versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Alegerile din Găgăuzia ca preludiu al alegerilor parlamentare, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Numiri. Demisii

Elena Covalenco şi Iurie Diaconu au fost numiţi în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie.

1.2. Acte legislative

Legea pentru aprobarea Concepţiei securităţii naţionale. Sînt reglementate: – aspectele de bază ale politicii de securitate, valorile generale, principiile, riscurile şi vulnerabilităţile; cooperarea internaţională în calitate de instrument de asigurare a securităţii naţionale, interconexiunea dintre politica internă şi cea externă; – sistemul de asigurare a securităţii naţionale şi reformarea acestuia; – afirmarea principiului neutralităţii etc. Documentul a fost votat de fracţiunea PCRM şi deputaţii Partidului Social Democrat.

Legea privind birourile istoriilor de credit. Legea stabileşte componenţa istoriei de credit, temeiurile, modul de formare, păstrare şi utilizare a istoriilor de credit, reglementează funcţionarea, crearea, lichidarea şi reorganizarea birourilor istoriilor de credit, principiile colaborării acestora cu sursele de formare a istoriilor de credit, creditorii, autorităţile publice şi locale. Sînt reglementate raporturile ce apar între: – persoanele care acordă credite subiecţilor istoriilor de credit, conform contractelor de credit încheiate cu aceştia, pe de o parte, şi subiecţii sus-menţionaţi ai istoriilor de credit, pe de altă parte; – birourile istoriilor de credit şi sursele formării istoriei de credit; – birourile istoriilor de credit şi utilizatorii istoriilor de credit; - birourile istoriilor de credit şi subiecţii istoriilor de credit; – birourile istoriilor de credit şi autoritatea publică competentă.

Legi pentru ratificarea unor acte internaţionale sau aderare la asemenea acte:

• Convenţia europeană cu privire la distribuirea semnalelor purtătoare de programe transmise prin satelit;
• Convenţia cu privire la contractul de transport internaţional auto de pasageri şi bagaje (C.V.R.);
• Acordul între Guvernul RM şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei cu privire la asigurarea cu pensii a persoanelor eliberate din serviciul militar, membrilor familiilor lor şi alte modalităţi ale protecţiei lor sociale.

Legea pentru completarea Legii privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere. Legea prevede că declaraţiile prezentate de Preşedintele RM, deputaţi, membrii Guvernului, Preşedintele Curţii Constituţionale, Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Procurorul General, Preşedintele Curţii de Conturi, Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, primarii din oraşe, sate (comune) şi preşedinţii consiliilor raionale se vor publica şi pe paginile oficiale din Internet ale instituţiilor respective, în termen de 30 zile de la termenul limită de depunere a declaraţiei.

Notă ADEPT: Experţii indică mai demult asupra necesităţii acestei măsuri simple, dar eficiente de asigurare a transparenţei şi votarea de către majoritatea parlamentară a proiectului respectiv propus de opoziţie constituie un progres demn de remarcat. În acelaşi timp, rămîne să observăm cum va fi implementată legea şi dacă vor surveni consecinţe de sancţionare pentru cei care nu o vor respecta.

Legea pentru modificarea şi completarea Codului familiei. Documentul are drept scop asigurarea prioritară a educaţiei şi îngrijirii copilului în mediul familial; reducerea substanţială a numărului de copii plasaţi în instituţii rezidenţiale; organizarea funcţionării serviciilor de prevenire a separării copiilor de părinţi; -armonizarea prevederilor Codului cu instrumentele internaţionale etc.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la patenta de întreprinzător. Modificările vizează, în esenţă: – extinderea aplicabilităţii patentei de întreprinzător pentru comerţul cu amănuntul doar la tarabă, tejghea şi din autovehicule în pieţele autorizate; – stabilirea expresă a categoriilor de marfă pasibile comerţului cu amănuntul în locurile autorizate în baza de patentă; – obligativitatea achitării contribuţiilor de asigurări sociale şi a primelor de asigurare medicală obligatorie; – majorarea taxei pentru patenta de întreprinzător în comerţ; – respectarea necondiţionată a regulilor de comercializare a mărfurilor; – stabilirea plafonului maxim al cifrei de afaceri în baza de patentă – 300 mii lei; – aplicarea acestor norme pînă la 1 ianuarie 2017.

Notă ADEPT: Modificările au fost impuse de protestele deţinătorilor de patentă, pe care Guvernul la început le ignora, dar atunci cînd acestea au început să ia amploare, s-a văzut nevoit să intervină.

Legea pentru completarea şi modificarea Codului de procedură penală. Se modifică art.401, excluzîndu-se textul ce stabileşte dreptul părţii vătămate de a declara apel în ceea ce priveşte latura penală "în cazurile în care procesul penal se porneşte doar la plîngerea prealabilă a acesteia". Respectiva dispoziţie nu corespunde dreptului de acces liber la justiţie, deoarece partea vătămată nu beneficiază de o egalitate de tratament juridic decît în prima fază a procesului penal, în celelalte faze ale procesului penal partea vătămată are doar statut de participant sau chiar este privată de dreptul de a participa în aceste instanţe.

1.3. Control parlamentar. Declaraţii

Audieri. Moţiuni

Majoritatea parlamentară a refuzat audierea oficialilor de la Guvern în problema unei eventuale sistări a importurilor de ulei de floarea-soarelui din Ucraina.

Prim-ministrul a prezentat Biroului Permanent al Parlamentului propunerea de ţară pentru asistenţa deplină Compact în cadrul Fondului SUA "Provocările Mileniului".

Ministerul Educaţiei şi Tineretului (MET) a informat despre obiecţiile expuse în Raportul asupra Moldovei al Comisiei Europene împotriva rasismului şi intoleranţei (adoptat la 14 decembrie 2007). MET a creat un grup de lucru care va studia pasajele la care se referă experţii europeni, iar anumite critici expuse la adresa noilor manuale s-ar baza pe "tălmăcirile unor organizaţii neguvernamentale din Republica Moldova", dar nu şi pe "alte viziuni care există în societate".

Întrebări. Interpelări

Deputaţii PCRM Iurii Eriomin, Sergiu Sococol, Grigore Petrenco şi Ala Ursul au cerut Procurorului General şi altor organe de drept să verifice legalitatea acţiunilor administraţiei municipiului Chişinău şi a raioanelor Nisporeni, Criuleni şi Teleneşti, conduse de coaliţii democrate.

