Despre noi |  |






Alegeri |  |






Societate civilă |  |




Puncte de vedere |  |





Informaţie utilă |  |



|  |
Guvernare şi democraţie în Moldova

e-journal, an. VI, nr. 124, 1–15 septembrie 2008
Activitatea instituţiilor publice
Politici economice
Transnistria
Relaţii externe
Studii, analize, comentarii
Activitatea instituţiilor publice
Guvern
2.1. Numiri. Demisii
Guvernul a susţinut propunerea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene privind desemnarea lui Alexandru Cujbă în funcţia de reprezentant al Republicii Moldova la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), cu sediul la New York.
Valentin Crudu este eliberat din funcţia de viceministru al Educaţiei şi Tineretului, cu formula "în baza cererii depuse".
Vasile Mămăligă a fost eliberat din funcţia de viceministru al Industriei şi Infrastructurii, în legătură cu desfiinţarea acestei structuri.
Notă ADEPT: Ministerul Industriei şi Infrastructurii a fost desfiinţat prin Legea nr.49-XVI din 07.03.2008 şi astfel se poate constata că Mămăligă a deţinut timp de 6 luni o funcţie într-o structură inexistentă "de iure".
2.2. Hotărîri
Hotărîrea cu privire la aprobarea Regulamentului privind metodologia de calcul al venitului în scopul acordării asistenţei juridice calificate garantate de stat. Documentul este aprobat în scopul implementării Legii cu privire la asistenţa juridică garantată de stat şi aprobă Regulamentul privind metodologia de calcul al venitului în scopul acordării asistenţei juridice calificate garantate de stat şi Declaraţia-tip cu privire la venituri. Se stabileşte că asistenţa juridică calificată garantată de stat se acordă persoanelor a căror venit mediu lunar este mai mic decît nivelul minim de existenţă pe cap de locuitor din ţară. Valoarea minimului de existenţă se determină în baza calculelor efectuate de către Biroul Naţional de Statistică, în conformitate cu Regulamentul cu privire la modul de calculare a minimului de existenţă (HG nr.902 din 28 august 2000).
Notă ADEPT: De notat că Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat trebuia să intre în vigoare nu mai tîrziu de 1 iulie 2008, însă adoptarea actelor normative necesare punerii în aplicare a fost tărăgănată, ceea ce va extinde şi termenul punerii în aplicare depline a legii. Respectiv, efectele pozitive ale noilor reglementări vor fi amînate pe o perioadă îndelungată, deşi implementarea reformelor în domeniu este declarată prioritară pe plan intern şi în cadrul angajamentelor internaţionale (UE-RM).
Hotărîrea cu privire la aprobarea modelelor permiselor de conducere de tip nou. Este aprobat modelul permisului şi condiţiile provizorii pentru eliberarea acestora. Se stabileşte că pînă la 1 ianuarie 2011, Ministerul Dezvoltării Informaţionale va asigur implementarea noului sistem de documentare, permisele de tip nu fiind eliberate ori schimbate pe cele de tip vechi doar la cerer3e posesorilor acestora.
Hotărîrea cu privire la crearea Întreprinderii de Stat "Fiscservinform". Întreprinderea este creată în baza Întreprinderii de Stat "Centrul de evidenţă a circulaţiei alcoolului etilic şi producţiei alcoolice", funcţiile de fondator fiind preluate de Inspectoratul Fiscal principal de Stat. Ministerul Finanţelor urmează să suplimenteze capitalul social al întreprinderii, însă suma concretă nu este stabilită expres.
Hotărîrea pentru aprobarea standardelor minime de calitate privind serviciile sociale prestate în cadrul centrelor maternale. Se stabileşte că Standardele minime de calitate se aplică de toate instituţiile de resort "în limita alocaţiilor prevăzute de bugetele respective", precum şi a altor mijloace (granturi, donaţii).
Hotărîrea cu privire la reorganizarea unor întreprinderi. Întreprinderea de Stat "Institutul de Tehnică Agricolă "Mecagro" este reorganizată prin fuziune (absorbţie) cu Întreprinderea de Stat "Tipografia Universităţii Agrare".
1.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii
Întrevedere cu Asociaţia Producătorilor Agricoli
La iniţiativa Prim-ministrului, au fost abordate aspecte referitoare la recolta din anul curent şi situaţia exporturilor. Reprezentanţii Uniunii producătorilor agricoli Uniagroprotect au propus a propus liberalizarea comerţului cu produse agricole, cu condiţia înregistrării contractelor de export la Bursa Universală de Mărfuri, urmînd ca filiale ale acesteea să fie deschise în centrele raionale. Totodată, Uniagroprotect a propus subvenţionarea prioritară a unor ramuri agricole cu valoare adăugată înaltă. Oficialii Guvernului au răspuns că Guvernul este în căutare de noi posibilităţi de finanţare a agriculturii, inclusiv din surse externe şi va da prioritate ramurilor care produc valoare adăugată înaltă", a declarat Zinaida Greceanîi. În contextul solicitărilor de reeşalonare a plăţilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, Prim-ministrul a anunţat că toate solicitările producătorilor agricoli vor fi luate în considerare, însă "nu va exista o a doua amnistie fiscală".
