol important în acest proces va fi rezervat activităţii Comisiei pentru colaborarea economică între Moldova şi Rusia. O primă acţiune în acest sens a avut loc pe 10 aprilie, cînd la o întrevedere cu Prim-ministrul Zinaida Grecianîi, directorul Serviciului federal de migraţie al Federaţiei Ruse Konstantin Romodanovski, a propus Guvernului Moldovei crearea comună a unei baze de date comună a migranţilor, care ar facilita legalizarea activităţii migranţilor din ambele state şi includerea acestora în programele de asistenţă socială.
Republica Moldova – Ucraina
Relaţiile moldo-ucrainene au cunoscut o înviorare, prin sosirea la Chişinău a ministrului ucrainean al afacerilor externe, Volodimir Ogrîzco. Scopul vizitei, potrivit afirmaţiilor şefului diplomaţiei ucrainene, a fost examinarea problemelor existente în relaţiile moldo-ucrainene (în special, recunoaşterea patrimoniului Republicii Moldova pe teritoriul Ucrainei, preţurile la energia electrică, demarcarea hotarului dintre cele doua state etc.), în vederea pregătirii unei viitoare vizite oficiale în Moldova a Preşedintelui Ucrainei, Viktor Iuscenko. Volodimir Ogrîzko a menţionat că în urma discuţiilor cu oficialii moldoveni a fost stabilit deja un program al întrevederilor pentru soluţionarea problemelor existente, prima runda urmând a avea loc pe 21–22 aprilie 2008.
Pentru o soluţionare cît mai corectă şi rapidă a problemei demarcării hotarului moldo-ucrainean, miniştrii de externe ai ambelor ţări au semnat o scrisoare adresată Secretarului General al Consiliului Uniunii Europene, Javier Solana, precum şi Comisarului european pentru relaţii externe, Benita Ferrero-Waldner, prin care au solicitat Uniunii Europene asistenţa tehnică (delegarea specialiştilor) şi financiară pentru demarcarea frontierei, inclusiv pe segmentul transnistrean. Potrivit ministrului de externe, Andrei Stratan, UE urmează să stabilească suma de bani acordată ambelor ţări, suma totală prevăzută pentru demarcarea frontierei cifrîndu-se la 8 milioane de euro, jumătate din care urmează a fi alocată la prima etapă.
Tot în cadrul vizitei a fost semnat Acordul dintre Republica Moldova şi Ucraina privind colaborarea în domeniul asigurării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.
Republica Moldova – Slovacia
Principalul eveniment în contextul relaţiilor moldo-slovace produs în perioada de referinţă a fost vizita ministrului Afacerilor Externe al Slovaciei, Jan Kubis, în Moldova, sincronizată cu desfăşurarea unui forum economic moldo-slovac.
În cadrul vizitei, Şeful diplomaţiei slovace a avut întrevederi cu mai mulţi oficiali moldoveni. Subiectele de bază abordate în cadrul întrevederilor au fost intensificarea relaţiilor comercial-economice, aspiraţiile europene ale Moldovei, precum şi eventuala aderarea a Slovaciei la Centrul Comun de Vize. În special, şeful diplomaţiei slovace a subliniat interesul oamenilor de afaceri slovaci de a investi în Moldova, îndeosebi, în domeniul energeticii, infrastructurii, agriculturii. La rîndul său, oficialii moldoveni au solicitat sprijinul Slovaciei în obţinerea mandatului Uniunii Europene privind începerea negocierilor asupra unui nou acord juridic Moldova-UE, care ar prevedea clar perspectivă europeană sigură a Moldovei şi ar stipula o apropiere graduală a Moldovei de libertăţile europene.
În cadrul aceleaşi vizite a fost semnat Acordului interguvernamental dintre Moldova şi Slovacia privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor. Negocierile privind un alt acord important atît pentru investitorii slovaci, cat şi pentru cei moldoveni – Acordul cu privire la evitarea dublei impuneri – vor fi lansate în scurt timp.
