versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Guvern
Preşedinţie

Opoziţia dezbinată riscă să piardă…, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

2.1. Numiri. Demisii

Ion Munteanu este numit viceministru al Culturii şi Turismului.

Iurie Ursu este numit în funcţia de director adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, pe un termen de 4 ani.

2.2. Hotărîri

Notă: Deşi nu a fost anunţată nici o vacanţă guvernamentală, în perioada 1–25 august, ordinea de zi a şedinţelor Guvernului nu a fost făcută publică. Abia pe 25 august, pe site-ul oficial al Guvernului a fost publicată ordinea de zi a şedinţei din aceeaşi dată.

Hotărîri privind aprobarea structurii şi regulamentelor unor autorităţi publice centrale:

• Regulamentul, structura şi efectivul-limită ale aparatului central al Ministerului Educaţiei şi Tineretului;
• Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea, structura şi efectul-limită ale Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului

Hotărîri privind aprobarea creşterii tarifelor şi taxelor:

• la serviciile poştale de bază prestate de Întreprinderea de Stat "Poşta Moldovei" şi filialele acesteia;
• la taxele de studii de la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie (specialităţile "stomatologie" şi "farmacie").

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:

• cu privire la autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor antrenaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, de organele procuraturii, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de notari, avocaţi şi de executorii judecătoreşti;
• cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative (în scopul scutirii de impozitul pe venit a agenţilor economici care vor construi şi repara case pentru sinistraţi).

Hotărîrea privind alocarea mijloacelor financiare pentru prejudiciile cauzate de inundaţii. Guvernul a alocat Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare 15 mln de lei, din contul special pentru ajutorarea persoanelor sinistrate. Mijloacele urmează a fi alocate persoanelor care au suportat pierderi în urma inundării loturilor de pe lîngă casă. Compensaţia se va face reieşind din cota de 10 mii de lei pentru un hectar, de ele beneficiind circa 5400 de familii, pentru circa 1530 de hectare de terenuri.

Hotărîri pentru aprobarea unor regulamente:

• cu privire la aprobarea Regulamentului privind metodologia de calcul al venitului în scopul acordării asistenţei juridice calificate garantate de stat;
• privind desfăşurarea activităţilor de instalare, operare, gestionare, mentenanţă şi/sau lichidare a reţelelor de comunicaţii electronice la frontiera de stat a Republicii Moldova.

Hotărîre cu privire la impulsionarea dezvoltării turismului în mediul rural. Se instituie Consiliul republican pentru promovarea turismului rural, se aprobă componenţa nominală a acestuia şi Regulamentul de activitate. Ministerele vizate urmează să prezinte semestrial Ministerului Culturii şi Turismului informaţia despre realizarea Planului de acţiuni privind dezvoltarea turismului rural.

1.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Şedinţa Comisiei pentru situaţii excepţionale

În cadrul şedinţei, Prim-ministrul a dispus ca pînă la 10 noiembrie toate familiile care au rămas fără case în urma inundaţiilor de la sfîrşitul lunii iulie să fie aprovizionate cu locuinţe, iar locuinţele care nu se află în zonele de risc şi au fost mai puţin afectate de ape să fie reparate. La şedinţă au fost examinate aspecte referitoare la construcţia caselor pentru sinistraţi şi estimate pagubele provocate agriculturii, de la inundarea a circa 6500 hectare de terenuri agricole. În cadrul discuţiilor, premierul a menţionat necesitatea impulsionării funcţionării sistemului de asigurări a locuinţelor, solicitînd Ministerului Economiei şi Comerţului şi Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare să elaboreze un mecanism care să reglementeze responsabilităţile în cazul neasigurării împotriva unor riscuri specifice.

Comisia pentru elaborarea Strategiei securităţii naţionale

Prim-ministrul a prezidat şedinţa Comisiei pentru elaborarea Strategiei securităţii naţionale a Republicii Moldova, la care a fost examinat proiectul Strategiei securităţii naţionale şi al Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia. Strategia va servi drept bază pentru elaborarea Strategiei militare, Strategiei de informare publică pe probleme de securitate naţională, a altor strategii sectoriale în domeniul securităţii naţionale.