Întîlnire cu reprezentanţii FMI
Şeful misiunii FMI a menţionat că politicile promovate de Guvernul Moldovei deja dau rezultate şi în economia naţională există unele evoluţii încurajatoare, ţinînd cont de situaţia regională. Conform şefului misiunii FMI, Banca Naţională a Moldovei reduce cu succes presiunea asupra cererii, performanţele bugetare sînt bune, iar inflaţia de bază este în scădere, şi nu doar datorită reducerii preţurilor la produsele alimentare, ceea ce constituie o realizare importantă a Guvernului, avînd în vedere presiunile inflaţioniste şi creşterea preţurilor la resursele energetice.
Vizită la penitenciarul pentru femei
Prim-ministrul Zinaida Greceanîi a vizitat penitenciarul pentru femei din satul Rusca, raionul Hînceşti, unde s-a familiarizat cu lucrările de reconstrucţie şi reparaţie capitală, efectuate cu sprijinul financiar al Agenţiei Elveţiene de Dezvoltare şi Cooperare. În cadrul întrevederii cu persoanele deţinute, Premierul a menţionat că Guvernul încearcă să creeze deţinuţilor condiţii mai bune de detenţie şi că pentru a finaliza lucrările de reparaţie a blocului medical şi a cantinei s-au alocat peste 2 milioane de lei. Concomitent, Executivul încearcă să reducă numărul deţinuţilor în penitenciare, propunînd un proiect de lege ce ar permite eliberarea condiţionată înainte de termen a deţinuţilor care au comis infracţiuni mai puţin grave. Deţinutele au solicitat Guvernului să se implice pentru majorarea numărului locurilor de muncă pentru condamnaţi şi au abordat problema perfectării actelor pentru pensionarea persoanelor în vîrstă.
Continuă elaborarea Strategiei securităţii naţionale
Procesul de elaborare a Strategiei securităţii naţionale a fost examinat într-o şedinţă prezidată de Prim-ministru. Membrii Comisiei pentru elaborarea Strategiei au apreciat că documentul a fost îmbunătăţit structural şi calitativ, dar sînt necesare prevederi adecvate în Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei. Astfel, instituţiile vizate vor stabili priorităţi pentru acţiunile prevăzute în Plan, pentru a le racorda la Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu. În timpul apropiat, proiectul Strategiei şi a Planului de acţiuni pentru implementarea ei urmează a fi remise spre examinare comisiei parlamentare de specialitate şi la Preşedinţie, afirmîndu-se că toate documentele vor fi publicate pe site-ul MAEIE şi în mijloacele de informare în masă, pentru a consulta opinia publică.
Eficienţa întîlnirilor cu cetăţenii
Guvernul a examinat executarea Hotărîrii privind stabilirea zilei de întîlnire a membrilor Guvernului şi a conducătorilor organelor administraţiei publice centrale şi locale cu cetăţenii şi a adoptat o "decizie protocolară" prin care, membrilor Executivului şi altor conducători ai autorităţilor administrative centrale li se indică: – să ia cunoştinţă, anterior deplasărilor în unităţile teritoriale respective, de informaţia privind problemele abordate anterior de cetăţeni şi mersul soluţionării acestora, de pe site-ul Ministerului Administraţiei Publice locale (MAPL); – să efectueze vizite şi în localităţile rurale (nu doar în centrele raionale); – să întreprindă măsuri pentru soluţionarea în teritoriu a problemelor abordate şi să prezinte la MAPL informaţia despre problemele de importanţă majoră. MAPL urmează să efectueze o analiză a eficienţei şi randamentului vizitelor în teritoriu, să aplice principiul rotaţiei în elaborarea orarului vizitelor, să monitorizeze rezultatele desfăşurării întîlnirilor şi să intensifice controlul asupra respectării termenelor de prezentare a informaţiilor privind soluţionarea problemelor abordate.
Notă ADEPT: Experţii consideră că acordarea atenţiei sporite vizitelor în teritoriu şi eficienţei acestora poate aduce şi beneficii electorale, în rezultatul lor fiind depistate şi grupate problemele speciale cu care se confruntă alegătorii şi a căror soluţionare ar avea un impact electoral corespunzător, de eforturile prealabile ale Guvernului şi exponenţilor acestora beneficiind în final partidul de guvernămînt. Concomitent, este testată şi garnitura guvernamentală, fiind testate capacităţile organizatorice şi propagandistice ale membrilor echipei.
Preşedinţie
Notă ADEPT: După ce a participat la cîteva ceremonii oficiale de la finele lunii august, în perioada 1–14 septembrie Preşedintele Republicii Moldova, şi-a luat un nou concediu de odihnă, pe care l-a petrecut la o staţiune balneară din Cehia.
