versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Miza alegerilor parlamentare din 2009, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Numiri. Demisii

Parlamentul a numit în funcţie 4 avocaţi parlamentari:

• Anatolie MUNTEANU, care va exercita şi funcţia de director al Centrului pentru drepturile omului;
• Aurelia GRIGORIU;
• Oleg EFRIM;
• Tamara PLĂMĂDEALĂ.

Ion PRODAN a fost eliberat din funcţia de viceguvernator al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), în legătură cu expirarea mandatului. Prin aceeaşi hotărîre a Parlamentului, dna Emma TĂBÎRŢĂ este numită viceguvernator al BNM, membru al Consiliului de administraţie, pentru un termen de 7 ani.

1.2. Acte legislative

Codul contravenţional. Documentul votat în lectură finală încheie lista noilor acte legislative complexe, a căror elaborare a fost preconizată de Concepţia reformei judiciare şi de drept în Republica Moldova. Noul document a fost armonizat cu standardele europene, include practici şi proceduri noi, stabileşte sancţiuni mai drastice pentru anumite tipuri de contravenţii (în domeniul traficului rutier, protecţiei mediului, pieţei financiare ş.a.).

Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului. Sînt modificaţi coeficienţii la calcularea preţului de vînzare a terenurilor aferente şi majoraţi coeficienţii de calculare a preţului de vînzare a terenurilor aferente (comparativ cu anul 2006: în mun.Chişinău preţul va creşte de 3,3 ori; în mun.Bălţi – de 6,7 ori; în centrele raionale – de 4 ori; în celelalte oraşe şi sate – de 2,0–2,5 ori.

Legea privind completarea Legii cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe. Conform noilor reglementări, nu vor fi supuse sancţiunilor pecuniare sumele nerepatriate de la export-import provenite din tranzacţiile economice externe "în cazul pierderilor suportate de agenţii economici drept rezultat al interdicţiilor în statele partenerilor economici străini, confirmate de Guvern în modul stabilit".

Notă ADEPT: Deoarece Legea nu reglementează modul de confirmare, procesul adesea poate fi tărăgănat, existînd şi posibilitatea unor abuzuri în domeniu sau interpretări defectuoase.

Legea privind modificarea Anexei la Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. La propunerea cîtorva deputaţi din fracţiunea PCRM, majoritatea parlamentară a decis scoaterea la privatizare a Companiei "Air Moldova", a Complexului hotelier "Codru" şi a Întreprinderii de Stat "Cafeneaua Parlamentului".

Notă ADEPT: Parlamentarii de opoziţie au criticat dur respectivele modificări legislative, acuzînd majoritatea guvernantă de gestionare defectuoasă a patrimoniului public şi interese private privind respectivele obiecte şi imobile.

Legi pentru ratificarea sau aderarea la acte internaţionale:

• acceptarea Amendamentului la Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere a deşeurilor periculoase şi a eliminării acestora;
• acceptarea Amendamentului la anexa B a Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a ONU cu privire la schimbarea climei;
• modificarea Legii pentru ratificarea parţiala a Cartei sociale europene revizuite;
• acceptarea Amendamentului la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie;
• Acordul între Guvernul RM şi Guvernul Japoniei privind cooperarea tehnică.

Hotărîrea Parlamentului cu privire la atribuirea numărului special de înmatriculare mijlocului de transport al Preşedintelui CSM. Conform deciziei respective, autoturismului care deserveşte Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii i se va atribui un număr special de înmatriculare din seria "RM-P" urmat de trei cifre.

Notă ADEPT: Legislaţia în domeniu şi regulile circulaţiei rutiere nu prevăd careva priorităţi pentru automobilele cu numere speciale, însă de mai mult timp s-a încetăţenit tradiţia, conform căreia, poliţia nu opreşte respectivele automobile, chiar dacă acestea încalcă regulamentul circulaţiei rutiere. Inclusiv din aceste motive, automobilele demnitarilor au fost implicate sau au provocat numeroase accidente de circulaţie.

Hotărîrea privind modificarea bugetului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF) pe anul 2008. Rectificările sînt operate în legătură cu existenţa unui sold de mijloace financiare în sumă de 6967,6 mii lei şi creşterea considerabilă a părţii de venituri ale CMPF în anul 2008 (în perioada ianuarie-iulie – 130,0 la sută faţă de nivelul planificat pe perioada de gestiune respectivă). Cheltuielile cresc 4640,2 mii lei faţă de cuantumul aprobat iniţial şi vor fi utilizate pentru:

• retribuirea muncii, în legătură cu majorarea statelor de personal şi îmbunătăţirea condiţiilor de salarizare existente (majorarea salariilor de bază cu pînă la 30%, sporul de 20% pentru îndeplinirea unui volum suplimentar de muncă legat de elaborarea, sinteza şi monitorizarea programelor şi strategiilor naţionale; majorarea sporului pentru vechime în muncă cu 1% pentru fiecare an de activitate în serviciul public ş.a.);
• investiţii capitale în construcţii, prin acordarea cotei-părţi în construcţia sau procurarea de spaţiu locativ);
• reparaţii capitale, pentru repararea faţadei sediului.

În prima lectură au fost adoptate cîteva legi-cadru, cu importanţă sporită:

• cu privire la secretul de stat;
• privind transparenţa în procesul decizional;
• privind prevenirea şi combaterea infracţiunilor săvîrşite prin intermediul sistemelor informaţionale.

Proiectul legii pentru completarea unor acte legislative privind statutul judecătorului şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Se propune ca judecătorul care a fost ales prin concurs în funcţia de inspector în Inspecţia judiciară pe lîngă CSM să fie detaşat din funcţie pentru toată perioada mandatului (4 ani), dar numai pînă la atingerea plafonului de vîrstă – 65 de ani.

Proiectul legii pentru completarea Codului de executare. Se propune introducerea unui articol nou – 177/1, care să reglementeze instituţia controlului civil al activităţii instituţiilor ce asigură detenţia persoanelor, în vederea respectării drepturilor omului. Monitorizarea respectivă se preconizează a fi efectuată de către comisii speciale, formate în conformitate cu dispoziţiile Legii privind controlul civil asupra respectării drepturilor omului în instituţiile ce asigură detenţia persoanelor.

Legea pentru modificarea Codului de executare. În prezent, oficiile de executare nu dispun de mijloace financiare necesare pentru executarea hotărîrilor judecătoreşti civile şi din această cauză, este tergiversată executarea a circa 60% din documentele executorii, iar circa 45% de asemenea documente rămîn neexecutate. Modificările propun ca debitorul să suporte cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de executare, dar creditorul va avea obligaţia "avansării" cheltuielilor necesare pentru executare, acesta fiind în drept să pretindă ulterior restituirea lor din contul debitorului. La cheltuieli pentru efectuarea actelor de executare se referă cheltuielile pentru: transportarea, păstrarea şi vînzarea bunurilor debitorului; deschiderea forţată şi închiderea încăperilor, strămutarea sau înlăturarea îngrădirilor; remunerarea specialiştilor, experţilor, martorilor asistenţi şi altor persoane antrenate în procesul de executare în conformitate cu legislaţia; deplasarea executorului judecătoresc la locul executării; căutarea debitorului şi a bunurilor acestuia; transferul (expedierea) prin poştă a sumelor încasate; aducerea forţată a debitorului; organizarea şi desfăşurarea licitaţiei. Nu sînt considerate cheltuieli pentru efectuarea actelor de executare, cheltuielile suportate de către creditor pentru asistenţa juridică în procesul de executare, precum şi cheltuielile gospodăreşti ale oficiului de executare.

Proiectul legii privind completarea Codului penal. Se introduce un articol nou – 239/1, care încriminează utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor bugetare. Sancţiunile variază de la amendă în mărime de 300 unităţi convenţionale (6000 lei) şi ajung pînă la pedeapsa închisorii de la 2 la 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Completarea este argumentată prin faptul că sancţionarea contravenţională existentă nu este suficientă pentru a preveni acţiunile şi activităţile care contravin legii şi intereselor bugetului de stat.

Notă ADEPT: Partide de opoziţie şi experţi independenţi au remarcat faptul, că respectivele norme ar putea fi utilizate abuziv de către autorităţi, care le-ar putea trata preferenţial, aplicîndu-le, în principal, în direcţia autorităţilor locale conduse de reprezentanţi ai opoziţiei.

Proiectul legii pentru modificarea unor acte legislative ce reglementează remunerarea reprezentantului statului în structuri economice. Respectiv, se propune excluderea dispoziţiilor legale referitoare la remunerarea funcţionarilor publici, care fac parte din organele de conducere ale întreprinderilor de stat şi ale societăţilor pe acţiuni cu capital de stat. Se afirmă că astfel va fi asigurat tratamentul egal al funcţionarilor, iar agenţii economici respectivi vor fi scutiţi de anumite cheltuieli.

Notă ADEPT: Deputaţi de opoziţie au remarcat faptul că anularea oricăror plăţi va reduce din eficienţa şi aşa scăzută a activităţii reprezentanţilor statului, pentru activitatea respectivă fiind totuşi necesare anumite remunerări, din sursele agentului economic sau ale bugetului de stat.

Proiectul legii privind controlul civil asupra respectării drepturilor omului în instituţiile ce asigură detenţia persoanelor. Proiectul a fost iniţiat de Preşedintele Republicii, avînd drept scop declarat "crearea unui mecanism eficient şi independent de monitorizare a locurilor de detenţie". Monitorizarea se va efectua de către reprezentanţii societăţii civile organizaţi în comisii permanente, pe principiu teritorial. Printre atribuţiile şi drepturile comisiilor respective sînt şi: evaluarea condiţiilor de detenţie a deţinuţilor şi tratamentul acestora; – acces în instituţiile de detenţie; – solicitarea informaţiilor; – discuţii cu deţinuţii; – sesizarea organelor de stat în vederea respectării drepturilor omului; – primirea plîngerilor privind respectarea drepturilor omului în instituţiile de detenţie etc.

Notă ADEPT: Deşi promovarea legii este binevenită, mecanismul propus este formalizat, nu sînt alocate con?omitent şi resurse financiare necesare asigurării finanţării din bugetul de stat a cheltuielilor inerente activităţii comisiilor de monitorizare.

