versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Lucrurile merg într-o direcţie greşită…, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Acte legislative

Legea cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei. Documentul stabileşte măsuri de prevenire şi combatere a corupţiei, pentru a asigura apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor, intereselor publice, securităţii naţionale şi înlăturarea consecinţelor actelor de corupţie. Deşi a fost elaborat o perioadă îndelungată, şi în varianta finală proiectul este afectat de mai multe neajunsuri, experţi ai societăţii civile remarcînd^[1]: stabilirea răspunderii neconcretizate; lipsa unor termene concrete sau stabilirea unor termene nejustificat de scurte; ineficienţa normelor referitoare la protecţia victimelor şi a persoanelor care cunosc despre săvîrşirea actelor de corupţie; concurenţa prevederilor proiectului cu cele ale legislaţiei în vigoare etc.

Legea pentru modificarea şi completarea Codului de Procedură Civilă. Proiectul a fost generat de constatările făcute într-o hotărîre de condamnare a Moldovei de către CEDO (Cazul Clionov c. Moldovei.) şi are menirea de a preveni noi condamnări. Se introduc completări care permit judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie să se pronunţe, la solicitarea părţii, asupra scutirii, amînării şi eşalonării plăţii taxei de stat. De asemenea, se va stabili expres posibilitatea persoanelor juridice de a li se amîna sau eşalona plata taxei de stat şi la înaintarea cererii de apel şi recurs. Conform autorilor proiectului, implementarea acestuia va putea asigura respectarea dispoziţiilor art.20 din Constituţia RM (dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime) şi art.6 §1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Legi pentru ratificarea / aderarea la unele acte internaţionale:

• Convenţia între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Cipru pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit;
• Protocolul privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Acordul de Parteneriat şi Cooperare între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora şi Republica Moldova;
• Acordul între Consiliul Miniştrilor ai Bosniei şi Herţegovina şi Guvernele altor state participante la SEECP, Misiunea Naţiunilor Unite Interimară de Administrare în Kosovo în conformitate cu rezoluţia Consiliului de Securitate al NU 1244 referitor la aranjamentele ţării gazdă pentru Secretariatul Consiliului Regional de Cooperare;
• amendamente la articolele 8 şi 18 ale Convenţiei cu privire la crearea Consiliului Colaborării Vamale;
• Amendamentul la Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare.

Legea pentru modificarea Legii cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova. Se introduc titlurile onorifice "Artist al Poporului", "Artist Emerit" şi "Colectiv Artistic Emerit". Iniţiativa modificărilor aparţine Preşedintelui RM, fiind deja a 6-ea modificare promovată în perioada 2001–2008.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (implementarea Legii privind asistenţa juridică garantată de stat). Atenţie specială se acordă prevederilor vizînd asigurarea prezenţei apărătorului în cazurile cînd aceasta este obligatorie, reglementarea mecanismul de numire a avocaţilor care acordă asistenţă juridică garantată de stat în cauzele penale.

Proiectul legii cu privire la ajutorul social. Documentul adoptat în prima lectură are drept scop eficientizarea sistemului de prestaţii sociale şi direcţionării acestora către cei mai săraci, prin acordarea ajutorului social, stabilit în conformitate cu evaluarea venitului global mediu lunar al familiei şi necesitatea de asistenţă socială. Se propune a reglementa astfel de aspecte ca:

• identificarea beneficiarilor de ajutor social, în funcţie de venitul mediu global al familiei;
• condiţiile de acordare a ajutorului social;
• cuantumul şi plata ajutorului social cu indexarea acestuia;
• achitarea ajutorului social şi efectuarea controlului.

1.2. Control parlamentar. Declaraţii

Audieri. Moţiuni

Majoritatea parlamentară a respins propunerile:

• fracţiunii AMN, privind constituirea unei comisii de anchetă care să stabilească dacă foşti conducători ai Ministerului Afacerilor Interne sînt implicaţi în traficul de droguri;
• reprezentanţilor PNL, care solicită menţinerea în vigoare a restricţiilor de circulaţie în UE pentru liderii transnistreni;
• deputatului Valentina Cuşnir, care a solicitat prezentarea de către Primul-ministru a informaţiilor despre alocarea de către executiv, fără acordul Parlamentului, a unor fonduri considerabile destinate lucrărilor de la Terminalul Petrolier şi Portul de la Giurgiuleşti.

Ministerul Afacerilor interne a informat Parlamentul referitor la mijloacele de transport înmatriculate în regiunea transnistreană, comunicînd despre masurile luate pentru monitorizarea fenomenului. În urma verificărilor, s-a stabilit că circa 35% din autovehicule sînt exploatate în permanenţă de cetăţenii Republicii Moldova domiciliaţi pe malul drept al Nistrului, iar schemele de înmatriculare a acestora sînt frauduloase: importul autovehiculelor cu termenul de exploatare de peste 7 ani. În timpul cel mai apropiat Parlamentului îi va fi înaintat proiectul de lege ce tine de legalizarea transportului cu numere de înmatriculare transnistrene.

Ministerul Justiţiei a informat despre implementarea Legii cu privire la victimele represiunilor politice, menţionînd că a fost creată o Comisie guvernamentala, care examinează periodic problemele apărute şi identifică soluţii pentru acestea, pe care le comunica comisiilor teritoriale prin scrisori. Comisia şi Guvernul nu pot lua măsuri care nu se înscriu în cadrul legal existent, motiv pentru care problema dovezii de moştenitor şi a termenelor de prescripţie nu poate fi abordată selectiv, doar pentru cazurile represaţilor.

Întrebări. Interpelări

Deputatul AMN Gheorghe Susarenco a solicitat Guvernului informaţii despre legalitatea actului administrativ al Inspectoratului Fiscal, care obligă notarii să perceapă plăţile pentru serviciile notariale cu utilizarea maşinilor de casă şi control, în condiţiile cînd prevederile respective dintr-o hotărîre anterioară a Guvernului au fost declarate neconstituţionale (Hotărîrea CC nr.13 din 29.05.2007).