2.1. Decrete
Preşedintele Republicii Moldova a semnat cîteva decrete, inclusiv despre conferirea "Ordinului Republicii" lui Andrei Galben, rector al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova.
2.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii
Lichidarea consecinţelor inundaţiilor
În prima zi după revenirea din concediu, Preşedintele ţării a convocat o şedinţă la tema lichidării consecinţelor inundaţiilor din vară, în cadrul cărei a fost audiată informaţia despre acţiunile întreprinse de autorităţi în scopul asigurării sinistraţilor cu spaţiu locativ şi asistenţa oferită de stat persoanelor fizice, terenurile agricole ale cărora au fost afectate de calamităţi. Conform datelor oficiale, din cele 244 de case de locuit deteriorate de inundaţii pentru 108 familii deja au fost procurate alte locuinţe; în proces avansat de negocieri se află procurarea a încă 84 de locuinţe; pentru 52 de case se caută soluţii adecvate; familiilor locuinţele cărora necesită reparaţii le-au fost distribuite materiale de construcţie. Din cele 11 mln de lei necesare pentru susţinerea persoanelor fizice, terenurile agricole ale cărora au fost afectate de inundaţii, circa 10 mln de lei deja au fost repartizate, pentru fiecare hectar de teren agricol de pe lîngă casă fiind alocate cîte 10 mii de lei. Vladimir Voronin a cerut tuturor persoanelor implicate în acţiunile de restabilire a localităţilor să accelereze procesul de asigurare a familiilor sinistrate cu spaţiu locativ, să fie finalizate negocierile de procurare a locuinţelor şi să fie identificate modalităţi de rezolvare a problemelor în privinţa caselor pentru care încă nu au fost identificate soluţii. În contextul măsurilor de prevenire a efectelor negative ale calamităţilor naturale, şeful statului a subliniat necesitatea creării condiţiilor necesare în scopul activizării procesului de asigurare în agricultură, împotriva riscurilor legate de calamităţi.
Politici economice
1. Preţurile şi inflaţia
Pentru primele nouă luni ale anului inflaţia a constituit 6%…
Creşterea preţurilor de consum în august a fost de 0.7%, astfel că rata anuală a inflaţiei a urcat la 6%, avansul fiind determinat de majorarea tarifelor la serviciile prestate populaţiei cu 5%. În particular, creşterea a fost influenţată, în mare parte, de scumpirea gazelor naturale şi a energiei electrice. Potrivit datelor BNS, nivelul inflaţiei a fost influenţat de reducerea preţurilor la produsele alimentare – cu 2,2% şi creşterea preţurilor la produsele nealimentare – cu 0,6%, precum şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei – cu 5%.
Creşterea tarifelor la servicii în august 2008 a fost înregistrată la: tarifele pentru gazele naturale distribuite prin reţele centralizate pentru consum menajer – cu 22,5%, alimentaţia cu apă potabilă şi serviciile de canalizare – cu peste 15%, asigurarea cu energie electrică pentru consumatorii casnici – cu circa 12% şi serviciile transportului urban cu microbuze – cu peste 6%. De la începutul anului 2008 (august 2008 faţă de decembrie 2007) nivelul inflaţiei a constituit 6% (informativ: în august 2007 faţă de decembrie 2006 nivelul inflaţiei a marcat 7,3%).
Creşterea preţurilor medii pe parcursul ultimelor 12 luni (august 2008 faţă de august 2007) a constituit 11,7% (august 2007 faţă de august 2006 – 13,5%). Aparent, inflaţia arată semne de scădere pe fundalul unor reduceri de preţuri la mai multe produse în lunile de vară. Totuşi, aceasta ar avansa în lunile de toamnă, perioadă în care se fac achiziţii masive de carburanţi şi agenţi energetici influenţînd direct evoluţia preţurilor, iar pe sfîrşit de an nivelul acesteia poate să depăşească valoarea de 10%.
Inflaţia în Zona Euro şi implicaţii asupra pieţei locale…
Este adevărat ca starea economiei europene este în pericol de stagnare sau chiar de recesiune. Ritmul de dezvoltare a economiei zonei euro încetineşte periculos de mult, în particular sub impactul preţului relativ ridicat al petrolului şi al aprecierii monedei unice. În plus, acestor riscuri cred că se mai adaugă şi cel legat de accelerarea inflaţiei în mai multe state europene. Rata inflaţiei în zona euro este la cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani, iar criza financiară din SUA complică mult sarcinile BCE.
Vulnerabilitatea inflaţiei se mai referă şi la dezechilibre externe mari şi, corelat, la un deficit bugetar în ascensiune, care ar provoca o depreciere în perioada următoare a monedei naţionale, ceea ce ar amplifica puseul inflaţionist de acum. Raţionamentul este simplu, cînd agenţii economici locali fac importuri de produse şi mărfuri din UE cu acestea se importă şi o parte din inflaţie care este inclusă în preţul final al mărfii, iar aceasta în majoritatea statelor din Europa este în continua creştere. Totuşi, situaţia nu este atît de dramatică din simplu motiv ca volumul operaţiunilor de export-import nu este exagerat de mare ca să influenţeze radical mersul economiei moldoveneşti.
