versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Summit-ul CSI de la Sankt-Petersburg, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Numiri. Demisii

Nina Cernat este numită în funcţia de vicepreşedinte al Curţii Supreme de Justiţie.

1.2. Acte legislative

Legea cu privire la ajutorul social. Documentul reglementează cadrul legal şi garantează familiilor defavorizate dreptul la un nivel de trai decent şi posibilităţi egale, prin acordarea ajutorului social. Vor beneficia de ajutor social familiile defavorizate în cazul în care toţi membrii adulţi corespund uneia dintre situaţiile: – au atins vîrsta de pensionare; – sînt persoane cu disabilităţi; – sînt şomeri înregistraţi; îngrijesc un copil mai mic de 6 ani; – îngrijesc o persoană cu disabilităţi. Familia nu va avea dreptul la ajutor social dacă cel puţin un membru al acesteia deţine în proprietate/posesie bunuri ce atestă un grad sporit de bunăstare (conform unor indicatori aprobaţi de Guvern). Cuantumul ajutorului social se stabileşte ca diferenţa dintre venitul lunar minim garantat al familiei şi venitul global al acesteia (veniturile obţinute sub formă bănească şi naturală din munca retribuită, din toate tipurile de activitate antreprenorială, prestaţii de asigurări şi asistenţă socială, venituri de la folosirea terenurilor agricole şi loturilor de pămînt, precum şi alte tipuri de venit, inclusiv de la proprietate, bunurile mobile şi imobile pe care le are în proprietate familia).

Legea cu privire la Serviciul de protecţie şi pază de stat. Legea stabileşte cadrul juridic, principiile de activitate, atribuţiile, drepturile, competenţa şi statutul angajaţilor Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, exercitarea controlului asupra activităţii acestora. Un accent special este pus pe protecţia socială a angajaţilor SPPS.

Legea pentru modificarea articolului 3 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari. Condiţiile pentru numirea în funcţia de avocat parlamentar au fost completate cu cerinţa de a se bucura de o reputaţie ireproşabilă.

Notă ADEPT: Modificarea a fost adoptată la propunerea Preşedintelui RM, însă textul respectiv nu determină cum ar putea fi calificată reputaţia drept ireproşabilă, situaţie ce poate determina interpretări abuzive. De asemenea, nu se prevăd posibilităţi de contestare în justiţie a unor informaţii neadevărate sau obţinute prin mijloace quasi-legale şi care pot fi utilizate pentru a denigra candidatul ce nu convine majorităţii parlamentare.

Legea privind abrogarea Legii pentru interpretarea prevederilor unor acte legislative. Legea pentru interpretarea prevederilor unor acte legislative nr.245-XVI din 20 octombrie 2005 a fost declarată neconstituţională prin hotătîrea Curţii Constituţionale nr.20 din 30 noiembrie 2006.

Hotărîrea asupra Raportului Centrului pentru Drepturile Omului privind respectarea drepturilor omului în Republica Moldova în anul 2007. Documentul relevă existenţa unor lacune în activitatea avocaţilor parlamentari şi se indică asupra necesităţii: – acţionării în strictă conformitate cu Legea cu privire la avocaţii parlamentari; – examinării prompte şi în cunoştinţă de cauză a sesizărilor cetăţenilor; utilizării mai eficiente a dreptului de a adresa în instanţa de judecată cereri în apărarea intereselor petiţionarilor; – impulsionării procesul de instruire juridică a populaţiei; – luării măsurilor în vederea bunei funcţionări a mecanismului naţional de prevenire a torturii; – participării mai active la realizarea activităţilor ce le revin potrivit Planului Naţional de Acţiuni în domeniul drepturilor omului. Guvernului i se cere să întreprindă măsuri pentru îmbunătăţirea cadrului normativ şi legislativ în conformitate cu recomandările expuse în Raportul Centrului şi în vederea înlăturării cazurilor de încălcare a drepturilor omului.

Proiectul legii cu privire la migraţia de muncă. Proiectul adoptat în prima lectură defineşte migraţia de muncă drept deplasare benevolă a cetăţenilor Republicii Moldova peste hotare, precum şi sosirea benevolă a cetăţenilor străini sau a apatrizilor pe teritoriul RM, cu scopul de a desfăşura activitate provizorie de muncă. Legea va reglementa desfăşurarea activităţii de muncă provizorie a lucrătorilor imigranţi, condiţiile de acordare, prelungire şi revocare a dreptului la muncă şi a dreptului de şedere provizorie în scop de muncă, precum şi condiţiile de angajare provizorie a cetăţenilor RM la muncă peste hotare. Prevederile legii se vor extinde asupra cetăţenilor străini şi apatrizilor, sosiţi pe teritoriul RM în scop de a desfăşura activitate provizorie de muncă, asupra persoanelor fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, asupra autorităţilor administraţiei publice, asupra cetăţenilor RM care emigrează provizoriu peste hotare în scopul angajării la muncă.

