versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Evoluţii şi tertipuri de pe piaţa imobiliară, Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Numiri. Demisii

Deputatul neafiliat Nicolae Diatovschi a anunţat că aderă la fracţiunea parlamentară a Alianţei "Moldova Noastră", din care s-a retras anterior.

1.2. Acte legislative

Important: La şedinţa din 16 mai 2008, mai mulţi deputaţi de opoziţia au blocat tribuna centrală a Parlamentului şi au bruiat desfăşurarea şedinţei. Majoritatea parlamentară a continuat însă examinarea unor proiecte incluse în ordinea de zi, fără ca acestea să fie dezbătute şi supuse procedurii de examinarea prevăzute de Regulamentul Parlamentului (art.66–69).

Legea cu privire la protecţia martorilor şi altor participanţi la procesul penal. Legea prevede asigurarea securităţii participanţilor la procesul penal a căror viaţă, integritate corporală, libertate ori proprietate este ameninţată ca urmare a deţinerii de către aceştia a unor date pe care au acceptat să le furnizeze şi care constituie probe cu privire la săvîrşirea unor infracţiuni cu gravitate sporită. Măsurile de protecţie aplicabile pot fi: protecţia datelor de identitate ale persoanei protejate; audierea persoanei cu aplicarea modalităţilor speciale; schimbarea domiciliului sau locului de muncă ori de studii; schimbarea identităţii, schimbarea înfăţişării; instalarea unui sistem de alarmă la locuinţa sau reşedinţa persoanei; schimbarea numărului de telefon al persoanei protejate; asigurarea protecţiei bunurilor.

Legea privind declararea utilităţii publice de interes naţional a lucrărilor de construcţie a liniei de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti. Se declară de utilitate publică de interes naţional lucrările de construcţie a liniei de cale ferată "Cahul-Giurgiuleşti" şi obiecte ale exproprierii devin bunurile imobile (terenuri şi construcţii), proprietate privată, situate în extravilanul satelor şi comunelor Manta, Colibaşi, Brînza, Văleni, Slobozia Mare şi Cîşliţa-Prut, raionul Cahul. Decizia şi acţiunile în domeniu au fost criticate dur de către opoziţia parlamentară, au determinat proteste ale administraţiei publice din teritoriu şi ale locuitorilor, terenurile cărora urmează a fi expropriate, cu plata unor sume derizorii.

Hotărîrea cu privire la Concepţia sistemului informaţional automatizat de stat "Alegeri" şi a modului de implementare a "Registrului de stat al alegătorilor". Registrul de stat al alegătorilor urmează să asigure verificarea operativă a ratei de participare a populaţiei la alegeri şi va fi implementat pentru prima dată în scrutinul parlamentar din 2009. Implementarea sistemului automatizat ar putea crea infrastructura şi mecanismele pentru implementarea votului electronic, dar pentru implementarea sistemului automatizat "Alegeri" sînt necesari circa 33 milioane de lei, surse care, deocamdată, nu sînt prevăzute în bugetul de stat şi al CEC.

Notă ADEPT: Problema evidenţei alegătorilor şi a creării posibilităţilor de vot electronic a fost abordată în repetate rînduri, însă autorităţile au tărăgănat promovare aunor soluţii în domeniu. Spre exemplu, chiar şi noua Concepţie votată de Parlament a fost elaborată încă în anul 2006, dar majoritatea parlamentară a tărăgănat examinarea ei mai mult de un an şi jumătate, ceea ce a suspendat procesul de implementare, stabilire şi rezervare a resurselor financiare, tehnice etc. În situaţia creată, implementarea votului electronic la parlamentarele din 2009 va fi, practic imposibilă şi din acest motiv, alegătorii plecaţi peste hotare nu vor putea participa masiv la scrutin.

Legea cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative (pensiile militarilor, angajaţilor organelor afacerilor interne). Conform modificărilor, majorările şi suplimentele la pensii, care se stabilesc din pensia minimă pentru limită de vîrstă se vor stabili în sumă constantă. Pentru punerea în aplicare a modificărilor vor fi necesare anual mijloace financiare suplimentare de la 9,5 mil. Lei (2008) pînă la 12 mil. Lei (2010).

Proiectul legii pentru aprobarea Concepţiei Securităţii Naţionale. Documentul aprobat în prima lectură propune reglementarea aspectelor vizînd: – obiectivele ce urmează a fi atinse în vederea asigurării securităţii naţionale, liniile directoare de bază ale politicii de securitate a Republicii Moldova, valorile generale, principiile, riscurile şi vulnerabilităţile în acest domeniu; – cooperarea internaţională în calitate de instrument de asigurare a securităţii naţionale, interconexiunea dintre politica internă şi cea externă; – sistemul de asigurare a securităţii naţionale şi reformarea acestuia; – perspectivele adoptării Strategiei Securităţii Naţionale. Statutul de neutralitate permanentă a ţării se proclamă drept principiu de bază şi piatră de temelie a conceptului securităţii naţionale, tot sistemul de securitate naţională şi toate acţiunile îndreptate spre asigurarea securităţii naţionale urmează a fi bazate pe acest principiu.