2. Comerţul extern
Deficitul comercial al Moldovei este de cca 1,9 miliarde USD…
Volumul mărfurilor importate de Moldova în şapte luni ale anului curent a crescut cu peste 45%
faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, înregistrînd valoarea de aproape 2,78 miliarde USD. Pe de altă parte, volumul mărfurilor exportate de Moldova în aceeaşi perioadă a sporit cu ceva mai mult de 26%, atingînd valoarea de 894 milioane USD. Astfel, evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea în ianuarie-iulie 2008 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de cca 1,9 miliarde USD. Acesta este cu cca 678 milioane USD sau cu 56% mai mare faţă de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut.
Cele mai multe produse, în special, alimentare, Moldova le importă din Ucraina (în şapte luni ale anului curent, importurile din această ţară au constituit cca 473 milioane USD), România (355 milioane USD) şi Rusia (350 milioane USD). Ca urmare, majoritatea produselor alimentare comercializate în Moldova sînt mai scumpe decît în ţările vecine. Altfel nici nu poate fi, deoarece în preţul mărfurilor importate sunt incluse taxele vamale, TVA, adaosul comercial şi alte taxe. La scumpirea mărfurilor şi serviciilor contribuie, de asemenea, acţiunile speculative ale diferitor monopolişti sau ale intermediarilor, care se înmulţesc mai rapid în condiţiile importurilor masive de mărfuri şi ale unei economii de consum. În acelaşi timp, scumpirile sînt alimentate de volumul mare al remitenţelor.
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi este tot mai mic…
Datele Biroului Naţional de Statistică arată că cel mai mare deficit al balanţei comerciale Republica Moldova l-a înregistrat în raport cu ţările Uniunii Europene – 768 milioane USD (în ianuarie-iulie 2007 – 524,3 milioane USD). Deficitul balanţei comerciale înregistrat cu ţările CSI – a constituit 626,5 milioane USD (în ianuarie-iulie 2007 – 416,1 milioane USD). În fiecare an, statisticile arată că situaţia Moldovei la capitolul comerţul extern se agravează alarmant. În şapte luni ale acestui an, gradul de acoperire al importurilor cu exporturi a fost de 32%, faţă de 37%, în ianuarie-iulie 2007.
Totodată, România se regăseşte pe prima poziţie în topul ţărilor în care Moldova exportă cele mai multe mărfuri. În opt luni ale anului curent, valoarea mărfurilor exportate în România a constituit peste 190 milioane USD, în creştere de 1,7 ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi timp, Moldova a micşorat cu cca 7% exporturile în Ucraina, care a coborît pe poziţia a patra în topul principalilor importatori de mărfuri moldoveneşti. Pe poziţiile doi şi trei se situează Federaţia Rusă şi Italia, în care Moldova a exportat mărfuri în valoare de 176 milioane USD şi, respectiv, 102 milioane USD.
3. Poziţia valutară externă a ţării
Rezervele valutare au crescut cu peste 31% in acest an…
În perioada ianuarie-august 2008 activele oficiale de rezervă ale Republicii Moldova s-au majorat cu peste 31% (cca 442 milioane USD) şi au atins un nou maxim istoric – peste 1,77 miliarde USD, la finele lunii august. Această creştere este cea mai mare înregistrat într-o perioadă similară de la constituirea rezervelor valutare ale statului şi depăşeşte de aproape două ori creşterea înregistrată în perioada respectivă a anului trecut cînd rezervele valutare au crescut cu 227 milioane USD sau 29%. În cea mai mare parte creşterea rezervelor valutare s-a produs ca urmare a procurărilor de valută efectuate de Banca Naţională a Moldovei, fluctuaţiei puternice a ratei de schimb a dolarului SUA faţă de alte valute, a tranzacţiilor efective reflectate în balanţa de plăţi, dar şi ca urmare a deciziei Bordului director al FMI referitoare la transferarea în conturile BNM a tranşei ordinare de 18,6 milioane USD.
Conform prevederilor Memorandumului de politici economice şi financiare ale Guvernului şi BNM pentru anul 2008, coordonat cu Fondul Monetar Internaţional, pînă la finele anului curent activele oficiale de rezervă ale ţării urmau să crească pînă la 1,7 miliarde USD, iar către finele anului activele oficiale de rezervă s-ar putea apropia de 2 miliarde USD. În ultimul timp BNM a redus pondera rezervelor valutare constituite în dolari SUA, dar moneda americană continuă să deţină ce mai mare cotă parte. În prezent rezervele valutare ale statului sînt formate în proporţie de 50% din dolari SUA, 35% din acestea revin monedei europene, iar restul – lirei sterline şi francului elveţian.