1.3. Control parlamentar. Declaraţii

Audieri. Moţiuni

Ministerul Finanţelor a informat deputaţii despre cheltuielile efectuate din Fondul de rezervă al Guvernului. Conform raportului, iniţial Fondul de Rezervă fusese prevăzut în mărime de 46 mln. lei, apoi a fost majorat pînă la 60,8 mln. lei. Din acestea: 24,6 mln. lei au fost utilizaţi pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale; peste 10 mln. lei s-au cheltuit pentru deplasările peste hotare ale demnitarilor şi vizitele delegaţiilor străine în Moldova; 9,2 mln. lei au fost alocaţi diferitelor organizaţii de stat; 4,1 mln. lei – pentru lucrări de construcţii la instituţii bugetare etc.

Ministerul Administraţiei Publice Locale a informat Parlamentul despre faptul că decizia Consiliului municipal Chişinău cu privire la compensarea agentului termic unor categorii de cetăţeni ar fi ilegală, aceasta nu a fost semnată şi supusă controlului legalităţii.

Fracţiunea majoritară a respins moţiunea depusă de 15 deputaţi de opoziţie privind situaţia de criză de pe piaţa valutară şi politica economică ineficientă a Guvernului.

Ministerul Administraţiei Publice locale a informat despre implementarea Legii privind dezvoltarea regională. Conform MAPL, a fost selectate candidaturile pentru constituirea consiliilor regionale de dezvoltare Nord, Centru şi Sud. MAPL este asistat în cadrul unui proiect finanţat de Guvernul Marii Britanii (DFID) şi Agenţia Suedeză (SIDA). În proiectul bugetului de stat pentru anul 2009 sînt programate 156 milioane lei pentru proiectele de dezvoltare regională.

Ministerul Economiei şi Comerţului au informat deputaţii despre:

• pregătirea instituţiilor bugetare pentru sezonul rece şi conectarea localităţilor la conductele de gaze naturale. Situaţia cea mai complicată este generată de existenţa datoriilor mari ale producătorilor şi furnizorilor de energie termică către SA "Moldova-Gaz" (datoriile CET-urilor se cifrează la circa 1,8 miliarde de lei). La finele lunii octombrie erau conectate la conductele de gaze naturale circa 900 de localităţi (60% din numărul total). Finalizarea construcţiei gazoductului Bălţi-Ungheni va permite conectarea a încă peste 200 de localităţi.
• Repartizarea mijloacelor pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale. Conform informaţiei, la 21 octombrie 2008, la conturile bancare deschise în scopul lichidării consecinţelor calamităţilor naturale din vara anului 2008 au fost acumulaţi circa 40,5 milioane de lei, din care au fost repartizaţi, prin hotărîri de Guvern, 40 milioane 438 mii lei.

Reprezentantul Agenţiei Agroindustriale "Moldova-Vin" a informat despre situaţia în viticultură şi măsurile întreprinse pentru redresarea ei. Conform informaţiei prezentate:

• patrimoniul viticol al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2008 era estimat la 158 mii de hectare de viţă de vie;
• doar 30% din toate viile sînt în stare satisfăcătoare sau sînt bune, 48% sînt în stare medie şi 22 de mii de hectare de vii sînt în stare proastă şi cer a fi defrişate.
• roada medie la hectar variază de la 2,2 tone la hectar pînă la 5,5, ceea ce este sub critica la orice analiză a productivităţii viilor;
• în 2007 au fost plantate circa 1700 hectare de viţă de masă;
• preţurile de achiziţie a strugurilor de soiurile albe variază între 1,8 – 2,8 lei kilogramul, pentru soiurile roşii costul de achiziţii este de la 2,4 pînă la 3,5 lei kilogramul.

Întrebări. Interpelări

Ministerul Afacerilor Interne a răspuns la întrebarea despre legalitatea acţiunilor poliţiei în timpul manifestărilor din 5 octombrie şi referitor la agresarea de către poliţişti a unor angajaţi ai postului PRO TV Chişinău:

• conform informaţiilor prezentate de MAI, de la intrarea în vigoare a noii Legi cu privire la întruniri (22.02.2008), pe teritoriul ţării au fost desfăşurate 1557 de întruniri de diferit nivel, la care participanţi au fost de la unu pînă la 10 şi sute de mii de cetăţeni. Nici la una din aceste întruniri poliţiei nu i s-au adus careva învinuiri vizavi de crearea vreunor impedimente sau de a interzice desfăşurarea lor şi MAI respinge învinuirile care au fost aduse vizavi de faptul că, la 5 octombrie 2008 s-au desfăşurate anumite măsuri speciale de a interzice sau de a crea impedimente întrunirilor desfăşurate de Partidul Liberal;
• referitor la comportamentul nedemn al comisarului adjunct al raionului Orhei faţă de echipa postului PRO TV a fost deschis un dosar administrativ. Cu referire la cazul Mihai Şambra, cameramanul postului PRO TV, MAI a declarat că respectiva persoană nu a fost reţinută de poliţie ci a fost implicat într-un conflict cu vecinii săi din cămin, avînd loc şi o încăierare. Ulterior, Procuratura municipală a dispus neînceperea urmăririi penale pe faptele colaboratorilor MAI;
• incidentele din mun.Bălţi şi neimplicarea poliţiei ar fi avut loc din cauza că organizatorii din parte Partidului liberal au declarat că prezenţa poliţiei la manifestare nu este agreată şi necesară. Ulterior, de către poliţie au fost reţinuţi 5 dintre participanţii la încăierări, în privinţa cărora au fost întocmite procese-verbale pentru huliganism. Continuă verificarea cazului şi de către Procuratura municipiului Bălţi.
  Notă ADEPT: În legătură cu informaţia prezentată, Partidul Liberal a difuzat un comunicat, prin care acuză MAI de dezinformare a Parlamentului şi cere demiterea unor responsabili din cadrul ministerului.

Deputatul AMN, Veaceslav Untilă, a solicitat informarea Parlamentului despre măsurile întreprinse pentru sancţionarea persoanelor culpabile de deturnarea unor fonduri importante la reconstrucţia memorialului "Eternitate" şi a străzii Pan Halippa din mun.Chişinău.

Fracţiunea PDM solicită informaţii Procurorului general şi cere sancţionarea persoanelor vinovate de condamnarea Moldovei de către CEDO în cazul "Oferta Plus vs Moldova", în care Curtea a obligat la plata din bugetul ţării a sumei de 2,5 mln. euro.

Deputatul Anatol Ţăranu a cerut MAI, Procuraturii Generale şi SIS să investigheze cazurile de la Bălţi şi Chişinău, în care mai mulţi tineri vorbitori de limba rusă au manifestat violent faţă de o acţiune paşnică de sensibilizare a populaţiei în legătură cu necesitatea de a cere retragerea trupelor ruseşti de pe teritoriul RM.

Deputatul Ion Neagu a adresat Ministerului Justiţiei solicitarea elucidării mai multor aspecte legate de aplicarea noii Legi privind partidele politice: – noua lege conţine prevederi ambigui şi neclare; majoritatea formaţiunilor politice de opoziţie care au încercat să î-şi ajusteze documentele de constituire la noua Lege au întîmpinat piedici la înregistrarea modificărilor; ofiţerii SIS încadraţi în statele Ministerului Justiţiei (Secţia partide politice şi organizaţii neguvernamentale) au un rol neclar; consecinţele juridice pentru partidele şi organizaţiile social-politice care nu s-au conformat alineatului (2) al articolului 34 din Lege nu sînt clare şi nu se cunoaşte dacă acestea vor putea participa la alegerile parlamentare din 2009.

Deputatul PPCD Ştefan Secăreanu a solicitat Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Procuraturii Generale, CCCEC, SIS şi Ministerului Finanţelor să prezinte informaţii despre proprietarii postului de televiziune PRO TV Chişinău şi corectitudinea achitării impozitelor de către postul respectiv de televiziune.

Deputatul AMN Gheorghe Susarenco a solicitat Procurorului General şi SIS informaţii despre proprietarii posturilor EURO TV şi Antena "C" şi achitarea de către acestea a impozitelor.

Declaraţii

Fracţiunea parlamentară Alianţa "Moldova Noastră" a difuzat declaraţi privind:

• problemele ţăranilor şi din domeniul agriculturii;
• identificarea Companiei "Teleradio-Moldova" cu guvernarea comunistă;
• acţiunile ilegale ale a guvernării actuale şi situaţia de criză social-politică în ţară.

Deputatul Dumitru Braghiş a prezentat o declaraţie privind procesul accelerat de privatizare, solicitînd amînarea acestuia şi elaborarea unei noi viziuni privind modelul de dezvoltare a economiei.

Deputatul Ion Neagu a dat citire unei declaraţii prin care îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu tensionarea situaţiei social-politice şi abuzurile poliţiei, periclitarea atmosferei sociale în campania electorală din 2009.

Deputatul Zoia Jalbă prin care se exprimă îngrijorare în legătură cu abuzurile organelor de drept şi atacurile asupra mass-media independentă.

Guvern

2.1. Numiri. Demisii

Viorel Dandara este numit în funcţia de viceministru al Finanţelor. Pînă la numire, Dandara deţinea funcţia de şef-adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

Vasile Ursu, ex-ministru al Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, este numit în funcţia de viceministru al Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului.

Mihai Lupu este numit director general al Agenţiei Medicamentului.

Guvernul l-a numit pe Petru Railean, preşedintele Curţii de Apel Economice, în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, pe un termen de şase ani.

Alexandru Gîscă este numit în funcţia de consilier al viceprim-ministrului Valentin Mejinschi.

Viorel Zabolotnic este eliberat din funcţia de consilier al viceprim-ministrului, în baza cererii depuse.

Dna Ghene Jalalite este eliberată din funcţia de director general al Asociaţiei de Stat de producţie pentru Explorări Geologice "AGeoM", la cerere.

Guvernul a propus rechemarea lui Sergiu Stati din funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Ucraina şi numirea în funcţia diplomatică respectivă a lui Nicolae Gumenîi, ex-director al Aparatului Guvernului.

Sergiu Tatarov este eliberat din funcţia de viceministru al Administraţiei Publice Locale, cu formula "în baza cererii depuse".

Valeriu Balaban a fost numit prin transfer în funcţia de consilier al viceprim-ministrului Valentin Mejinschi. Anterior, Balaban a fost consilier al Preşedintelui Republicii Moldova cu misiuni speciale şi pentru coordonarea asistenţei externe.