Deputatul PPCD Ion Varta a solicitat Ministerului Economiei şi Comerţului să prezinte informaţii despre strategiile elaborate şi aplicate de Guvern, menite să redirecţioneze afluxurile de valută straină din remitenţe spre proiecte de importanţă naţională.

Liderul PNL, Vitalia Pavlicenco, a solicitat de la Primul-ministru informaţii privind alocările efectuate de la bugetul de stat pentru investiţii capitale destinate Cancelariei Guvernului, Aparatului Parlamentului şi Preşedinţiei începind cu anul 2001, alocările pentru reparaţii capitale, lista antreprenorilor cu care s-au semnat contracte de efectuare a lucrărilor şi copiile contractelor respective. De asemenea, au fost solicitate toate documentele privind contractele şi volumele de lucru contractate cu un agent economic ce ar avea în denumire sintagma "Moldconstructmarket".

Deputatul PPCD Iurie Roşca a solicitat Ministerului Justiţiei să prezinte informaţii despre numărul de hotărîri judecătoreşti definitive, care nu sînt executate de Primăria şi Consiliul Municipal Chişinau.

Deputatul PCRM Anatolii Zagorodnîi a solicitat Procurorului General, Guvernului şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei să prezinte informaţii despre scopul vizitei peste hotare a domnului Anatolie Postolache, vicepreşedintele raionului Hîncesti, în perioada
14–16 august şi respectiv 16–23 decembrie 2007.

Declaraţii

Fracţiunea AMN a prezentat declaraţii:

• privind necesitatea încetării disputelor şi confruntărilor distructive din tabăra democraţilor şi a consolidării partidelor democratice în lupta politica contra regimului condus de Vladimir Voronin;
• cu privire la situaţia din agricultură, pe care AMN o califică drept dezastruoasă şi în măsură să afecteze securitatea alimentară a ţării;
• nerespectarea stipulărilor constituţionale privind libertatea presei.

Vitalia Pavlicenco a prezentat declaraţiile PNL:

• cu privire la instaurarea unui regim politic autoritar în Republica Moldova, în cuprinsul căreia se menţionează şi necesitatea identificării variantei optime pentru a asigura victoria forţelor prooccidentale reformatoare, naţionale, în alegerile parlamentare din 2009;
• privind ofensiva şi abuzurile puterii comuniste împotriva presei libere.

Liderul PLDM Vladimir Filat a prezentat o declaraţie privind blocarea neîntemeiată de către Guvernul RM a semnării Acordului privind micul trafic de frontieră cu România.

Preşedintele PPCD Iurie Roşca a prezentat o declaraţie întitulată "privind schemele financiare dubioase şi coruperea politica, practicate de gruparea Filat", în cuprinsul căreia îl acuză pe Vladimir Filat de acordarea frauduloasă a unor cadouri de preţ fruntaşilor PLDM din teritoriu.

Guvern

2.1. Numiri. Demisii

Prin decizii guvernamentale:

• Sergiu Sîtnic, şef de direcţie în cadrul Ministerului Dezvoltării Informaţionale, a fost numit Director general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei.
• Ion Sturzu, fost şef-adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, este numit viceministru al Finanţelor;
• Oleg Rotaru, şef-adjunct al Aparatului Guvernului, a fost numit viceministru al Dezvoltării Informaţionale;
• Galina Bulat a fost numită viceministru al Educaţiei şi Tineretului;
• Alexei Vîrlan, fost şef adjunct de direcţie la Primăria mun.Chişinău, este numit viceministru al Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor;
• Iurie Muntean, ex-director al Centrului "ARIA", a fost numit viceministru al economiei şi comerţului.
• Anatolie Zapanovici este numit şef-adjunct al Aparatului Guvernului, iar Natalia Catrinescu este desemnată şef al Direcţiei coordonarea politicilor lşi asistenţiei externe a Apartului Guvernului.
• în funcţia de şef al direcţiei teritoriale Comrat al Ministerului Administraţiei Publice Locale este numit Ivan Cîlcic;
• cu formula "la cerere", Ion Ceban a fost eliberat din funcţia de viceministru al Educaţiei şi Tineretului, iar Vadim Smîntînă – din funcţia de vicedirector general al Agenţiei Sportului;
• Oleg Chirisenco este numit adjunct al şefului Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea privind crearea Agenţiei Naţionale de Transport Auto. Agenţie urmează să preia funcţiile de organizare şi supraveghere a procesului tehnologic de transportare a mărfurilor şi călătorilor în trafic naţional şi internaţional. Agenţia va prelua şi unele funcţii ale Î.S. "AMTAI", dizolvată prin HG nr. 153 din 14.02.2008, precum şi atribuţii ale ministerului de ramură (supravegherea activităţii gărilor şi staţiilor auto, raţionalizarea şi optimizarea rutelor regulate de pasageri.

Hotărîrea privind distribuirea grîului alimentar din rezervele materiale de stat. În scopul menţinerii preţurilor la produsele de panificaţie, se vor distribui 7 mii tone de grîu alimentar din rezerva de stat proprietarilor de brutării, sub formă de împrumut, pînă la 30 septembrie 2008. Grîul va fi acordat agenţilor economici după anumite criterii: gestionarea unei brutării în ultimele 12 luni, angajamentul de a respecta plafoanele adaosului comercial la produsele de panificaţie ş.a.

Hotărîrea cu privire la actele de identitate ale beneficiarilor de protecţie umanitară. Se aprobă modelele buletinelor de identitate şi documentelor de călătorie pentru beneficiarii de protecţia umanitară, care vor fi eliberate de Ministerul Afacerilor Interne.