Apelul Colegiului MET către cadrele didactice

Preîntîmpinînd protestele anunţate de cadrele didactice şi sindicatele din învăţămînt, Colegiul Ministerul Educaţiei şi Tineretului a difuzat un apel, prin care aminteşte de calamităţile naturale produse în ultimul timp şi prejudiciile imense aduse mai multor familii sinistrate, întregii ţări. Membrii Colegiului MET consideră că pedagogii, chiar dacă merită, pe dreptate, un salariu mai mare, vor ţine cont de conştiinţa umană şi profesională, simţul datoriei civice şi nu vor răspunde iniţiativelor vizînd blocarea începutului de an şcolar şi a procesului educaţional. Colegiul opinează că problema salarizării nu poate fi soluţionată prin acţiuni de protest, ci în urma negocierilor bazate pe o analiză pertinentă a situaţiei, negocieri care continuă şi decizia definitivă urmînd a fi pronunţată în urma estimării definitive a pagubelor provocate de inundaţii.

Preşedinţie

Notă: În perioada 4–12 august 2008, Preşedintele RM a fost în concediu, pe care l-a petrecut în Croaţia.

Prin decrete prezidenţiale:

• Natalia Solcan este numită Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Anterior numirii, Solcan a exercitat funcţia de şef de direcţie în cadrul MAEIE;
• Veaceslav Dobîndă a fost numit Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Estonia. Pînă la numire, Dobîndă a activat în cadrul MAEIE;
• Aliona Dodon este numită în funcţia de şef interimar al Direcţiei generale a Aparatului Preşedintelui RM, pe un termen de 6 luni. Decretul nu precizează care este situaţia actualui şef al Direcţiei generale.

Preşedintele Republicii Moldova a semnat decretul privind decernarea Premiului de Stat pe anul 2008. Au fost distinşi:

• Eugen Doga, compozitor, academician – pentru contribuţia de excepţie la dezvoltarea artei muzicale naţionale şi universale;
• Ion Druţă, scriitor, academician – pentru contribuţia de excepţie la dezvoltarea culturii şi literaturii naţionale şi universale;
• Gheorghe Ţîbîrnă, Ion Corcimaru, Dumitru Sofroni, Nicolae Ghidirim, Anatolie Cernîi – pentru ciclul de lucrări "Noi tehnologii în combaterea cancerului".

Notă ADEPT: Premiul însumează un milion de lei fiecare, iar pe parcursul organizării consursului au fost schimbate de cîteva ori regulile şi modalităţile de evaluare, prezentare a lucrrilor, precum şi a fost redus numărul premiilor, de la 10 anunţate iniţial, la doar trei. Presa a menţionat anterior faptul că Eugen Doga nici nu a depus personal candidatura sa la concurs, premiul oferit fiind ocazionat în mare parte de jubileul maestrului şi desemnarea anului 2007 drept an al compozitorului.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Întrevedere cu conducerea Adunării Populare a Găgăuziei (APG)

La 4 august, Preşedintele ţării a avut o întrevedere cu conducerea nou aleasă a Adunării Populare a Găgăuziei, reprezentată de preşdintele Ana Harlamenco şi adjuncţii acesteia Demian Caraseni şi Elena Covalenco. Vladimir Voronin a felicitat deputaţii Adunării Populare cu prilejul stabilizării situaţiei şi a remarcat faptul că, pentru prima dată în istoria autonomiei, s-a reuşit soluţionarea unei probleme atît de complicate cu forţe propriii, deputaţii Adunării Populare manifestînd multă înţelepciune, bun-simţ şi voinţă politică în numele şi întru prosperarea Găgăuziei. A mai fost reiterat interesul conducerii ţării pentru o colaborare constructivă şi pe viitor cu administraţia de la Comrat, în scopul modernizării şi asigurării bunăstării autonomiei găgăuze şi a ţării în ansamblu. Prezent la întrevedere, spicherul Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, s-a pronunţat pentru continuarea unei strînse cooperări dintre Adunarea Ppopulară a Găgăuziei şi Parlamentul RM, în direcţia armonizării legislaţiei autonomiei cu cea naţională, împărtăşirii experienţei de activitate în ansamblu.