Notă ADEPT: Fracţiunile şi partidele parlamentare de opoziţie (AMN, PDM, PSD, PNL, PLDM) au criticat Concepţia, criticînd anume accentuarea în document a neutralităţii politicii de stat, care ar împiedica integrarea Moldovei în structurile euro-atlantice. Partidul de guvernămînt consideră că anume neutralitatea reprezintă cea mai bună soluţie pentru Republica Moldova, comuniştii avînd scopul de a "edifica un stat demilitarizat".

1.3. Control parlamentar. Declaraţii

Audieri. Moţiuni

Majoritatea parlamentară a respins propunerile opoziţiei:

• de organizare a audierilor în problema transnistreană;
• de constituire a unei comisii parlamentare speciale care să analizeze situaţia şi problemele apărute în procesul de implementare a reformelor în domeniul sănătăţii;
• de audiere a ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene în problema eficienţei ambasadelor Moldovei de peste hotare şi tratarea de către acestea a cetăţenilor Moldovei aflaţi peste hotare;
• de audiere a directorului Serviciului Vamal, asupra reţinerii la vamă a unui lot de 4,5 mii cărţi româneşti, pe care o delegaţie a oraşului Călăraşi a încercat să le introducă în ţară.

Întrebări. Interpelări

Deputatul AMN Ion Guţu a solicitat Guvernului şi procuraturii generale să prezinte detalii privind tranzacţia de vînzare la un preţ foarte mic a pachetului majoritar de acţiuni ale S.A. "Moldasig".

Deputatul PPCD Iurie Roşca a cerut ministrului Administraţiei Publice Locale informaţii despre măsurile întreprinse de minister şi administraţia municipiului Chişinău pentru desfăşurarea lucrărilor de curăţire şi reamenajare a zonei "Valea Morilor"

Deputatul PPCD Adriana Chiriac a solicitat de la ministrul sănătăţii si ministrul administraţiei publice locale informaţii despre situaţia de la Hînceşti, cauzată de instalarea forţata în funcţia de medic-şef al raionului a unei persoane inadecvate.

Deputatul PCRM Elena Bodnarenco a solicitat Serviciului de Informaţii şi Securitate să verifice modul de colectare, în raionul Soroca, a semnăturilor pentru schimbarea sistemului de alegere a Parlamentului şi Preşedintelui RM, activităţi desfăşurate sub egida PLDM.

Deputatul Valentina Cuşnir a solicitat Guvernului informaţii despre situaţia creată în legătură cu lichidarea fondurilor de investiţii şi soarta bonurilor patrimoniale depuse de cetăţeni în aceste fonduri. Pintr-o altă interpelare, Cuşnir cere Procuraturii Generale informaţii noi despre mersul anchetării cazului dispariţiei deputatului Vlad Cubreacov, reieşind şi din ultimele confirmări ale colaborării organelor de drept ale Moldovei cu cele din Transnistria.

Deputatul PNL Vitalia Pavlicenco a adresat o interpelare Procuraturii Generale, Centrului pentru Combaterea Crimelor şi a Corupţiei, Ministerului Dezvoltării Informaţionale şi Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, prin care solicită confirmarea faptului afilierii familiei Voronin a Companiei de construcţii "Moldconstructmarket". Printr-o altă interpelare, Pavlicenco a solicitat de la Ministerul Finanţelor informaţii detaliate privind utilizarea mijloacelor financiare alocate suplimentar pentru reconstrucţii şi reparaţii în clădirea Preşedinţiei (peste 20 milioane de lei, în perioada 2006–2007).

Declaraţii

Fracţiunea AMN a prezentat declaraţii cu privire la situaţia degradantă a libertăţii presei în Republica Moldova şi despre situaţia creată în jurul Convenţiei privind micul trafic la frontiera cu UE.

Fracţiunea PDM a prezentat o declaraţie privind degradarea relaţiilor Republicii Moldova cu Ucraina şi România.

Deputatul Ion Neagu a prezentat poziţia Mişcării "Acţiunea Europeană" vizavi de declaraţiile antiromânesti şi antieuropene ale conducerii Republicii Moldova.

Deputatul PNL Vitalia Pavlicenco a prezentat o declaraţie despre condamnarea politicii externe promovată de guvernarea comunistă.

Fracţiunea PPCD a prezentat o declaraţie privind poziţia creştin-democraţilor în legătură cu manifestările grupurilor ce încearcă a impune societăţii practici sexuale anormale ca pe o normalitate.

Guvern

2.1. Numiri. Demisii

Vladimir Antosii, ex-ministru al Industriei şi Infrastructurii, a fost numit director general al Agenţiei Naţionale Transport Auto, structură recent creată de Guvern.