Hotărîrea privind aprobarea structurii Ministerului Economiei şi Comerţului. Noua organigramă prevede trei funcţii de viceminiştri şi crearea a trei direcţii noi: Direcţia generală securitate energetică (va prelua funcţiile de elaborare şi promovare a politicilor din domeniul energetic); Direcţia generală infrastructura calităţii (va prelua atribuţiile Serviciului Standardizare şi Metrologie); Direcţia generală coordonarea sectorului real al economiei. Personalul ministerului va constitui 220 de angajaţi, iar necesarul de mijloace financiare suplimentare pentru retribuirea muncii şi pentru alte cheltuieli de întreţinere pînă la finele anului curent constituie circa 2,8 milioane lei.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

O nouă reorganizare a Aparatului Guvernului

Noul executiv a aprobat reorganizarea Aparatului Guvernului, principalele modificări vizînd:

• reducerea numărului de angajaţi (de la 141 la 124 de persoane). Este remarcabil faptul că numărul de angajaţi ai Aparatului Guvernului a fost majorat de la 136 la 141 persoane recent, prin HG nr.108 din 06.02.2008;
• micşorarea numărului de consilieri ai Prim-ministrului (de la 10 la 2);
• transmiterea unor obligaţiuni al Aparatului nemijlocit ministerelor;
• crearea a trei direcţii noi (pentru coordonarea politicilor şi asistenţei externe; pentru politica de cadre şi dezvoltare umană; pentru ajutoare umanitare);

Notă ADEPT: În perioada 2001–2008, în pofida stabilităţii politice şi administrative, Aparatul Guvernului a fost supus la numeroase reorganizări şi modificări structurale de esenţă: HG Nr.500 din 21.06.2001; Nr.919 din 12.07.2002; Nr.1315 din 26.11.2004; Nr.44 din 17.01.2005; Nr.637 din 29.06.2005; Nr.1059 din 14.09.2006 şi Nr.1004 din 10.09.2007. Deşi Prim-ministrul Zinaida Greceanîii a declarat că noua structură a Guvernului ar fi una "revoluţionară" şi va deveni eficientă, remarcăm că ultima dată (în 2005), Aparatul Guvernului a fost modificat esenţial la indicaţia şefului statului, fiind constituit după modelul Aparatului prezidenţial, renunţîndu-se la direcţii şi secţii specializate, atribuţiile acestora fiind puse pe seama consilierilor Primului-ministru. Experţi independenţi şi foşti angajaţi guvernamentali sus-puşi au apreciat respectiva structură ca nereuşită, însă Aparatul Guvernului Tarlev a funcţionat după ea cîţiva ani. Se poate constata, că noul Guvern revine la o structură de model anterior, care este şi una acceptată în majoritatea ţărilor cu sistem de guvernare similar Republicii Moldova. Situaţia respectivă scoate însă din nou în evidenţă lipsa de consecvenţă şi de abordare conceptuală, strategică, în reformarea administraţiei publice centrale, în cadrul căreia anume Aparatului Guvernului îi fusese rezervat un loc important.

Facilitarea importului de carne

Importul de carne de porc şi de vită va fi liberalizat pentru o perioadă de timp, pentru a acoperi deficitul de carne de pe piaţa internă şi a stabiliza preţurile în perioada imediat următoare. Astfel, dacă în prezent cantitatea maxim admisibilă pentru o tranzacţie de import era de 110 tone de carne, pe o perioadă de timp această limitare se va exlude. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, pe parcursul primului trimestru al anului curent, preţurile la carne şi subproduse pe piaţa internă s-au majorat cu 40–45 la sută, iar Ministerul Economiei şi Comerţului explică majorarea preţurilor prind reducerea esenţială a producţiei de carne pe piaţa internă, ca urmare a secetei din anul 2007.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Preşedintele Republicii Moldova a decretat numirea lui Igor Malai în funcţia de viceministru al Apărării.

Prin modificări aduse făcute în structura Aparatului Preşedintelui, este desfiinţat Serviciul protocol, iar Natalia Ipati este eliberată din funcţia de şef al Serviciului protocol, la cerere.

Prin decrete prezidenţiale, Ordinul "Gloria Muncii" a fost conferit:

• lui Vladimir Ciobanu, preşedinte al Comisiei pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului a Parlamentului;
• lui Valentin Todercan, preşedinte al Companiei "Teleradio-Moldova";
• lui Ion Verbeniuc, şef al Centrului tehnic TV.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Priorităţile conducerii pentru anul curent

Preşedintele Republicii Moldova a prezidat o şedinţă privind priorităţile din activitatea conducerii ţării pentru anul curent, căile şi posibilităţile de realizare a sarcinilor trasate pentru această perioadă. Vladimir Voronin a evidenţiat unele probleme legate de procesele social-economice şi politice, care necesită intensificarea eforturilor executivului central şi ale legislatorilor: – implementarea Planului de Acţiuni RM-UE şi iniţierea negocierilor privind noul cadru juridic al cooperării cu UE; – realizarea acţiunilor vizînd măsurile de consolidare a încrederii dintre Chişinău şi Tiraspol, reluarea procesului de negocieri privind soluţionarea conflictului în formatul "5+2"; – eficientizarea procesului de implementare a programelor de gazificare, asigurare cu apă potabilă şi de construcţii de drumuri; – intensificarea activităţii economice în teritorii şi sporirea volumului producţiei autohtone; – dinamizarea procesului de consolidare a terenurilor agricole şi al tehnologizării în agricultură; – adoptarea şi implementarea legii cu privire la ajutorul social; – asigurarea asistenţei medicale specializate primare, informatizarea sectorului farmaceutic şi a sistemului de ocrotire a sănătăţii în ansamblu; – atenţie sporită domeniului educaţiei şi învăţămîntului, realizării eficiente a politicilor de tineret etc. Şeful statului a apreciat drept ineficientă activitatea desfăşurată de către membrii Guvernului în teritorii, pledînd pentru ca membrii Guvernului să se deplaseze pentru o zi întreagă şi de cel puţin două ori pe lună în teritorii şi să viziteze nu doar centrele raionale, dar şi localităţile din unităţile teritorial-administrative.