Evaluarea daunelor şi elaborarea planurilor de restabilire a localităţilor inundate

Îninte de plecarea în concediu, Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă la tema lichidării consecinţelor inundaţiilor, la care a fost audiată informaţi despre situaţia din zonele afectate de calamitate şi elaborarea planurilor de restabilire a localităţilor. Vladimir Voronin a apreciat înalt acţiunile întreprinse de Comisia pentru evaluarea daunelor provocate de viituri şi elaborarea planurilor de restabilire a localităţilor, subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerul Apărării în lupta cu stihia, menţionînd totodată necesitatea desfăşurării unei activităţi la fel de eficiente şi la etapa lichidării consecinţelor inundaţiilor. Şeful statului a dispus ca Comisia pentru evaluarea daunelor provocate de viituri şi elaborarea planurilor de restabilire a localităţilor să acţioneze în continuare pe trei direcţii: – construcţia caselor sau repararea celor avariate; – recepţionarea şi repartizarea ajutoarelor umanitare, asigurarea sinistraţilor cu produse alimentare, soluţionarea problemelor legate de organizarea vieţii persoanelor afectate de calamitate, inclusiv cazarea acestora; – estimarea pierderilor în sfera agrară, inclusiv ale celor de pe terenurile de lîngă casele sinistraţilor. A mai fost menţionată oportunitatea aprobării operative a unor criterii unice de evaluare a pierderilor în domeniul agricol, privind condiţiile de efectuare a lucrărilor de construcţie a caselor pentru sinistraţi, a acordării de ajutoare pentru reparaţia locuinţelor avariate, modalitatea atribuirii altor compensaţii persoanelor afectate de inundaţii.

Hramul mănăstirii Căpriana

Pe 28 august Vladimir Voronin a participat la sfinţirea şi Hramul Mănăstirii Căpriana, iar în discursul rositt a menţionat că pentru reconstrucţia complexului monastic au fost colectate şi valorificate mijloace financiare în sumă de peste 82 milioane de lei, cu sprijinul a peste 12 mii de cetăţeni şi importanţi agenţi economici, de talie naţională şi internaţională.

Politici economice

1. Inflaţia şi preţurile

A doua lună consecutiv în Moldova se înregistrează inflaţie…

Statistică oficială arată că, în iulie, în comparaţie cu iunie 2008, preţurile de consum au scăzut în medie cu 0,9%, fiind influenţate de reducerea preţurilor la produsele alimentare – cu 3,3% şi creşterea preţurilor la produsele nealimentare – cu 0,3%, precum şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei – cu 0,7%. Este a doua lună consecutivă cînd se înregistrează deflaţie în Moldova. Descreşterea preţurilor la produsele alimentare din luna iulie a fost generată de reducerea sezonieră a preţurilor medii faţă de iunie a.c. la produsele agricole: legume proaspete – cu peste 24%, cartofi – cu peste 8,3%, fructe proaspete – cu 17%, precum şi la lapte şi produse lactate – cu 1,5%.

Totodată, în perioada de referinţă a fost înregistrată creşterea preţurilor la următoarele produse alimentare: băuturi nealcoolice – cu cca 7%, miere de albine – cu 4%, mezeluri – cu 2,5%. Creşterea tarifelor la servicii în iulie 2008 a fost înregistrată la: tarifele pentru închirierea locuinţelor şi serviciile stomatologice – cu cca 5%, alimentaţia cu apă potabilă şi serviciile de canalizare – cu aproape 4%. De la începutul anului 2008 (iulie 2008 faţă de decembrie 2007) nivelul inflaţiei a constituit 5,3%. Creşterea preţurilor medii pe parcursul ultimelor 12 luni (iulie 2008 faţă de iulie 2007) a constituit 13,5% – inflaţia anualizată. Cu toate că în iunie şi iulie s-a înregistrat deflaţie inflaţia se va menţine la un nivel înalt în următoarea perioadă ca urmare a majorării preţurilor administrate (gaze, electricitate etc.)