Transnistria
Formatul eventualelor negocieri: "5+2" versus "3+0"
Pe 3 septembrie 2008 Preşedintele rus Dmitrii Medvediev l-a primit în audienţă pe liderul transnistrean Igor Smirnov, după o coordonare a întîlnirii cu Preşedintele Vladimir Voronin. În consecinţă, Smirnov s-a văzut nevoit să renunţe la moratoriul în contactele cu Chişinăul, instaurat după demararea conflictului ruso-georgian. În rest, potrivit declaraţiilor lui Smirnov, Preşedintele rus a reiterat condiţiile de susţinere a reglementării conflictului – Rusia va susţine orice decizia acceptată în egală măsură de Chişinău şi Tiraspol, ştiind că Chişinăul este pregătit să ofere Transnsitriei un statut juridic ce i-ar asigura cea mai largă autonomie în cadrul actualului stat unitar, cum defineşte Constituţia Republica Moldova, iar Tiraspolul insistă asupra semnării cu Republica Moldova a unui acord de prietenie şi cooperare, adică – la recunoaşterea independenţei sale. Pentru renunţarea lui Smirnov la moratoriu, Preşedintele rus a promis Transnsitriei suport economic şi reluarea acţiunilor prevăzute de aşa-zisul Protocol Jukov-Smirnov. Ca urmare a întrevederii lui Medvedev cu Smirnov s-a vehiculat posibilitatea organizării sub auspiciile Preşedintelui rus, către sfîrşitul lunii septembrie, a unei noi întrevede Voronin-Smirnov, care să dea startul reluării procesului de negocieri în format "3+0" (Rusia, Transnsitria, Republica Moldova) asupra unei variante adaptate a faimosului "Memorandum Kozak", pentru ca eventualele înţelegeri să fie supuse aprobării în format "5+2".
În acest context, la 5 septembrie 2008, în cadrul "Dialogurilor transnistrene" întreţinute cu suportul Asociaţiei pentru Politică Externă (APE), reprezentantul special al UE în Republica Moldova, Kalman Miszei, a exprimat un punct de vedere, potrivit căruia, o soluţie durabilă a conflictului transnistrean poate fi identificată şi asigurată în formatul "5+2".
La 8 septembrie 2008, la Viena au avut loc consultări în formatul "3+2" ale mediatorilor şi observatorilor în problema transnistreană. După consultări, şeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Philip Remler, a împărtăşit cu autorităţile moldovene părerea precum că la acest moment ar exista premise pentru soluţionarea conflictului. În acest context, la 15 septembrie, preşedintele legislativului Moldovei, Marian Lupu, a ţinut să specifice că procesul de negocieri în vederea reglementării conflictului poate fi reluat doar în format "5+2", care asigură un cadru optim de transparenţă şi credibilitate, dar şi pentru evoluţiile post-conflictuale.
La 10 septembrie 2008, la Bruxelles, a avut loc reuniunea Consiliului Nord-Atlantic în formatul 26 + Republica Moldova, la care a participat Andrei Stratan, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Cu această ocazie, ministrul Stratan au avut o întrevedere cu dl Jaap De Hoop Scheffer, Secretarul General al NATO. În cadrul discuţiilor, Andrei Stratan a reiterat poziţia oficială a autorităţilor moldovene privind problema transnsitreană: soluţionarea paşnică poate avea loc doar în formatul 5+2; poziţia Republicii Moldova rămîne fermă şi neschimbată vis-a-vis de Tratatului FACE Adaptat, în special, privind respectarea de către Rusia a angajamentelor de la Istanbul din 1999. În acest context, ministrul Stratan a exprimat mulţumiri pentru susţinerea din partea NATO a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, prezentînd şi o amplă informaţie despre evoluţiile, pe plan naţional, în procesul implementării Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO (IPAP). Ministrul Stratan a confirmat că Republica Moldova va continua cooperarea sa cu NATO, în special în cadrul IPAP, în baza principiului de neutralitate constituţională. Clauzele exprimate de Andrei Stratan s-a dorit, probabil, să fie auzite de către autorităţile Federaţiei Rusie, dar şi de forţele politice de la Chişinău, însemnînd că Republica Moldova: nu va renunţa la formatul "5+2" în favoare formatului "3+0"; sub presiunile agendei electorale, nu va accepta să facă cedări în chestii principiale de dragul soluţionării rapide a conflictului transnistrean; problema neutralităţii Republicii Moldova este una reglementată de constituţia şi legislaţia ţării şi nu necesită confirmare internaţională. În acest sens, merită menţionat faptul că şi ministrul Reintegrării, Vasile Şova, în contactele pe care le-a avut cu diplomaţi ucraineni, dar şi în luările de poziţie publice, a reiterat că cel mai potrivit format pentru reluarea negocierilor este "5+2".
Şansele recunoaşterii independenţei Transnsitriei sînt pe potriva susţinătorilor acesteia?