2.2. Hotărîri

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:

• privind fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2009;
• bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009;
• cu privire la statutul municipiului Chişinău;
• pentru completarea Codului fiscal (introducerea medierii fiscale, pentru soluţionarea extrajudiciară a conflictelor între contribuabili şi organele fiscale).

Hotărîrea pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire a ajutorului social. Documentul va asigura implementare dispoziţiilor legii cu privire la ajutorul social, recent intrată în vigoare, al căreia scop declarat este asigurarea unui venit lunar minim garantat pentru familiile defavorizate prin acordarea unui ajutor social stabilit în conformitate cu evaluarea venitului global mediu lunar al fiecărei familii şi cu nevoia acesteia de asistenţă socială.

Hotărîrea cu privire la Consiliul Civil privind monitorizarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Sînt aprobate Regulamentele cu privire la organizarea concursului de numire în cadrul Consiliului Civil şi regulamentul Consiliului propriu-zis, care se va constitui din 9 persoane-reprezentanţi ai societăţii civile.

Hotărîrea privind majorarea indemnizaţiilor elevilor şi studenţilor orfani. La iniţiativa Preşedintelui Republicii, indemnizaţiile şi ajutoarele materiale acordate elevilor şi studenţilor orfani şi celor aflaţi sub tutelă sau curatelă vor fi majorate de la 1 octombrie curent şi respectiv, de 1 ianuarie 2009. Cuantumul ajutorului unic pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte acordat copiilor orfani la începutul anului de studii va fi majorat pînă la 3 mii de lei, al ajutorului material acordat la finele anului de studii – pînă la 1 mie de lei. Indemnizaţia la absolvirea instituţiei preuniversitare va fi majorată de 10 ori, pînă la 5 mii de lei, iar indemnizaţia acordată la absolvirea instituţiei de învăţămînt profesional de toate nivelurile – de 20 de ori, ajungînd la 10 mii de lei. Alocaţia lunară pentru chirie va fi de 500 lei, iar indemnizaţia oferită pentru materiale didactice şi obiecte de igienă va constitui pe viitor 250 de lei lunar. Se mai introduc 2 tipuri noi de indemnizaţii unice: pentru realizarea cercetărilor şi editarea tezei de licenţă, precum şi pentru perfectarea paşaportului pentru elevii sau studenţii orfani delegaţi la studii peste hotare. Numărul total al beneficiarilor constituie cca 3000 de copii şi tineri, pentru anul 2009 fiind prevăzute cheltuieli bugetare în mărime de 23,5 milioane de lei.

Hotărîrea privind crearea Agenţiei Sanitar-Veterinare. Documentul aprobat de Guvern prevede instituirea Agenţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală, prin reorganizarea Inspectoratului Veterinar de Stat din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi contopirea acestuia cu serviciile veterinare de stat teritoriale, cu Î.S. "Serviciul Veterinar de Stat pentru Frontieră şi Transport". Se estimează că în urma reorganizării, numărul angajaţilor din serviciul sanitar-veterinar de stat se va reduce cu 1786 persoane.

Hotărîrea privind reorganizarea unor subdiviziuni ale MAI. Conform modificărilor operate de Guvern:

• Direcţia investigare a fraudelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi serviciile teritoriale ale acestei direcţii vor fi lichidate, fiind reduşi 180 de angajaţi ai MAI;
• în cadrul ministerului va fi creată o nouă direcţie – Direcţia protecţia martorilor, cu un număr de 20 unităţi, în limita statelor de personal existente;
• în cadrul poliţiei transporturilor va fi creată Secţia de poliţie transporturi Cahul (cu efectiv de 24 de unităţi), care va avea funcţia de menţinere a ordinii publice şi însoţire a trenurilor pe tronsonul de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti;
• Direcţia Poliţiei Rutiere devine structură aparte în cadrul MAI.

Hotărîrea cu privire la asigurarea cu locuinţă gratuită a tinerilor specialişti repartizaţi şi angajaţi în cîmpul muncii în instituţiile publice din localităţile rurale. Este aprobat Regulamentul privind asigurarea cu locuinţe şi regulamentul Comitetului de coordonare a activităţilor respective. Ordonator al mijloacelor financiare este desemnat Ministerul Administraţiei Publice Locale, căruia Ministerul Educaţiei şi Tineretului trebuie să prezinte anula informaţia despre numărul de absolvenţi repartizaţi în localităţile rurale.

Notă ADEPT: Hotărîrea respectivă nu conţine o estimare prealabilă a numărului beneficiarilor, nu este însoţită de argumentare economică si nici de estimarea mijloacelor financiare necesare pentru implementare, dar identificarea acestor mijloace este pusă în sarcina Ministerului Finanţelor.

Hotărîrea cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al Serviciului de protecţie şi Pază de Stat. Statutul este aprobat întru executarea Legii nr. 134-XVI din 13.06.2008 cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat.

Hotărîrea privind scoatere ala licitaţie a unor terenuri aparţinînd Ministerului Apărării. Conform hotărîrii, urmează a fi scoase la vînzare peste 16 hectare de teren, aflate în gestionarea Ministerului Apărării. Sursele obţinute urmează a fi utilizate pentru pentru asigurarea cu spaţiu locativ a militarilor Armatei Naţionale. Conform datelor Ministerului Apărării, la moment circa 550 de angajaţi al Armatei Naţionale necesită asigurare cu spaţiu locativ.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Noi resurse pentru sediul teatrului "Eugen Ionesco"

După ce a vizitat sediul instituţiei, Primul-ministru Zinaida Greceanîi a declarat că Guvernul va finanţa lucrările de reparaţie, suma urmînd a fi estimată după elaborarea proiectului. Premierul a menţionat că în prezent se elaborează conceptul teatrului, după care vor fi efectuate lucrările de proiectare şi adaptare a sediului a necesităţile unei instituţii teatrale moderne.

Facilităţi vamale pentru locuitorii limitrofi cu regiunea transnistreană

Sînt modificate condiţiile de deplasare a persoanelor fizice prin posturile vamale interne cu producţie proprie, crescută pe loturile agricole. Va fi modificat şi modul de calculare a impozitelor şi taxelor, a valorii mărfurilor transportate prin posturile vamale interne.

Stocarea rezervei de grîu

Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare a cumărat 50 mii tone de grîu alimentar, pentru rezerva de stat, ceea ce va asigura pe deplin securitatea alimentară a ţării. Rezerva de stat va mai fi completată cu grîu din datoriile agenţilor economici şi din rezervele din anul trecut, ajungînd la peste 70 mii tone de grîu alimentar. Grîul a fost achiziţionat la preţul de 3000–3350 de lei pentru o tonă, preţul fiind mai mare în medie cu 16% faţă de cele oferite de ţările vecine şi bursele internaţionale.

Estimări despre reducerea ratei sărăciei

Conform unui studiu privind principalii indicatori ai evoluţiei sărăciei în 2007, efectuat de Ministerul Economiei şi Comerţului în comun cu Biroul Naţional de Statistică, numărul persoanelor sărace s-a redus faţă de anul 2006 cu peste 16 mii de persoane, pragul sărăciei absolute constituind 839,3 lei, faţă de 747,4 lei în 2006.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Prin decret prezidenţial, Marc Tkaciuk este eliberat din funcţia de consilier al Preşedintelui Republicii Moldova în problemele politice, de la data de 16 octombrie 2008, în legătură cu trecerea la altă muncă (Tcaciuk se va ocupa de organizarea campaniei electorale a PCRM). Printr-un alt decret, în funcţia de consilier prezidenţial în problemele politice este numit Sergiu Stati, ex-ambasador al Republicii Moldova în Ucraina.

Valeriu Balaban este eliberat din funcţia de consilier al Preşedintelui Republicii Moldova cu misiuni speciale şi pentru coordonarea asistenţei externe "în legătură cu trecerea la altă muncă".

Valentin Mejinschi este eliberat din funcţia de Ministru al Afacerilor Interne şi numit în funcţia de viceprim-ministru, fără minister. Prin alt decret prezidenţial, în funcţia de ministru al Afacerilor Interne este numit Gheorghe Papuc, care a mai deţinut această funcţie în perioada 2002–2008.

Distincţia "Ordinul Republicii" este conferită lui Ozea Rusu, directorul Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie.

Info ADEPT: Conform unor investigaţii anterioare din mass-media, Ozea Rusu este în relaţii de rudenie prin afinitate cu fiica Preşedintelui RM.

Ordinul "Gloria Muncii" este conferit:

• lui Vladimir ŢURCAN, preşedintele Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi a Parlamentului;
• lui Gheorghe Russu, director general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.

Ordinul "Credinţă Patriei" este conferit lui Igor BODORIN, directorul Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat.

În legătură cu încheierea misiunii în Moldova, Ray Virgilio Torres, reprezentantul Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii în Moldova, a fost decorat cu "Ordinul de Onoare".

Medalia "Meritul Civic" este conferită lui Viorel Cojocaru, şef adjunct de direcţie în Aparatul Guvernului.

La 3 octombrie 2008 au fost publicate două decrete prezidenţiale, prin care se aprobă renunţarea la cetăţenia Republicii Moldova pentru 189 de persoane.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Şedinţa Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană (CNIE)

La şedinţa CNIE din 21 octombrie 2008 a fost audiată informaţia privind rezultatele Comitetului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană şi ale consultărilor informale din 3 octombrie privind noul acord. De asemenea, au fost audiate informaţiile privind:

• realizarea Planului de acţiuni în domeniu drepturilor omului pentru anii 2004–2008, Preşedintele ţării avansînd ideea elaborării unui nou document vizînd politicile statului în domeniul dat;
• elaborarea proiectului de lege cu privire la procuratură în redacţie nouă (s-a cerut ca proiectul să fie promovat urgent, astfel ca să fie adoptat pînă la finele anului curent;
• monitorizarea situaţiei privind declararea veniturilor de către funcţionarii publici în contextul măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei. Preşedintele ţării a subliniat ineficienţa mecanismelor existente în domeniul dat, solicitînd perfecţionarea acestora;
• situaţia la capitolul asigurarea pe paginile web ale autorităţilor publice a transparenţei în ceea ce priveşte bugetele instituţionale, a procesului de achiziţii publice şi locurile vacante. Şi în acest context şeful statului a accentuat imperativul respectării legislaţiei în domeniu de către toate instituţiile de stat şi al asigurării de către organele publice a unei deschideri totale în această privinţă.