Proiectul legii pentru modificarea unor acte legislative (privind competenţa CCCEC). Se propune limitarea dreptului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) de a efectua controale fiscale, cu excepţia cazului de dosar penal. Modificările mai prevăd ca CCCEC să-i fie retras dreptul de a dispune executarea silită a obligaţiilor fiscale.

Proiectul legii privind statutul juridic al adopţiei. Se propune reglementarea raporturilor juridice privind protecţia drepturilor copilului, stabilirea statutului juridic al adopţiei, cooperarea autorităţilor administraţiei publice cu organizaţiile neguvernamentale şi cooperarea internaţională în domeniu.

1.3. Control parlamentar. Declaraţii

Audieri. Moţiuni

Centrul pentru Drepturile Omului a prezentat un Raport privind respectarea drepturilor omului în Republica Moldova în anul 2007. În mare parte, se atestă încălcarea aceloraşi drepturi: securitatea personală; calitatea vieţii; accesul la informaţii; proprietate privată; accesul la justiţie etc.

Directorul Agenţiei "Moldova-Vin" a informat parlamentarii despre situaţia în viticultură şi vinificaţie., despre întreprinderile ce se preconizează a fi privatizate şi negocierile privind exportul produselor al?oolice, purtate cu Serviciul Rospotrebnadzor al Federaţiei Ruse.

Ca răspuns la proiectul moţiunii privind situaţia în energetică, Ministrul Economiei şi Comerţului a informat deputaţii despre:

• planurile Guvernului de a construi gazoductul Bălţi-Ungheni, cu lungimea de 60 km (de către compania "MoldTrans Gaz", proprietate a "Moldova-Gaz" SA, care va investi circa 27 mln lei în lucrări). În 2008, în paralel cu construcţia gazoductului, vor fi gazificate 16 localităţi, iar "Moldova-Gaz" va mai investi 324 mln. lei în construcţia a 1 mie km de reţele de gazificare în interiorul a peste 130 de localităţi;
• faptul că la moment sînt gazificate 44% dintre localităţile ţării, iar pentru gazificarea celorlalte este nevoie de circa 900 mln. lei;
• Guvernul mai lucrează la elaborarea taxei de conectare la conducta de gaz pentru locuitorii ţării, care nu va depăşi suma de 4,2 mii lei;
• Republica Moldova a primit oferte de livrare a gazului mai bune decît cele pe care le valorifică, dar nu există gazoducte care ar face posibilă livrarea gazului în Moldova.

Majoritatea parlamentară comunistă a refuzat să voteze moţiunea, aceasta fiind votată de numai 19 deputaţi.

Întrebări. Interpelări

Deputatul Gheorghe Susarenco a cerut organelor de drept să prezinte informaţii referitor la cauza penală privind pînzele care ar fi fost furate din muzeele Federaţiei Ruse şi pe care Preşedintele RM a promis să le transmită autorităţilor ruse în timpul apropiat. Susarenco şi-a motivat interpelarea prin necesitatea finalizării anchetei penale şi limitarea implicării abuzive a şefului statului în modul de administrare şi păstrare a probelor respective.

Declaraţii

Deputatul AMN Gheorghe Susarenco a prezentat o declaraţie privind situaţia din Consiliul raional Leova, unde fracţiunea PCRM şi sprijinitori ai acesteia blochează intenţionat soluţionarea cazului vacanţei funcţiei unui consilier raional, decedat încă la începutul anului 2008.

Guvern

2.1. Numiri. Demisii

Natalia Solcan, şef al Direcţiei Integrare Europeană din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene a fost propusă pentru funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

Nicolae Taran este numit în funcţia de vice-director general al Agenţiei Industriale "Moldova-Vin".

Anatolie Ţurcan este eliberat din funcţia de vice-director al Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului, în legătură cu reorganizarea instituţiei.

Tot pe motiv de reorganizare, Victor Cuhal este eliberat din funcţia de vice-director al Serviciului Standardizare si Metrologie.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea pentru completarea Hotărîrii cu privire la măsurile de coordonare şi de reglementare de către stat a preţurilor (tarifelor). Lista mărfurilor pentru care adaosul comercial este reglementat de stat (aprobată prin HG nr.547 din 04.08.1995) a fost completată cu astfel de mărfuri ca: pastele făinoase, crupe şi orez. Decizia a fost luată ca reacţie la majorarea speculativă a preţurilor la unele produse alimentare în reţeaua de comerţ cu amănuntul. Guvernul a format şi un grup de lucru care să examineze posibilităţile de înăsprire a măsurilor de contracarare a infracţiunilor ce ţin de majorarea ilegală a preţurilor.

Hotărîre privind majorarea salariului angajaţilor din serviciul sanitaro-epidemiologic. Sporul la salariu va fi în mărime de 15 la sută pentru fiecare an de munca prestată în condiţii de risc major pentru sănătate, cuantumul maxim ajungînd pînă la 100% din salariul de funcţie. Sporul acordat altui personal antrenat nemijlocit în profilaxia şi combaterea maladiilor HIV/SIDA va constitui 10% pentru fiecare an lucrat, dar nu va depăşi 60% din mărimea salariului de funcţie. Necesarul de mijloace financiare în acest scop pentru anul 2008 este de cca 2,7 mln de lei.

