versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Summit-ul CSI – un pretext pentru o campanie propagandistică?, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

Numiri. Demisii

Marian Pocaznoi (desemnat din partea Confederaţia Naţională a Sindicatelor) şi Ignat Vasilache (desemnat din partea Cartelului Ţărănesc "Sfîntul Gheorghe").

Vitalie Paniş este numit în funcţia de director al Centrului naţional pentru protecţia datelor cu caracter personal, pentru un mandat de cinci ani. Pînă la numire Paniş a activat în cadrul serviciului de Informaţii şi Securitate, deţine gradul de locotenent-colonel al SIS.

Svetlana Caitaz este numită vicepreşedinte al Colegiului economic al Curţii Supreme de Justiţie, pe un termen de patru ani.

1.2. Acte legislative

Legea privind controlul civil asupra respectării drepturilor omului în instituţiile ce asigură detenţia persoanelor. Proiectul a fost iniţiat de Preşedintele Republicii, avînd drept scop declarat "crearea unui mecanism eficient şi independent de monitorizare a locurilor de detenţie". Monitorizarea se va efectua de către reprezentanţii societăţii civile organizaţi în comisii permanente, pe principiu teritorial.

Legea pentru modificarea unor acte legislative (privind judecătorii aleşi în Inspecţia Judiciară). Documentul prevede că judecătorul în funcţie care a fost ales prin concurs în funcţia de inspector – judecător în inspecţia judiciară pe lîngă CSM se detaşează din funcţie pentru toată perioada mandatului – 5 ani. De asemenea, se stabileşte că judecătorul poate exercita funcţiile de inspector judiciar doar pînă la atingerea vîrstei de 65 de ani.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind restructurarea datoriilor întreprinderilor din sectorul energetic. Cu scopul declarat al "îmbunătăţirii situaţiei economico-financiare", sînt anulate datorii ale întreprinderilor din sectorul energetic faţă de:

• S.A. "Moldova-Gaz" – în sumă de 547,3 milioane lei;
• Î.S. "Moldtranselectro" – în sumă de 294,8 milioane lei.

Notă ADEPT: Expertizele independente ale proiectului respectiv de lege au semnalat mai multe lacune şi prevederi defectuose, lipsa informării publice adecvate şi necorespundere cu principiile de bază ale legislaţiei în domeniu^[1].

Legea cu privire la transparenţa în procesul decizional. Documentul a fost promovat insistent de organizaţiile societăţii civile, acesta avînd menirea de a spori transparenţa şi colaborarea autorităţilor publice şi a sectorului neguvernamental la elaborarea şi promovarea documentelor normative şi de politici publice. Experţi independenţi consideră totuşi că mecanismul inclus este imperfect şi efectul noii reglementări nu va simţitor, situaţie ce necesită intervenţie legislativă şi normativă suplimentară.

1.3. Control parlamentar. Declaraţii

Întrebări. Interpelări

Deputatul Valentina Cuşnir a solicitat Procuraturii Generale informaţii despre măsurile întreprinse în legătură cu încălcările depistate ca urmare a activităţii de post-privatizare a întreprinderilor de stat după anul 2001 şi ca urmare a încălcărilor depistate în gestionarea patrimoniului public la Întreprinderea de Stat "Moldelectrica".

Deputatul Vitalia Pavlicenco a solicitat Ministerului Educaţiei şi Tineretului informaţii despre viabilitatea instituţiilor de învăţămînt superior în condiţiile anulării contractelor de studii.

Deputatul AMN Gheorghe Susarenco a cerut Guvernului informaţii despre legalitatea documentelor încheiate cu Consiliul municipal Chişinău, referitor la împrumutul unei sume de bani pentru acoperirea datoriilor municipalităţii faţă de S.A. "Termocom" şi S.A. "Moldova-Gaz".

Declaraţii

Fracţiunea AMN a difuzat declaraţii privind:

• situaţia degradantă în domeniul învăţămîntului;
• încălcarea de către guvernare a normelor constituţionale despre separarea puterilor şi responsabilitatea Guvernului în faţa Parlamentului;

Deputatul Vladimir Braga a dat citire opiniei Partidului Ecologist, prin care se exprimă dezacordul cu vînzarea pămîntului către străini.

Deputatul Ion Neagu a prezentat o declaraţie despre participarea în comun a Mişcării "Acţiunea Europeană" şi a Partidului Naţional Liberal la alegerile parlamentare din 2009.