2. Sistemul financiar-bancar

Activele bancare constituie cca 3,66 miliarde USD…

Pentru primul semestru capitalul de gradul I, unul din principalii indicatori financiari ce reflectă gradul de consolidare a băncilor şi capacitatea acestora de acoperire a eventualelor pierderi, s-a majorat pe sistem cu cca 13%, pînă la cca 5,9 miliarde lei. Cota investiţiilor străine în capitalul băncilor a constituit 72,5% sau cu 0.6 p.p. mai mult faţă de începutul anului. Media suficienţei capitalului ponderat la risc pe sistem continuă să fie situată la un nivel înalt - de cca 30% (nivelul minim necesar este de 12%) şi indică un înalt grad de siguranţă a băncilor determinat de existenţa unui potenţial de efectuare a operaţiunilor riscante fără afectarea capitalului.

Activele totale au însumat cca 36,2 miliarde lei (3,66 miliarde USD), în creştere cu 13% faţă de începutul anului. În special, portofoliul de credite s-a majorat cu 13,6% pînă la cca 22,6 miliarde lei. Ponderea creditelor nete în totalul activelor a constituit 62,4%. În ceea ce priveşte ponderea creditelor nefavorabile în totalul creditelor şi ponderea activelor nefavorabile în totalul activelor, indicatorii în cauză au înregistrat respectiv 3,8% şi 2.4%. În contextul diversificării riscurilor conform priorităţilor economiei naţionale, în mod tradiţional, ponderea cea mai mare au deţinut-o creditele acordate industriei şi comerţului – 48,3%. Acestea au fost urmate de creditele pentru imobil, construcţii şi dezvoltare – cca 13%, de cele acordate agriculturii şi industriei alimentare – cca 14% şi creditele de consum – peste 13%.

Venitul net pe ansamblul băncilor pentru semestrul I al anului 2008 a reflectat o desfăşurare mai extinsă a activităţii pe sistem comparativ cu perioada similară a anului precedent, fiind respectiv în creştere cu 37,5% şi însumând la 30.06.2008 – 731,6 milioane lei. Rentabilitatea activelor şi a capitalului acţionar au consemnat o creştere de respectiv 4,2% şi 24,6%, indicatori în cauză sporind faţă de începutul anului cu 0.3 p.p. şi 0.6 p.p. Creşterea în semestrul I 2008 a volumului obligaţiunilor pe sistemul bancar cu 13,2% pînă la 29,95 miliarde lei, în special, a depozitelor persoanelor fizice (cu peste 18%) pînă la cca 16,7milioane lei exprimă în continuare un înalt grad de solvabilitate şi credibilitate a băncilor.

3. Moneda şi cursul de schimb

Autorităţile se aşteaptă la o apreciere în continuare a leului moldovenesc…

Potrivit proiectului de buget pentru 2009 înaintat spre examinare Guvernului Ministerul Finanţelor se aşteaptă la o apreciere în continuare a leului moldovenesc în raport cu dolarul SUA. Veniturile şi cheltuielile bugetului de stat pe anul 2009 fiind estimate la un curs de 9,12 MDL/1 USD. Astfel cotaţia leu/dolar ar putea să revină la situaţia de la sfîrşitul lunii noiembrie 1998, cînd moneda naţională se afla în cădere liberă după criza financiară rusă. Pentru efectuarea calculelor actualizate pe anul 2008 a fost utilizat cursul de schimb de 10,25 le/USD.