Deputatul PDM Marcel Raducan a solicitat Ministerului Educaţiei ş Tineretului informaţie privind sursele achiziţionării simbolurilor organizaţiilor de pionieri, despre temeiul suspendării orelor de studii în unele şcoli, în legătură cu sărbătorirea pe 19 mai a "Zilei Pioneriei" şi legalitatea implicării politice a reprezentanţilor PCRM în activităţile şcolare în timpul orelor de studii.

Deputatul PNL Vitalia Pavlicenco a solicitat MAI să comunice faptele concrete ce au condus la învinuirea unor şefi de poliţie de acte de corupţie, fără respectarea prezumţiei nevinovăţiei. În altă interpelare, Pavlicenco (PNL) a cerut ministrului Dezvoltării Informaţionale să prezinte informaţie cu privire la activele deţinute de Vladimir Voronin şi fiul său la toate întreprinderile din Republica Moldova.

Deputatul PPCD Ion Varta a solicitat Guvernului informaţie despre rezistenţa seismică a noilor construcţii locative şi respectarea rigorilor inginereşti antiseismice la ridicarea acestora.

Deputatul Vladimir Filat a solicitat Prim-ministrului să informeze despre existenţa unei hotărîri de Guvern privind donarea către doi agenţi economici de stat a 9500 tone de grîu alimentar. Potrivit lui Filat, valoarea grîului este de 30 mln. de lei şi a fost acordat ca ajutor umanitar de către România şi Rusia, iar agenţii economici respectivi nu ar avea dreptul să primească donaţii.

Declaraţii

Preşedintele fracţiunii PCRM Eugenia Ostapciuc a difuzat o declaraţie prin care dezaprobă comportamentul opoziţiei parlamentare şi o acuză de abandonarea promisiunilor electorale.

Guvern

2.1. Numiri. Demisii

Tamara Gheorghiţă este numită şef al Direcţiei politica de cadre a Aparatului Guvernului, iar Oleg Gîrbu – şef al Direcţiei probleme speciale a Aparatului Guvernului.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea privind crearea Comitetului interministerial pentru planificare strategică. Comitetul va substitui un şir de comisii guvernamentale abilitate cu coordonarea unor politici intersectoriale sau supravegherea unor documente naţionale (Comitetul interministerial pentru planificarea strategică, Comitetului interministerial pentru implementarea, monitorizarea, evaluarea şi actualizarea SND pe anii 2008–2011, Comisiei guvernamentale pentru reforma administraţiei publice centrale şi Comitetului naţional pentru asistenţa externă acordată Republicii Moldova etc.

Hotărîrea privind crearea unei comisii interministeriale pentru revizuirea documentele de politici. Comisia urmează să propună Guvernului, pînă la 20 iunie 2008, modificarea sau abrogarea documentelor de politici neactuale, lipsite de acoperire financiară sau necorelate cu priorităţile naţionale. Comisia respectivă va estima actualitatea conţinutului şi concordanţa conceptelor, strategiilor, programelor şi planurilor existente cu priorităţile naţionale. Potrivit analizei efectuate de Direcţia de coordonare a politicilor şi asistenţei externe a Aparatului Guvernului, actualmente în Moldova există circa 300 de documente de politici.

Notă ADEPT: Asupra "hiperinflaţiei" de documente de politici (strategii, concepţii, planuri, programe) am menţionat şi anterior, estimările ADEPT atestînd că în perioada 1995–2000 au fost aprobate 45 documente de politici, iar în perioada 2001–2007 au fost aprobate 286 documente de politici. În primele 6 luni ale anului curent, deja au fost aprobate peste 20 documente de politici.

Hotărîrea cu privire la Programul Naţional de abilitare economică a tinerilor. Programul este compus din trei componente: -instruire şi consultanţă antreprenorială; – finanţare a proiectelor investiţionale rurale prin acordarea de împrumuturi comerciale rambursabile cu porţiune de grant; – monitorizare postfinanţare. Beneficiari ai Programului pot deveni persoanele cu vîrsta cuprinsă între 18–30 de ani, împrumuturile vor fi acordate în valoare maximă de pînă la 300 mii lei pe o perioadă de pînă la 5 ani. Din suma principală a creditului, 60 la sută, precum şi dobînda comercială aferentă acestuia, vor fi rambursate de către beneficiari. Totodată, la rambursarea fără întîrzieri a sumei de bază a creditului, restul 40 la sută vor fi transformate în grant nerambursabil, fără calcularea dobînzii. Nu se vor accepta proiecte aferente creşterii şi vinderii tutunului, fabricării pesticidelor, procurării pămîntului, imobilelor, valorilor mobiliare şi refinanţării datoriilor. Realizarea Programului va fi asigurată din resursele circulante de recreditare ale Proiectului de Investiţii şi Servicii Rurale (RISP), finanţat de Banca Mondială, resursele disponibile ale Proiectului de Finanţare Rurală şi Dezvoltare a Întreprinderilor Mici (IFAD), finanţat de Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă, din alte mijloace atrase de la parteneri de dezvoltare.

Hotărîrea privind eliberarea licenţelor individuale pentru furnizarea serviciilor de comunicaţii mobile celulare de generaţia a treia (3G). Costul unei licenţe va fi de 8 milioane dolari SUA, iar operatorii existenţei de telefonie mobilă pot lua în anul 2008 licenţă fără concurs, pentru un termen de pînă la 15 ani.

Hotărîrea cu privire la optimizarea structurii Ministerului Dezvoltării Informaţionale. De reorganizează Întreprinderea de Stat "Registru" în Întreprinderea de Stat "Centrul Resurselor Informaţionale de Stat "Registru", cu transmiterea acesteia a funcţiilor de ţinere a resurselor informaţionale de stat de bază, registrelor de stat a transportului şi conducătorilor de vehicule, precum şi a Registrului resurselor şi sistemelor informaţionale de stat. Întreprinderea de Stat "Inspectoratul de Stat al Comunicaţiilor" se reorganizează în Întreprinderea de Stat "Centrul Naţional pentru Frecvenţe Radio". Întreprinderii de Stat "Centrul Resurselor Informaţionale de Stat "Registru" dreptul exclusiv în elaborarea, producerea documentelor de identitate şi înregistrare, precum şi efectuarea comenzilor directe de perfectare a bucletelor şi blanchetelor de evidenţă strictă (acte de identitate; documente de înmatriculare a mijloacelor de transport şi permise de conducere; documente care conţin diverse tehnologii de înscriere (perfectare) şi de protecţie a informaţiei (coduri de bare, holograme, purtători magnetici, cipuri şi alte tehnologii); documente de identificare şi hîrtii de valoare).

Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare:

• Consiliului Coordonator al Audiovizualului i se alocă din Fondul de rezervă al Guvernului 170 mii lei, pentru elaborarea documentelor de proiect şi deviz a reconstrucţiei sediului;
• Ministerului Administraţiei Publice Locale i se alocă peste 6,3 milioane lei, pentru "asigurarea activităţii direcţiilor teritoriale control administrativ".

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Popularizarea programului de guvernare

Prim-ministrul Zinaida Greceanîi s-a întîlnit cu reprezentanţii a 50 cei mai mari contribuabili ai bugetului public naţional. Premierul a specificat că denumirea programului "Progres şi Integrare" enunţă cele două direcţii strategice de dezvoltare ale Republicii Moldova – realizarea progresului în toate domeniile de activitate, reintegrarea teritorială şi integrarea europeană. Guvernul se va implica în sferele în care nu se poate implica businessul şi în special – în dezvoltarea infrastructurii. Potrivit primului-ministru, în curînd va funcţiona Comitetul Consultativ Participativ cu societatea civilă. Oamenii de afaceri au apreciat Programul de guvernare drept unul de calitate, dar au adresat şi întrebări ce ţin de perspectivele sistemului de impozitare, regimul valutar, exportul şi importul de produse etc.

Audierea unor rapoarte şi informaţii:

• Şeful Aparatului Guvernului a informat despre executarea indicaţiilor Primului-ministru: 10 din 14 indicaţii date pe parcursul ultimei perioade au fost executate, 3 sînt în proces de realizare. Indicaţia privind transmiterea on-line a şedinţelor de Guvern va fi realizată în viitorul apropiat, imediat ce vor fi întrunite condiţiile tehnice necesare;
• Ministrul Educaţiei şi Tineretului a prezentat o informaţie privind procesul de securizare a examenelor de bacalaureat şi de sporire a transparenţei în procesul de anunţare a rezultatelor şcolare;
• privind implementarea sistemului de circulaţie a documentelor electronice şi aplicarea semnăturii digitale: partea tehnică a proiectului se află la etapa avizării; se efectuează evaluarea financiară privind realizarea proiectului; testarea noului sistem se prevede pe parcursul anului 2009; se realizează proiectul de modernizare şi dezvoltare a Sistemului informaţional "e-şedinţa Guvernului".

Preşedinţie

3.1. Decrete

Ordinul "Gloria Muncii" a fost conferit:

• lui Alexandru Roman, rector al Academiei de Administrare Publică de pe lîngă Preşedintele RM (AAP);
• lui Emilian Ciobu, şef de direcţie în cadrul AAP;
• Lidiei Lupu, şef al Direcţiei teritoriale control administrativ Hînceşti.

Mihail Barbulat este rechemat din funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Turcia (prin cumul, în Emiratele Arabe Unite, Egipt, Kuwait, în Qatar, Liban, Arabia Saudită şi Sultanatul Oman).

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Acuzaţii şi indicaţii pentru MAI

Participînd pe 19 mai la şedinţa Consiliului Colegial al MAI, Preşedintele Republicii Moldova a lansat mai multe acuzaţii la dresa colaboratorilor de poliţie, inclusiv ofiţeri de rang superior. Critici vehemente au fost lansate la adresa Poliţiei Rutiere (numită "creatură mafiotă" şi coruptă), Vladimir Voronin indicînd pe ton ultimativ reducerea cu 50 la sută a efectivului acesteia şi reatestarea tuturor colaboratorilor ce vor fi numiţi în funcţie. Ordinul despre reducerea efectivului şi reatestare a fost semnat de ministrul Afacerilor interne la cîteva zile după indicaţiile şefului statului.

Noi obiective de integrare europeană

Pe 28 mai, şeful statutlui a participat la şedinţa Guvernului, în cadrul căreia s-a referit la rezultatele Reuniunii Consiliului de Cooperare RM-UE şi discuţiile purtate cu oficialii europeni în cadrul vizitei la Bruxelles. După cele decalrate de Vladimir Voronin, partenerii europenei au apreciat pozitiv dinamica reformării europene în Republica Moldova, fiind pe cale să discute eventualul conţinut şi parametrii generali ai viitorului acord al UE cu ţara noastră. Preşdintele RM a punctat cîteva direcţii prioritare în care urmează a fi realizat un volum considerabil de lucru: independenţa justiţiei, libertatea mass-media, respectarea drepturilor omului, climatul investiţional. Voronin a anunţat că o dată pe lună, la şedinţele Comisiei naţionale pentru integrare europeană urmează a fi prezentate rapoarte cuprinzătoare despre munca înfăptuită. Şeful statului a exprimat gratitudine membrilor Guvernului şi deputaţilor Parlamentului pentru munca depusă în vederea realizării obiectivelor de integrare europeană, solicitînd conducerii executivului şi a legislativului prezentarea propunerilor de conferire a distincţiilor de stat colaboratorilor care au contribuit substanţial la avansarea în relaţiile cu UE.

Pe 19 mai 2008, s-a convocat în noua componenţă Comisia naţională pentru integrare europeană. În cursul şedinţei a fost în principiu aprobat planul intern de acţiuni privind continuarea realizării reformelor de modernizare şi europenizare a Republicii Moldova. Preşedintele Republicii, care conduce Comisia, a solicitat Guvernului menţinerea unui dialog permanent cu UE, precum şi monitorizarea strictă a procesului de elaborare a proiectelor de legi pentru armonizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană, cît şi de realizare a legilor deja adoptate. Voronin s-a referit la importanţa analizării motivelor tergiversării acţiunilor de implementare a legilor europene pe diverse domenii şi identificării unor soluţii în vederea impulsionării procesului în cauză. În cursul şedinţei s-a decis convocarea Comisiei naţionale pentru integrare europeană de cel puţin odată pe lună, la şedinţele ei urmînd a fi sigurat accesul larg al mass-media şi a reprezentanţilor organismelor europene acreditate în Moldova.

Exportul de vinuri

În cursul şedinţei convocate la Preşedinţie a fost efectuat un schimb de opinii privind condiţiile de export al produselor vinicole moldoveneşti pe parcursul anului curent şi s-a reiterat imperativul efectuării operaţiunilor de export al producţiei alcoolice în exclusivitate de către producători, cu excluderea oricăror posibilităţi de implicare în acest proces a intermediarilor. S-a convenit şi asupra oportunităţii efectuării exporturilor în vrac a materialului vinicol alb şi celui produs din soiurile de poamă "Lidia" şi "Isabela", cu determinarea unor condiţii specifice în contractele de livrare. Guvernului i s-a cerut respectarea tuturor obligaţiunilor asumate privind compensarea cheltuielilor suportate de agricultori pentru plantarea unor suprafeţe noi de vii.