Guvernul a susţinut propunerea MAEIE de rechemare a lui Mihail Barbulat din funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Turcia.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la măsurile de accelerare a procesului de gazificare intern a localităţilor. Este aprobat Regulamentul privind gazificarea localităţilor şi Metodologia de determinare a tarifului pentru serviciile de organizare a accesului potenţialilor consumatori la reţeaua de distribuţie a gazelor în interiorul localităţilor. Reprezentanţii Guvernului au declarat că respectivele modificări vor permite reducerea considerabilă a costului conectării la reţeaua de gaze.

Notă ADEPT: Experţii independenţi se arată sceptici vizavi de afirmaţiile privind reducerea considerabilă a costului racordării, pe motiv că majoritatea antreprenorilor ce activează în domeniu sînt privaţi şi aceştia nu vor fi interesaţi să efectueze lucrări complexe fără un venit pe măsură. Doar intervenţia unor firme cu capital de stat ar putea contribui la reducerea costurilor, însă capacităţile de construcţie ale monopolistului "Moldova-Gaz" nu sînt suficiente pentru a putea acoperi necesităţile de moment. Pe de altă parte, se poate observa că autorităţile, periodic, au mai declarat despre faptul că preţurile sînt exagerate şi că este iminentă reducerea lor, însă mai departe de declaraţii lucrurile nu au mers (în ianuarie 2005-şedinţă la Preşedinţie; ianuarie 2007 – şedinţă specială la Guvern şi conferinţă de presă a directorului Agenţiei Construcţiilor, Igor Semenovker; februarie 2008-şedinţă specială la Preşedinţie). Totuşi, reieşind din situaţia că majoritatea localităţilor au fost deja gazificate, s-ar putea întîmpla ca agenţi economici cu capital de stat (componente ale S.A. "Moldova-Gaz" sau create de societate) să contribuie la scăderea costului lucrărilor de conectare, mai ales că anul 2007 i-a adus societăţii un venit considerabil, de peste 600 milioane de lei.

Hotărîrea pentru aprobarea Cadastrului funciar la starea din 1 ianuarie 2008. Comparativ cu 1 ianuarie 2007, suprafaţa terenurilor arabile a crescut cu 2,2 mii hectare; a viilor – cu 1,4 mii ha; a livezilor – cu 0,5 mii ha; a terenurilor fondului apelor – cu 0,4 mii ha, terenurile destinate fondului silvic – cu 4,7 mii ha. Concomitent, suprafeţele terenurilor din fondul de rezervă al primăriilor s-au redus cu 6,5 mii ha. Din totalul terenurilor – 23,1 la sută le constituie proprietatea publică a statului, 21,5 – proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale şi 55,4 la sută – proprietatea privată.

Hotărîrea privind crearea Comisiei guvernamentale pentru supravegherea realizării achiziţiilor publice. Comisia, în componenţa căreia sînt incluşi conducători ai administraţiei publice centrale şi reprezentanţi ai societăţii civile, va monitoriza executarea de către Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare a prevederilor Legii privind achiziţiile publice şi a actelor normative din domeniu.

Hotărîrea cu privire la organizarea evidenţei proprietăţii publice şi circulaţia acesteia. Se stabileşte că întreprinderile de stat/municipale şi societăţile comerciale cu capital public sau public-privat, prezintă autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale informaţia generalizată privind mărimea şi circulaţia proprietăţii, iar organele centrale de specialitate ale administraţiei publice vor acumula, generaliza şi prezenta Guvernului rapoarte anuale privind administrarea proprietăţii publice.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Preocupări pentru sporirea transparenţei

După ce Preşedintele ţării a convocat o şedinţă la care a fost abordată tema transparenţei activităţii autorităţilor administraţiei publice centrale şi colaborării acestora cu mass-media, şi Premierul a a solicitat miniştrilor şi conducătorilor autorităţilor publice centrale să contribuie la sporirea transparenţei activităţii Executivului, prin organizarea lunară a conferinţelor de presă şi eficientizarea serviciilor de presă din instituţiile conduse.

Notă ADEPT: Şi anterior, Guvernul a solicitat autorităţilor subordonate transparenţă, deschidere şi colaborare cu mass-media şi organizaţiile societăţii civile, desemnarea responsabililor pentru aceste relaţii, însă mai departe de declaraţii şi indicaţii lucrurile nu au evoluat prea mult. Experţii independenţi consideră că măsurile în domeniu eşuează din cauza că transparenţa decizională nu este promovată prin adoptarea actelor legislative şi normative speciale, iar sistemul "verticalei puterii" instituit în administraţia publică centrală limitează considerabil libertatea expunerii funcţionarilor, ceştia fiind obstrucţionaţi pentru prezentarea informaţiilor şi declaraţii "necoordonate cu conducerea".