În urma discuţiilor, Comisia a hotărît: 1) Grupul special de coordonare interdepartamentală va aproba măsurile necesare pentru soluţionarea problemelor evidenţiate la ultimul Comitet de Cooperare UE-RM; 2) un grup de lucru, condus de Ministerul Justiţiei, va elabora pînă la 15 martie 2008 un nou plan de acţiuni în domeniul drepturilor omului, fiind prevăzut un mecanism eficient de monitorizare şi evaluare; 3) Procuratura Generală va definitiva urgent proiectul de Lege cu privire la procuratură în conformitate cu normele europene; 4) un grup de lucru al CCEC va studia practicile internaţionale în domeniul declarării veniturilor şi proprietăţilor; 5) Autorităţile publice vor actualiza, în termen de 1 lună, paginile sale oficiale în Internet şi vor plasa pe ele informaţii privind bugetele instituţionale şi achiziţiile publice.

Şedinţa Comisiei naţionale pentru Anul Tineretului

Potrivit informaţiei prezentate la şedinţă, 82 la sută din măsurile programate au fost deja realizate sau se află în faza finală de executare. Printre măsurile executate au fost menţionate:

• acţiunile orientate spre sporirea accesului la studii prin intermediul majorării cu 30% a numărului burselor de stat în instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de specialitate;
• lansarea Programului de abilitare economică a tinerilor;
• realizarea programului de încadrare a tinerilor în cîmpul muncii;
• acţiuni de stimulare şi motivare pentru performanţă a studenţilor;
• desfăşurarea activităţilor sportive;
• acţiuni de sprijinire socială;
• amnistierea unor categorii de tineri aflaţi în detenţie;
• atragerea tinerilor în dialog socio-cultural cu participarea reprezentanţilor de pe ambele maluri ale Nistrului etc.

Şeful statului a apreciat mersul implementării Programului de acţiuni consacrate Anului Tineretului şi a insistat asupra necesităţii definitivării proiectelor actelor normative şi legislative în domeniul tineretului, elaborarea cărora a fost iniţiată pe parcursul anului. Printre sarcinile imediate care urmează a fi realizate în contextul susţinerii tineretului au fost numite: – majorarea burselor studenţilor din instituţiile de învăţămînt profesional de toate nivelurile; – aprobarea regulamentului cu privire la studiile cu finanţare bugetară în bază de concurs, în funcţie de rezultatele unui an de studii; – aprobarea proiectului cu privire la acordarea locuinţelor gratuite tinerilor specialişti care vor fi angajaţi în mediul rural. În contextul facilitării încadrării tinerilor în cîmpul muncii, a fost subliniată importanţa creării unui centru naţional de informare pentru tineri în domeniul pieţei muncii, sporirea dialogului între autorităţile administraţiei publice. Vladimir Voronin a mai cerut prezentarea datelor privind desfăşurarea afacerilor pe care tinerii le-au lansat în cadrul Programului naţional de abilitare economică, menţionînd importanţa sprijinirii tinerilor antreprenori nu doar în iniţierea propriului business, ci şi în dezvoltarea cu succes a acestuia. A mai fost accentuată şi necesitatea efectuării unei analize a mersului realizării Programului de acţiuni consacrate Anului Tineretului, astfel ca problemele identificate şi oportunităţile de rezolvare a acestora să fie înglobate în Strategia de tineret pentru anii 2009–2013.

Reorganizarea Colegiului de la Stăuceni

Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă în probleme ce ţin de mersul reorganizării Colegiului Naţional de Viticultură şi Vinificaţie şi pregătirea instituţiei de activitate în perioada de iarnă. La şedinţă a fost reiterată însemnătatea menţinerii şi dezvoltării Colegiului, în calitatea sa de principală instituţie de învăţămînt mediu de specialitate care asigură economia naţională cu cadre în domeniul viti-vinicol. Şeful statului s-a referit la necesitatea elaborării unui program de modernizare şi de consolidare a bazei tehnico-materiale a instituţiei şi de pregătire către aniversarea de 170 de ani de la fondarea ei.

Amenajarea parcului "Valea Morilor"

La şedinţa convocată la Preşedinţie au participat ministrul construcţiei şi dezvoltării teritoriului, ministrul ecologiei şi resurselor naturale, precum şi preşedintele Consiliului Municipal Chişinău, participanţii schimbînd opinii privind situaţia actuală şi perspectivele de implementare a proiectului de amenajare a parcului "Valea Morilor". Din informaţia prezentată, Consiliul tehnic privind monitorizarea reconstrucţiei lacului "Valea Morilor" a examinat toate opiniile privind modalităţile de curăţare a lacului şi s-a decis organizarea procesului de curăţare a lacului prin metoda deschisă. În context, au fost calificate drept lipsite de temei propunerile cu privire la curăţarea lacului prin metoda hidrantului, deoarece desecarea lacului prin această metodă ar putea dura 10 ani. Informaţia despre depistarea metalelor grele în nămolul de la fundul lacului u s-a adeverit şi ca urmare, a fost reluată evacuarea acestuia din lac şi depozitarea în zona industrială Pruncul. Vladimir Voronin a subliniat necesitatea activizării procesului de realizare a primei etape de amenajare a parcului "Valea Morilor", astfel încît în primăvara anului viitor să fie lansate şi activităţile preconizate a fi realizate în cadrul celei de-a doua etape a proiectului. Avînd în vedere importanţa proiectului s-a decis a propune Guvernului "să identifice în bugetul de stat resursele necesare".

Reconstrucţia Centrului republican de creaţie pentru copii şi tineret

Preşedintele ţării a vizitat Centrul republican de creaţie pentru copii şi tineret, pentru a se familiariza cu mersul lucrărilor de reconstrucţie a obiectivului. Pînă în prezent, au fost efectuate lucrări de construcţii-montaj şi de reabilitare a reţelelor inginereşti. Urmează să fie finisate lucrările exterioare de construcţie, după care centrul va fi conectat la sursa de aprovizionare cu gaze naturale şi asigurat cu agent termic. Concomitent cu procesul de reconstrucţie, se desfăşoară procedurile de achiziţie a mobilierului şi utilajului pentru dotarea instituţiei, precum şi de proiectare a celorlalte obiective din cadrul centrului de creaţie. Vladimir Voronin a solicitat insistent să fie accelerat mersul implementării primei etape de reconstrucţie, astfel încît aceasta să fie încheiată pînă la finele anului curent, în conformitate cu sarcinile iniţial stabilite. Totodată, a fost subliniată necesitatea respectării întocmai a tehnologiilor de reconstrucţie, în scopul asigurării unui nivel înalt al siguranţei clădirii.

Noi promisiuni pentru pedagogi

Participînd la festivitatea consacrată sărbătorii profesionale a lucrătorilor din învăţămînt, Preşedintele Republicii Moldova rostit o alocuţiune, în cuprinsul căreia a remarcat şi următoarele:

• în perioada 2004–2008, contingentul de studenţi în profil pedagogic s-a majorat cu circa 22%, numărul de studenţi la ciclul de studii superioare de licenţă ajungînd la 18 mii;
• în învăţămîntul preuniversitar doar circa 9% din numărul total de cadre didactice sînt tineri specialişti, şcolile şi liceele se confruntă cu un deficit de circa 2000 de pedagogi;
• recent Guvernul a definitivat un proiect de hotărîre conform căreia tinerilor pedagogi, care vor fi repartizaţi în instituţiile de învăţămînt din mediul rural, li se vor atribui gratuit locuinţe, iar după trei ani de activitate conform contractului, aceştia vor obţine titlul de proprietate asupra locuinţei;
• în perioada 2001–2007 salariul pedagogilor s-a majorat de 4 ori, în anii 2001–2008 bugetul consolidat pentru învăţămînt a crescut de 4,4 ori, iar pentru anul 2009 a fost prevăzută suma de 5,8 miliarde lei sau cu 40% mai mult decît în 2008;
• noul Cod al Învăţămîntului va asigura ralierea structurii şi conţinutului sistemului naţional educaţional la rigorile europene şi prevede o serie de măsuri menite să ridice statutul pedagogului în societate, salariul pedagogilor urmînd să ajungă la nivelul salariului mediu pe economie (pe etape, pînă la 1 septembrie 2009 salariul mediu în învăţămînt urmînd să ajungă la 3140 de lei;
• conform Codului Învăţămîntului, începînd cu anul 2009 vor fi aplicate prevederile constituţionale referitoare la studierea gratuită în instituţiile de învăţămînt superior de stat, cea ce va atrage optimizarea numărului de studenţi, majorarea burselor şi salariilor, asigurarea unor condiţii moderne de studii şi de cazare, sporea calităţii pregătirii profesionale.

Modernizarea infrastructurii de transport

În cursul şedinţei convocate la Preşedinţie a fost examinat mersul realizării proiectelor de renovare şi de construcţie a drumurilor, stabilite obiectivele planificate pentru anul viitor, discutate problemele existente şi posibilităţile de soluţionare e acestora. Între altele:

• a fost remarcată executarea în termen a lucrărilor de construcţie a traseului Giurgiuleşti – Cahul, a segmentelor de drum Baraboi – Rîşcani şi spre satul Holercani, raionul Dubăsari;
• s-a accentuat necesitatea intensificării eforturilor în vederea realizării în anul curent a etapelor programate pentru implementare în cadrul proiectelor de construcţie a drumurilor Coşniţa-Pîrîta, a traseelor Anenii Noi – Căuşeni – Ştefan Vodă şi Comrat – Cimişlia;
• s-a convenit că în anul 2009 se va da prioritate proiectelor de construcţie la traseele Sărăteni – Bălţi, Rezina – Orhei – Călăraşi, Căuşeni – Ştefan Vodă şi Comrat – Cimişlia – Hînceşti.

Şeful statului a cerut în mod special să fie asigurată calitatea înaltă a lucrărilor de construcţie şi reabilitare a drumurilor, a indicat asupra condiţiei antrenării în procesul de renovare şi dezvoltare a infrastructurii de drumuri a unor întreprinderi cu experienţă în domeniu, înzestrate cu tehnică performantă specializată şi care activează cu aplicarea tehnologiilor de ultimă oră. În context, Vladimir Voronin a menţionat importanţa perfecţionării structurii instituţiilor specializate în asigurarea exploatării reţelelor de transport.