Accelerarea implementării acţiunilor din Anul Tineretului

Vladimir Voronin a prezidat o şedinţă de lucru, în cursul căreia a fost examinat mersul realizării Programului de acţiuni consacrate Anului Tineretului, la care s-a subliniat necesitatea accelerării proceselor de implementare a acţiunilor aflate în derulare şi de definitivare a programelor ce urmează a fi lansate. Au fost examinate aspectele legate de implementarea eficientă a Programelor naţionale de abilitare economică a tinerilor şi de susţinere socială a tinerelor familii "Locuinţe pentru tineri". În baza examinării stării de lucruri, urmează să fie adoptate decizii cu privire la admiterea şi majorarea numărului burselor de stat în instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de specialitate la specialităţile solicitate pe piaţa muncii. A fost abordată şi tema educaţiei patriotice a tinerilor, urmînd să fie lansate mai multe acţiuni de educaţie civică, morală şi patriotică în instituţiile de învăţămînt. Preşedintele ţării a cerut mediatizarea amplă a acţiunilor consacrate tineretului, în scopul de a asigura accesul tinerilor la toate programele realizate. În context, şeful statului a insistat asupra atragerii tinerilor în procesul de elaborare a proiectului Strategiei de tineret pentru anii 2009–2013.

Vizită oficială în Azerbaidjan

Programul vizitei la Bacu a inclus întrevederi cu Preşedintele azer Ilham Aliev, Preşedintele Parlamentului, Oktai Asadov; Prim-ministrul Artur Rasizade şi Preşedintele Companiei Petroliere de Stat, Rovnag Abdulaev. Vladimir Voronin a participat şi la festivitatea prilejuită de inaugurarea Zilelor culturii Republicii Moldova în Republica Azerbaidjan.

Declaraţii la NIT

La emisiunea "Conversaţii cu Preşedintele", difuzată de postul de televiziune NIT, preşedintele Republicii Moldova a făcut un şir de declaraţii pe probleme de politică internă şi externă, printre cele mai relevante fiind:

• situaţia din prezent care se atestă în mun.Chişinău este una catastrofală şi e creată atît de cei care încearcă eşuat să administreze oraşul în prezent, cît şi de fostul primar general al Chişinăului, Serafim Urechean;
• în timpul celor şapte ani de mandat, Preşedintele a fost tolerant faţă de presa din Moldova;
• PCRM va învinge la alegerile parlamentare din 2009 şi în prezent în Moldova nu există o altă putere politică? care ar putea face mai mult pentru popor;
• Guvernul condus de Vasile Tarlev a demisionat nu pentru inactivitate, ci pentru continuitatea consolidării economice şi sociale a ţării, pentru că "s-au acumulat întrebări faţă de cadre, se impunea restructurarea unor ministere";
• soluţionarea diferendului transnistrean este prioritatea agendei de lucru a guvernării, iar reluarea negocierilor în formatul 5 plus 2 reprezintă la momentul actual sarcina stringentă;
• există forţe care sînt împotriva rezolvării problemei transnistrene, printre acestea fiind, atît părţi interne, cît şi externe (printre acestea fiind menţionată expres România);
• rolul Rusiei şi al Preşedintelui rus, Vladimir Putin, în rezolvarea conflictului a fost extrem de important, la cele peste 40 de întîlniri bilaterale fiind "găsit acelaşi limbaj şi cale de rezolvare a conflictului";
• Guvernul spera să relanseze economia Republicii Moldova la nivelul anului 1991 în şase ani, dar nu a reuşit şi actualmente mai este necesară o creştere de 10–15% ca să fie atins scopul trasat.

Politici economice

1. Macroeconomia

FMI este foarte optimist faţă de evoluţia indicatorilor macroeconomici în 2008…

Potrivit World Economic Outlook 2008 al Fondul Monetar Internaţional (FMI), acestea se arată foarte optimist faţă de evoluţia situaţiei macroeconomice din Moldova, prognozînd pentru 2008 o creştere economică de 7% şi o inflaţie de 11% în 2008. Totodată, raportul FMI arata că deficitul contului curent faţă de PIB va constitui 10,3%. Guvernul şi Banca Naţională au prevăzut pentru 2008 o inflaţie de 10% (însă, recent aceasta a fost revăzută – 11,8%), cifra fiind inclusă şi în Memorandumul de politici semnat cu FMI. Creşterea inflaţiei peste obiectivul stabilit a fost generată de evoluţiile de pe pieţele internaţionale şi regionale, precum şi de criza din SUA.

Din perspectiva fiscal-bugetară, experţii FMI consideră că vor fi promovate în continuare politici prudente şi va fi respectată condiţia de menţinere a deficitului bugetar la nivelul de 0,5% din PIB. Se anticipează ca veniturile fiscal-bugetare să tindă în continuare spre o evoluţie pozitivă, iar cheltuielile fiscal-bugetare să corespundă prevederilor Programului cu FMI, inclusiv în ceea ce priveşte introducerea unui sistem nou de asistenţă socială nominală în toamna acestui an.

FMI recomandă ca politicile monetare să rămînă în continuare austere pentru a duce la scăderea inflaţiei şi pentru a face faţă presiunilor legate de creşterea fluxurilor de capital, în particular a transferurilor valutare de peste hotare. În aceste sens, potrivit datelor preliminare ale BNM se estimează că moldovenii aflaţi peste hotare au transferat acasă pe parcursul primului trimestru prin intermediul băncilor din Moldova peste 270 milioane USD.