Cu ocazia Zilei mondiale a libertăţii presei, Guvernul a dat publicităţii o declaraţie, în cuprinsul căreia afirmă că "existenţa unei prese libere este de natură să contribuie la atingerea obiectivelor prioritare ale Guvernului Republicii Moldova, care suît reforma administraţiei publice, utilizarea transparentă şi eficientă a finanţelor publice şi combaterea corupţiei". Guvernul îşi propune să acorde acces sporit la informaţiile de interes general ce corespund intereselor publicului, să asigure accesul nediscriminatoriu la informaţii oficiale şi să consolideze capacităţile instanţelor judecătoreşti în examinarea cauzelor privind exercitarea libertăţii de exprimare.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Prin decret prezidenţial, a fost acordat gradul militar de general de divizie lui Ion Coropcean, şef al Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, comandant al Armatei Naţionale.

Lui Avigdor Liberman, preşedinte al Grupului parlamentar Israel-Moldova, i-a fost conferit "Ordinul de Onoare".

În scopul asigurării coordonării realizării angajamentelor care derivă din documentele şi înţelegerile moldo-comunitare, Preşedintele Republicii Moldova a decretat constituirea Comisiei naţionale pentru integrare europeană, în fruntea căreia s-a autodesemnat. Primul-ministru va deţine funcţia de vicepreşedinte al Comisiei, iar membri ai acesteia mai sînt vicepreşedintele Parlamentului şi un preşedinte de comisie (ambii reprezentînd PCRM), cîţiva miniştri şi consilieri prezidenţiali, precum şi Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

Notă ADEPT: Spre deosebire de componenţa anterioară, în noua structură a Comisiei nu au fost incluşi:

• reprezentanţi ai opoziţiei parlamentare;
• mai mulţi membri ai Guvernului (inclusiv Guvernatorul Găgăuziei);
• reprezentanţi ai mediului academic şi ai societăţii civile.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Transparenţă şi acces la informaţii publice

Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă în problema asigurării accesului mass-media la informaţiile oficiale şi a transparenţei în activitatea organelor publice centrale, în cursul căreia a pledat pentru perfecţionarea mecanismului existent de interacţiune a autorităţilor centrale cu mass-media şi de furnizare către public a informaţiilor oficiale despre activitatea desfăşurată. În context, Vladimir Voronin s-a referit la oportunitatea participării conducătorilor administraţiei publice centrale la diverse emisiuni radio şi televizate, conferinţe de presă tematice, talk-show-uri, sugerînd ca membrii Guvernului să aducă la cunoştinţa publicului larg informaţii ample şi operative despre situaţia existentă în ţară în diverse domenii atît sub aspectul realizărilor obţinute, cît şi al problemelor existente şi căilor de soluţionare a lor. Membrilor Guvernului li s-a cerut să manifeste o cît mai mare deschidere şi transparenţă în raport cu reprezentanţii mediilor de informare în masă.

Un nou sistem de formare a rezervei de grîu

Vladimir Voronin a convocat o şedinţă la tema mecanismului de formare a rezervei de stat de grîu alimentar, în cursul căreia au fost discutate propuneri privind modificarea sistemului actual de formare a rezervei de stat de cereale. Se prevede organizarea rezervelor de grîu alimentar cu o participare financiară mai mică din partea statului, dar cu contribuţia exportatorilor de cereale şi cu antrenarea benevolă a producătorilor de cereale în procesul de formare a rezervei de stat. Preşedintele Moldovei a apreciat propunerile avansate drept oportune, solicitînd Guvernului să examineze minuţios sistemul nou propus de formare a rezervei de stat de grîu alimentar şi să adopte o hotărîre în acest sens.

Planul de acţiuni privind sărbătorirea întemeierii Statului Moldovenesc

Preşedintele ţări a convocat şedinţa Comisiei de Stat pentru desfăşurarea acţiunilor consacrate sărbătoririi a 650 de ani de la întemeierea Statului Moldovenesc a fost examinat proiectul Planului de acţiuni, care include măsuri cu caracter ştiinţific, informaţional-educativ, manifestări cultural-artistice, de promovare a valorilor patrimoniului (conferinţe ştiinţifice internaţionale, naţionale şi zonale, simpozioane, mese rotunde; editarea unor studii ştiinţifice, enciclopedii, culegeri de documente privind constituirea şi dezvoltarea statului, apariţia şi evoluţia heraldicii şi a monedei moldoveneşti, montarea unor filme, inaugurarea emisiunilor tematice, vernisarea expoziţiilor de pictură şi artă fotografică, organizarea unor festivaluri, concursuri ale cîntecului şi dansului popular, lansarea de monede jubiliare, a seturilor de timbre etc. Planul de acţiuni prevede şi demararea lucrărilor de restaurare a unor obiective din patrimoniul cultural-istoric al ţării. Proiectul Planului de acţiuni a fost acceptat, urmează ca Guvernul să-l definitiveze şi să-l aprobe în vederea punerii în aplicare.