Cursul de schimb este utilizat la calcularea încasărilor din veniturile de la operaţiunile de export-import (inclusiv TVA, care reprezintă 64,35% din veniturile la bugetul de stat), taxele consulare, granturile primite de la donatorii externi şi a cheltuielilor pentru obligaţiunile externe faţă de organismele internaţionale, creditele primite de la donatorii externi, întreţinerea misiunii diplomatice etc.

Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale susţinut de intrările masive de valută în ţară, ar putea crea presiune suplimentară asupra creşterii importurilor, precum şi ar avea o influenţă dublă atît asupra veniturilor, cît şi asupra cheltuielilor bugetare. Aprecierea în continuare a monedei naţionale va crea un factor de risc faţă de bugetul de stat şi ca urmare Guvernul, pentru recapitalizarea BNM, va direcţiona o parte din mijloace pentru majorarea capitalului statutar al BNM sau va emite HVS pentru acoperirea soldului debitar al fondului general de rezervă, ceea ce necesită mijloace suplimentare pentru serviciul datoriei de stat interne.

Recent, analiştii de la banca germană Commerzbank constatau, în urma unei analize, că leul moldovenesc a avut în prima jumătate de an cea mai bună evoluţie în raport cu alte valute, după coroana cehă. Leul a fost a doua monedă din lume, cu o apreciere de 17% faţă de dolarul SUA şi 15% comparativ cu euro. Analiştii germani apreciază această evoluţie drept performanţă ce denotă că Moldova are un potenţial real. Potrivit Băncii Naţionale a Moldovei, în prima jumătate de an leul moldovenesc s-a apreciat în raport cu dolarul SUA în termeni nominali cu 14,16%, în timp ce în termeni reali aprecierea a fost şi mai mare, de 18,17%. Cursul leu/euro a atins la 14 august cel mai redus nivel de la sfârşitul lunii mai 2004 încoace. În schimb exportatorii şi cetăţenii angajaţi la muncă în străinătate care trimit bani acasă acuză pierderi.

4. Prognoze macroeconomice

Creştere economică de 6% şi o inflaţie de 10% pentru 2009…

Bugetul de stat pe anul viitor a fost construit pe o creştere a PIB cu 6%, pînă la 70,5 miliarde lei, o rată medie a inflaţiei de 10% şi o creştere a exporturilor şi importurilor, respectiv cu 19% şi 4%. Estimările indicatorilor macroeconomici au fost efectuate în baza tendinţelor de dezvoltare a economiei naţionale şi rezultatelor obţinute în semestrul întîi al acestui an. Produsul Intern Brut estimat pentru anul curent este de 62,7 milioane de lei, la o creştere prognozată de 7,5%. În anul 2007 avansul a fost de 3%, o valoare nominală de 53,4 milioane lei.

5. Protecţie socială

Banca Mondială estimează o creştere a nivelului sărăciei cu 13%…

Estimările preliminare ale Băncii Mondiale indică faptul că dacă rata inflaţiei se va situata în jur de 20% în Moldova pentru perioada următoare, ţara s-ar putea confrunta cu o creştere de 13% a nivelului sărăciei, exacerbînd şi mai mult provocarea determinată de necesitatea asigurării accesului păturilor pauperizate la produsele alimentare. În speţă, o provocare nutriţională directă o prezintă situaţia grupurilor instituţionalizate, inclusiv a copiilor şi a persoanelor în etate, care în prezent supravieţuiesc cu o raţie evaluată sub 2 USD/zi. Aceasta reprezintă o provocare imensă pentru o ţara, în care deja aproximativ 28% din cetăţeni îşi duc existenţa în sărăcie. Majorarea preţurilor la produsele alimentare afectează, ca regulă, într-o proporţie mult mai mare anume persoanele pauperizate din ţară, deoarece aceştia cheltuie o proporţie mai mare a veniturilor sale pe produse alimentare şi pentru că aceştia sunt mai dependenţi de veniturile salariale şi transferuri.