În legătură cu desfăşurarea Summit-ului şefilor de guverne ai CSI la Chişinău, mai multe formaţiuni parlamentare de opoziţie au solicitat adoptarea unui apel al Parlamentului, prin care să se solicite retragerea trupelor armate ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova. Deputaţii PCRM şi PPCD au respins propunerea respectivă.

Guvern

2.1. Hotărîri

Hotărîrea privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2009. Conform prognozei Guvernului, salariul mediu progonozat va constitui anul viitor 3140 lei.

Hotărîrea cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei împotriva copilului pentru perioada 2009–2011. Se preconizează armonizarea legislaţiei naţionale, sporirea măsurilor de asigurare a asistenţei şi protecţiei copiilor, dezvoltarea cadrului instituţional etc.

Hotărîrea pentru aprobarea Regulamentului privind realizarea achiziţiilor publice dintr-o singură sursă.

Notă ADEPT: Documentul este aprobat în scopul executării Legii privind achiziţiile publice, intrată în vigoare la finele lunii octombrie 2007. Conform Legii, Guvernul trebuie să aprobe actele normative în termen de 6 luni, însă acest lucru se întîmplă peste un an de la intrarea în vigoare a legii

2.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii.

Conflictul dintre municipalitate şi furnizorii de energie

La 5 noiembrie, prim-viceprim-ministrul Igor Dodon a declarat că nu este oportun ca Guvernul să se implice în conflicul dintre Termocom şi Primăria capitalei, pentru a nu genera o reacţie în lanţ, pentru situaţii similare din alte localităţi.

Peste numai cîteva zile, la 11 noiembrie 2008, Prim-ministrul Zianida Greceanîi a convocat o şedinţă specială pentru examinarea situaţiei create în capitală în urma debranşării întreprinderilor termo-energetice din Chişinău de la conducta de gaze. În aceeaşi zi, Guvernul emite o declaraţie, prin afirmă că "nu poate continua să joace rolul de observator pasiv al unei iminente catastrofe umanitare" şi "îşi asumă iniţiativa pentru redresarea situaţiei şi pentru găsirea unui compromis principial între toate structurile responsabile ale complexului energetic al capitalei".

La cîteva zile după intervenţia Guvernului, contractarea unui împrumut şi asumarea unor garanţii de către Consiliul municipal Chişinău, întreprinderile energetice au reluat livrarea gazelor şi a energiei termice în capitală.

Majorarea burselor

Deşi anterior se declara despre lipsa resurselor şi necesitatea limitării cheltuielilor publice, la 12 noiembrie Guvernul a adoptat o hotărîre privind majorarea burselor studenţilor din universităţi, colegii şi şcoli profesionale, pentru studii postuniversitare. Majorările vor fi operate în mai multe etape: de la 1 octombrie curent, bursele vor fi majorate cu 15 la sută, de la 15 ianuarie 2009 cu 20 la sută, iar de la 1 septembrie 2009 – cu 30 la sută. Pentru implementarea hotărîrii, în anul 2008 vor fi necesari 4 milioane lei, iar în 2009 – 40 milioane lei.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Ordinul "Gloria Muncii" este conferit lui Anatolie Gorodenco, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Ordinul "Credinţă Patriei" de clasa I, a fost conferit lui Artur Reşetnicov, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate.

Printr-un decret prezidenţial, au fost conferite diverse distincţii de stat participanţilor la restaurarea şi reconstrucţia Complexului "Curchi".

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Întîlnire cu liderii guvernării studenţeşti

În contextul acţiunilor consacrate Anului Tineretului, Preşedintele Republicii Moldova s-a întîlnit cu liderii asociaţiilor de guvernare studenţească din cadrul instituţiilor de învăţămînt superior. În cadrul şedinţei au fost evaluate cele mai importante îmbunătăţiri a situaţiei tinerilor: – majorarea numărului de burse de stat acordate tinerilor; – elaborarea cadrului normativ privind crearea fondului de susţinere a mobilităţii academice a studenţilor; – elaborarea programului de modernizare a infrastructurii căminelor studenţeşti; – elaborarea noilor criterii de evaluare şi acreditare a instituţiilor de învăţămînt superior; – crearea, pe timp de vară, a detaşamentelor studenţeşti şi angajarea acestora în diverse procese de producţie; – organizarea tîrgurilor locurilor de muncă etc. Liderii asociaţiilor de guvernare studenţească au opinat că o bună parte a problemelor abordate anterior au fost soluţionate. Preşedintele ţării, în luarea sa de cuvînt, a insistat asupra identificării posibilităţilor de asigurare cu cămine la nivel de 90% a studenţilor veniţi la studii din alte localităţi, iar pînă pe 1 septembrie 2009 urmează să fie efectuate lucrări de reparaţie şi reutilare a cantinelor în instituţiile de învăţămînt superior.