În contextul recunoaşterii de către Rusia a independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud, regimul separatist transistrean şi-a găsit susţinătorii printre nişte formaţiuni politice de orientare comunistă din Republica Moldova şi Ucraina, care nu au capacitatea măcar să se înregistreze oficial, şi din Transnistria, care are un rating de zecimi de procente. Astfel, la 15 septembrie 2008, Partidul Comunist din Moldova – Partidul Comunist din Uniunea Sovietică (PCM-PCUS), Partidul Comunist din Ucraina – PCUS (PCU-PCUS) şi Partidului Comunist din Transnistria – PCUS (PCT-PCUS) au emis o declaraţie adresată parlamentelor Rusiei, Ucrainei şi Republicii Moldova de a recunoaşte independenţa Transnsitriei. Ei şi-au motivat demersul prin pericolul "pretenţiilor teritoriale ale României", care ar pune în pericol însăşi existenţa Republicii Moldova.
Evoluţiile social-economice
Situaţia social-economică din Transnsitria rămîne complicată. Într-un interviu pentru postul de televiziune ucrainean "Inter", speaker-ului transnistrean Evgheniy Şevciuc a afirmat că greutăţile întîmpinate sînt o consecinţă a faptului că Transnsitria rămîne de-a lungul anilor nerecunoscută pe plan internaţional. Din cauză nerecunoaşterii în Transnsitria nu se creează noi locuri de muncă, salariile sînt mici, calitatea învăţămîntului e proastă, populaţia emigrează, situaţia demografică e deplorabilă, în anii de existenţă a Transnistriei micşorîndu-se cu peste ¼. Potrivit lui, dacă n-ar fi existat blocada economică din partea Republicii Moldova, economia Transnistriei ar avea un spor anual de 15%. În acelaşi timp, Şevciuc a repetat teza despre supravieţuirea Transnsitriei ca entitate politico-economică ca urmarea a suportului Federaţiei Ruse.
O analiză a structurii produselor din Transnsitria arată că o jumătate din acestea revin industriei alimentare, care a fost afectată anul trecut de o secetă cumplită. De asemenea, a avut de suferit ramura transporturilor, care din cauza scumpirii carburanţilor are în anul curent un volum de 80% faţă de cel al anului trecut. O altă cauză a scăderii volumului transporturilor este legată de faptul că din cauza nerecunoaşterii internaţionale a Transnsitriei transportatorii acesteia nu pot primi carta-TIR pentru transporturile internaţionale. În plan general, anul curent industria transnistreană a înregistrat, deopotrivă, succese şi insuccese. Astfel, anumite succese au fost totuşi în producerea energiei electrice, producţiei metalurgice, industriei construcţiei de maşini şi de prelucrare, industria uşoară şi cea alimentară. Cea mai impresionantă creştere de aproximativ trei ori a revenit producerii materialilor de construcţie. Insuccesele au revenit pe seama industriei chimice, de prelucrare a lemnului, dar mai ales în cea a producere a sticlei, care în anul curent e la un nivel de doar 7% faţă de anul trecut.
În pofida greutăţilor, volumul exporturilor transnistrene au crescut semnificativ în 2008. Ziarul sindicaliştilor transnistreni "Profsoiuznîe Vesti" a publicat un şir de date statistice privind geografia exporturilor transnistrene. Conform publicaţiei, pînă la 1 august 2008, instituţiile de specialitate moldoveneşti au înregistrat 454 de agenţi economici din Transnistria, dintre care 160 au înregistrare permanentă, iar ceilalţi 294 – provizorie. Volumul total al comerţului exterior al Transnistriei înregistrat de organele vamale ale Republicii Moldova a constituit $654,4 milioane, dintre care $569,5 milioane la export şi $84,9 milioane la import. Geografia exporturilor transnistrene cuprinde 69 de state. 80% din exporturi revine la 9 ţări: Rusia, România, Polonia, Italia, Germania, Ucraina, Turcia, Siria, Austria. 47% din exporturile transnistrene sînt orientate spre statele CSI, statelor UE revenindu-le 34,3%.
Uzinei Metalurgice de la Rîbniţa i-a revenit 88% din totalul declaraţiilor de export, înregistrînd o creştere cu 55% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Aproape jumătate (46%) din produsele Uzinei sînt exportate în Rusia, iar cealaltă jumătate a fost îndreptată în alte 36 de ţări. Exportul produselor industriei uşoare (ţesuturi, îmbrăcăminte, încălţăminte etc.) a crescut cu 39%. Principala piaţă de destinaţie pentru aceste mărfuri (peste 85%) este UE. Poziţia a treia în exportul transnistrean o ocupă cimentul, volumul producerii cărui a crescut de 8 (!) ori faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut. Geografia exportului acestui produs cuprinde preponderent Rusia, România şi Palestina. După înşirarea datelor statistice, sindicaliştii transnistreni îşi exprimă mirarea – "muncim, muncim, iar trezoreria transnistreană tot pustie rămîne".