Vizită la Bruxelles

Vladimir Voronin a condus delegaţia Moldovei la lucrările celei de-a 10-a Reuniuni a Consiliului de Cooperare RM-UE, desfăşurată la Bruxelles, Belgia. În timpul aflării la Bruxelles, Preşedintele Republicii Moldova a avut întrevederi cu:

• Benita Ferrero-Waldner, Comisar European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate;
• Javier Solana, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politica Externă şi Securitatea Comună.

Summit-ul SEEPC

Pe 21 mai, în Pomorie, Bulgaria, şi-a ţinut lucrările Summit-ul Şefilor de Stat şi de Guvern ai ţărilor Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP). Vladimir Voronin a participat la eveniment şi a rostit un discurs, cu prilejul preluării preşdinţiei Republicii Moldova în cadrul SEEPC.

Conferinţa Partidului Stînga Europeană

Pe 31 mai, Preşdintele Moldovei a participat la lucrările lucrările Conferinţei Partidului Stînga Europeană (PSE) ParlaCon-2008, care s-a desfăşurat la Chişinău. În alocuţiunea rostită, Vladimir Voronin s-a referit la moştenirea grea pe care a primit-o PCRM în 2001 şi la rezultatele guvernării. De asemenea, el a afirmat că PCRM ar fi un partid dinamic, combativ şi are programe concrete de dezvoltare a societăţii în toate domeniile, iar potrivit datelor cele mai recente, 20% din membrii formaţiunii sînt cetăţeni de pînă la 30 de ani, încă 20% – de pînă la 40 de ani, 27% – de pînă la 50 de ani.

Politici economice

1. Preţurile şi inflaţia

Preţurile au luat-o la galop…

Preţurile de consum s-au majorat în luna aprilie 2008 faţă de luna martie 2008 cu 1,6%, iar de la începutul anului cu 5,8%. Rata anuală a inflaţiei a atins nivelul de 16,2%, nivel cu mult peste prognozele oficiale pentru acest an. Ca răspuns la acestea, Banca Naţională a decis majorarea cu 1,5 p.p. a ratei dobînzii de bază aplicate la principalele operaţiuni de politică monetară, restricţionînd astfel masa monetară. Totodată, a fost adoptată decizia de a majora gradual cu 6 p.p. norma rezervelor minime obligatorii constituite, atît din mijloacele atrase de către bănci în lei moldoveneşti şi valută neconvertibilă, cît şi din mijloacele atrase în valută liber convertibilă.

Sporirea accentuată a preţurilor de consum a fost cauzată, în principal, de efectele secundare ale condiţiilor climaterice nefavorabile din anul 2007, evoluţia preţurilor la alimente de pe pieţele internaţionale care au condus la diminuarea ofertei şi, ca rezultat, la majorarea preţurilor la produse alimentare. Un alt factor care poate fi atribuit acestor majorări este creşterea tarifelor la resursele energetice, care în luna aprilie curent a influenţat esenţial majorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor la transportarea pasagerilor, serviciilor de turism şi excursii. În acelaşi timp, asupra evoluţiei preţurilor au influenţat persistenţa lichidităţilor excesive pe piaţa financiară internă, nivelul ridicat al inflaţiei în regiune, precum şi aşteptările inflaţioniste pronunţate ale populaţiei şi agenţilor economici. O veste proastă şi una şi mai proastă: actualul val de scumpiri la alimente va fi urmat de un altul, pînă în luna decembrie. Asta, aparent paradoxal, într-un an agricol care se arată mult mai bun decît precedentul.

2. Sectorul real

PIB-ul din nou se face dolofan…

În primele patru luni ale acestui an sectorul industrial a înregistrat o creştere de 7,2%, fapt care va propulsa şi creşterea economică. Majorarea producţiei în ansamblu a fost motivată, în special, de creşterea producţiei în întreprinderile din industria alimentară şi a băuturilor – cu 14% şi din sectorul energetic – 9,2%. Creşteri substanţiale s-au înregistrat la întreprinderile cu următoarele activităţi principale: fabricarea vinului – de 1,8 ori; fabricarea băuturilor alcoolice distilate – de 1,8 ori; aprovizionarea cu aburi şi apă caldă – cu 15,4%; producţia şi distribuţia energiei electrice – cu 6%; fabricarea încălţămintei – cu 15%; fabricarea pîinii şi a produselor de patiserie proaspete – cu 13,9% ; producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne – cu 15,8%; fabricarea produselor lactate – cu 9,2%; fabricarea de cacao, ciocolată şi produse zaharoase de cofetărie – cu 14,4%; producţia de mobilier – cu 19,5% (deţinînd ponderea de 1,4% a motivat creşterea cu 0,3%) etc. Totuşi, în pofida faptului că chiar şi după opt ani şi jumătate de creştere economică neîntreruptă şi aparent consistentă, potrivit mai multor sondaje cca 70% dintre moldoveni nu trăiesc mai bine şi nici nu simt în buzunare urmările PIB-ului mai dolofan cu care se laudă autorităţile.

3. Piaţa muncii

În ianuarie-aprilie salariul mediu în Moldova a constituit 2328 lei (145,5 euro)…

Pentru angajaţii din sfera bugetară salariul mediu a constituit 1816 lei (114 euro), în sectorul real al economiei – 2601 lei (163 euro). Salariul real s-a majorat cu 11%, faţă de creşterea cu 10% în ianuarie – aprilie 2007. Remunerarea medie a unui salariat în luna aprilie 2008 a fost de 2462 lei (154 euro), cu 27% mai mult faţă de aprilie 2007. În sfera bugetară salariul mediu a constituit 1874 lei (117 euro), iar în sectorul real – 2771 lei (173 euro). Salariul mediu pe economie în luna aprilie s-a majorat cu 91 lei faţă de luna precedentă. Statistica mai arată că în luna aprilie cel mai mare salariu mediu, de 5 870 lei, l-au avut, tradiţional, angajaţii din sfera financiară, acest nivel fiind în creştere cu peste 800 lei faţă de luna anterioară, iar pe locul doi după nivelul de remunerare medie a muncii s-au plasat angajaţii de la întreprinderile electrotermice, gaze şi apă, cu 4 480 lei, mai mare cu 440 de lei. În schimb, salariile în sectorul agricol s-au redus cu 90 lei, pînă la nivelul de 1 140 lei, cele din învăţămînt s-au redus cu 41 lei, pînă la 1592 lei, iar remunerarea medie în sănătate a fost în aprilie de 2 136 lei.