2. Piaţa muncii

Salariul minim din Moldova este de 30 ori mai mic faţă de cel plătit în Luxemburg…

Potrivit unui clasament al Federaţiei Angajatorilor Europeni (FedEE), în pofida unor creşteri duble în ultimii ani, salariul minim din Moldova este cel mai mic din Europa. Începînd cu luna iunie 2007 în urma negocierilor colective dintre partenerii sociali cuantumul salariului minim este de 900 lei (55 Euro sau 6.8 Euro/oră)^[1]. Nivelul atins îl plasează la coada clasamentului, respectiv de cca 30 ori mai redus decît valoarea maximă atinsa la nivelul UE Figura 1.

Aşadar, din punct de vedere statistic mai e loc mult de creştere. Mai mult ca atît, raportat la nivelul puterii de cumpărare salariaţii din Moldova par îndreptăţiţi să ceară mult mai mult. Pe de altă parte, cînd ne uităm însă la raportul salarii-productivitate lucrurile se schimbă. Din păcate, această corelaţie este trecută în plan secund de liderii de sindicate, conjunctura economică favorizînd doar într-o anumită măsură cererile de mărire a salariilor.

Piaţa muncii din Moldova a intrat într-o fază în care oferta şi cererea înclină serios în favoarea celei dintîi. Pe acest fond, este inacceptabil să nu ceri salarii mai mari. Aşadar, în actuala conjunctură, dacă sindicatele cer, patronatele se vad obligate să dea. Cu o condiţie de bază: pe măsură ce salariile cresc şi productivitatea ar trebui să urmeze aceeaşi tendinţă.

Printre evenimentele majore care s-au produs pe relaţia dialog social-salarii decente ar trebui să menţionăm fuzionarea din 7 iunie 2007 a celor două confederaţii sindicale (Confederaţia Sindicatelor Libere "Solidaritatea" şi Confederaţia Sindicatelor din Republica Moldova) în Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova (CNSM), cu un număr total de 720 mii membri. Segregarea sindicatelor, produsă în decembrie 2000, a rezultat în slăbirea continuă a mişcării sindicale pe parcursul anilor 2001–2006, imaginea organizaţiilor fiind compromisă în acest interval de timp şi de conflictele de proprietate nerezolvate.

Fuzionarea celor două confederaţii ar putea servi la îmbunătăţirea esenţială a dialogului cu guvernul şi patronatele şi la protecţia mai bună a drepturilor şi intereselor angajaţilor. La congresul de fuziune şi constituire unul din scopurile asumate de CNSM a fost "ca cel mai mic salariu să fie stabilit la nivelul minimumului de existenţă (care este actualmente de cca 1100 lei)". În acelaşi timp, trebuie de menţionat că acest scop va putea fi atins numai dacă noua organizaţie va fi în stare să obţină şi să păstreze o independenţe reală în raport cu puterea.

Revenind la clasamentul FedEE, Moldova este şi cu mult în urma unor state din regiune. Astfel, salariul minim în Albania este de 131 Euro, Serbia – 138 Euro, România – 140 Euro. Salariul minim din Moldova este de 10 ori mai mic decît al slovenilor – cca 540 Euro pe lună. Pe de altă parte, Slovenia este cunoscută ca fiind printre primele locuri în dependenţă de costul vieţii.

Pe primul loc în clasament se află angajaţii din Luxemburg, cu un salariu minim de 1.570 Euro, cu atît mai mult cu cît acest nivel reflectă doar salariul minim al muncitorilor necalificaţi, ceea ce înseamnă că în realitate salariul minim pe economie este cu mult mai mare. Angajaţii irlandezi au salarii minime brute de 1.500 Euro pe lună, în timp ce olandezii cîstigă aproape 1.320 Euro lunar. Un salariu minim brut similar celui din Moldova se înregistrează în Muntenegru, unde salariaţii primesc minimum 55 Euro pe lună (totuşi credem că acesta nu pare a fi relevant).

Figura 1. Nivelul salariului minim brut în unele state europene, Euro



Sursa: FedEE

3. Sistemul bancar

Activele totale ale băncilor locale se estimează la cca 34 miliarde lei…

Potrivit datelor BNM şi ale unor surse de informare în masă la situaţia din 31 martie 2008 activele totale ale sistemului bancar autohton au atins o valoare de cca 34 miliarde lei (peste 3,2 miliarde USD) sau echivalentul a 76% din PIB-ul pentru 2007 (4,23 miliarde USD). Un factor important la majorarea activelor l-a avut în special creşterea depozitelor populaţiei la băncile comerciale influenţate de volumul masiv de remitenţe (numai în opt luni ale anului curent acestea au atins o valoare de peste 1,2 miliarde USD), cît şi de ascensiunea generală a veniturilor populaţiei Figura 2.

Figura 2. Topul băncilor din Moldova după active totale la 31.03.2008, miliarde lei



Sursa: Infomarket.md

Interesant: Potrivit BNM, în total la situaţia din 1 aprilie 2008 în circulaţie în ţară se aflau cca 692 mii carduri valide sau cu peste 12% mai mult decît în aceeaşi perioadă a anului trecut (617 mii carduri). Pentru comparaţie, în România numărul cardurilor bancare valide aflate în circulaţie a ajuns cca 10 milioane unităţi. Astfel, practic fiecare al doilea român deţine cîte un card bancar, faţă fiecare al cincilea moldovean.