Prevenirea şi combaterea contrabandei

Şedinţa convocată la reşdinţie a vizat problema prevenirii şi combaterii contrabandei şi activităţilor subterane de pe piaţa metalelor preţioase şi semipreţioase, în cursul acesteia fiind discutate aspectele legate de cadrul juridic şi organizatoric al regimului de import, producere, prelucrare, utilizare şi circulaţie a metalelor preţioase şi semipreţioase din Republica Moldova. Au fost evidenţiate încălcările frecvente admise de agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în sfera dată: falsificarea obiectelor din metale preţioase; apariţia unor procedee noi de efectuare a operaţiunilor ilicite; falsificarea actelor de provenienţă. Preşedintele RM a declarat că problemele existente se explică prin faptul că legea în vigoare privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase (adoptată în 2004), deja este depăşită şi nu mai corespunde realităţilor existente. Vladimir Voronin a pledat pentru perfecţionarea mecanismului de licenţiere şi de impozitare a activităţilor cu metale preţioase şi de funcţionare a caselor de amanet. S-a dispus şi lichidarea locurilor neautorizate de comercializare a articolelor din aur şi alte metale şi pietre preţioase În acelaşţi timp, modificarea Legii privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase nu trebuie să poarte un caracter represiv, ci să stimuleze intensificarea dezvoltării activităţilor legale în doomeniu.

Întîlnire cu liderii sindicali

Primindu-i pe reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), şeful statului a menţionat rolul sindicatelor în realizarea sarcinilor de promovare şi protejare a intereselor angajaţilor, accentuînd însemnătatea unificării mişcării sindicale din ţară şi creării unei singure organizaţii sindicale naţionale. Vladimir Voronin a apreciat disponibilitatea CNSM pentru menţinerea unui dialog permanent şi constructiv cu autorităţile, a evidenţiat importanţa consolidării societăţii şi a mobilizării eforturilor instituţiilor statale, ale societăţii civile, sindicatelor, patronatului, clasei politice în realizarea obiectivelor de modernizare şi dezvoltare a ţării. Reprezentanţii CNSM au apreciat faptul stabilirii de către autorităţile statului a unui dialog productiv cu sindicatele, evidenţiind eficienţa politicilor sociale realizate, dar au abordat şi numeroase probleme ce necesită intervenţia autorităţilor publice: – perfecţionarea sistemului actual de salarizare şi de asigurare cu pensii; – menţinerea mecanismului existent de gestionare a instituţiilor balneoclimaterice; eficientizarea activităţii comisiei tripartite Guvern-Sindicate-Patronat ş.a.

Politici economice

1. Preţurile şi inflaţia

Inflaţia "trasă de coadă"…

Potrivit datelor BNS, în octombrie rata inflaţiei a constituit 0,8%. Aceasta a fost influenţată de creşterea preţurilor la produsele alimentare – cu 1,5%, a celor nealimentare – cu 0,4%, precum şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei – cu 0,5%.

Creşterea în luna de analiză a preţurilor la produsele alimentare a fost generată de majorarea preţurilor medii faţă de septembrie a.c. în special la produsele agricole precum roşiile – cu peste 30%, vinete – cu 7%, ardei dulci şi gogoşari – cu peste 6%, ouă dietetice – cu 12,5% şi mezeluri – cu peste 3%. Creşterea tarifelor la servicii în octombrie 2008 a fost înregistrată la serviciile asigurării cu apă potabilă şi de canalizare – cu peste 7%, serviciile hoteliere şi a staţiunilor sanatoriale – cu cca 6% şi serviciile alimentaţiei publice – cu cca 2%. Totuşi, pentru noiembrie preţurile la această categorie ar putea creşte ca urmare a majorării tarifului pentru livrarea agentului termic populaţiei.

De la începutul anului 2008 (octombrie 2008 faţă de decembrie 2007) nivelul inflaţiei a constituit 7,5% (informativ: în octombrie 2007 faţă de decembrie 2006 nivelul inflaţiei a marcat 10,7%). Creşterea preţurilor medii pe parcursul ultimelor 12 luni (octombrie 2008 faţă de octombrie 2007) a constituit 9,8% (octombrie 2007 faţă de octombrie 2006 – 14%).