Hotărîre privind instituirea Zilei profesionale a jurnalistului. Ziua jurnalistului va fi marcată la data de 12 iunie, dată prilejuită de ziua de naştere a regretatului jurnalist Constantin Chiroşco. Iniţiativa instituirii sărbătorii aparţine unui grup de 28 de jurnalişti din presa moldovenească, care au adresat Preşedintelui Republicii Moldova o solicitare în acest sens.

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de acte legislative:

• privind declararea utilităţii publice a lucrărilor de interes naţional de construcţie a Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti;
• pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la Guvern, a Legii aviaţiei civile şi a Legii privind securitatea aeronautică (instituirea Administraţiei de Stat în Transporturi prin reorganizarea Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile);
• pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008 (propune majorarea veniturilor cu 340,6 mln lei, iar a cheltuielilor – cu 124 mln de lei, deficitul bugetar fiind astfel redus cu 124 mln de lei şi va constitui 99,7 mln de lei);
• pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (politica bugetar-fiscală pe anul 2009);
• proiectul hotărîrii Parlamentului pentru completarea Registrului de stat al monumentelor (se includ monumente edificate în perioada sovietică).

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Strategia privind incluziunea socială a persoanelor cu disabilităţi

Proiectul strategiei prevede armonizarea sistemului de protecţie socială a persoanelor cu disabilităţi în vederea asigurării incluziunii sociale şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestora. În Republica Moldova numărul persoanelor cu disabilităţi este în continuă creştere, numărînd peste de 170 mii de oameni (cu 28 mii mai mulţi decît în anul 2007). Reprezentanţii Asociaţiilor invalizilor din Republica Moldova au solicitat să fie incluse pe ordinea de zi a următoarelor şedinţe ale Consiliului chestiunile privind depăşirea impedimentelor de integrare socială a invalizilor, posibilităţile de angajare a acestor oameni în cîmpul muncii, etc.

Reuniunea donatorilor

Prim-ministrul Zinaida Greceanîi a participat la Reuniunea donatorilor, axată pe rezultatele asistenţei de urgenţă pentru depăşirea consecinţelor secetei în Moldova. În discursul rostit, Greceanîi a menţionat că efectele climaterice extreme din anul 2007 au demonstrat odată în plus, că agricultura reprezintă cel mai vulnerabil şi mai riscant sector al economiei naţionale. Potrivit Prim-ministrului, condiţiile climaterice negative din anul trecut au impus întreprinderea unor masuri mai eficiente şi neordinare, cu efecte de lungă durată, pentru realizarea scopului de dezvoltare continuă a sectorului agroalimentar şi asigurarea securităţii alimentare a ţării.

Colaborare continuă cu Asociaţia Investitorilor Străini

La întrevederea Primului-ministru cu membrii Asociaţiei au fost abordate perspectivele de colaborare între comunitatea de afaceri şi Guvern, în contextul perfecţionării climatului investiţional din Moldova. Investitorii au menţionat că dialogul între administraţia publică centrală şi comunitatea de afaceri a avansat mult pe parcursul ultimilor ani, graţie cărui fapt s-a reuşit soluţionarea mai multor probleme. Investitorii au înaintat un set de propuneri, implementarea cărora ar contribui la diminuarea ratei inflaţiei şi la menţinerea stabilităţii macro-economice. Reprezentanţii Asociaţiei s-au referit la oportunitatea dezvoltării cadrului legal pentru sporirea atractivităţii Moldovei în implementarea proiectelor de parteneriat public-privat. Şeful Executivului a menţionat că Ministerul Economiei şi Comerţului a efectuat o evaluare profundă a propunerilor şi obiecţiilor expuse în "Cartea Albă" a investitorilor şi în scurt timp, va propune viziunile sale de natură să asigure un salt calitativ nou în domeniu. Investitorii străini au fost încurajaţi să elaboreze o nouă ediţie a "Cărţii Albe" pentru efectuarea unei evaluări a situaţiei economice şi determinarea viziunilor privind oportunităţile de colaborare.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Prin decret prezidenţial, Ilie Teleşcu este numit în funcţia de consilier al Preşedintelui Republicii Moldova pentru programe umanitare. Pînă în 2007, Teleşcu a deţinut funcţia de preşdinte al Companiei "Teleradio-Moldova".

Distincţia "Ordinul de Onoare" a fost conferită:

• lui Iuri Tişcenco, redactor-şef al Ziarului "Nezavisimaia Moldova";
• lui Michael D. Kirby, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al SUA în Republica Moldova, în legătură cu încheierea misiunii diplomatice în Moldova.

Mihail Rusu, preşedintele raionului Floreşti, a fost decorat cu "Ordinul Republicii".