Transnistria

Impactul imediat al întîlnirii Preşedintelui Voronin cu liderul transnistrean

Întîlnirea din 11 aprilie 2008 a Preşedintelui Vladimir Voronin cu liderul transnistrean Igor Smirnov a fost urmată de un şir de evenimente importante, care s-au produs cu o anumită regularitate şi frecvenţă demne de consemnat. La 14 aprilie, la Odessa, au avut loc consultări cu participarea ministrului Reintegrării Vasile Şova cu şeful diplomaţiei de Tiraspol Valeriy Liţkai. Aceste consultări au fost însoţite de dezbaterile din cadrul seminarului "Asigurarea măsurilor de încredere reciprocă dintre Republica Moldova şi Transnistria în domeniile economiei şi mediului înconjurător", desfăşurat la 15 aprilie, la Odessa, sub auspiciile OSCE, cu participarea Reprezentantului special al UE în Republica Moldova, Kalman Mizsei; şeful misiunii OSCE în Republica Moldova, Philip Remler; ambasadorul cu misiuni speciale a ministerului de Externe al Federaţiei Ruse, Valeri Nesteruşkin. Dezbaterile s-au axat preponderent pe probleme legate de restabilirea şi facilitarea comunicării feroviare, normalizarea relaţiilor economice şi comerciale între cele două maluri ale Nistrului. În cadrul seminarului, reprezentanţii Transnistriei au menţionat, că reactivarea acordurilor anterioare (semnate pînă în august 2001) ar contribui la întărirea încrederii între părţi. Ei au dezminţit afirmaţiile Chişinăului precum că măsurile de control vamal impuse după 3 martie 2006 ar contribui la promovarea exporturilor din Transnistria. Conform acestora, mărfurile transnistrene sînt supuse unui dublu control vamal, iar restricţiile legate de utilizarea căilor feroviare scumpesc semnificativ exporturile transnistrene. O zi mai tărziu, la 16 aprilie, tot la Odessa au avut loc consultări ale participanţilor la formatul de negocieri "5+2". S-a convenit, ca cinci grupuri de experţi, cooptaţi de pe ambele maluri ale Nistrului, să înceapă consultările în domeniile: economiei si comerţului, dezvoltării infrastructurii, sferei sociale şi ocrotirii sănătăţii, ajutoarelor umanitare, ecologiei si agriculturii. Deja pe 17 aprilie, Reprezentantul Special al UE în Republica Moldova, Kalman Mizsei, în cadrul unei întrevedere cu liderul transnistrean, Igor Smirnov a menţionat, că UE este dispusă să acorde ajutor proiectelor comune care, eventual, vor rezulta din activitatea grupurilor de lucru ale Chişinăului şi Tiraspolului. În aceeaşi zi, la Bender, s-au întrunit reprezentanţii grupurilor bilaterale de lucru. Coordonatori ai grupurilor de lucru sînt ministrul Reintegrării, Vasile Şova, şi şeful diplomaţiei transnistrene, Valeriy Liţkai. Din partea Republicii Moldova, conducătorii fiecărui din grupuri au rangul de vice-ministru. În general, s-a ajuns la o înţelegere că grupurile de lucru se vor întîlni periodic.

În pofida startului rapid al consultărilor, deja peste o săptămînă, s-a ajuns la concluzia că progresele rapide sînt imposibile. Primul eşec s-a profilat în imposibilitatea reluării la capacitatea ordinară a traficului feroviar prin Transnistria. Tiraspolul a insistat ca pasul bunăvoinţei din partea Chişinăului să fie reluarea circuitului trenului de pasageri Chişinău – Odessa prin regiunea transnistreană şi renunţarea reciprocă a colectării taxelor de tranzit prin teritoriul părţilor. La problema în cauză se va mai reveni ulterior. Administraţia de la Tiraspol a audiat membrii grupurilor de lucru din partea Transnistriei şi a constatat că Chişinăul manifestă intransigenţă, dorind să-şi promoveze propriile soluţii şi ignorînd propunerile transnistrene. Propaganda transnistreană a făcut un efort pentru a explica populaţiei dedesubturile noilor abordări ale Federaţiei Ruse în problema transnistreană prin dorinţa de a promova soluţii care permit "ţinerea sub control a întregii Republici Moldova, nu doar a Transnistriei".

• nu avem, nu am avut şi este puţin probabil să avem prea mare dorinţă să-l vedem pe Igor Smirnov, dar dacă va fi oportun pentru stat, mă voi aşeza la masa de negocieri chiar şi cu dracul;
• promisiunile PCRM din 2001 de a soluţiona rapid conflictul s-au ciocnit cu intereseleelitelor guvernante anterioare din Republica Moldova şi din Transnsitria. "Acum, noi deminăm cîmpul economic şi politic pe care cineva l-a minat pînă la noi foarte iscusit şi pentru perspectivă";
• cercurile transnistrene "au vîndut instalaţii de rachete şi avioane împreună cu Transnistria, au vîndut şi alte arme". "Ei acopereau lăzile cu armament cu nisip şi le duceau cu şlepurile pînă la Odesa, iar în continuare – în punctele fierbinţi din CSI şi din lume. Cineva va mai vorbi vreodată despre aceste episoade";
• în anii care au trecut, Republica Moldova a trebuit să convingă comunitatea mondială, în primul rînd, Rusia şi Ucraina, să instituie controlul la frontieră;
• "imediat cum începem să ne apropiem de rezolvarea problemei transnistrene, în România porneşte isteria, iar Băsescu scuipă din el tot ce poate şi cum poate". "Nouă servicii speciale ale României lucrează pentru suprimarea iniţiativelor noastre. Cred că nu toţi ştiu că anume România l-a impus pe Snegur să declanşeze războiul pe Nistru";
• Putin are un rol absolut în refacerea relaţiilor ruso-moldoveneşti. "Sînt bucuros că am găsit acelaşi limbaj şi cale de rezolvare a conflictului. Probabil, mulţi au observat că Duma de Stat, atunci cînd a discutat problema abhază şi cea osetină, a recunoscut necesitatea reîntregirii Moldovei";
• "Noi trebuie să-i ajutăm pe transnistrenii care au stat ani în şir sub umbrela separatismului". Peste 300 mii de locuitori transnistreni au primit acte de cetăţeni ai Republicii Moldova;
• circa 500 de agenţi economici transnistreni au fost înregistraţi deja în registrul oficial al Moldovei;
• exporturile din Transnistria au crescut cu 30% doar pe parcursul unui an;
• găsirea soluţiei finale pentru conflictul transnistrean rămîne o sarcină extrem de dificilă, însă reluarea procesului de negocieri în format "5+2" este o sarcină tangibilă în cel mai scurt timp.