2. Sectorul bancar

Sistemul bancar pare să nu fie afectat de criza financiară, deocamdată…

În prima săptămîna a lunii noiembrie curent depozitele în lei moldoveneşti ale persoanelor fizice în băncile comerciale locale s-au majorat cu 150 milioane lei. Potrivit datelor MEC pentru aceiaşi perioadă, depozitele persoanelor fizice în valută străină s-au micşorat cu 144,8 milioane lei, datorită aprecierii cursului de schimb a monedei euro faţă de leul moldovenesc.

În pofida mai multor consecinţe ale crizei financiare mondiale, creşterea depozitelor în lei denotă încrederea cetăţenilor în moneda naţională, precum şi în sistemul bancar, care potrivit mai multor referinţe (FMI, BM) pare a fi unul din cele mai stabile în regiune. Datele Băncii Naţionale a Moldovei arată că depozitele persoanelor fizice în băncile comerciale au constituit la jumătatea lui noiembrie a.c. 24 miliarde lei, inclusiv 14,4 miliarde în lei moldoveneşti şi 9,6 miliarde lei în denominate în valută străină. De la începutul anului curent soldul depozitelor în sistemul bancar s-a majorat cu cca 3,4 miliarde lei.

3. Comerţul extern

Exportul produselor alcoolice s-a majorat cu 76%…

În cele nouă luni ale a.c. exportul produselor alcoolice din Republica Moldova s-a majorat 76% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2007. Potrivit datelor agenţiei agroindustriale Moldova-Vin, exporturile au atins valoarea de peste 146 milioane USD, faţă de 83 milioane USD în 2007. Conform sursei citate, peste 86% din exporturi au avut ca destinaţie statele CSI, valoarea exporturilor constituind peste 126 milioane USD (cu 82% mai mult decît în 2007). Exporturile în UE au constituit ceva mai mult de 17 milioane USD (cu 42% mai mult decît în 2007), iar în alte ţări a fost exportată producţie alcoolică în valoare de cca 3 milioane USD (cu 38% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut).

Tradiţional, cele mai mari livrări de băuturi alcoolice au avut ca destinaţie Federaţia Rusă – 47,6 milioane USD, exporturile în Ucraina au constituit peste 35 milioane USD, iar în Belarus de peste 34 milioane USD. Potrivit Moldova-Vin, exporturile producţiei vinicole moldoveneşti către Kazahstan au atins 5 milioane USD, în România au fost exportate vinuri în valoare de peste 4 milioane USD, Cehia – 2 milioane USD, Azerbaidjan – peste 2 milioane USD, Georgia – 1,4 mln. USD şi SUA – 1,2 mln. USD.

Figura 1. Valoarea exporturilor vinicole moldoveneşti în T1-T3’2008, mln. USD


Sursa: Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin", www.aamv.gov.md

4. Sectorul social

Avem din ce în ce mai mulţi pensionari…

Parlamentul a adoptat recent în prima lectură Proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS). Careva schimbări structurale nu prea au fost operate în acest buget. Totuşi, veniturile acestuia s-au majorat, dar în general este ceva absolut firesc odată ce numărul celor asistaţi de stat creşte an de an, în particular pe seama majorării numărului de pensionari. Au mai fost majorate îndemnizaţiile unice la naşterea copiilor, respectiv şi cele lunare pentru creşterea acestora. Şi în final, masura care de fapt o vor simţi-o angajaţii, este majorarea cu 1 p.p. pînă la 6% a contribuţiei din salariul acestora la BASS. Această majorare a contribuţiei salariaţilor la fondul ASS pare a fi o măsură explicabilă a statului. În primul rînd, numărul salariaţilor pe an ce trece este în scădere, respectiv şi veniturile la AS sunt mai mici. Doi, numărul pensionarilor de la an la an este în creştere, după cu am şi menţionat mai sus, fapt pentru care vor fi nevoie de mai multe resurse pentru întreţinerea acestora. Spre exemplu, ponderea populaţiei vîrstnice în total populaţie este de 15%, ceea ce este foarte mult.