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare

Preşedintele Republicii Moldova a prezidat o şedinţă în problema reorganizării Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) şi a unor instituţii subordonate acestuia. Şeful statului consideră că necesitatea restructurării ministerului se înscrie în contextul eforturilor de racordare la standardele UE şi vor asigura exercitarea de către MAIA a funcţiilor de elaborare a politicilor şi a cadrului normativ-legislativ în complexul agroindustrial, de negociere, de coordonare, de supraveghere şi de administrare a domeniilor adiacente, după exemplul ministerelor similare din UE. În baza propunerilor avansate în cadrul şedinţei, se preconizează crearea Inspectoratului General Agricol cu un număr total de 140 de colaboratori; a Agenţiei Fitosanitare – 300 de colaboratori; a Agenţiei Sanitar-Veterinare şi Siguranţa Produselor de Origine Animalieră – 2263 de angajaţi. Drept rezultat al reorganizării instituţiilor din sectorul agrar, numărul personalului angajat în cadrul acestora se va reduce cu 588 de persoane. În cursul şedinţei a fost examinată problema organizării tenderelor de procurare a mărfurilor pentru sectorul agrar, fiind accentuată necesitatea optimizării procedurii de organizare a achiziţiilor în vederea sporirii transparenţei şi eficienţei acestora, asigurării unui acces şi a unor condiţii egale pentru toţi participanţii la tendere.

Notă ADEPT: În cursul şedinţei nu s-a menţionat de ce restructurarea nu a fost iniţiată concomitent cu formarea noului Guvern şi de ce aceasta este lansată ad-hoc, fără a fi prevăzută expres de planurile de implementare ale Strategiei de Reformă a administraţiei publice centrale.

Problemele jurnaliştilor

Vladimir Voronin, a avut o întîlnire cu reprezentanţii conducerii organelor mass-media, în cadrul căreia au fost discutate problemele cu care se confruntă în activitatea lor jurnaliştii din Republica Moldova. Preşedintele a făcut declaraţii despre excluderea sancţiunilor financiare aplicate jurnaliştilor pentru prejudiciul moral cauzat prin calomnie, despre faptul că orice critică reciprocă a puterii şi opoziţiei constituie un element al regulilor democratice ale jocului, dar nu e bine dacă mass-media de opoziţie încearcă să exercite presiuni asupra jurnaliştilor, care şi-au făcut alegerea sinceră în favoarea puterii. În cadrul discuţiilor ziariştii au abordat mai multe probleme, printre care deontologia ziaristică; accesul la informaţiile vizînd activitatea instituţiilor de stat, inclusiv operativitatea datelor prezentate şi funcţionalitatea serviciilor de presă ale acestora, problemele economice cu care se confruntă presa scrisă. Au fost lansate şi iniţiativele privind crearea unei organizaţii profesionale naţionale a ziariştilor, instituirea în Moldova a Zilei Jurnalistului.

Urmare a discuţiilor cu ziariştii, Preşedintele RM a înaintat o iniţiativă legislativă, prin care propune limitarea răspunderii mijloacelor de informare în masă în cazul în care se va constata prin hotărîre judecătorească definitivă faptul lezării onoarei, demnităţii sau reputaţiei profesionale. Astfel, se propune ca simplul fapt al publicării unei dezminţiri să reprezinte pentru reclamant repararea prejudiciului moral cauzat reclamantului.

Summit informal al CSI

În agenda de lucru a summit-ului al şefilor de stat din CSI au figurat mai multe chestiuni de interes comun, printre care elaborarea proiectului Concepţiei de Dezvoltare Economică a CSI pînă în anul 2020; perspectivele de colaborare în domeniile energetic, al transporturilor şi comunicaţiilor; problematica socială şi umanitară; direcţiile principale de dezvoltare a Comunităţii, inclusiv eficientizarea activităţii CSI şi optimizarea funcţionării structurilor sale.

În cadrul Summit-ului informal al CSI, Preşedintele Republicii Moldova, a avut, la Sankt Petersburg, o întrevedere cu Preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev. În cursul întrevederii a fost efectuat un schimb de opinii vizînd stadiul actual şi perspectivele de dezvoltare a relaţiilor de colaborare moldo-ruse în diverse domenii. Vladimir Voronin a anunţat că Republica Moldova va restitui, în timpul cel mai apropiat, Federaţiei Ruse două tablouri care au fost sustrase din Muzeul "Ermitaj" din Sankt Petersburg şi depistate, în urma unor acţiuni operative, de către organele de drept moldoveneşti. Ulterior, reprezentanţi ai Muzeului "Ermitaj", dar şi al altor muzee din Rusia au declarat că de la ei nu au dispărut tablouri sau că opere de autori ruşi nici nu se păstrează în muzeul "Hermitage".

Politici economice

1. Preţurile şi inflaţia

Inflaţia e "scăpată" din prognoze…

Potrivit datelor statistice în mai a.c., comparativ cu aprilie, indicele preţurilor de consum (IPC) a cu 1,5%. Astfel, de la începutul anului 2008, faţă de decembrie 2007, rata inflaţiei a constituit 7,4% (!), iar cea anualizată de cca 17%. Spre exemplu, în mai 2007 faţă de decembrie 2006 nivelul a fost de 3,9%. Pentru această perioadă produsele alimentare s-au scumpit cu cca 3%, iar cele nealimentare – cu 1,2%.