În definitiv, cele mai importante realizări în "restabilirea măsurilor de încredere" dintre cele două maluri ale Nistrului în cea de a două jumătate a lunii aprilie se reduc la:

• demararea consultărilor în cadrul a cinci grupuri de lucru, care se vor întruni cu o anumită periodicitate;
• confirmarea suportului pentru reluarea dialogului dintre Chişinău şi Tiraspol din partea reprezentanţilor UE, SUA, Rusiei şi OSCE;
• ministrul Reintegrării a avut întîlniri cu reprezentanţii UE, SUA, OSCE şi Rusiei în cadrul cărora a reconfirmat intenţia autorităţilor moldoveneşti de a cere ridicarea interdicţiei de călătorie în spaţiul UE şi SUA;
• în ajunul zilei de Paşti, Focul Sfînt a fost adus de la Ierusalim pentru slujba divină de la Catedrala "Naşterea Domnului" din Chişinău de o delegaţie a Bisericii Moldovei, condusă de Arhiepiscopul de Dubăsari si Tiraspol, Iustinian, cunoscut pentru suportul fervent al regimului transnistrean.

Relaţii externe

Integrare europeană

A doua rundă de negocieri dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană privind Parteneriatul de Mobilitate

Pe 22 aprilie, la Bruxelles s-a desfăşurat cea de-a doua rundă de negocieri între Republica Moldova şi UE privind Parteneriatul de Mobilitate, la care au participat reprezentanţi ai Comisiei Europene şi a peste 14 state membre ale UE. Delegaţia moldovenească, condusă de Valeriu Ostalep, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a inclus reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Economiei şi Comerţului, Ministerului Dezvoltării Informaţionale şi Serviciului Grăniceri. În cadrul negocierilor a fost discutat textul Documentului Parteneriatului de Mobilitate, care va fi structurat în două părţi: 1)generală, care va trasa direcţiile principale ale cooperării între Moldova şi UE în cadrul Parteneriatului; 2) operaţională, care va include propuneri de proiecte din partea statelor membre interesate UE şi va fi actualizată reieşind din necesităţile şi interesele Republicii Moldova. Delegaţia moldovenească a reiterat importanţa valorificării în cadrul Parteneriatului a domeniilor, precum: managementul eficient al frontierelor, cooperarea în reglementarea fluxurilor migraţionale, reinvestirea remitenţelor, consolidarea sistemului naţional de management al migraţiei, implementarea Acordurilor privind facilitarea regimului de vize şi de readmisie. De asemenea, au fost discutate modalităţile de organizare a unei platforme de cooperare pentru o mai bună implementare a Parteneriatului de Mobilitate, de evaluare a impactului proiectelor şi actualizării acestora în dependenţă de necesităţile Republicii Moldova.

Asistenţa financiară acordată Republicii Moldova în 2008–2009 de Uniunea Europeană

Potrivit unei declaraţii a şefului Secţiei Politice si Economice a Delegaţiei Comisiei Europene în Moldova, Paolo Berizzi, în anii 2008–2009 Moldova va beneficia de asistenţă financiară din partea Comisiei Europene în suma totală de 50 de milioane euro. Această sumă va fi alocată pentru realizarea şi promovarea mai multor proiecte de infrastructură în Moldova. Oficialul european a subliniat că, asistenţa financiară a UE nu are drept scop soluţionarea problemelor cu care se confruntă Moldova, ci să consolideze reformele realizate de Guvernul Moldovei. De asemenea, a fost menţionat faptul că, în cazul unei conlucrări de succes dintre Moldova şi structurile comunitare, asistenţa financiară din partea UE va creşte considerabil pe viitor.

Notă. Începînd cu 1991, asistenţa financiară acordată Moldovei din partea UE a constituit circa 450 milioane euro.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Divergenţele legate de semnarea Convenţiei privind micul trafic de frontieră dintre Republica Moldova şi România au continuat să domine relaţiile moldo-româneşti. Ca răspuns la declaraţia preşedintelui României Traian Băsescu că, pentru România tratatul de frontieră cu Republica Moldova nu este prioritar, din moment ce România a recunoscut independenţa Republicii Moldova în actualele frontiere (vezi e-jurnal nr.115), la 17 aprilie 2008, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova a făcut public un comunicat de presă. În comunicat se menţionează că, iniţiativa de începere a negocierilor cu România privind acordul micului trafic de frontieră a fost lansată de Republica Moldova într-o Declaraţie politică, formulată odată cu semnarea Acordului privind facilitarea eliberării vizelor cu Uniunea Europeană (10 octombrie 2007). De asemenea, se accentuează faptul că, proiectul român al Convenţiei dintre Republica Moldova şi România privind micul trafic la frontieră conţine sintagma "frontiera de stat moldo-românească", care există de facto, dar nu este juridic documentată în plan bilateral. De aceea, unica soluţie de reglementare a relaţiilor de frontieră dintre cele două ţări rămîne a fi, la părerea autorităţilor moldoveneşti, semnarea simultană a Tratatului privind frontiera de stat moldo-românească şi a Convenţiei privind micul trafic de frontieră.

Notă. Condiţionarea semnării Convenţiei privind micul trafic de frontieră cu semnarea tratatului privind frontiera de stat a generat critici din partea partidelor de opoziţie. Două dintre aceste partide – PLDM şi AMN – au lansat iniţiative de urgentare a semnării Convenţiei privind micul trafic la frontieră, inclusiv prin colectarea semnăturilor cetăţenilor nemulţumiţi de decizia autorităţilor moldoveneşti. Tensiunile din relaţiile moldo-române doar s-au accentuat după ce Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, într-un interviu televizat, a acuzat România de provocarea conflictului armat din Transnistria, afirmînd că România l-a impus pe fostul preşedinte moldovean Mircea Snegur să declanşeze războiul din 1992.