Regrupări de forţe politice
La 15 septembrie 2008 a fost anunţată intenţia de fuzionare a Partidului Patriotic din Transnistria (PPT), condus de Oleg Smirnov, fiul liderului transnistrean Igor Smirnov, şi Partidului Republican din Transnsitria (PRT), condus de Vladimir Rîleacov, unul din faimoşii, directori roşi, care a susţinut separatismul transnistrean la începutul anilor ’90 ai secolului trecut. Noutatea vine să confirme luările de atitudine exprimate la 13 septembrie, cînd în cadrul unei conferinţe de presă cu participarea lui Oleg Smirnov, Vladimir Rîleakov şi Roman Hudeakov, lideri ai filialei din Transnsitria a Partidului Liberal Democrat din Rusia, formaţiune condusă de faimosul Vladimir Jirinovskii, s-a vorbit despre unirea eforturilor celor trei formaţiuni care, deocamdată, sînt solidari în susţinerea trecerii de la sistemul electoral majoritar la cel proporţional. Consolidarea forţelor politice cu participarea fiului lui Igor Smirnov – Oleg, poate fi privită şi drept un indicator suplimentar că acesta din urmă va deveni succesorul părintelui său. Un alt indicator, în acest sens, este că anul curent Igor Smirnov s-a prezentat de mai multe ori în compania fiului său la diverse întîlniri cu oficialii ruşi. Şi mesajele principale ale congresului al IV al PPT, condus de Oleg Smirnov, arată că acesta se pregăteşte pentru o competiţie politică serioasă cu Partidul "Obnovlenie", condus de speaker-ul transnistrean Evgheniy Şevciuk, şi care-i face, oarecum, concurenţă politică lui Igor Smirnov. În acest sens, nu poate fi întîmplător atacul lui Oleg Smirnov la adresa cursului de liberalizare a economiei Transnistriei, curs susţinut de "Obnovlenie" ca exponent politic al intereselor influentei firme "Sheriff". De curînd, Oleg Smirnov şi partidul său propun introducerea unui impozit nou pentru corporaţiile monopoliste şi supraprofiturile acestora, în acest caz "Sheriff-ul fiind vizat în mod direct. De asemenea, se propune impozitarea proporţional veniturilor şi a obiectelor luxoase. Tenta electorală a acestor propuneri este evidentă, ea fiind consolidată de mesaje patriotice, recunoaşterea ortodoxiei în calitate de religie oficială, introducerea educaţiei religioase în şcoli etc.
După: Regnum.Ru, Olvia-Press, Noviy Reghion, Nezavisimaia Gazeta
Relaţii externe
Integrare Europeană
Moldova solicită semnarea unui Acord de Asociere cu Uniunea Europeană şi asocierea la Programul Cadru FP7 al UE în domeniul cercetării
La 10 septembrie 2008, Andrei Stratan, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene s-a întâlnit la Bruxelles cu mai mulţi oficiali ai Comisiei Europene, Consiliului Uniunii Europene şi Parlamentului European. În cadrul discuţiilor cu dna Benita Ferrero-Waldner, Comisarul European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate, ministrul moldovean de externe a abordat chestiuni ce vizează evoluţiile interne din Republica Moldova din perspectiva integrării europene a acesteia, relaţiile RM-UE şi reglementarea conflictului transnistrean. Cu referinţă la aceste subiecte, dna Ferrero Waldner a apreciat poziţia Moldovei faţă de situaţia din Georgia şi a reiterat sprijinul UE pentru obţinerea mandatului privind viitorul Acord de cooperare RM-UE, menţionînd că acesta trebui să fie suficient de ambiţios raportat la realităţile interne ale UE. În acelaşi timp, oficialul european a remarcat importanţa organizării şi desfăşurării corecte a alegerilor parlamentare din 2009 pentru viitorul european al Moldovei. Ca răspuns, Andrei Stratan a asigurat că negocierile privind soluţionarea conflictului transnistrean vor fi reluate doar în formatul "5+2", accentuînd, în acelaşi timp că, viziunea Moldovei asupra viitorului acord juridic cu UE este cea a unui Acord de Asociere. În cadrul aceleiaşi vizite, ministrul moldovean de externe împreună cu Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, s-a întîlnit cu dl Janez Potocnik, Comisarul European pentru Cercetare şi Inovaţii pentru a discuta subiectul asocierii Moldovei la Programul Cadru FP7 al UE în domeniul cercetării, participarea la proiecte comune de cercetare, identificarea programelor de mobilitate pentru cercetători, preluarea bunelor practici ale statelor membre UE în domeniul cercetării şi consolidării capacităţilor centrelor ştiinţifice/Academiei de Ştiinţe. (potrivit comunicatului de presă al MAEIE din 11.09.2008)
Cooperare bilaterală
Republica Moldova – Cehia