Tarifele pentru prestarea serviciilor populaţiei în luna mai au rămas la nivelul lunii aprilie 2008. În perioada de referinţă creşteri mai considerabile a preţurilor la produsele alimentare au fost înregistrate la: orez – cu peste 64%, cartofi – cu 10%, ulei vegetal – cu peste 4%, carne, preparate şi conserve din carne – cu cca 4%. Mărfurile nealimentare au fost marcate de creşterea preţurilor la: combustibil – cu cca 5% (inclusiv: produse petroliere – cu peste 8% şi gaz ambalat în butelii – cu peste 7%) şi medicamente – cu peste 3%.

Expectaţiile inflaţioniste create în Moldova sunt foarte mari şi nu este exclus că în perioada următoare BNM va continua politica de scumpire a creditării, iar dobînda de politică monetară ar putea ajunge la 20%. Ca urmare a datelor privind evoluţia PIB în primul trimestru şi a ratei inflaţiei, probabilitatea ca BNM să majoreze din nou dobînda de politică monetară este mare. Creşterea inflaţiei spre sfîrşitul anului va face ca dobînda reală să fie prea restrictivă.

Internaţional: în maxim zece ani vom avea alimente cu 80% mai scumpe…

Potrivit unui raport recent al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi al Organizaţiei pentru Agricultura şi Alimentaţie din cadrul ONU , în următoarea decadă, produsele alimentare se vor scumpi cu cca 80%, asta din cauza creşterii recoltei de cereale destinată producerii de biocombustibil şi a cererii la cereale. Preţurile la alimente vor cunoaşte, în următorii zece ani, creşteri cuprinse între 20 şi 80% faţă de perioada 1998–2007.

Tendinţa de majorare a preţurilor la principalele produse alimentare este generată şi de o creştere rapidă a cererii de cereale şi carne, precum şi creşterea populaţiei pe plan mondial. Într-un sfert de secol, se va consuma cu 85% mai multă carne, la un preţ cu cca 1/5 mai mare, şi cu pînă la 50% mai multe cereale, pentru care vom plăti cu cca 60% mai mult, comparativ cu perioada 1998–2007. Zaharul nu face excepţie, majorîndu-şi preţul în următorii ani cu cca 40%, în timp ce untul, oleaginoasele şi uleiurile vegetale vor înregistra creşteri de preţ cuprinse între 60 şi 80%.

Studiul publicat de cele doua organizaţii vine pe fundalul mai multor revolte declanşate de lipsa alimentelor în ţările din Africa, Asia şi Caraibe cît şi de creşterea preţurilor la combustibil şi a anticipat summitul de la Roma din 3 iunie a.c., care a pus în discuţie măsurile ce trebuie luate pentru a preîntîmpina o criză acută de alimente în zonele sărăce ale globului. Creşterea preţurilor la produsele alimentare va înfometa alte milioane de oameni aflaţi în zone defavorizate economic şi va duce la creşterea inflaţiei.

Bogaţii lumii vor avea de cîştigat…

Din creşterea accelerată a preţurilor la alimente vor avea de cîştigat ţările dezvoltate sau cele in curs de dezvoltare, mari exportatoare de cereale, şi va lovi însă, în plin, în ţările sărace sau în cele în curs de dezvoltare, în special zonele urbane sărace, care nu sînt prezente pe piaţa alimentelor decît ca importatoare. Dacă americanii, britanicii sau japonezii cheltuie, spre exemplu, pe mîncare sub 20% din venituri, locuitorii ţărilor sărace ajung să aloce consumului de alimente cca 60% din totalul veniturilor (în Moldova ponderea alimentelor în coşul de consum este între 35–40% Figura 1).

Figura 1. Moldovenii cheltuie pe alimente o treime din venituri (în %)



Surse: BNS, Eurostat, Reuters

2. Sectorul bancar

Piaţa se aşteaptă la noi majorări de dobînzi…

După intervenţia BNM din luna mai pe piaţa monetară prin majorarea ratei de bază a dobînzii de la 17 la 18,5%, mai mulţi bancheri şi analişti anticipează o nouă majorare a dobînzii de politică monetară. Decizia ar conduce la o nouă scumpire a împrumuturilor care actualmente sînt contractate la o rată medie de cca 20% în lei şi peste 11% în valută străină. Creditele vor deveni din ce în ce mai scumpe pentru populaţie. Bineînţeles că Banca Naţională nu va ezita să mărească dobînda de referinţă dacă situaţia economică o va cere, în particular dacă expectaţiile inflaţioniste vor fi peste aşteptări.