Interes deosebit pentru construcţii

În perioada 3–15 mai, Preşedintele Republicii a convocat cîteva şedinţe privind reconstrucţia Centrului de creaţie pentru copii şi tineret şi privind renovarea Stadionului Republican.. De asemenea, Vladimir Voronin a efectuat vizite de documentare la cîteva obiective în reconstrucţie: Complexul Monastic Căpriana; Mănăstirea Curchi; Postul de televiziune Moldova 1, unde urmează să înceapă reconstrucţii de amploare.

Întîlniri în cadrul Anului Tineretului

Şeful statului s-a întîlnit cu preşedinţii organizaţiilor sindicale studenţeşti, ai senatelor studenţeşti, ai organizaţiilor de tineret din instituţiile de învăţămînt superior din ţară, care au avut ocazia să adreseze întrebări şi să-şi expune propriile viziuni asupra oportunităţilor de depăşire a problemelor cu care se confruntă tineretul. Vladimir Voronin a reiterat importanţa dezvoltării infrastructurii căminelor studenţeşti prin reconstrucţia, modernizarea şi amenajarea acestora, precum şi a îmbunătăţirii esenţiale a situaţiei la capitolul alimentaţia studenţilor, comunicînd că a a cerut crearea, în cadrul Guvernului, a unei comisii care va efectua o analiză amplă a stării de lucruri şi va elabora un program de redresare a situaţiei. Conducerii Ministerului Educaţiei şi Tineretului, Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene i s-a cerut elaborarea unor propuneri de facilitare a procesului de mobilitate academică către statele europene, iar Ministerul Economiei şi Comerţului va examina problema organizării practicii de vară a studenţilor de la toate specialităţile.

Reuniunea Şefilor de Stat din Europa Centrală

Participînd la Reuniunea Şefilor de Stat din Europa Centrală, care s-a desfăşurat la Ohrid, Macedonia, Vladimir Voronin a rostit o alocuţiune şi a avut întrevederi cu Preşedintele Republicii Federale Germania, cu Preşedintele Republicii Slovenia, Preşedintele Republicii Cehe şi Preşedintele Republicii Polonia.

Politici economice

1. Preţurile şi inflaţia

Inflaţia saltă spre noi culmi…

În aprilie, faţă de luna martie a.c., indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut cu 1,6%, respectiv cumulativ pentru cele patru luni ale anului rata inflaţiei a înregistrat un nivel de 5,8% mai mare faţă de decembrie 2007. Cel mai mult au crescut preţurile la produsele alimentare – cu 2,8%, produsele nealimentare s-au scumpit cu 0,2%, iar tarifele pentru serviciile prestate populaţiei s-au majorat cu 2,2%. Creşteri majore de preţuri s-au înregistrat la carne, cu 9,4%, orezul s-a scumpit cu 10,6%, uleiul vegetal şi ouăle cu cîte 5,6%. Pentru cele nealimentare s-au înregistrat majorări de preţuri la materialele de construcţie, cu 2,4%. În acelaşi timp, majorări de tarife la serviciile prestate populaţiei în aprilie au fost înregistrate la transportul auto interurban, cu 34,7% (principalul motiv a fost că de la 1 aprilie 2008 au intrat în vigoare noile tarife).

Experţii FMI care se află într-o misiune de lucru în Moldova pentru perioada 7–21 mai s-au arătat îngrijoraţi de nivelul înalt al inflaţiei. Aceştia au declarat recent că surplusul banilor în economie ar fi una dintre cauzele nivelului înalt al inflaţiei din ţară. Potrivit acestora, pe parcursul anului trecut volumul banilor a crescut la o rată fenomenală de peste 40% şi a depăşit suma de 27 miliarde lei. Din cauza majorării recente a preţurilor la produsele alimentare, atingerea obiectivului inflaţiei joase şi stabile a devenit mai complicată, pe termen scurt. Aceasta se întîmplă deoarece aşa-numitul "impact iniţial" al majorării preţurilor la produsele alimentare a dus – după cum şi era de aşteptat – la modificarea nivelului general al preţurilor.

2. Comerţul extern

Deficitul comercial înregistrat în T1–2008 este echivalent cu 50% din bugetul ţării…

Pe parcursul T1’2008, deficitul balanţei comerciale a crescut cu peste 44% faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut sau cu peste 214 milioane USD şi a constituit cca 700 milioane USD, acesta echivalîndu-se cu jumătate din bugetul de stat. Cu ţările Uniunii Europene, balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 283 milioane USD, iar cu ţările CSI – de peste 245 milioane USD. Volumul importurilor a crescut cu cca 38%, iar cel al exporturilor – cu 26%.