În perioada 2–3 septembrie 2008, Prim-ministrul moldovean, dna Zinaida Greceanîi a efectuat o vizită oficială în Cehia, unde s-a întîlnit cu mai mulţi înalţi demnitari cehi: Preşedintele Republicii Cehe, Vaclav Klaus, Prim-ministrul ceh, Mirek Topolanek, Preşedinţii Camerelor Superioară şi Inferioară ale Parlamentului Republicii Cehe, Premysl Sobotka şi Miloslav Vlcek etc. În cadrul întrevederilor cu oficialii cehi, prim-ministrul moldovean a făcut o prezentare a reformelor implementate în R.Moldova şi a discutat oportunităţile de dezvoltare a relaţiilor bilaterale moldo-cehe (în domeniul energetic, comercial şi cel al regimului de vize) în contextul preluării de către Republica Cehă a Preşedinţiei Uniunii Europene din ianuarie 2009, mulţumind partea cehă pentru sprijinul acordat Moldovei în procesul de integrare europeană şi lichidarea consecinţelor inundaţiilor. La rîndul lor, Preşedintele şi Prim-ministrul ceh au asigurat că Cehia susţine aspiraţiile europene ale Moldovei şi va continua să acorde Moldovei asistenţa necesară în acest sens. În timpul vizitei, prim-miniştrii ceh şi moldovean au semnat un protocol la Acordul privind protejarea reciprocă a investiţiilor. De asemenea, Zinaida Greceanîi a participat la forumul economic moldo-ceh, organizat la Praga cu ocazia vizitei sale oficiale, precum şi la inaugurarea noului sediu al Ambasadei Republicii Moldova în Republica Cehă.
Cooperarea multilaterală
Republica Moldova – Consiliul Europei
În perioada 8–9 septembrie, Coraportorul Consiliului Europei pentru R.Moldova, Josette Durrieu, a efectuat o vizită de documentare la Chişinău. În cadrul vizitei, dna Durrieu a avut întrevederi cu persoane din conducerea statului şi parlamentului, liderii fracţiunilor parlamentare, şefi de ministere şi departamente, reprezentanţi ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi ai Companiei publice "Teleradio – Moldova" etc. În declaraţii sale, Coraportorul Consiliului Europei a apreciat stabilitatea situaţiei economice şi politice din Moldova, salutînd realizarea majorităţii angajamentelor Moldovei de revizuire a cadrului legal. În acelaşi timp, organizarea campaniei electorale şi desfăşurarea alegerilor parlamentare din 2009 continuă să rămînă un "test de maturitate politică" pentru Moldova, iar susţinerea acestui test este în interesul Guvernului, pentru că doar va susţine integrarea europeană a ţării. Potrivit oficialului european, monitorizarea organizării alegerilor parlamentare din 2009 a început deja.
Republica Moldova – NATO
La 10 septembrie 2008, la Bruxelles s-a desfăşurat reuniunea Consiliului Nord-Atlantic în formatul 26+ R. Moldova. Reuniunea a avut ca subiect principal evaluarea progresului înregistrat de R.Moldova în implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului cu NATO (IPAP), în baza raportului Misiunii NATO de evaluare din martie 2008. Partea moldovenească a fost reprezentată de Andrei Stratan Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, şi Vitalie Vrabie, Ministrul Apărării. În cadrul reuniunii şeful delegaţiei moldoveneşti, Andrei Stratan, a ţinut un discurs în care a făcut o prezentare a rezultatelor implementării IPA, subliniind viitoarele obiective în reformarea sistemului naţional de securitate şi apărare şi domeniile de cooperare în care este necesară asistenţa NATO. În acelaşi timp, ministrul moldovean a informat Consiliul despre evoluţia reformelor interne în Moldova în contextul aspiraţiilor europene a ţării şi a relevat dorinţa Moldovei de a încheia cu UE un Acord de Asociere, care ar prevede statutul de candidat al Moldovei la UE. Reprezentanţii ţărilor membre ale Alianţei au reiterat poziţia NATO de continuare a cooperării cu R. Moldova, însă în baza unui IPAP actualizat. În acest sens, participanţii au formulat mai multe recomandări privind implementarea în continuare a Planului, exprimîndu-şi disponibilitatea de a oferi asistenţă. În cadrul reuniunii, delegaţia moldovenească s-au întîlnit şi cu Jaap De Hoop Scheffer, Secretarul General al NATO, cu care suplimentar la subiectele ce vizează IPAP au fost discutate ultimele evoluţii în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. (potrivit comunicatelor de presă a MAEIE)
Studii, analize, comentarii
"Planul Kozak-2" sau recunoaşterea Transnistriei?
Maxim Kuzovlev, 15 septembrie 2008
Agenda Preşedintelui rus Dmitri Medvedev pentru 26 august curent a fost una destul de încărcată. În acea zi, şeful statului rus a anunţat comunitatea mondială despre semnarea Decretului cu privire la recunoaşterea Republicii Osetia de Sud (ROS) şi a Republicii Abhazia
| »»» |
|
 |





|