Majorarea dobînzii-cheie va însemna practic o nouă scumpire a creditării, dar în acelaşi timp şi creşterea atractivităţii depozitelor bancare. De altfel, produsele de economisire (de depozite) oferite de mai multe bănci au actualmente dobînzi chiar de 23% anual, nivel similar cu cel din 1997–98. Semnalul dat de BNM prin majorarea dobînzii de politica monetară se va resimte pe piaţă c-am într-o jumătate de an. Aşadar, majorarea ratei dobînzii de bază din mai se va face simţită în costul creditării prin octombrie-noiembrie a.c. În general, băncile preferă să majoreze dobînzile c-am cu un procent similar cu cel cu care a crescut dobînda-cheie a băncii centrale. Inflaţia din Moldova a continuat să crească şi în luna mai a.c., respectiv unii analişti anticipează că BNM ar mai putea majora dobînda de politică monetară în următoarea perioadă.

3. Finanţe publice

Intervenţii pe buget…

Într-o şedinţă de săptămîna trecută Guvernul, prin elaborarea unui proiect de lege, a operat mai multe modificări la legea bugetului pentru 2008. Astfel, veniturile de bază a bugetului de stat pe anul 2008 au fost majorate cu 340,6 milioane lei, iar a cheltuielilor cu 124 milioane lei. În urma operării acestei rectificări, deficitul bugetar se va reduce cu 124 milioane lei şi va constitui cca 100 milioane lei. Autorităţile au specificat că elaborarea şi promovarea acestui proiect de lege este o consecinţă a evoluţiei economiei şi pieţei monetare, care produc efecte asupra executării bugetului de stat. Prin prezentul proiect, se propune înăsprirea politicii fiscal-bugetare pentru reducerea presiunii bugetului asupra pieţei monetare, în susţinerea politicii Băncii Naţionale a Moldovei de reducere a efectelor inflaţioniste. Estimările scontate ale bugetului public naţional pe anul 2008 impun o poziţie fiscală mai austeră prin reducerea deficitului bugetar de la 0,5% din PIB spre un buget echilibrat.

4. Sectorul extern

Deficitul comercial a depăşit 1 miliard USD…

Datele Biroului Naţional de Statistică arată că deficitul comercial al Moldovei pentru perioada ianuarie-aprilie 2008 a constituit peste 1,12 miliarde USD. Nivelul de acoperire a importurilor prin exporturi a fost de 32,3% faţă de 36,7% în perioada ianuarie-aprilie 2007, respectiv acestea au depăşit de peste 3 ori valoarea exporturilor. Astfel, volumul exporturilor a constituit peste 482 milioane USD, iar volumul importurilor a fost de peste 1,49 miliarde USD, în creştere cu 46%.

Volumul exportului în ţările CSI a crescut cu peste 45% – pînă la 194,5 milioane USD. Livrările producţiei moldoveneşti în ţările UE în aceeaşi perioadă s-au majorat cu cca 27% – pînă la 246 milioane USD. Importul din ţările CSI a crescut cu peste 40% – pînă la 534 milioane USD, iar din statele Uniunii Europene – cu peste 43% – pînă la cca 664 milioane USD. Deficitul balanţei comerciale cu ţările UE s-a majorat cu peste 55% – pînă la 417 milioane USD, iar cu ţările CSI – cu cca 38% – pînă la 340 milioane USD. Cel mai mare deficit al balanţei comerciale în ianuarie-aprilie 2008 Moldova l-a înregistrat cu Ucraina (cca 180 milioane USD), Rusia (cca 133 milioane USD), România (peste 97 milioane USD), Germania (peste 88 mil. USD), China (cca 85 mil. USD), Turcia (cca 62 mil. USD), Italia (cca 38 mil. USD), Belarus (peste 31 mil. USD). Nu este exclus ca deficitul comercial să atingă la sfîrşitul anului valoarea de 3 miliarde USD sau chiar mai mult, ceea ce ar echivala cu peste 56% din PIB pentru 2008.

Transnistria

Eforturile în vederea reluării procesului de negocieri

La 10 iunie 2008 la Helsinki a avut loc întîlnirea de lucru a mediatorilor şi observatorilor participanţilor la procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană. Întîlnirea, desfăşurată la propunerea Preşedintelui în exerciţiu al OSCE, şi-a ţinut lucrările în format "3+2", fără participarea reprezentanţilor Republicii Moldova şi Transnistriei. Discuţiile s-au axat pe necesitatea consolidării măsurilor de încredere dintre părţile implicate în conflict, susţinerea activităţii grupurilor de lucru formate în urma întîlnirii Voronin-Smirnov din 11 aprilie 2008. În definitiv, măsurile menţionate ar trebui să pregătească climatul favorabil pentru reluarea negocierilor de reglementare a conflictului în format "5+2".

În pofida eforturilor invocate lucrurile stagnează. Întîlnirea preşedinţilor Voronin şi Medviedev în cadrul summit-ului CSI de la Sankt-Petersburg nu s-a soldat cu nici un rezultat în vederea apropierii reluării procesului de negocieri în format "5+2" (vezi comentariul). În acelaşi timp, Preşedinte rus l-a decorat pe unul din fondatorii regimului separatist din stînga Nistrului, Grigorii Maracuţa, cu ordinul "Prietenia". Este curios că, Maracuţă a fost decorat la trei zile după desfăşurarea summit-ului CSI, menţionîndu-se aportul acestuia la dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi a celor interparlamentare din cadrul "Uniunii pentru Democraţie şi Drepturile Popoarelor". Uniunea în cauză nu este altceva decît aşa-zisul CSI-2 sau "internaţional separatistă", din care fac parte Abkhazia, Osetia de Sud şi Transnistria.