Transnistria

După demararea conflictului armat din Osetia de Sud, la 8 august 2008, autorităţile transnistrene au decis să introducă la 11 august un moratoriu în contactele cu autorităţile Republicii Moldova. Acest lucru a fost anunţat de ministerul afacerilor externe al autoproclamatei republici. Motivul invocat a fost că autorităţile moldovene nu au condamnat agresiunea Georgiei în Osetia de Sud. La 22 august 2008 ministrul de externe ad-interim al Transnistriei, Vladimir Yastrebciac, a confirmat această atitudine în timpul întîlnirii cu Şeful misiunii OSCE în Moldova, Filip Remler.

La 25 august 2008, Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, l-a invitat pe Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, la reşedinţa "Bociarov Rucei" din Soci. Potrivit comunicatelor de presă oficiale din Republica Moldova, preşedintele rus a afirmat în contextul conflictului din Osetia de Sud "că acesta a demonstrat cît de periculoase pot fi conflictele îngheţate. În contextul problematicii transnistrene, Dmitri Medvedev a afirmat că anume în acest moment există şanse şi posibilităţi foarte bune pentru soluţionarea problemei transnistrene, subliniind importanta formulării modului de abordare şi a căilor de soluţionare a conflictului transnistrean". La rîndul său, Preşedintele Voronin a menţionat că "în Republica Moldova au fost urmărite cu atenţie evenimentele ce au avut loc în Georgia, tinînd cont de existenţa unui conflict îngheţat pe teritoriul tarii noastre". În aceasta ordine de idei, Preşedintele Voronin a accentuat "necesitatea de a trage concluzii din conflictele existente în regiune şi de a identifica, pe cale paşnică, o soluţie durabilă pentru problema transnistreană". Cele două părţi şi-au reconfirmat intenţia de a continua consultările, preconizîndu-se că în timpul cel mai apropiat vor avea loc un şir de întîlniri şi tratative cu participarea tuturor parţilor interesate, inclusiv a reprezentanţilor părţii transnistrene. (după Moldpres)

În aceiaşi zi, Preşedintele Rusiei a avut o întrevedere şi cu liderul transnistrean Igor Smirnov. Discuţiile purtate cu Smirnov au făcut ca ministerul de externe al autoproclamatei republici nistrene să reacţioneze la afirmaţiile Preşedintelui Voronin privind conţinutul discuţiilor sale de la Soci. Potrivit ministerului de externe transnistrean, afirmaţiile Preşedintelui Voronin nu corespund adevărului, au drept scop inducerea în eroare a opiniei publice internaţionale şi prezentarea doleanţelor Chişinăului ca fapte reale. De fapt, Voronin a fost invitat la Soci "pentru a îndemna Republica Moldova să se abţină de la acţiuni nechibzuite în reglementarea conflictului transnistrean, care ar putea conduce la escaladarea tensiunilor în regiune". Drept confirmare serveşte remarca lui Voronin din cadrul întîlnirii cu Medvediev: "în toţi anii de existenţă a conflictului transnistrean autorităţile Republicii Moldova au manifestat suficientă înţelepciune pentru a nu admite o eventuală escaladare a situaţiei". Autorităţile transnistrene s-au revoltat de afirmaţiile lui Voronin precum că Republica Moldova şi-ar fi asigurat suportul Rusiei în promovarea unui proiect de lege nou privind statutul de autonomie a Transnistriei în cadrul Moldovei, care ar avea la bază Legea din 22 iulie 2005 privind prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stînga Nistrului. Transnistria consideră că soluţia optimă pentru reglementarea conflictului poate fi doar una complexă, adoptată pe principii de paritate prin mediere de către Rusia, Ucraina şi OSCE. Principiile de bază a ale reglementări au fost expuse în proiectul acordului privind prietenia şi cooperarea între Republica Moldova şi Transnsitria, înmînat Preşedintelui Voronin de Igor Smirnov la întîlnirea din 11 aprilie 2008.