Moldova se pregăteşte să introducă sistemul de pensii private…

Guvernul de la Chişinău intenţionează să restructureze bugetul asigurărilor sociale de stat şi să introducă sistemul de pensii cu trei piloni, similar celor din România, Polonia şi Bulgaria. În prezent, în Moldova activează un sistem public de pensii (Pilon I), iar Legea privind fondurile private de pensii, elaborată în anul 1999, nu a contribuit nici la introducerea unui sistem de pensii cu 3 piloni şi nici la majorarea consistentă a mărimii acestora, actualmente acestea fiind cele mai mici din Europa de Sud-Est şi chiar din CSI. Deşi sînt indexate anual cu 15–20%, pensia minimă este de doar 406 lei (25 euro), iar mărimea medie este de 564 lei (35 euro), ceea ce constituie doar 27–28% din bugetul minim de consum.

La începutul anului 2008 în Moldova au fost înregistraţi 624,3 mii de beneficiari ai fondului public de pensii, iar numărul pensionarilor creşte în medie cu 2%. Vîrsta de pensionare este de 62 de ani pentru bărbaţi şi 57 de ani, pentru femei. Valoarea totala a fondului de pensii pentru anul 2008 este stabilită la nivelul 278,4 milioane euro, în creştere cu 23% faţă de anul 2007. Mai mulţi experţi apreciază că introducerea sistemului de pensii bazat pe cele 3 piloane va diminua presiunea asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, va stimula creşterea economică prin investirea sumelor acumulate în economie, cît şi crearea de noi locuri de muncă şi reducerea şomajului.

Transnistria

UE susţine noile măsuri în vederea reglementării transnistrene

În cadrul unei şedinţe de Guvern la care a luat parte, Preşedintele Republicii Moldova a făcut un bilanţ al participării sale la Reuniunea Consiliului de Cooperare Uniunea Europeană – Republica Moldova din 27 mai 2008. Potrivit Preşedintelui Voronin, la Bruxelles "s-a convenit asupra unei conlucrări şi mai strînse cu Uniunea Europeana in problema reglementării transnistrene. Comisia Europeana s-a arătat dispusă să creeze un fond pentru acoperirea cheltuielilor de integrare teritoriala a Republicii Moldova". Pentru ca eventuala contribuţie a UE să fie realizabilă, Preşedintele Voronin a subliniat că, în prezent, este necesar ca problema soluţionării conflictului transnistrean să fie "mai mult ca oricînd … discutată egal de transparent în toate formatele, să nu existe nici o secretizare". De asemenea, Preşedintele Voronin a subliniat că s-a ajuns cu Buxelles-ul "la o înţelegere reciprocă deplină în problema sporirii programului măsurilor de încredere între Chişinău şi Tiraspol". În acest context, Voronin le-a solicitat structurilor guvernamentale "să estimeze eventualele cheltuieli pentru reintegrarea teritoriala a ţării, astfel încît UE să poată contribui cu asistentă la acest proces" (după Moldpres).

Activitatea grupurilor de lucru rămîne blocată

Activitatea grupurilor de lucru comune, formate din experţii administraţiilor de pe cele două maluri ale Nistrului după întîlnirea Voronin-Smirnov, rămîne blocată. Partea transnistreană insistă asupra clarificării a patru probleme, la care însă nu a primit răspuns din partea Chişinăului: ce discută grupurile de experţi – implementarea deciziilor şi iniţiativelor autorităţilor moldovene sau lucrează asupra elaborării unor documente noi, comune; care este regulamentul de activitatea a grupurilor de experţi – cel bilateral din 1997 sau e nevoie de elaborarea unui regulament nou; vor fi lucrările grupurilor de experţi fixate în protocoale, ori nu vor fi consemnate şi atunci cum va fi măsurată eficienţa muncii lor; care e atitudinea Chişinăului faţă de acordurile semnate cu Transnsitria anterior? Reprezentanţii Transnistriei consideră că pînă cînd nu vor exista răspunsuri din partea Chişinăului la întrebările formulate, nu are sens să se vorbească despre reluarea activităţii grupurilor de lucru.

Transnistria nu agreează noua Concepţie a Securităţii Naţionale a Republicii Moldova

Propaganda oficială a regimului transnistrean a reacţionat extrem de negativ faţă de adoptarea la de către Parlamentul Republicii Moldova a Concepţiei Securităţii Naţionale a Republicii Moldova. Celor mai dure critici au fost supuse cîteva obiective de bază ale concepţiei: – asigurarea respectării statutului neutralităţii permanente a Republicii Moldova; – restabilirea integrităţii teritoriale a statului, eliminarea prezenţei militare străine, consolidarea independenţei şi suveranităţii statului; – menţinerea într-o stare dinamică avansată a proceselor de integrare europeană.

Reacţiile negative sînt cauzate preponderent de modul în care Concepţia evaluează ameninţările la adresa Republicii Moldova: "Prezenţa în Transnistria a formaţiunilor militarizate anticonstituţionale pe teritoriul Republicii Moldova contrare prevederilor legislaţiei Republicii Moldova, angajamentelor internaţionale şi voinţei cetăţenilor ţării, favorizează consolidarea regimului separatist şi constituie un factor de perpetuare a status-quo. Menţinerea şi consolidarea regimului separatist amplifică discrepanţa în cadrul juridic unic al Republicii Moldova, condiţionînd imposibilitatea acordării asistenţei juridice cetăţenilor Republicii Moldova în regiunea transnistreană, inclusiv periclitînd cooperarea internaţională judiciară în acest segment".

În acest sens, propaganda transnistreană insistă că prevederile Concepţiei vin în contradicţie cu iniţiativele declarate ale autorităţilor moldovene de a întări măsurile de încredere dintre cele două maluri ale Nistrului. De fapt, se insistă că clauza Concepţiei referitoare la neutralitatea permanentă a Republicii Moldova este doar un paravan pentru a adormi vigilenţa Rusiei, în vederea obţinerii retragerii trupelor acesteia din regiune, după care autorităţile de la Chişinău să impună o soluţionare a problemei transnistrene care le convine şi să reia direcţia de integrare în NATO şi UE. De asemenea, se promovează ci insistenţă ideea că Rusia ar trebui să renunţe la normele învechite ale dreptului internaţional şi să recunoască independenţa enclavelor separatiste din Moldova şi Georgia, mai cu seamă că a promis să facă acest lucru în eventualitatea recunoaşterii independenţei Kosovo de către Occident. Evident, doleanţele Tiraspolului sînt exprimate de o manieră sugestivă, linguşitoare faţă de Rusia.