Acţiuni de subminare a încrederii între Chişinău şi Tiraspol

În pofida eforturilor de întărire a încrederii între cele două mauri ale Nistrului, în perioada de referinţă lucrurile au evoluat, mai degrabă, în sens invers. Autorităţile transnistrene au invocat un şir de probleme şi au întreprins acţiuni care subminează relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol. Astfel, liderul Transnistrean a cerut în mod categoric ca autorităţile moldoveneşti să recunoască proprietatea Transnistriei asupra porţiunilor de căi ferate amplasate pe malul stîng al Nistrului, ameninţînd cu izbucnirea unor noi conflicte, speculînd o eventuală nouă blocare din partea Republicii Moldova a tranzitului de mărfuri prin segmentul transnistrean a căii ferate. Acest gen de speculaţii pe marginea blocadei au menirea să justifice declararea de către regimul de la Tiraspol a porţiunii de cale ferată din stînga Nistrului drept proprietatea a Transnistriei.

În aceeaşi ordine de idei, autorităţile transnistrene au formulat acuzaţii la adresa autorităţilor Republicii Moldova, învinuindu-le că ar întreprinde măsuri deliberate în vederea blocării utilizării de către emiţătorii din Transnistria a unui spectru de unde utilizate pentru tele- şi radiodifuziune. Este interesant de remarcat că faptele invocate de către autorităţile transnistrene s-au produs acum un an sau o jumătate de an, iar punerea lor în evidenţă se face în contextul discreditării aşa-ziselor măsuri de încredere, discuţiile pe marginea cărora au demarat în luna aprilie. Invocînd normele dreptului internaţional partea transnistreană a ţinut să ameninţe Chişinăul cu măsuri de răspuns.

Un subiect foarte sensibil între Chişinău şi Tiraspol a devenit demarcarea hotarului moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean. Cunoscînd interesul trilateral (UE-Moldova-Ucraina) pentru delimitarea hotarului moldo-ucrainean Transnistria se opune în mod ostentativ participării reprezentanţilor Republicii Moldova la procesul de delimitarea propriu-zis. Liderul transnistrean Igor Smirnov a menţionat că, dacă Ucraina nu va accepta delimitarea hotarului dintre Ucraina şi Republica Moldovenească Nistreană, atunci autorităţile transnistrene for face acest lucru în mod unilateral. Observatorii transnistreni remarcă că Tiraspolul ar proceda astfel pentru a crea probleme suplimentare Ucrainei în acceptarea acesteia în faza de preaderare la NATO. Probabil, este o exagerare, opunerea Transnistriei planurilor Ucrainei ar costa-o prea scump. Este mult mai simplu de explicat lucrurile prin dorinţa autorităţilor transnistrene de a nu lăsa loc îndoielilor că porţiunea invocată a hotarului este moldo-ucraineană, ci a Transnistriei cu Ucraina.

Relaţii externe

Integrare Europeană

Lansarea Parteneriatului de Mobilitate între Republica Moldova şi Uniunea Europeană

La 5 iunie 2008, Valentin Mejinschi, Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Jacques Barrot, Vice-preşedintele Comisiei Europene, Comisarul pentru Justiţie şi Afaceri Interne, Benita Ferrero-Waldner, Comisarul pentru Relaţiile Externe şi Politica Europeană de Vecinătate, Dragutin Mate, Ministrul Afacerilor Interne al Sloveniei, Preşedintele în exerciţiu al Consiliului UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne împreună reprezentanţii altor 14 state membre ale UE au semnat la Luxemburg, în cadrul reuniunii Consiliului UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, Declaraţia Comună privind Parteneriatul de Mobilitate RM-UE.

Deşi încă la etapă de proiect pilot, parteneriatul de mobilitate urmăreşte să consolideze cooperarea între UE şi Moldova în vederea gestionării migraţiei legale, combaterii şi prevenirii migraţiei ilegale şi traficului de fiinţe umane. În acest sens, vor fi implementate mai multe iniţiative care vor viza, în special: consolidarea capacităţilor instituţionale ale Republicii Moldova de a gestiona piaţa muncii şi migraţia, precum şi de a implementa mai eficient politicile migraţioniste; facilitarea "migraţiei circulare"^[1]; intensificarea cooperării bilaterale privind protecţia socială şi reintegrarea migranţilor ilegali; încurajarea participării diasporei la dezvoltarea Moldovei prin utilizarea remitenţelor acestora etc.

Benita Ferrero-Waldner a asigurat delegaţia moldovenească că Comisia Europeană va oferi suportul deplin în realizarea acestui parteneriat, inclusiv, prin asistenţă financiară.