Per total, pentru primul trimestru, exporturile au înregistrat valoarea de cca 347 milioane USD. Pe de altă parte, importurile au însumat cca 1,046 miliarde USD. Astfel, gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în primele trei luni ale anului curent a constituit 33,2%, în comparaţie cu peste 36% în T1’2007, importurile depăşind exporturile de 3 ori. Conform unor estimări ale economiştilor, pînă la finele anului curent, deficitul balanţei comerciale va ajunge la cca 3 miliarde USD.

Moldovenii aduc în ţară tot mai mulţi bani…

Moldovenii plecaţi la muncă peste hotare au transferat prin intermediul băncilor comerciale în T1’2008 peste 314 milioane USD sau cu 33% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2007. Potrivit statisticii BNM mai mult de 74% dintre transferurile din perioada dată au fost realizate prin intermediul sistemelor de transfer rapid. Astfel, numai în luna martie, remitenţele au constituit aproape 123 milioane USD sau 17% mai mult faţă de februarie a.c..

Unii experţii sînt de părere că în realitate volumul transferurilor băneşti depăşesc cu mult datele oficiale, moldovenii utilizând şi metode alternative de a trimite bani acasă, decît prin intermediul băncilor. Statisticile BNM arată că din anul 1999 şi pînă în anul 2007, volumul remitenţelor a crescut în medie cu 35–40% anual, astfel încît în perioada 1999–2007 volumul transferurilor oficiale s-a majorat de cca 14 ori.

Transnistria

După constituirea în aprilie a.c. a grupurilor de lucru bilaterale, menite să soluţioneze problemele curente în relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol, activitatea acestora a fost practic blocată după trei runde de dezbateri. În acest sens, şeful misiunii OSCE la Chişinău, Philip Remler, şi ministrul Reintegrării, Vasile Şova, s-au văzut nevoiţi să-şi exprime în public îngrijorarea. În cadrul unei întîlniri cu ambasadorului Rusiei la Chişinău, Valeriy Kuzimin, liderul transnistrean, Igor Smirnov, a explicat blocajele activităţii grupurilor de lucru prin faptul că a rămas ne determinat statutul experţilor din cadrul grupurilor menţionate şi că, în general, nu este clar ce urmăreşte Chişinăul, dacă intenţionează acesta să respecte înţelegerile anterioare cu Tiraspolul (se are în vedere perioada 1996–2001). Actualmente, pentru Transnistria contează soluţionarea unor probleme concrete, cum ar fi cele economice, ecologice, de transport (spre exemplu, restabilirea traficului feroviar). Chişinăul preferă însă, să scoată în prim plan problema proprietăţii asupra reţelei de căi ferate. Smirnov a menţionat şi faptul că autorităţile de la Chişinău rămîn dezinteresate de discuţia pe marginea problemelor politice, evitînd să reacţioneze la proiectul "Acordului de prietenie şi cooperare dintre Moldova şi Transnsitria", care i-a fost înmînat Preşedintelui Voronin în cadrul întîlnirii de la Bender din 11 aprilie a.c.

Pe fundalul blocajului activităţii grupurilor de lucru şi a schimbului de replici tăioase între Voronin şi Smirnov, pe 14 mai 2008, la Bruxelles, a avut loc întîlnirea Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, cu şeful legislativului de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk. Scopul declarat al întîlnirii, organizate cu concursul reprezentantului Comisiei Europene în Moldova, Kalman Mizsei, a fost de a dezbate pe marginea întăririi măsurilor de încredere între părţi, prin intermediul instituţiilor legislative, precum şi de a discuta probleme concrete de maximă actualitate, cum ar fi combatere cu eforturi comune a traficului de fiinţe umane. Presa rusă (Nezavisimaya Gazeta) consideră că, de fapt, aranjarea întîlnirii lui Marian Lupu cu Evgheniy Şevciuk este o testare a "soft power"-ului UE în vederea reglementării conflictelor "îngheţate". După toate aparenţele, întîlnirea de la Bruxelles a mizat nu atît pe întărirea încrederii între "cele două maluri ale Nistrului", de care se ocupă Voronin şi Smirnov, cît pe stabilirea unor relaţii de cooperare între liderii tineri, de perspectivă, care ar putea ieşi în prim plan după alegerile din 2009, preluînd controlul asupra procesului de reglementare a conflictului.

Într-adevăr, în aprilie 2009 Preşedintelui Voronin îi expiră cel de al doilea mandat prezidenţial, iar autoritatea lui Smirnov este contestată în ultimul an, atît în Rusia, cît şi în Transnsitria, după ce au început să i se aducă acuzaţii de delapidări şi de menajare a intereselor clanului de familie. În acest sens, se remarcă şi competiţia dintre figurile emblematice ale elitei transnistrene. Astfel, în februarie 2007, în presa rusă au început să apară panegirice la adresa vice-preşedintelui transnistrean, Alexandr Koroliov, prezentat ca un fel de "Putin transnistrean", care eventual să-l înlocuiască pe îmbătrînitul şi ramolitul Smirnov, pe cale să piardă puterea în faţă sfidărilor din partea oligarhiei locale, a cărei vîrf de lance era considerat Şevciuk. Recent, atacurile din presa ucraineană la adresa lui Smirnov au ajuns pînă la învinuiri precum că clanul pe care îl reprezintă acesta s-ar fi ocupat de lichidarea fizică a celor care au încercat să facă concurenţă business-ului de familie.