Construcţia şi renovarea obiectivelor culturale

Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă la tema mersului realizării proiectelor de construcţie sau reparaţie capitală a centrelor, palatelor şi caselor de cultură din raioanele ţării, fiind audiată o informaţie asupra stării de lucruri în domeniu. Vladimir Voronin a reiterat importanţa implementării proiectelor de construcţie sau reparaţie capitală a obiectivelor culturale în termenele stabilite şi cu respectarea criteriilor de calitate şi a solicitat includerea în mod prioritar în lista instituţiilor culturale care vor fi reconstruite sau construite în anul viitor şi a celor, care desfăşoară intense activităţi culturale (concursuri, festivaluri).

Lichidarea consecinţelor inundaţiilor

Conform ultimelor date în domeniu:

• ajutoarele umanitare, cît şi resursele financiare acumulate, au fost îndreptate pentru pregătirea de şcoală a instituţiilor de învăţămînt din localităţile inundate; compensarea pierderilor în agricultură; procurarea locuinţelor, precum şi pentru necesităţile instituţiilor sociale amplasate în zonele ce au avut de suferit de pe urma cataclismelor naturale;
• toate familiile, casele cărora au fost demolate în urma inundaţiilor, au fost asigurate cu spaţiu locativ, în marea majoritate a cazurilor pentru ele fiind procurate locuinţe. Familiilor, locuinţele cărora necesitau reparaţii, de asemenea, le-au fost distribuite materiale de construcţie;
• suprafaţa totală a terenurilor agricole ale persoanelor fizice, care a fost afectată de revărsarea rîurilor Nistru şi Prut, a constituit 1526,8 hectare şi pentru fiecare hectar afectat de calamitate au fost acordate cîte 10 mii de lei, suma totală a compensaţiilor constituind peste 11 mln de lei.

Preşedintele ţării a apreciat măsurile întreprinse de structurile implicate în procesul de lichidare a consecinţelor inundaţiilor şi a subliniat necesitatea iniţierii activităţilor de elaborare a unui mecanism sigur de prevenire pe viitor a efectelor negative ale acestora. S-a accentuat importanţa definitivării proiectului de lege cu privire la securitatea construcţiilor hidrotehnice şi a fost reiterată necesitatea creării condiţiilor necesare în scopul activizării procesului de asigurare în agricultură.

Acces la Internet pe bandă largă

Preşedintele Republicii Moldova a prezidat o şedinţă la tema dezvoltării sistemelor de acces la internet în bandă largă (broadband), în cadrul căreia a fost efectuat un schimb de opinii privind dezvoltarea sferei telecomunicaţiilor în ansamblu şi a sistemelor de acces la internet. Un accent special a fost pus pe necesitatea integrării în spaţiul telecomunicaţional internaţional, în conformitate cu recomandările Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor. Şeful statului a subliniat importanţa activizării procesului de elaborare a documentelor strategice şi a solicitat elaborarea propunerilor şi a mecanismelor de realizare a diapazoanelor de frecvenţe limitate în conformitate cu noua Lege a comunicaţiilor electronice. Vladimir Voronin a menţionat importanţa creării pe piaţa telecomunicaţiilor şi comunicaţiilor electronice a unor condiţii competitive şi optime pentru operatori, a atragerii de investiţii în sfera tehnologiilor informaţionale şi telecomunicaţionale, extinderii serviciilor acordate prin intermediul internetului în sistem broadband.

Politici economice

1. Preţurile şi inflaţia

Nivelul inflaţiei s-ar putea "încadra" în prognozele guvernamentale…

Statistica oficială arată că în septembrie, în comparaţie cu august 2008, preţurile de consum au crescut în medie cu 0,6%, fiind influenţate de creşterea preţurilor la produsele alimentare – cu 1,3%, a produselor nealimentare – cu 0,1%, precum şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei – cu 0,7%. În septembrie, creşterea preţurilor la produsele alimentare a fost generată de majorarea preţurilor medii faţă de august a.c. la produsele agricole precum legumele, carnea, oule etc. La mărfurile nealimentare creşterea mai accentuată a preţurilor a fost marcată la confecţii pentru copii, materiale didactice pentru şcoală, pantofi pentru copii – fenomen de altfel uşor explicabil. Totodată s-au înregistrat creşteri de preţuri la mobilă, cu peste 1%.

Creşterea tarifelor la servicii în septembrie 2008 a fost înregistrată la: închirierea locurilor de trai în căminele studenţeşti şi la particulari – cu 5,5%, serviciile pentru educaţie şi învăţămînt – cu 2,4 %, manopera pentru reparaţia locuinţelor – cu 2,1% şi serviciile alimentaţiei publice – cu 1,6% .

De la începutul anului 2008 (septembrie 2008 faţă de decembrie 2007) nivelul inflaţiei a constituit 6,7% (informativ: în septembrie 2007 faţă de decembrie 2006 nivelul inflaţiei a marcat 9%). Creşterea preţurilor medii pe parcursul ultimelor 12 luni (septembrie 2008 faţă de septembrie 2007) a constituit 10,7% (septembrie 2007 faţă de septembrie 2006 – 14%).

2. Macroeconomie

Pentru 2008/2009 FMI estimează pentru Moldova o creştere de 6,5%…

Fondul Monetar Internaţional prognozează că PIB-ul în Moldova în anii 2008–2009 va înregistra o creştere de 6,5%, ceea ce este sub media din ţările CSI. Potrivit raportului FMI World Economic Outlook a.c. rata inflaţiei în Moldova va ajunge la cca 14%, iar pentru anul viitor aceasta este estimată la cca 10%. Potrivit autorilor raportului, deficitul de cont curent în anul 2008 va fi de cca 20%, iar în 2009 – de peste 19%, Moldova fiind la acest capitol "lider" printre statele CSI, indicator care este de 2–3 ori mai mare decît media pe regiune.

Estimările World Economic Outlook arată că cele mai mari creşteri economice în spaţiul CSI vor fi înregistrate în Azerbaidjan – 16,4% în 2008 şi 16% – în 2009, Turkmenistan – 10,8% şi respectiv – 10,3%, state ce sînt bogate în hidrocarburi. Creşterea economică a Rusiei se va reduce de la 7% pînă la 5,5%, iar cele mai însemnate scăderi vor fi înregistrate în Georgia – de 12,4% în 2007 pînă la 3,5% în 2008, iar în 2009 – 4%. Potrivit FMI, această evoluţie se datorează intervenţiei militare ruseşti din august-septembrie 2008. Şi în Ucraina ritmurile de creştere economică se vor încetini: de la o creştere de 6,4% în 2008 la doar 2,5% – în 2009. La nivel global FMI, prognozează o creştere de 3%, precizînd că nu sînt pericole pentru o recesiune mondială.

3. Piaţa muncii

Venitul mediu per persoană nu acoperă nici minimul de existenţă…

Potrivit datelor BNS colectate în Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC), veniturile disponibile ale populaţiei în T2’2008 au acoperit valoarea medie a minimului de existenţă în proporţie de 90,6%. Veniturile disponibile medii lunare per persoană din Moldova pentru această perioadă au constituit 1215,2 lei (86,7 euro), iar minimul de existenţă calculat de BNS în perioada dată a fost de 1341,9 lei (95,8 euro).

Totuşi, minimul de existenţă în T2’2008 s-a majorat cu 2% faţă de faţă de T3’2008. Această creştere a fost condiţionată atît de nivelul preţurilor la produsele alimentare incluse în coşul alimentar, cît şi de ponderea cheltuielilor ce revine coşului nealimentar (costul produselor nealimentare şi serviciilor), care este determinată în baza structurii reale a cheltuielilor de consum ale populaţiei conform Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice.

În mediul urban minimul de existenţă a constituit 1437,7 lei, faţă de 1274,6 lei în mediul rural, înregistrînd astfel un decalaj în mărime de 163,1 lei (cca 13%), datorită structurii diferite a cheltuielilor de consum şi ponderii mai mari a autoconsumului în mediul rural. Astfel în mediul urban coşul nealimentar constituie în medie 34% din minimul de existenţă, iar în rural – 21,3% (în medie pe ţară acest indicator reprezintă 28,4%).

Pe categorii de populaţie valoarea maximă a minimului de existenţă a fost înregistrată pentru populaţia aptă de muncă, în special bărbaţi – cca 1510 lei. Întreţinerea unui copil presupune alocarea în medie a 1228 lei lunar, cu o diferenţiere a acestui indicator în dependenţă de vîrsta copilului, de la 474 lei pentru un copil în vîrstă de pînă la 1 an şi pînă la 1360 lei pentru un copil în vîrstă de 7–16 ani. Pentru pensionari minimul de existenţă a constituit 85,7% din valoarea medie pe total şi reprezintă cca 1150 lei.

4. Poziţia externă a ţării

Datoria externă totală a Moldovei este echivalentă cu activele sistemului bancar…

Ultimele date statistice arată că Moldova are o datorie externă totală de peste 3,7 miliarde USD, ceea ce constituie 75% din PIB. Aceasta este practic este egală cu valoarea activelor totale ale sistemului nostru bancar. În mare parte, stocul datoriei externe a crescut pe seama deteriorării unor indicatori din cadrul sectorului extern al ţării precum creşterea deficitului balanţei comerciale, celui de cont curent – urmare a expansiunii fulminante a consumului atît public, cît şi privat – aprecierea leului, factori care au stimulat importurile şi în final influenţînd agravarea indicatorilor menţionaţi.

Cît de mult ar trebui să ne îngrijoreze această evoluţie?

Este cert că cifrele de mai sus confirmă o tendinţă a deficitelor externe cu "contribuţia" decisivă a sectorului privat. Cea mai mare pondere în totalul datoriei externe este pe seama datoriei private negarantate, adică a agenţilor economici care constituie cca peste 2,6 miliarde USD, majorîndu-se ca urmare a ascensiunii creditelor comerciale şi de investiţii, aceasta constituie peste 72% din datoria totală. În plus, deficitul comercial a înregistrat un nivel record de 2,2 miliarde USD pentru cele opt luni. Totuşi, nu avem o situaţie pentru care ar trebui să intrăm în panică. Avem o datorie acceptabilă dacă am face nişte comparaţii regionale sau cu unele ţări în curs de dezvoltare.