La moment, Uniunea Europeană a lansat parteneriate de mobilitate doar cu doua state – Republica Moldova şi Republica Capul Verde.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

La 10 iunie 2008, Andrei Stratan, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a avut o convorbire telefonică cu Lazăr Comănescu, Ministrul Afacerilor Externe al României. Potrivit unui comunicat de presă, difuzat de Ministerul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene, miniştrii au abordat "subiecte principiale" din relaţiile celor două state. Discuţia s-a sfîrşit cu invitaţia ministrului de externe moldovean adresată omologului său român de a efectua o vizită oficială în Republica Moldova pe 7 iulie 2008.

Notă ADEPT: Deşi comunicatul de presă, de altfel destul de scurt şi sec, nu dezvăluie ce fel de subiecte principiale au abordat miniştrii de externe, putem doar presupune că printre acestea s-au numărat şi mult-disputatul proiect al Convenţiei privind micul trafic de frontieră dintre Republica Moldova şi România şi Tratatul privind frontiera de stat dintre Republica Moldova şi România.

Republica Moldova – Turcia

În perioada de referinţă s-a atestat o intensificare a relaţiilor moldo-turceşti, determinată de desfăşurarea, în perioada 12–13 iunie 2008, la Chişinău, a celei de-a V-a şedinţe a Comisiei interguvernamentale moldo-turce pentru colaborare comercial-economică şi a unui Forum de afaceri moldo-turc, precum şi de mai multe întrevederi bilaterale dintre oficialii celor două ţări.

Comisia interguvernamentală a fost prezidată de Igor Dodon, Prim-viceprim-ministru, ministrul Economiei şi Comerţului al Republicii Moldova şi de Kursad Tuzmen, ministru de stat al Turciei. În cadrul Comisiei au fost discutate mai multe subiecte legate de atragerea investiţiilor turceşti pe piaţa moldovenească şi extinderea colaborării bilaterale în domeniile industriei şi energeticii, industriei alimentare, transportului, dezvoltării informaţionale, culturii şi turismului.

În timpul vizitei sale, Kursad Tuzmen, s-a întîlnit cu Preşedintele Republicii Moldova, Prim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi cu başcanul Găgăuziei. Aceste întrevederi au fost precedate de întalnirea lui Marian Lupu, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova cu omologul său turc, Koksal Toptan, preşedintele Marii Adunări Naţionale a Republicii Turcia, care a avut loc la Atena, în cadrul Summit-ului preşedinţilor de parlament din statele-membre ale Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagra (AP CEMN).

Republica Moldova – Elveţia

În perioada 5–6 iunie 2008, Andrei Stratan, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a efectuat o vizită oficială în Confederaţia Elveţiană. În timpul vizitei, Andrei Stratan s-a întîlnit cu mai mulţi oficiali elveţieni – Micheline Calmy Rey, ministru al Afacerilor Externe al Confederaţiei Elveţiene, Andre Bugnon, Preşedinte al Consiliului Naţional, Laurent Moutinot, Preşedinte al Cantonului Geneva etc., precum şi cu Serghei Ordzhonikidze, Director General al Oficiului ONU din Geneva.

Discuţiile în cadrul acestei vizite au vizat stadiul actual şi perspectivele cooperării politice şi economice moldo-elveţiene, precum şi colaborarea în cadrul organizaţiilor internaţionale (ONU, OSCE şi CoE).

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – AP OCEMN

La 9 iunie 2008, la Atena s-a desfăşurat Summitul spicherilor din ţările-membre ale Adunării Parlamentare a Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră (AP OCEMN). La summit a participat şi Marian Lupu, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, care a rostit un discurs, în care a apreciat activitatea OCEMN în intensificarea cooperării bilaterale şi regionale, dar în acelaşi timp a menţionat despre potenţialul, încă insuficient de exploatat, al organizaţiei în abordarea problemelor transnaţionale, cum ar fi: combaterea terorismului şi a crimei organizate.

Potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului RM, participanţii la lucrările AP OCEMN au pledat pentru intensificarea relaţiilor AP OCEMN cu UE, precum şi pentru examinarea posibilităţii de creare a unei Adunări Parlamentare care să întrunească statele-membre OCEMN şi statele-membre ale UE. În cadrul summitului a fost adoptată Declaraţia privind 15 ani de la formarea AP OCEMN.

La 11 iunie 2008, la reuniunea a 31-a a Adunării Parlamentare a Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagra (AP OCEMN), desfăşurată tot la Atena, Republica Moldova a preluat preşedinţia AP OCEMN pentru următoarele şase luni.

Studii, analize, comentarii

Summit-ul CSI de la Sankt-Petersburg
Igor Boţan, 15 iunie 2008

Summit-ul informal al CSI, desfăşurat în zilele de 6–7 iunie 2008 la Sankt-Petersburg, a avut o semnificaţie aparte. Toţi liderii statelor CSI şi-au manifestat interesul de a participa la summit, lucru care se întîmplă foarte rar

»»»