La 26 august 2008, în ziua cînd Rusia a recunoscut independenţa Osetiei de Sud şi a Abhaziei, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a făcut cîteva precizări în privinţa atitudinii Rusiei faţă de reglementarea transnistreană, afirmînd că părţile implicate în conflictul transnistrean sînt gata să revină la "Planul Kozak". Potrivit lui Lavrov, nici un conflict îngheţat nu a fost atît de aproape de soluţionare ca cel transnistrean: "Practic toate părţile implicate în conflict sînt convinse de necesitatea revenirii la principiile care în 2003 au fost aproape de a asigura reglementarea transnistreană. Noi lucrăm asupra lor cu Chişinăul şi Tiraspolul, observatorii, şi sperăm că în acest sens vom avea progrese foarte curînd".

Pe de altă parte, ministrul de Externe al Ucrainei, Vladimir Ogrîzco, a declarat la 27 august 2008 în cadrul unei conferinţe de presă cu participarea ministrului de Externe britanic, David Milibend că "Ucraina va pleda în continuare pentru realizarea Planului Iuşcenco privind reglementarea transnistreană… Ucraina se pronunţă clar în favoarea integrităţii teritoriale a Moldovei, care nu poate fi încălcată… Orice soluţii similare celor adoptate în privinţa Abhaziei şi Osetiei de Sud vor fi nelegitime şi nu vor fi recunoscute de comunitatea internaţională, întrucît încalcă dreptul internaţional şi statutul ONU".

Relaţii externe

Relaţiile externe ale Republicii Moldova în luna august au fost marcate de evenimentele din Georgia şi de posibilele consecinţe ale conflictului din Osetia de Sud pentru Moldova, în special la rezolvarea conflictului transnistrean.

Integrare Europeană

Pe segmentul european, Republica Moldova a adoptat o poziţie comună cu cea a UE faţă de războiul din Georgia, aliniindu-se la Declaraţia Preşedinţiei franceze a Uniunii Europene, lansată la 8 august 2008 în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului Permanent al OSCE. Poziţia Moldovei a fost prezentată într-un Comunicat de presă al Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene din 11 august 2008, în care se menţionează că "Uniunea Europeană îşi exprimă preocuparea deosebită faţă de confruntările violente care au loc în Osetia de Sud (Georgia) şi se adresează tuturor părţilor să renunţe imediat la ostilităţi şi să preia neîntîrziat negocierile, pentru a permite soluţionarea politică a crizei, respectînd suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei".

După recunoaşterea de către Rusia, la 26 august 2008, a independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud, la 29 august 2008, Guvernul Republicii Moldova a făcut publică o Declaraţie în care se afirmă: "Autorităţile Republicii Moldova şi întreaga societate au urmărit cu îngrijorare, pe parcursul ultimelor săptămîni, evoluţia situaţiei legate de Osetia de Sud şi Abhazia. Conflictul interetnic din Georgia, existent de mai mulţi ani, cu regret, nu şi-a găsit nici de această dată soluţionarea adecvata în baza standardelor dreptului internaţional şi a valorilor umane, transformîndu-se într-o dramă sîngeroasă, soldata cu victime in rîndul populaţiei civile.

Respingînd categoric orice metode de soluţionare cu forţa a chestiunilor conflictuale, inclusiv a celor de asigurare a integrităţii teritoriale, Guvernul Republicii Moldova nu considera, totuşi, că recunoaşterea internaţională a Abhaziei şi Osetiei de Sud va deveni un factor de stabilizare a situaţiei. Ca şi în cazul recunoaşterii Kosovo, acest pas nu face decît să reducă responsabilitatea parţilor în conflict pentru căutarea unui compromis intre naţiuni, capacitatea lor de a identifica soluţii echitabile si moderne, cu respectarea principiilor integrităţii teritoriale si asigurarea drepturilor si libertăţilor omului. Totodată, consideram evidenta lipsa oricăror legături şi paralele dintre situaţia creata în Georgia si cea din regiunea Transnistriei şi credem că sînt contraproductive interpretările potrivit cărora evoluţiile în cauza ar putea să aducă prejudicii procesului de reglementare a conflictului transnistrean, pentru a cărei finalizare s-au creat premise deosebit de favorabile si pentru care exista voinţa politică a tuturor participanţilor la procesul de soluţionare. Guvernul Republicii Moldova declară că, şi în continuare, îşi va determina atitudinea faţă de evoluţiile din jurul Osetiei de Sud si Abhaziei exclusiv în baza prevederilor Actului Final de la Helsinki, a Statutului ONU şi a tuturor principiilor dreptului internaţional în vigoare".