Eventualele cedări ale Chişinăului în vederea reglementării transnistrene

După întîlnirea din aprilie a Preşedintelui Voronin cu liderul transnistrean Smirnov, frecvenţa contactelor oficialilor ruşi şi moldoveni a crescut semnificativ. Au existat rumori că vizita la Chişinău din 20 mai 2008 a preşedintelui camerei superioare a Adunării Federale a Rusiei, Serghei Mironov, ar fi fost motivată de necesitatea unui schimb de opinii pe marginea posibilităţii unei soluţii rapide a conflictului transnistrean. În aceeaşi zi, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, s-a adresat către reprezentanţii statelor implicate în procesul de soluţionare a conflictelor îngheţate să nu se amestece, ci doar să susţină eforturile de soluţionare agreate de părţi. Cum părţi în conflictele îngheţate sînt regimurile separatiste susţinute pe toate căile de către Rusia, apelul lui Serghei Lavrov este mai mult decît sugestiv. În acest context, vizita lui Mironov, de fapt, nu a avut nici o relevanţă. Afirmaţia lui Mironov, precum că cheile soluţionării conflictului se află la Chişinău şi Tiraspol, semnifică doar că Rusia nu se grăbeşte să dea undă verde unei soluţionări rapide. După vizita lui Mironov la Chişinău a urmat vizita la Chişinău şi Tiraspol a preşedintelui comitetului Dumei de Stat pentru relaţii cu CSI şi compatrioţii, Alexei Ostrovskii, care a coincis cu întîlnirea de la Moscova a ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, cu omologul său rus, Serghei Lavrov. La întîlnirile de la Chişinău şi Moscova oficialii ruşi şi moldoveni "şi-a exprimat satisfacţia în legătură cu nivelul şi dinamica dialogului politic moldo-rus, apreciind că acesta va permite avansarea pe calea rezolvării problemelor în cooperarea bilaterală". Şirul contactelor diplomatice au menirea să pregătească agenda discuţiilor preşedinţilor Medvediev şi Voronin, care urmează să aibă loc în cadrul apropiatului summit CSI de la începutul lunii iunie. Dacă de pe urma întîlnirii miniştrilor de externe ale celor două ţări nu s-a putut disprinde nimic concret, atunci interviul lui Alexei Ostrovskii pentru presa a deschis nişte paranteze cu un conţinut extrem de interesant. De fapt, Ostrovskii a împărtăşit conţinutul discuţiilor cu oficialii moldoveni şi cedările care fi dispus să le facă Preşedintele Voronin în vederea reglementării transnistrene:

• stabilirea unor relaţii federative între Chişinău şi Tiraspol, inclusiv dreptul de veto pentru Transnistria în probleme ce ţin de securitatea naţională, domeniul apărării, politică externă, neutralitatea statului, aderarea la organizaţii politice, economice şi militare internaţionale. Chişinăul înţelege că legea privind principiile de bază pentru reglementarea transnistreană ar fi un obstacol, în acest sens;
• revenirea la problema statutului limbii ruse în eventualul stat unificat şi contracararea "acţiunilor de românizare" a Republicii Moldova;
• revizuirea legii cetăţeniei pentru a permite doar deţinătorilor cetăţeniei ruse din Transnistria să deţină funcţii publice în Republica Moldova (actuala lege a cetăţeniei lasă loc pentru astfel de tratamente neuniforme).

Demnitarul rus a afirmat că în astfel de circumstanţe Rusia nu este dispusă recunoască independenţa Transnistriei. El a reiterat că autorităţile ruse au o poziţie clară şi consecventă în privinţa contingentului militar rus dislocat în regiunea transnistreană. Acesta va fi retras doar după soluţionarea politică a conflictului.

În cadrul întîlnirii din 29 mai a lui Ostrovskii cu liderul transnistrean Igor Smirnov, acesta din urmă a subliniat că iniţiativele şi bunele intenţii ale Preşedintelui moldovean sînt un bluf politic şi nu pot fi crezute. Pentru a recăpăta încrederea autorităţilor transnistrene ar trebui ca Preşedintele Voronin sa dea un răspuns oficial la oferta Transnsitria de a semna cu Republica Moldova un acord de bună vecinătate, precum şi să dea dovadă că îşi respectă propriile promisiuni: să realizeze aderarea Republicii Moldova la Uniunea Rusia-Belarus; să asigure limbii ruse statutul de limbă de stat; să transforme ţara într-o confederaţie etc. Smirnov a mai afirmat că intenţiile Rusiei de a integra Transnsitria în Moldova – cea mai săracă ţară din Europa, ne e o soluţie adecvată. Ar fi mai bine dacă Rusia ar acorda Transnistriei ajutorul economic promis prin semnarea aşa-zisului "Protocol Jucov-Smirnov" acum doi ani. Demnitarul rus a căzut de acord că soluţia problemei transnistrene trebuie să fie una care convine Transnistriei, însă a menţionat că o doză de seriozitate în iniţiativele preşedintelui Voronin totuşi există, iar cedările pe care a consimţit să le facă acesta merită să fie analizate.

Observatorii transnistreni consideră că Rusia ar putea prezenta un plan închegat de soluţionare rapidă a conflictului mai înspre toamnă, cînd va fi aproape demararea campaniei electorale parlamentare în Moldova. Tocmai pentru acea perioadă este preconizata vizita la Chişinău a preşedintelui Dumei de Stat, Boris Grîzlov. Potrivit aceloraşi observatori transnistreni, circumstanţele electorale ar exercita un pressing năucitor asupra Preşedintelui Voronin, care va avea de pierdut din punct de vedere electoral dacă ar respinge eventualul plan nou al Rusiei, iar în eventualitatea acceptării lui ar trebui să facă cedări imense în favoarea Transnistriei.