S-a constatat că datoria externă este mai mult pe seama sectorului privat, or sectorul privat se împrumută mai mult ca statul. Iar în acest sens credem că există o explicaţie firească: sectorul privat este, probabil, mai raţional ca cel public (căci se supune regulilor de piaţă) şi pînă la urmă aceste deficite au explicaţii naturale. Asta o arată chiar şi datele statistice: importurile de echipamente tehnologice, de maşini şi aparate sînt tot mai pronunţate ca volum, respectiv agenţii economici investesc mai mult în retehnologizarea şi modernizarea întreprinderilor – asteptîndu-se la profituri mai mari in viitor.

5. Piaţa valutară

Moneda euro în picaj…

Ultimele evoluţii de pe piaţa valutară, în particular aprecierea leului faţă de moneda europeană a alertat majoritatea populaţiei. Sunt mai mulţi factori prin care poate fi explicată această tendinţă. În primul rînd, acesta este un rezultat al evoluţiei perechii euro-dolar pe plan internaţional. Este ştiut faptul că dolarul s-a apreciat cel mai mult faţă de euro în ultimele 18 luni cîstigînd de la un minim de 1,6 (în aprilie) la un maxim de 1,25 (acum la sf. de octombrie), ca urmare a intervenţiilor masive a Rezervei Federale a SUA. Dar se ştie bine totodată ca dolarul SUA si-a pierdut credibilitatea ca moneda, mai ales ca moneda pentru rezerva valutara.

În al doilea rînd, marile economii din Asia ca cea a Japoniei sau Chinei încearcă să-şi modifice structura rezervelor sale valutare, ca să fim mai expliciţi să scape de dolar şi să achiziţioneze euro sau alte monede de rezervă. S-ar putea ca şi BNM să tentată sa facă acelaşi lucru. Astfel, iar fi foarte convenabil sa cumpere un euro cu 13 lei, decît cu 15 lei acum 2–3 luni. În plus, evoluţiile nefaste din economiile mai multor state europene arată ca acestea sînt în pericol de stagnare sau chiar de recesiune şi asta nu are cum să nu influenţeze piaţa financiară.

Pe plan local trebuie să avem în vedere că avem un influx masiv de capital (în particular prin remitenţe) care nu are o acoperire de cerere, respectiv BNM încearcă să facă faţă situaţie de pe piaţă achiziţionînd valută influenţînd astfel indirect cursul de schimb. Mai mult ca atît, presupunem că populaţia văzînd tendinţele de pe piaţa valutară încearcă să scape de moneda europeană, fiind stresată de furia eventualelor consecinţe sau efecte ale crizei financiare. Nu excludem ca ar fi vorba şi despre nişte speculaţii de piaţă care ar face presiuni pe curs.

Cine sînt pierdanţii conjuncturii de piaţă…

În linii mari, sînt 3 grupe principale de pierdanţi în actuala conjunctură de piaţă. În primul rînd exportatorii, care în mod normal vor încasa mai puţini bani din operaţiunile de export, dar şi multe firme şi companii care au legături comerciale cu UE. Să nu uităm că peste 50% din exporturile moldoveneşti sînt orientate spre UE. În al doilea rînd, populaţia sau cetăţenii, care au venituri de cca 1/3 în euro, în particular pe seama celor ce trimit acasă bani, ei sunt cei care pierd la schimb. Şi probabil că cei ce se simt cei mai afectaţi sînt companiile de construcţii. Majoritatea din ele au stabilite preţuri de vînzare în euro, însă toate lucrările şi încasările sînt efectuate în lei. Multe din ele deja şi-au revăzut grila de preţuri (în creştere) pentru metru pătrat în vînzare.

6. Sectorul bancar

Creditele bancare continuă să se scumpească…

Împrumuturile în lei moldoveneşti şi valută continuă să se scumpească, rata medie a dobînzii la credite în lei a atins cca 23% în octombrie şi, respectiv, de cca 13% în valută. În nouă luni, împrumuturile bancare în lei s-au scumpit în medie cu peste 21%. Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, dobînda la împrumuturi s-a "conformat" tendinţei de creştere a ratei dobînzilor la depozitele, care în ultima perioadă au crescut cu acelaşi nivel.

…cu toate acestea volumul lor e în continuă creştere…

În pofida situaţiei create creditele în lei sînt în creştere, a treia lună consecutiv. Volumul împrumuturilor bancare în lei moldoveneşti acordate persoanelor juridice şi fizice la sf. lunii septembrie a urcat la 1,53 miliarde lei, cu 8% mai mult peste nivelul din luna august. Unii experţi sînt de părere că mai este loc chiar de creştere după o potenţială reducere de către BNM a ratei de bază şi normei rezervelor obligatorii. Peste 23% din împrumuturi au fost oferite pe o perioadă de pînă la o lună, o pondere importantă însă au avut-o şi creditele pe o perioadă de la 6 pînă la 12 luni (cca 20%) şi cele peste 12 luni (peste 51%). Creditele pe termen de o lună au fost acordate la o rată medie de cca 28%, iar cele pe o perioadă de peste 12 luni – la o medie de 21,5%.

Banca centrală şi-a întărit prezenţa pe piaţa valutară…

Urmare a unor influxuri masive de capital din afară, în particular a remitenţelor care pentru primele opt luni se estimează la peste 1,1 miliarde USD. Banca Naţională a Moldovei a continuat şi în septembrie să facă procurări masive de valută de pe piaţa interbancară pentru a tempera presiunea excedentului de valută. Această a cumpărat cca 57 milioane USD. Ponderea procurărilor efectuate de banca centrală pe piaţa interbancară a fost de cca 40%.

Rezervele valutare au atins la sf. lui septembrie un nou maxim de 1,8 miliarde USD, cu cca 100 milioane peste nivelul prognozat pentru acest an, iar experţii anticipează o creştere de pînă la 2 miliarde USD a rezervelor pînă la sfârşit de an. Activele oficiale de rezervă ale statului acopereau patru luni de import critic.

Instituţiile bancare – cele mai scumpe companii de la bursă…

Valoarea capitalizării bursiere, evaluată după metodologia Agenţiei de Rating şi Estimare "Estimator-VM" marca la finele lunii septembrie cca 15,35 miliarde lei sau cu 560 milioane lei mai mult faţă de luna precedentă. Tradiţional, pe primele 3 poziţii, adică cele mai scumpe companii la bursă, sînt instituţii bancare. Celelalte 7 clase de acţiuni sînt emise de societăţi ce activează în diverse sectoare al economiei naţionale, printre care şi titlurile financiare emise de S.A. Asito şi S.A. DAAC-Hermes Grup. Şi de această dată, Moldova-Agroindbank şi-a păstrat titlul de cea mai scumpă companie.

Figura 1. TOP 10 companii cu cea mai mare capitalizare bursieră (Septembrie, 2008)


Sursa: BVM, www.moldse.md

7. Comerţul extern

Uniunea Europeană este gata să aprofundeze comerţul liber cu Republica Moldova…

Asta se va întîmpla doar în cazul în care Moldova va fi gata să suporte efectele unei liberalizări depline a comerţului cu UE. Oficialii CE au menţionat că viitorul Acord va depăşi actualul Acord de Parteneriat şi Cooperare şi va cuprinde obiectivul unei zone de liber schimb aprofundate şi comprehensive. Probabil ca noul statut în comerţ cu UE va permite obţinerea unui ritm de creştere a exporturilor moldoveneşti în statele UE, atît cantitativ cît şi ca valoare monetară. Totuşi, aceasta va depinde în cea mai mare parte de eforturile Moldovei (a agenţilor economici) de a se conforma cerinţelor si condiţiilor venite din partea CE. Ulterior deja va depinde de companiile locale dacă vor putea valorifica preferinţele acordate şi dacă vor fi capabile să producă mărfuri care să corespundă calităţii şi gusturilor consumatorilor europeni.

Dat fiind faptul că calitatea încă redusă a unor grupe de produse moldoveneşti nu permite reorientarea exporturilor spre pieţele din Occident. În acest sens, considerăm că dacă întreprinderile moldoveneşti nu se vor preocupa de creşterea calităţii şi a productivităţii inclusiv (sarcină care de fapt cade direct în activitatea managerilor de întreprinderi şi mai puţin în cea a structurilor de stat), ele se vor confrunta cu probleme serioase. De fapt, calitatea şi productivitatea trebuie sa fie una dintre priorităţile strategice ale Moldovei în 2009 şi ulterior. Pentru că atunci cînd se va merge la negocieri cu Occidentul cu privire la acordarea unui sistem mai avantajos decît cel existent, chiar şi pînă la negocierea unui acord de asociere oficialii de la Chişinău vor trebui să aibă şi să pună pe masa de discuţii exemple de succes concrete.

Uniunea Europeană este principala piaţă de desfacere a produselor moldoveneşti cu o cotă de 52%, după opt luni. De la 1 martie 2008 Republica Moldova beneficiază de regimul de preferinţe comerciale autonome. În opt luni livrările de produse din RM pe piaţa UE au crescut cu cca 34% şi au atins nivelul de 546 milioane USD. Este cea mai puternică creştere înregistrată în raport cu alte pieţe.

Transnistria

În octombrie, la fel ca în septembrie, a eşuat tentativa de organizare a întîlnirii Preşedintelui Vladimir Voronin cu liderul transnistrean Igor Smirnov. Oficialii transnistreni au comunicat că Tiraspolul îşi menţine interesul pentru întîlnirea Voronin-Smirnov. În acelaşi timp, ei au declarat că dezaprobă retorica Chişinăului şi caracteristicile peiorative la adresa regimului transnistrean, despre care Preşedintele Voronin a afirmat că "a uzurpat puterii în regiune".

În timpul vizitei sale în Republica Moldova, în perioada 27 – 28 octombrie 2008, Preşedintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse Boris Grîzlov a reiterat afirmaţiile anterioare ale demnitarilor ruşi, precum că ţara sa "este gata să depună tot efortul pentru reglementarea paşnică a conflictului transnistrean". În acelaşi timp, Grîzlov a subliniat că pentru reglementarea conflictului "măsurile extreme nu sînt potrivite". După vizita lui Grîzlov la Chişinău liderul transnistrean Igor Smirnov a făcut la 30 octombrie o declaraţie neaşteptată, precum că pentru moment "Rusia nu-şi poate permite recunoaşterea independenţei Transnistriei, întrucît acest lucru ar destabiliza echilibrul de forţe din regiune". În acelaşi context, speaker-ul transnistrean Evgheniy Şevciuk a declarat că Transnistria ar accepta să formeze o confederaţie cu Republica Moldova şi nu va accepta statutul de autonomie în cadrul unui stat unitar. Cu această ocazie, Şevciuc a mai afirmat că depopularea masivă a regiunii transnistrene ar avea loc din cauza blocadei economice impuse de Republica Moldova. În acest sens, este interesant că în discursul său din 13 martie 2008, din cadrul audierilor din Duma de Stat a Rusiei, Şevciuk afirma că depopularea masivă a regiunii transnistrene are loc din cauză că Rusia alimentează speranţele recunoaşterii Transnistriei, dar nu justifică prin fapte aceste speranţe, lucru care conduce la decepţionarea locuitorilor regiunii, motivîndu-i s-o părăsească.