Cooperarea multilaterală
Pagina oficială dedicată Preşedinţiei RM la cinci aranjamente regionale
Pe 3 aprilie, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a lansat pagina web oficială, dedicată Preşedinţiilor Republicii Moldova la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), Iniţiativa Central-Europeană (ICE), Grupul Multinaţional Consultativ al Centrului pentru Cooperare în Domeniul Securităţii – RACVIAC (MAG RACVIAC), Reţeaua de Sănătate (SEEHN) şi CEFTA pe perioada 2008 – 2009.
Republica Moldova – Consiliul Europei
Decizii ale CEDO
La 8 aprilie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat 2 hotărîri împotriva Moldovei, în cauzele: Megadat.com SRL
c. Moldovei, Grădinar c. Moldovei. În aceste cauze Moldova a fost condamnată pentru violarea protecţiei proprietăţii şi încălcarea dreptului la un proces echitabil. În cauza Grădinar c. Moldovei, Curtea nu a acordat careva despăgubiri financiare, deoarece reclamanta, Galina Grădinar, nu a prezentat nicio pretenţie cu privire la satisfacţia echitabilă. În cauza Megadat.com SRL c. Moldovei, CEDO nu s-a pronunţat încă pe marginea pretenţiilor financiare, lăsînd reclamanţilor trei luni pentru a prezenta curţii pretenţiile privind despăgubirile pentru prejudiciul cauzat şi cheltuielile de judecată. Conform opiniei lui E.Muşuc, preşedintele companiei Megadat.com SRL, valoarea companiei Megadat.com SRL la momentul retragerii licenţei de activitate oscila între 8,4–14,15 milioane USD.
Republica Moldova – NATO
În perioada 2–4 aprilie, la Bucureşti, a avut loc al 20-lea Summit NATO. Delegaţia moldovenească a fost condusă de către preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin. Deşi prezenţa delegaţiei moldoveneşti nu a fost practic resimţită la summit, Republica Moldova apare, totuşi, în declaraţia finală a summit-ului, NATO susţinînd integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Republica Moldova şi pledînd pentru soluţionarea paşnică a conflictului transnistrean.
Republica Moldova – CSI
În perioada vizată, şi-au desfăşurat lucrările Consiliul Adunării Interparlamentare a Comunităţii Statelor Independente şi cea de-a 30-a reuniune plenară a Adunării Interparlamentare a CSI, precum şi cea de-a 37-a şedinţă a Consiliului Economic al CSI. Moldova a fost reprezentată la aceste reuniuni de către preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, şi Prim-viceprim-ministrul, Ministrul Economiei şi Comerţului, Igor Dodon.
Republica Moldova – SEECP
Începînd cu luna mai, Moldova va prelua Preşedinţia Procesului de Cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP) Potrivit lui Marian Lupu, preşedintele Parlamentului, priorităţile Moldovei, pe durata preşedinţiei SEECP vor fi: consolidarea dialogului dintre statele SEECP şi UE, promovarea perspectivei europene a statelor din Europa de Sud-Est, susţinerea aspiraţiilor de integrare europeană a ţărilor din Europa de Sud-Est şi atribuirea SEECP a unui statut de for european regional consolidat şi puternic.
Republica Moldova – RACVIAC
În perioada 9–11 aprilie, la Chişinău a avut loc cea de-a 19-a reuniune a Grupului Multinaţional Consultativ (MAG) al Centrului pentru Cooperare în Domeniul Securităţii (RACVIAC). RACVIAC este o structură non-guvernamentală ce are misiunea de a acorda asistenţă de specialitate ţărilor membre ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, în domeniul verificării şi implementării controlului armamentelor. Moldova deţine preşedinţia la MAG RACVIAC pentru anul 2008.
Studii, analize, comentarii
Planul de Acţiuni a murit. Trăiască Planul!
Elena Prohniţchi, 15 aprilie 2008
Moldova va trebui să exceleze în implementarea Planului de Acţiuni existent sau a unuia adaptat
| »»» |
|
 |





|