Relaţii externe

Integrare Europeană

Lansarea Mecanismului Investiţional (MIV) de vecinătate

Pe 6 mai 2008, la Bruxelles a fost lansat Mecanismul Investiţional de Vecinătate (MIV) al UE – un nou instrument de consolidare a Politicii Europene de Vecinătate (PEV) prin intermediul parteneriatului dintre Comisia Europeană, statele membre UE, statele partenere PEV şi instituţiile financiare publice europene (BERD, Banca Europeană de Investiţii). MIV va oferi un suport financiar, sub formă de granturi, pentru a facilita obţinerea creditelor de la instituţiile financiare publice europene pentru realizarea proiectelor de infrastructură în sectoarele energetic, al mediului şi transportului din întregul spaţiu PEV. MIV va mai oferi suport şi pentru dezvoltarea ÎMM şi realizarea proiectelor din sectorul social. Comisia Europeană deja a alocat Mecanismului 100 de milioane de euro din cele 700 milioane de euro planificate pentru perioada 2007–2013.Conform estimărilor actuale, MIV va genera împrumuturi în valoare de pînă la 5–6 miliarde de euro. MIV va fi orientat spre ţările care au Planuri de Acţiuni în cadrul PEV: Armenia, Azerbaidjan, Egipt, Georgia, Iordan, Liban, Moldova, Maroc, Teritoriile Palestiniene ocupate, Tunisia şi Ucraina.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Relaţiile moldo-româneşti au fost axate pe depăşirea disensiunilor legate de semnarea Convenţiei privind micul trafic de frontieră dintre Republica Moldova şi România.

Primul pas în acest sens a fost făcut pe 6 mai 2008 la Strasbourg, în cadrul unei întrevederi dintre Andrei Stratan, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, şi Răduţa Dana Matache, Secretar de Stat al Ministerului Afacerilor Externe al României. Deşi informaţia oferită de serviciul de presă al MAEIE privind rezultatul întrevederii a fost redusă, pe 13 mai, MAEIE a anunţat într-o declaraţie că, Republica Moldova va relua negocierile cu România asupra Tratatului privind frontiera de stat moldo-română şi Convenţiei privind micul trafic de frontieră. Tot în aceeaşi declaraţie, MAEIE propune României să includă în sfera de acţiune a Convenţiei privind micul trafic de frontieră întreg teritoriul Moldovei (împreună cu Transnistria) şi insistă, din nou, asupra semnării concomitente a Convenţiei privind micul trafic de frontieră şi Tratatul privind frontiera de stat moldo-română, în cazul în care "România […] nu are nici un fel de pretenţii teritoriale sau de altă natură faţă de Republica Moldova" .

Negocierile anunţate s-au desfăşurat pe 14–15 mai 2008 la Bucureşti. Într-un comunicat de presă difuzat de MAE al României, se arată că în cadrul negocierilor experţii din Moldova şi România şi-au prezentat poziţiile şi argumente asupra Tratatului privind frontiera de stat moldo-română şi a Acordului Cadru privind Parteneriatul Strategic pentru Europa între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, însă nu şi asupra Convenţiei privind micul trafic de frontieră, care nu a fost discutată. Comunicatul nu prezintă vreo informaţie despre rezultatul negocierilor, ci doar menţionează că negocierile vor continua, însă deja la Chişinău.

În acelaşi timp, MAE român declară că "nu există nicio condiţionalitate tehnico-juridică între procesul de încheiere a Acordului privind micul trafic de frontieră şi încheierea Tratatului privind regimul frontierei", din moment ce aceste tratate reglementează domenii diferite: convenţia privind micul trafic de frontieră vizează condiţiile de circulaţie simplificată a locuitorilor celor doua state din vecinătatea frontierei comune, pe cînd tratatul privind frontiera de stat reglementează aspecte tehnice privind frontiera.

Notă. Pe 11 mai 2008 Partidul Liberal-Democrat din Moldova şi Alianţa "Moldova Noastră" au organizat mai multe întîlniri cu populaţia din raioanele situate de-a lungul Prutului, în cadrul cărora au colectat semnături în sprijinul semnării Convenţiei privind micul trafic de frontieră. Cu declaraţii de susţinere a semnării Convenţiei privind micul trafic de frontieră au ieşit şi alte partide de opoziţie – Mişcarea Social-Politică "Acţiunea Europeană", Partidul Democrat din Moldova, Partidul Social Democrat.