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Vizita de lucru a preşedintelui României, Traian Băsescu la Chişinău, efectuată pe 20 august 2008 la iniţiativa şefului român, a constituit evenimentul principal al relaţiilor moldo-româneşti în luna august. În cadrul vizitei, preşedintele României a avut o întrevedere cu omologul său moldovean, cu care a discutat situaţia din Georgia şi consecinţele ostilităţilor din Osetia de Sud asupra stabilităţii regionale, în special asupra rezolvării conflictului transnistrean, şi mai puţin subiectele sensibile dintre relaţiile moldo-româneşti legate de semnarea tratatelor de bază şi de frontieră dintre Republica Moldova şi România.

Cu referinţă la cauzele evenimentelor din Georgia, ambii preşedinţi au fost de acord că acestea au fost determinate de tergiversarea soluţionării conflictului îngheţat din Osetia şi consolidarea regimului separatist. În această ordine de idei, Traian Băsescu a menţionat că conflictele îngheţate existente nu au un mecanism corect de deblocare a situaţiei create, afirmînd că implicarea UE în soluţionarea conflictului din Transnistria poate fi esenţială şi fundamentală pentru rezolvarea acestei probleme. La rîndul său, Vladimir Voronin a reiterat poziţia autorităţilor moldoveneşti de a soluţiona problema transnistreană doar la masa tratativelor, cu condiţia respectării suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Traian Băsescu a asigurat că România rămîne a fi un susţinător activ al integrităţii teritoriale şi suveranităţii Republicii Moldova, precum şi al aspiraţilor europene ale acesteia.

Abordînd subiectul integrării europene a Republici Moldova, Traian Băsescu a accentuat că România susţine fără rezerve necesitatea negocierii unui nou acord dintre UE şi Republica Moldova, care ar trebui să includă extinderea drepturilor de circulaţie a cetăţenilor Republicii Moldova în interiorul Uniunii Europene. (după Medifax, www.president.md)

Puţinele declaraţii ale şefilor de state privind subiectul relaţiilor bilaterale au avut un caracter mai mult protocolar.

Republica Moldova – Rusia

Relaţii moldo-ruse au fost oscilat de asemenea în jurul situaţiei din Caucaz şi a consecinţelor acesteia asupra problemei transnistrene. Printre evenimentele de remarcat sunt: întrevederea preşedinţilor Vladimir Voronin şi Dmitri Medvedev de la Soci (vezi Problema Transnistreană) şi întrevederile dintre Andrei Stratan, Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi Preşedintele Voronin cu Valerii Kuzmin, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în RM, la care au fost făcute schimburi de opinii privind ostilităţile din Osetia de Sud şi s-a discutat despre perspectiva dezvoltării relaţiilor comercial-economice moldo-ruse.

Studii, analize, comentarii

Opoziţia dezbinată riscă…
Igor Boţan, 31 august 2008

Modificarea Codului electoral şi adoptarea noii legi privind partidele politice impunea, de fapt, reformatarea eşichierului politic. Nu exista o altă soluţie eficientă împotriva pragului electoral exagerat de 6% şi a interzicerii alianţelor pre-electorale decît urgentarea procesul de consolidare a forţelor politice pe anumite criterii de compatibilitate, fie doctrinare sau programatice

»»»