Situaţia socială

Pe 17 mai 2008, în piaţa centrală din Tiraspol a avut loc un miting de protest, organizat de cîteva organizaţii de orientare comunistă din Transnsitria. Protestatarii au scandat lozinci şi adresări către conducerea Transnistriei şi oligarhie, prin care au cerut salarii şi pensii decente, stăvilirea galopului preţurilor. Autorităţile transnistrene au fost acuzate că ascund adevărata stare a dezastrului economic din regiune. Ei au cerut demisia lui Smirnov şi a Sovietului Suprem, acces egal la mass-media pentru toate forţele politice din regiune. Protestul din 17 mai împotriva autorităţilor de la Tiraspol a fost cel mai amplu de la stabilirea regimului separatist. Conform estimărilor diferitor surse, la protest ar fi participat 1000–2000 de persoane. Creşterea necontenită a preţurilor la produsele alimentare şi alte produse de primă necesitate motivează populaţia să-şi exprime nemulţumirea. Conform datelor statistice, în ultimul an preţurile la produsele alimentare au crescut cu 123%. Salariul mediu pe economia transnistreană este de doar aproximativ $220, cetăţenii fiind nevoiţi să cheltuiască aproximativ 3/4 din venituri pentru produse alimentare şi serviciile comunale. În acelaşi timp, autorităţile transnistrene se arată incapabile să soluţioneze problema datoriilor faţă de GAZPROM, acumulînd numai în 2007 datorii noi în sumă de peste $200 mln.

Relaţii externe

Integrare Europeană

Reuniunea Consiliului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană

La 27 mai 2008, la Bruxelles a avut loc cea de-a 10-a Reuniune a Consiliului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană. Din partea UE au participat Dimitrij Rupel, Ministrul Afacerilor Externe al Sloveniei, preşedintele Consiliului de Cooperare şi şeful Delegaţiei UE, Kalman Mizsei, Reprezentantul Special al UE pentru Republica Moldova, reprezentanţi ai Comisiei Europene, în timp ce delegaţia Republicii Moldova a fost condusă de Vladimir Voronin, Preşedintele Republicii Moldova. La Bruxelles, Vladimir Voronin a mai avut întrevederi cu Benita Ferrero-Waldner, Comisar European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinatate şi Javier Solana, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă şi Securitatea Comună.

În cadrul reuniunii au fost abordate mai multe subiecte, precum: rezultatele implementării Planului de Acţiuni UE-Moldova; evoluţiile economice şi politice ale Moldovei; situaţia Moldovei la capitolul democraţie, stat de drept, justiţie, drepturile omului; managementul frontierei şi activitatea Misiunii UE la frontiera moldo-ucraineană (EUBAM). De asemenea, într-o şedinţă informală a fost discutată şi problema transnistreană.

Reprezentanţii UE au salutat progresul înregistrat de Moldova în majoritatea domeniilor PAUEM (reflectat şi în raportul de progres al Comisiei Europene din aprilie 2008), precum şi rezultatele înregistrate în relaţiile dintre Moldova şi UE (intrarea în vigoare a acordurilor de facilitare a vizelor şi readmisie şi a preferinţelor comerciale autonome). Ca rezultat, oficialii UE şi-au reconfirmat decizia de a începe procedura de reflecţie asupra unui nou acord-cadru cu Republica Moldova, în schimbul prezentului Acord de Parteneriat şi Cooperare. În acelaşi timp, UE a reiterat necesitatea continuării reformelor, în special în consolidarea democraţiei, statului de drept, respectarea drepturilor omului şi a libertăţii presei, lupta contra corupţiei şi îmbunătăţirea climatul investiţional şi de afaceri. De o importanţă majoră va fi şi capacitatea Moldovei de a organiza şi desfăşura alegerile parlamentare din 2009 într-o manieră democratică.

Cu referinţă la problema transnistreană, oficialii UE au reafirmat suportul UE faţă de iniţiativele preşedintelui Moldovei de consolidare a încrederii între Chişinău şi Tiraspol şi reluarea procesului de negocieri privind reglementarea conflictului transnistrean în formatul "5+2". Oficialii UE au asigurat că UE va sprijini aceste iniţiative prin acordarea de asistenţă financiară.

La rîndul său, Vladimir Voronin a reconfirmat ireversibilitatea cursului de integrare europeană a Republicii Moldova..

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Disensiunile legate de semnarea Convenţiei privind micul trafic de frontieră dintre Republica Moldova şi România a continuat să marcheze relaţiile moldo-româneşti, deşi Moldova a încercat să schimbe puţin accentele în relaţiile bilaterale. Astfel, la 28 mai 2008, Valeriu Ostalep, Vice-ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Moldovei a întreprins o vizită de lucru la Bucureşti, unde s-a întîlnit cu Adrian Ciocănea, Secretar de stat, Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene, şi Răduţa Matache, Secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, şi a fost primit de Lazăr Comănescu, Ministrul Afacerilor Externe al României.

Potrivit comunicatelor de presă, difuzate de ambele ministere ale afacerilor externe (www.mfa.md şi www.mae.ro), scopul vizitei a fost de a discuta "modalităţi concrete de amplificare a cooperării dintre România şi Moldova" în vederea sprijinirii integrării europene a Moldovei. Comunicatele de presă nu oferă nici-o informaţie referitoare la subiectul Convenţiei privind micul trafic de frontieră, iniţial inclus în agenda de lucru a vizitei. Însă, este clar că a fost abordat subiectul avansării negocierilor asupra proiectelor Tratatelor de bază şi de frontieră. De asemenea, au fost discutate mecanismele de implementare a unor proiecte de asistenţă, aspecte legate de cooperarea consulară şi abolirea regimului de vize de tranzit prin România pentru cetăţenii Republicii Moldova posesori ai vizelor Schengen..

În cadrul vizitei, Valeiu Ostalep şi Raduţa Matache au susţinut un briefing pentru ambasadorii statelor UE acreditaţi la Bucureşti, la care oficialul moldovean a prezentat ultimele evoluţii ale Moldovei în procesul de integrare europeană şi a solicitat susţinerea statelor membre ale UE în obţinerea mandatului de negocieri pe parcursul anului 2008. La rîndul său, Răduţa Matache a reiterat sprijinul României pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.

Notă. Într-un interviu acordat postului de televiziune "Moldova-1", David Kramer, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pe probleme ale democraţiei şi drepturilor omului, a făcut un apel la Republica Moldova şi România să semneze Tratatul privind frontiera de stat dintre Republica Moldova şi România. Declaraţia a fost făcută înainte de vizita lui Valeriu Ostalep la Bucureşti^[1].

Republica Moldova – Rusia

Relaţii moldo-ruseşti au fost marcate de o serie de vizite oficiale reciproce.

În perioada 18–20 mai 2008, Serghei Mironov, Preşedintele Consiliului Federaţiei al Adunării Federale a Rusiei, a efectuat o vizită oficială în Republica Moldova. În timpul vizitei, Serghei Mironov s-a întîlnit cu Marian Lupu, şeful legislativului de la Chişinău, Vladimir Voronin, Preşedintele Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi, Prim-ministrul Republicii Moldova şi cu Mihail Formuzal, başcanul Găgăuziei.