Republica Moldova-Ucraina

Relaţiile moldo-ucrainene au fost axate pe soluţionarea problemelor de ordin energetic, în special, problema formării preţurilor la energia electrică ucraineană livrată Republicii Moldova şi cea a cotelor de participaţie la Centrala Hidroelectrică cu Acumulare Dnestrovsk. Republica Moldova pretinde o cotă de participaţie la centrala care ocupă şi o parte din teritoriul moldovenesc.

Vizita întreprinsă de către Prim-viceprim-ministrul, ministrul Economiei şi Comerţului al Republicii Moldova, Igor Dodon, la Kiev pentru soluţionarea acestor probleme nu s-a soldat cu rezultate concrete; noile negocieri se vor desfăşura în perioada 19–21 mai 2008, la Kiev.

Republica Moldova-Slovenia

În perioada vizată, vicepremierul Andrei Stratan, ministul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a efectuat o vizită oficială în Republica Slovenia, ţară ce deţine preşedinţia în exerciţiu a Uniunii Europene. Andrei Stratan a avut întrevederi cu mai mulţi oficiali sloveni, printre care France Cukjati, Preşedintele Adunării Naţionale, Dimitrij Rupel, Ministrul sloven al Afacerilor Externe etc. Principalele subiecte abordate au fost: cooperarea Republicii Moldova cu UE, în special viitorul cadru juridic al relaţiilor Moldova-UE; evoluţiile recente în problema transnistreană, cooperarea bilaterală moldo-slovenă. Oficialii sloveni au menţionat importanţa adoptării la Reuniunea Consiliului pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe la nivel de Miniştri de Externe ai UE a unei decizii favorabile de lansare a negocierilor privind viitorul Acord moldo-comunitar, subliniind că Slovenia recunoaşte şi susţine perspectivele europene ale Moldovei. În contextul tematicii transnistrene, oficialii sloveni au apreciat ultimele eforturi ale conducerii Republicii Moldova de soluţionare a conflictului transnistrean şi consecvenţa cu care Moldova a promovat formula de negocieri 5+2. Oficialul moldovean a subliniat că cooperarea cu Slovenia, inclusiv în calitatea de Preşedinte în exerciţiu al UE, constituie o prioritate a MAEIE şi de aceea a desemnat un reprezentant al Ministerului care are contacte sistematice cu MAE al Sloveniei, oferind informaţia necesară privind obiectivele Republicii Moldova în relaţiile cu UE.

Republica Moldova – Republica Azerbaidjan

În perioada 23–24 aprilie, preşedintele Republicii Moldova a întreprins o vizită oficială în Azerbaidjan. Potrivit serviciului de presă al preşedinţiei, scopul vizitei a fost de intensificare a cooperării comercial-economică dintre Moldova şi Azerbaidjan, în special în domeniile energetic şi de combustibil. În timpul vizitei au fost semnate trei acorduri interguvernamentale: 1) privind colaborarea în domeniul energetic şi de combustibil; 2) privind colaborarea şi schimbul de informaţii în domeniul combaterii încălcărilor legislaţiei economice si fiscale; 3) privind colaborarea în domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale. În timpul vizitei a fost discutată şi posibilitatea deschiderii unei rute aeriene Chişinău-Baku.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

În perioada 14–18 aprilie 2008, Delegaţia Parlamentului Republicii Moldova a participat la lucrările sesiunii de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care s-a desfăşurat la Strasbourg. Delegaţia a fost condusă de Maria Postoico, Vicepreşedintele Parlamentului.

La 29 aprilie 2008, Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI), a făcut public cel de-al treilea raport asupra Moldovei, care evaluează situaţia Moldovei la capitolul rasism, xenofobie, antisemitism şi intoleranţă în perioada aprilie 2003 – 14 decembrie 2007. Potrivit raportului, Moldova a înregistrat cîteva progrese în depăşirea problemelor de discriminare şi intoleranţă, însă majoritatea problemelor menţionate încă în cel de-al doilea raport (din 15 aprilie 2003) persistă. În particular este vorba de: limitarea libertăţii la religie a grupurilor de minorităţi religioase şi musulmane, lipsa unei legislaţii împotriva discriminărilor, continuarea discriminării rromilor etc. De asemenea, ECRI îşi exprimă îngrijorarea privind modificările aduse legii cetăţeniei din Republica Moldova în scopul restricţionării accesului la funcţiile publice pentru anumite categorii de cetăţeni. ECRI arată că modificările la legea cetăţeniei, în urma cărora cetăţenii moldoveni cu cetăţenie multiplă vor fi dezavantajaţi faţă de ceilalţi cetăţeni ai Moldovei în ceea ce priveşte accesul lor la funcţiile publice, vor duce la discriminare, la un tratament diferenţiat pe motiv de cetăţenie.

Republica Moldova – Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN)

Pe 17 aprilie 2008, la Kiev a avut loc cea de-a XVIII-a Reuniune a Consiliului Miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre ale Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN). Delegaţia moldovenească a fost condusă de Valeriu Ostalep, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene. În cadrul reuniunii, oficialul moldovean a menţionat că Republica Moldova pledează pentru utilizarea mai eficientă a mecanismelor existente de cooperare în cadrul OCEMN, în special intensificarea relaţiilor între OCEMN şi UE în cadrul iniţiativei Uniunii Europene "Sinergia Mării Negre".

Studii, analize, comentarii

Lucrurile merg într-o direcţie greşită…
Igor Boţan, 30 aprilie 2008

Barometrul Opiniei Publice (BOP), făcut public la 23 aprilie 2008, a confirmat stabilitatea tendinţelor profilate acum o jumătate de an. Este de menţionat, că rezultatele recente fixează percepţiile cetăţenilor moldoveni într-o perioadă marcată de un şir de evenimente semnificative, atît pe plan regional, cu impact asupra situaţiei interne, cît şi pe planul intern propriu-zis

»»»