Republica Moldova – Japonia

Pe 14 mai 2008, Guvernele Moldovei şi Japoniei, în persoana Prim-viceprim-ministrul Igor Dodon, Ministru al Economiei şi Comerţului şi Mutsuo Mabuchi, Ambasador Extraordinar si Plenipotentiar al Japoniei în Republica Moldova, au semnat un Acord privind cooperarea tehnică. Acordul are drept obiectiv intensificarea colaborării tehnice între Moldova şi Japonia şi prevede misiuni ale experţilor niponi în Moldova, acordarea de asistenţă tehnică şi de instruire. Igor Dodon a subliniat că Japonia reprezintă unul partenerii principali de dezvoltare ai Republicii Moldova graţie asistenţei acordate Republicii Moldova pe parcursul ultimilor ani. În acelaşi timp, Astfel, pînă în prezent, Japonia a oferit Moldovei asistenţă tehnică în valoare de 67 milioane de dolari SUA sub forma de granturi şi 48,2 milioane de dolari SUA, în calitate de credite, iar 151 de funcţionari moldoveni au vizitat Japonia pentru a lua cunoştinţă de experienţa niponă în diferite sectoare economice şi sociale. Alţi 20 de specialişti moldoveni vor vizita Japonia în 2008.

Republica Moldova – Turcia

Noul Ambasador al Republicii Turcia în Republica Moldova, Ahmet Ferit Ülker, a înmînat copiile scrisorilor de acreditare Viceprim-ministrului, Ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan.

Republica Moldova – Cehia

În perioada 12–13 mai 2008, la Praga a avut loc şedinţa de constituire a Comisiei mixte moldo-cehe pentru cooperare economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică. Delegaţia Moldovei a fost condusă de Tudor Copaci, vice-ministru al Economiei şi Comerţului, iar cea a Republicii Cehe – de către Milan Hovorka, vice-ministru al Industriei şi Comerţului. În cadrul şedinţei a fost aprobat Regulamentul Comisiei mixte şi au fost create organele de lucru ale comisiei. De asemenea, a fost examinat cadrul existent al colaborării moldo-cehe şi analizate perspectivele unei viitoare colaborări, în special în domeniile energetic, infrastructurii transporturilor feroviar şi rutier şi în domeniul agroindustrial.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei (CoE)

În zilele de 6–7 mai 2008, Andrei Stratan, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a participat la Strasbourg, la cea de-a 118-a sesiune a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei. La Strasbourg, Andrei Stratan a avut întrevederi bilaterale cu Terry Davis, Secretar General al CoE, Gunter Gloser, Ministru de Stat pentru Afaceri Europene al MAE german şi Răduţa Dana Matache, Secretar de Stat în cadrul MAE român. În cadrul sesiunii, Andrei Stratan a rostit un discurs, în care a abordat mai multe subiecte sensibile pentru Moldova, cum ar fi integrarea europeană şi soluţionarea problemei transnistrene. În particular, Andrei Stratan a reiterat dorinţa Republicii Moldova de a avansa pe calea integrării europene graduale, inclusiv prin semnarea unui nou cadru juridic cu UE care va oferi Moldovei acces gradual la cele patru libertăţi ale UE. Cu referinţă la problema transnistreană, demnitarul moldovean a dat asigurări că Republica Moldova va continua să identifice o soluţie pentru problema transnistreană în cadrul formatului de negocieri 5+2, cu respectarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale. La sfîrşitul sesiunii, Suedia a preluat de la Slovacia Preşedinţiei Comitetului de Miniştri al CoE pentru următoarele şase luni.

Republica Moldova – GUAM

Pe 13 mai 2008, la Chişinău a avut loc cea de-a 10-a reuniune a Consiliului Coordonatorilor Naţionali ai Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică GUAM, cu participarea vice-miniştrilor de externe ai statelor membre şi secretarului general GUAM. În cadrul reuniunii au fost abordate mai multe subiecte legate de activitatea GUAM şi dezvoltarea organizaţiei, printre care: extinderea parteneriatului cu SUA, UE, Consiliul Europei şi alţi parteneri internaţionali şi definitivarea proiectului Protocolului la Acordul privind crearea Centrului Virtual GUAM pentru combaterea terorismului, criminalităţii organizate, a traficului ilicit de droguri şi altor tipuri de infracţiuni şi proiectul Acordului privind aspecte de protejare a proprietăţii intelectuale.

Studii, analize, comentarii

Evoluţii şi tertipuri de pe piaţa imobiliară
Iurie Gotişan, 16 mai 2008

Evoluţia pieţei imobiliare din ultima perioadă şi valorile ridicate la care au ajuns să fie tranzacţionate apartamentele şi casele în Moldova pune pe gînduri pe majoritatea celor ce vor să-şi achiziţioneze o locuinţă. Preţurile la apartamente (în particular în capitală) au crescut spectaculos în ultimii şapte ani

»»»