Autorităţile transnistrene s-au văzut nevoite să se justifice în faţă mijloacelor media din Rusia pentru a fi admis şi chiar susţinut instaurarea în preajma cetăţii din Bender a unei plăci comemorative dedicate lui Ivan Mazepa, ghetman ucrainean, considerat trădător în Rusia pentru că a trecut în 1709 de partea lui Karl al XII-ea în confruntarea acestui cu Petru cel Mare. În acest sens, Vladimir Yastrebceak, ministru-adjunct al afacerilor externe din Transnistria, a invocat că pentru supravieţuire, regimul de la Tiraspol trebuie să ia în consideraţie şi interesele Ucrainei. El a menţionat că bugetul transnistrean suportă cheltuieli şi pentru menţinerea în ordine a mormintelor ostaşilor ruşi căzuţi în luptele pe teritoriul regiunii. Aceste explicaţii au fost necesare pentru a vărsă lumină asupra faptului că regimul transnistrean solicită ajutor economic şi financiar de la Rusia, dar se vede nevoit să comemoreze şi personaje istorice ucrainene, percepute cu ostilitate în Rusia.

Autorităţile transnistrene au început discuţiile cu oficialii de la GAZPROM pe marginea posibilei transmiteri în proprietatea gigantului energetic rus a celor 13,44% acţiuni pe care le deţinea administraţia de la Tiraspol în SA "Moldova-Gaz". Detaliile nu se cunosc, însă această transmitere ar putea fi preţul pentru datoriile Transnistriei ce depăşesc $1,5 miliarde. În consecinţă, se presupune că autorităţile transnistrene vor obţine dreptul de încheia contracte directe cu GAZPROM pentru livrarea gazelor naturale. Dacă se va realiza această tranzacţie, se vor confirma unele declaraţii ale lui Smirnov, care afirma mai în glumă, mai în serios, că una din strategiile Transnistriei ar fi să intre cît mai adînc în datorii faţă de Rusia pentru a le achita ulterior cu patrimoniul regiunii şi a deveni, şi pe această cale, parte a Rusiei.

Relaţii externe

Integrare Europeană

Reuniunea a IX-a Comitetului de Cooperare UE-Republica Moldova

Cea de-a IX-a Reuniune a Comitetului de Cooperare UE-RM s-a desfăşurat pe 3 octombrie 2008 la Bruxelles şi a avut ca obiectiv evaluarea progreselor înregistrate de Republica Moldova la etapa finală de realizarea a Planului de Acţiuni UE-RM. În particular, au fost discutate realizările Moldovei la următoarele capitole: dialogul politic şi reformele, justiţie şi afaceri interne, cooperare politică cu UE, cooperare vamală, comerţ, piaţă şi reformă regulatorie etc. Reprezentanţii Comisiei Europene au apreciat pozitiv realizările Moldovei în implementarea standardelor europene în unele domenii şi au făcut unele recomandări:

• la capitolul justiţie şi afaceri interne, Comisia Europeană a îndemnat Moldova să consolideze rezultatele obţinute.
• la capitolul cooperare vamală, Moldova a fost încurajată să continue cooperarea cu Ucraina pe marginea noului regim vamal şi misiunea EUBAM. La rîndul său, delegaţia Moldovei şi-a exprimat interesul de a prelungi mandatul misiunii EUBAM după expirarea acestuia în 2009.
• la capitolul comerţ, piaţă şi reforma regulatorie, Comisia Europeană a apreciat pozitiv valorificarea oportunităţilor generate de preferinţele comerciale autonome şi acţiunile pozitive în domeniul ameliorării condiţiilor pentru investiţiile străine.
• Comisia Europeană a încurajat semnarea Aranjamentelor de lucru cu Agenţia Europeană pentru Securitate Aviatică, care vor putea fi implementate după lansarea negocierilor asupra Acordului privind Spaţiul Aerian Comun.

În acelaşi timp, partea europeană a exprimat rezerve faţă de implementarea unor angajamente asumate de Moldova, şi anume:

• neadmiterea în viitor a practicilor comerciale discriminatorii care pun în pericol continuarea beneficierii de Preferinţele Comerciale Autonome (taxa ecologică pentru importul ambalajului din plastic sau "tetra-pak" a băuturilor nealcoolice; taxa adiţională la importul de zahăr);
• îmbunătăţirea climatului investiţional (în particular sistemul bancar şi cel al asigurărilor);
• implementarea practicilor europene în domeniul concurenţei;
• neadmiterea cazurilor care să poată fi calificate de UE drept presiuni asupra opoziţiei şi interferenţa autorităţilor în procesul judiciar;
• revizuirea amendamentelor la Codul electoral în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia;
• asigurarea imparţialităţii Companiei Teleradio-Moldova, în special în perioada preelectorală şi electorală;
• intensificarea luptei contra traficului de fiinţe umane;
• finalizarea reformei procuraturii;
• asigurarea unor rezultate fezabile în lupta împotriva corupţiei precum şi delimitarea clară a competenţelor CCCEC, MAI şi Procuraturii.

Reuniunea Comitetului de Cooperare a fost urmată de cea de-a doua rundă de consultări informale UE-RM asupra viitorului Acord juridic. În cadrul discuţiilor a fost făcut un schimb de opinii referitor la elementele de bază care urmează a fi luate în consideraţie de către Comisia Europeană în procesul definitivării proiectului mandatului de negocieri.

Concluziile Consiliului pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe al UE (CAGRE) privind Republica Moldova

La 13 octombrie, Consiliul pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe al UE (CAGRE) a adoptat Concluziile privind Republica Moldova, care se rezumă la următoarele:

• UE este pregătită să aprofundeze relaţiile sale cu Republica Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate şi să negocieze un nou acord ambiţios cu Moldova. Noul Acord va depăşi actualul Acord de Parteneriat şi Cooperare şi va oferi avantajele unei zone de liber schimb aprofundate şi comprehensive, care va fi stabilită din momentul în care Republica Moldova va fi pregătită să suporte efectele liberalizării complete a schimburilor comerciale cu UE. Scopul acestui Acord este apropierea graduală a Republicii Moldova de UE. În acest sens, Consiliul reaminteşte că Acordul privind facilitarea vizelor stabileşte introducerea regimului de călătorii fără vize pentru cetăţenii Republicii Moldova într-o perspectivă de termen lung.
• Ritmul şi calitatea reformelor în Republica Moldova vor influenţa natura relaţiilor sale cu UE. Consiliul îndeamnă autorităţile Republicii Moldova să continue consolidarea statului de drept şi implementarea angajamentelor sale în materia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. UE acordă o importanţă specială organizării într-o manieră democratică a alegerilor parlamentare din primăvara anului 2009.
• UE îşi va consolida angajamentul în ceea ce priveşte eforturile de soluţionare a conflictului transnistrean în cadrul unei Moldove suverane şi integre, iar formatul de negocieri "5+2" este unica garanţie a transparenţei şi legitimităţii necesare în definirea unei soluţii durabile. Consiliul face apel la toate părţile pentru a relansa negocierile în formatul "5+2" şi îndeamnă părţile în conflict să lucreze împreună asupra măsurilor de consolidare a încrederii.

Nota ADEPT. Deşi mult oficiali au considerat aceste concluzii drept un mare succes al Moldovei pe calea integrării europene, în realitate acestea nu au oferit nimic special Moldovei, diferit de ce va oferi UE Ucrainei, principalul obiectiv la care aspira Moldova – "perspectiva aderării", – lipsind din concluzii. De asemenea, concluziile nu oferă nici o claritate privind abrogarea regimului de vize.

Reuniunea a 11-a a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE-RM

În perioada 22–23 octombrie 2008, la Strasbourg, a avut loc cea de a 11-a reuniune a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE-RM, prezidată de Marianne Mikko şi Grigore Petrenco, Co-preşedinţi al Comitetului de Cooperare Parlamentară UE-RM. În cadrul reuniunii au fost discutate recentele evoluţii social-economice din Republica Moldova, pregătirile pentru alegerile parlamentare din anul 2009. Oficialii europeni şi-au reiterat angajamentul pentru susţinerea Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, subliniind, totodată, necesitatea intensificării eforturilor pe plan intern la capitolul implementării eficiente a reformelor iniţiate în domeniul justiţiei, drepturilor omului, libertatea mass-media. (potrivit comunicatelor de presă ale MAEIE)

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Relaţiile moldo-româneşti, destul de apatice în ultimul timp, au cunoscut o uşoară dinamizare ca rezultat a vizitei prim-ministrului Zinaida Greceanîi în România şi a desfăşurării la Bucureşti a lucrărilor Comisiei mixte moldo-române de colaborare economică şi integrare europeană. La Bucureşti, Zinaida Greceanîi a avut întrevederi bilaterale cu preşedintele României, Traian Băsescu, Prim-ministrul României, Călin Popescu Tăriceanu şi a participat la a ceremonia de aderare a Muntenegrului la Procesul de Cooperare in Sud-Estul Europei (SEECP), organizaţie a cărei preşedinţie este deţinută de Republica Moldova. În cadrul întrevederilor bilaterale au fost discutate subiecte ce ţin de cooperarea economică bilaterală şi regională în contextul integrării europene a Republicii Moldova. Oficialii români au reafirmat suportul faţă de integrarea europeană a Moldovei şi au pledat pentru abordarea acesteia în procesul de integrare europeană separat de Ucraina, prin includerea Moldovei în pachetul Balcanilor de vest. În caz contrar, "perspectiva integrării Moldovei în UE este îndepărtată"^[1]. Prim-ministrul moldovean a mulţumit demnitarilor români pentru susţinerea pe care România a acordat-o Republicii Moldova în cadrul ultimului Consiliu European şi şi-a exprimat speranţa că acest sprijin va continua şi pe durata desfăşurării procesului de negocieri cu Uniunea Europeană a noului acord juridic moldo-comunitar. Punctele nevralgice ale relaţiilor moldo-române – semnarea tratatelor de bază şi de frontieră nu au fost atinse, cel puţin în cadrul declaraţiilor publice. Pe agenda de lucru a Comisiei mixte moldo-române de cooperare şi integrare europeană s-au aflat mai multe chestiuni legate de relaţiile economice şi comerciale bilaterale: implementarea de proiecte de infrastructură comună, in special, ce ţin de construcţia linii electrice de interconexiune de 400 kV pe traseul Bălti-Suceava şi a liniei electrice de interconexiune de 400 kV pe traseul Ungheni-Iaşi, deschiderea punctului de trecere a frontierei la Lipcani – Rădăuţi, care va facilita intensificarea comerţului dintre cele doua state etc^[2]. La finele lucrărilor au fost semnate Programul de colaborare bilaterală în domeniul cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării între Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică din România şi Academia de Ştiinţe din R. Moldova, precum şi protocolul sesiunii, care prevede un şir de acţiuni bilaterale în domeniile comerţului, întreprinderilor mici şi mijlocii, agricultură, sanitar-veterinar, siguranţa alimentelor, cercetării ştiinţifice.