În cadrul vizitei oficialului rus au fost discutate subiecte ce ţin de dinamizarea cooperării comercial-economice bilaterale, în special la nivel regional (ex. livrarea gazelor naturale, exportul producţiei vinicole moldoveneşti pe piaţa rusă, lansarea proiectelor investiţionale ruseşti în regiunile Moldovei etc.) şi soluţionarea problemei transnistrene.

Referindu-se la relaţiile comercial-economice, Serghei Mironov a propus elaborarea unui program durabil cu privire la cooperarea economică dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă pînă în anul 2020, iar Marian Lupu a exprimat interesul Moldovei de a ratifica Protocolul la Acordul interguvernamental privind principiile perceperii impozitelor indirecte în comerţul reciproc, semnat în 2007. Serghei Mironov a mai reafirmat că Rusia pledează pentru soluţionarea problemei transnistrene doar în cadrul unei Moldove suverane şi teritorial integre.

Subiectul transnistrean şi cel ce ţine de cooperarea bilaterală moldo-rusă au fost abordate şi de miniştrii afacerilor externe ai Moldovei şi Federaţiei Ruse, în cadrul vizitei de lucru în Federaţia Rusă a Viceprim-ministrului, Ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, din 29 mai 2008. În timpul întrevederii, miniştrii au semnat Planul de consultări între Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova şi Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse pentru anul 2008.

Republica Moldova – Ucraina

Subiectele energetice au revenit pe agenda relaţiile moldo-ucrainene. O nouă rundă de negocieri privind preţul energiei electrice ucrainene livrată Moldovei s-a desfăşurat pe 20 mai 2008, la Kiev. În urma negocierilor purtate de Igor Dodon, Prim-viceprim-ministru, ministrul Economiei şi Comerţului al Republicii Moldova, şi Iuri Prodan, ministrul Combustibilului si Energeticii al Ucrainei s-a ajuns la înţelegerea că Ucraina va asigura livrări stabile de energie electrica în Moldova pînă la finele anului 2010. Însă, începînd cu luna iunie 2008, preţul energiei electrice ucrainene va creşte pînă la 4,4 cenţi SUA pentru 1 kWh, (comparativ cu fostul preţ de 4 cenţi SUA pentru 1 kWh), iar începînd cu 1 iulie 2009, procurarea energiei electrice ucrainene se va efectua la preturile stabilite pe piaţa angro de energie electrică a Ucrainei (circa 6,2 cenţi SUA pentru 1 kWh), cu aplicarea unui coeficient de reducere pentru Moldova.

Un alt subiect abordat la Kiev a fost cooperarea bilaterală moldo-ucraineană la construcţia liniei electrice de înaltă tensiune Novodnestrovsk-Bălţi.

Noi ambasadori străini acreditaţi la Chişinău

La 30 mai 2008, Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a primit scrisorile de acreditare în Moldova a mai multor ambasadori străini:

• Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Statelor Unite Mexicane, cu reşedinţa la Atena, Manuel Cosío Duran;
• Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Sultanatului Oman, cu reşedinţa la Moscova, Şeihul Abdullah bin Zaher bin Saif Al Hussni;
• Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Slovace, cu reşedinţa la Bucureşti, Dagmar Repcekova;
• Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Islamice Afganistan, cu reşedinţa la Moscova, Zalmai Aziz;
• Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii India, cu reşedinţa la Bucureşti, Debashish Chakravarti;
• Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Africa de Sud, cu reşedinţa la Kiev, Andreas Venter;
• Nunţiul Apostolic, cu reşedinţa la Bucureşti, Francisco-Javier Lozano;
• Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Muntenegrului, cu reşedinţa la Podgoriça, Željko Radulovic;
• Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Turcia, cu reşedinţa la Chişinău, Ahmet Ferit Ülker;
• Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Regatului Haşemit al Iordaniei, cu reşedinţa la Bucureşti, Rasem Yacoub Hashem;
• Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Ungare, cu reşedinţa la Chişinău, György Varga.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – SEECP

La 20 mai 2008, la Pomorie (Bulgaria), a avut loc Reuniunea Miniştrilor Afacerilor Externe ai Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), organizată sub auspiciile Preşedinţiei Bulgariei la SEECP. Delegaţia Republicii Moldova a fost condusă de către Andrei Stratan, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. În cadrul reuniunii, Andrei Stratan a ţinut un discurs la care a prezentat priorităţile şi obiectivele viitoarei Preşedinţii a Republicii Moldova la SEECP, printre care pot fi menţionate: intensificarea dialogului SEECP – UE şi consolidarea perspectivei Europene a statelor Sud-est Europene şi a cooperării regionale în cadrul SEECP.

În cadrul reuniunii au fost adoptate: Programul Strategic de Lucru al Consiliului Regional pentru Cooperare (CRC), Raportul activităţilor Preşedinţiei bulgare la SEECP şi Declaraţia Comună de la Pomorie.

La 21 mai 2008, tot la Pomorie (Bulgaria) şi-a desfăşurat lucrările cel de-al XI-lea Summit al Şefilor de Stat şi de Guvern ai ţărilor Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), în cadrul căreia Moldova, în persoana preşedintelui ţării Vladimir Voronin a preluat pentru un an mandatul de Preşedinte în exerciţiu al SEECP. În cadrul summit-ului, a fost aprobată Declaraţia Comună de la Pomorie.

Republica Moldova – ICE

La 26 mai 2008, la Chişinău a avut loc Reuniunea Comitetului parlamentar al Iniţiativei Central Europene, la care au fost dezbătute subiecte legate de intensificarea cooperării regionale în vederea apropierii statelor din Europa de Sud-Est de Uniunea Europeană. La reuniune au participat parlamentari din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Italia, Republica Moldova, Polonia, România, Slovacia. Ucraina, Ungaria.

Studii, analize, comentarii

Alegerile din Găgăuzia ca preludiu al alegerilor parlamentare
Igor Boţan, 31 mai 2008

Intriga alegrilor pentru Adunarea Populară (AP) a Găgăuziei, desfăşurate în două tururi de scrutin, pe 16 şi 30 martie 2008, a constat în reactualizarea raportului forţelor politice din regiune. Aceleaşi grupări politice, care în decembrie 2006 au intrat în competiţia pentru funcţia de Guvernator al Găgăuziei (şef al executivului), s-au angajat în contestarea supremaţiei în legislativul regional

»»»