Republica Moldova – Federaţia Rusă

În perioada 27–28 octombrie 2008, preşedintele Dumei de Stat a Rusiei, Boris Grîzlov, a întreprins o vizită oficială în Republica Moldova, în cadrul căreia a avut întrevederi bilaterale cu Preşedintele Moldovei, Vladimir Voronin, speakerul Marian Lupu şi Prim-ministrul Zinaida Greceanîi. Potrivit comunicatelor de presă, scopul vizitei a fost unul comun – de a face un schimb de informaţii privind evoluţiile social-politice din Republica Moldova şi Federaţia Rusă şi discutarea perspectivelor de realizarea a unor proiecte de colaborare în domenii de interes reciproc. În timpul vizitei sale, Boris Grîzlov a afirmat nu o dată că Rusia rămîne pe poziţia integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi este gata, în calitate de stat mediator la procesul de negocieri, să creeze condiţiile necesare pentru ca părţile să elaboreze o hotărîre care să fie acceptată şi de Chişinău şi de Tiraspol. Potrivit lui Boris Grîzlov Chişinaul şi Tiraspolul trebuie să renunţe la poziţii extreme şi să se aşeze la masa de negocieri, indiferent de formatul acestora. (vezi compartimentul TRANSNISTRIA). În timpul întrevederilor bilaterale, părţile au remarcat caracterul ascendent al relaţiilor moldo-ruse, menţionînd necesitatea unei continue dinamizări a relaţiilor bilaterale în domeniul comercial, economice, socio-culural şi politic. În context, Boris Grîzlov a declarat că Federaţia Rusă va deschide în decembrie 2008 o reprezentanţă comercială la Chişinău, pe cînd autorităţile de la Chişinău – că Programul de dezvoltare economică moldo-rus este în stadiu de definitivare, implementarea lui urmînd a fi lansată în 2009.

Nota ADEPT. Potrivit unor surse neoficiale, vizita a avut drept scop evaluarea dispoziţiilor şi aşteptărilor autorităţilor moldoveneşti în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean, pentru o ulterioară determinare de către Rusia a unei măsuri de conciliere, care ar putea atenua imaginea de agresor a Rusiei, în schimbul celei de mediator efectiv. Un prim pas în schimbarea imaginii a fost făcut deja prin organizarea de către Rusia a unui summit tripartit dintre Rusia, Azerbaidjan şi Armenia, la care preşedinţii celor trei state au semnat declaraţia de soluţionare paşnică a conflictului din Nagornîi Karabah.

Republica Moldova – Muntenegru

În perioada 27–28 octombrie 2008, preşedintele Muntenegru, Filip Vujanovic, a întreprins o vizită oficială la Chişinău, unde a avut întrevederi cu omologul său moldovean, Vladimir Voronin şi speakerul Marian Lupu. Această vizită vine să impulsioneze relaţiile dintre Republica Moldova şi Muntenegru, care sunt încă la etapa de formare şi consolidare. În cadrul discuţiilor cu oficialii moldoveni, preşedintele muntenegrean a accentuat obiectivul comun al integrării europene a statelor noastre, menţionînd însemnătatea conjugării eforturilor în vederea avansării spre UE. În acest sens, Filip Vujanovic a propus instituirea unui grup de prietenie interparlamentar, prin intermediul căruia legislativele celor doua ţări ar efectua un schimb de experienţă în procesul de implementare a legislaţiei europene. Părţile şi-au a exprimat interesul reciproc de a dezvolta cooperarea bilaterală în toate domeniile, preşedintelui Muntenegrului menţionînd că există un potenţial important al cooperării bilaterale în sfera turismului şi agriculturii. De asemenea, s-a pus accentul pe dezvoltarea relaţiilor comercial-economice, prin organizarea unor forumuri ale oamenilor de afaceri din Muntenegru şi Moldova, precum şi intensificarea raporturilor de cooperare între Camerele de Comerţ şi Industrie din cele doua ţări. În timpul vizitei, preşedintele Muntenegru a semnat Acordului între Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Muntenegrului cu privire la asistenţa reciprocă în domeniul vamal. (potrivit Moldpres)

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Decizii ale CtEDO

În perioada vizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în cauza Mancevschi c. Moldova. Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 8 CEDO (dreptul la respectarea vieţii private şi familiale), ca urmare a percheziţiei nejustificate a biroului şi a domiciliului reclamatului. Curtea a acordat reclamantului 2,500 euro cu titlu de daune morale şi 1,535 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.

Comisia de la Veneţia (Comisia pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei)

La 23 octombrie 2008, Comisia de la Veneţia a dat publicităţii un raport în care prezintă poziţia Comisiei faţă de Codul Electoral al Moldovei, adoptat la 10 aprilie 2008. Potrivit raportului, adoptînd modificările la Codul Electoral, guvernarea nu a ţinut cont de mai multe recomandări anterioare ale Comisiei, inclusiv cea de a nu ridica pragul electoral, de a anula posibilitatea de rechemare a membrilor CEC şi a pragului de participare la alegeri, de a clarifica puterea de decizie a CEC etc. Totuşi, critici dure au generat amendamente la Codul Electoral care majorează pragul electoral de la 4 la 6%, interzic blocurile electorale, interzice participarea in alegeri şi ocuparea de funţii publice pentru cetăţenii cu dublă cetăţenie, limitează dreptul de a vota a cetăţenilor aflaţi în detenţie. Comisia consideră că a aceste prevederi contravin Constituţiei Republicii Moldova, Codului de bune practici în materie electorală al CE, altor convenţii europene la care Republica Moldova este parte.

Republica Moldova-CSI

Republica Moldova – CEFTA

La 8 octombrie 2008, la Chişinău s-a desfăşurat în premieră reuniunea Comitetului mixt al Acordului de liber schimb al tarilor Europei Centrale (CEFTA) cu participarea miniştrilor ai Economiei din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Macedonia, Muntenegru, Moldova şi Serbia. Programul reuniunii a inclus examinarea şi luarea deciziilor asupra subiectelor privind: tendinţa generală de creştere a volumului comerţului în urma implementării Acordului CEFTA şi a acordurilor bilaterale de comerţ; schimbul de informaţii între reprezentanţii CEFTA privind politicile agricole şi comerciale şi impactul lor asupra comerţului cu produse agroalimentare, cooperarea dintre autorităţile vamale în domeniul originii mărfurilor etc. Deşi cota comerţului Moldovei cu statele CEFTA este încă unul redus, potrivit ministrului economiei şi comerţului, Igor Dodon, "CEFTA are un rol extrem de important în susţinerea eforturilor pentru concretizarea perspectivei europene a Balcanilor de Vest, incluzînd şi Republica Moldova…".

Republica Moldova – ICE

În perioada 8–9 octombrie 2008, la Chişinău s-a desfăşurat şi Forumul Economic al Iniţiativei Central Europene (ICE), la care au participat 869 de delegaţi din 45 de ţări. Forumul s-a desfăşurat sub formă de sesiuni specializate axate pe: reformele şi investiţiile necesare pentru impulsionarea antreprenoriatului privat, inovaţii şi competitivitate în scopul dezvoltării cooperării regionale, infrastructura, întreprinderile mici şi mijlocii, tehnologiile de informare şi comunicare, integrarea regională şi promovarea comerţului, riscurile şi provocările economice moderne.

Republica Moldova – NATO

Pe 30 octombrie 2008, Secretarul General al NATO Jaap De Hoop Scheffer a efectuat o vizită de lucru la Chişinău, în cadrul căreia s-a întîlnit cu preşedintele Vladimir Voronin, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe şi integrării europene, Andrei Stratan, ministrul apărării Vitalie Vrabie, reprezentanţi ai societăţii civile şi academice. Potrivit unui comunicat de presă al MAEIE, în cadrul întrevederilor "au fost examinate aspecte ale cooperării ţării noastre cu Alianţa Nord-Atlantică în baza Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP)"^[4]. Secretarul general NATO a declarat că apreciază cooperarea dintre Alianţa Nord-Atlantică şi Republica Moldova, punînd accent pe respectarea principiului neutralităţii constituţionale a Moldovei. La rîndul său, preşedintele a subliniat necesitatea continuării cooperării Moldovei cu NATO, în cadrul un nou Plan Individual de Acţiuni al Parteneriatului – IPAP 2 va fi încheiat între Moldova şi NATO. Referitor la conflictul transnistrean, oficialul NATO a menţionat că o soluţionare a diferendului poate fi posibilă dacă Federaţia Rusă va respecta angajamentele de la Istambul din 1999, cu privire la retragerea trupelor ruseşti de pe teritoriul R. Moldova.

⁴ www.mfa.md, 30.10.2008

Studii, analize, comentarii

Miza alegerilor parlamentare din 2009
Igor Boţan, 31 octombrie 2008

Rezultatele recentului Barometru de Opinie Publică (BOP), realizat sub auspiciile Institutului de Politici Publice (IPP), confirmă stabilitatea percepţiilor cetăţenilor moldoveni, dar şi un şir de tendinţe noi, care se manifestă tot mai evident. Pentru a răspunde necesităţilor de estimare cît mai corectă a stărilor de fapt, se impune examinarea evoluţiei percepţiilor respondenţilor

»»»