În plus, pensiile urmează să fie indexate în proporţie de 20%, atît la rata inflaţiei cît şi creşterii salariului nominal mediu lunar. Urmare a acestui fapt, fondul de pensii va fi majorat cu cca 909 milioane lei şi va constitui cca 5,4 miliarde lei. Şi asta în mare parte pe seama creşterii contribuţiei sociale a angajaţilor. De fapt politica anilor aceştia în domeniu s-a dus mai mult pe salarii sociale decît pe elemente de politică socială, cum ar fi reforma sistemului de pensii despre care se vorbeşte de mai mult timp. În Moldova, spre exemplu, sînt peste 620 mii de pensionari.

Reforma sistemului de pensii…

De ceva vreme se vorbeşte de crearea fondurile nestatale sau private de pensii. În general, aceste fonduri sînt parte într-o piaţa financiară dezvoltată, însă la noi piaţa financiară sau piaţa de capital este într-o fază embrionară. Spre exemplu, contribuţiile angajaţilor la fondurile private de pensii ar fi atît o investiţie pentru o bătrîneţe mai liniştită şi stabilă, pe măsura contribuţiilor anuale, cît şi o soluţie să zicem durabilă pentru creditarea pe termen lung a agenţilor economici. Cu atît mai mult că aceste instituţii, de rînd cu băncile, formează de regulă în toată lumea aceeaşi piaţă financiară şi că legislaţia RM permite înfiinţarea unor astfel de fonduri.

O soluţie pentru depăşirea unei eventuale crize din sistemul de pensionare ar fi ca guvernul să identifice toate măsurile posibile pentru ca moldovenii plecaţi în străinătate cu contract de muncă, să se introducă obligativitatea de a contribui la sistemul de pensie în ţările în care lucrează, urmînd ca drepturile să fie transferate ulterior. Asta, în cazul în care Moldova are (sau va avea) asemenea acorduri cu ţările respective. În caz contrar, imigranţii moldoveni ar putea să contribuie din străinătate direct la sistemul de pensii autohton, deoarece siguranţa acestuia poate fi ameninţată pe viitor cînd o parte din emigranţi vor reveni la baştină.

Transnistria

Eforturile OSCE în vederea apropierii poziţiilor Chişinăului şi Tiraspolului

În perioada 10–11 noiembrie 2008 la Odessa, sub auspiciile OSCE, şi-a desfăşurat lucrările un seminar dedicat analizei conflictelor şi abordărilor moderne în vederea soluţionării acestora. Concluzia la care au ajuns participanţii este că reglementarea paşnică a diferendului transnistrean nu are alternativă. În aceste context, este de remarcat faptul că începînd cu 1994 zeci şi zeci de seminare de acest gen, desfăşurate sub auspiciile multiplelor organizaţii, s-au încheiat cu aceiaşi concluzie.

Pretexte noi pentru menţinerea relaţiilor Chişinău-Tiraspol în stare "îngheţată"

La 3 noiembrie 2008 grănicerii transnistreni nu i-au permis Preşedintelui Vladimir Voronin să ajungă în Corjova, satul său de baştină, pentru a participa la ceremonia de sfinţire a unei biserici ctitorite de el. Grănicerii transnistreni au invocat o dispoziţie a conducerii separatiste şi indicaţia directă a lui Igor Smirnov, în acest sens. Pe de altă parte, ministrul Reintegrării Vasile Şova a menţionat că: "Participarea Preşedintelui Republicii Moldova la aceasta acţiune, precum se şi cuvine în astfel de cazuri, a fost coordonata în cele mai mici detalii cu administraţia transnistreană. Acţiunile în cauza ale conducerii transnistrene sînt, desigur, o noua provocare, devenită, din păcate, tradiţională. Însă în situaţia creată, acestea trebuie apreciate şi drept un exemplu de crasă lipsă de respect pentru sentimentele credincioşilor, obiceiurile creştine şi fata de însăşi Biserica Ortodoxa Rusă". În aceeaşi ordine de idei, agenţia oficială "Moldpres" a comentat incidentul în felul următor: "In ultimele luni, liderul Transnistriei, Igor Smirnov, evită orice contacte cu Vladimir Voronin, renunţă la întrevederi planificate, pretextind necesitatea de a i se oferi garanţii pentru propria securitate, chiar şi în cazurile în care partea moldovenească propune să se organizeze întîlniri la Tiraspol. In opinia unor observatori, provocarea pusa la cale de Igor Smirnov, denotă ca liderul transnistrean nu se teme numai de Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, ci şi de Mitropolia Moldovei, de întreaga Biserica Ortodoxa". (după Moldpres)

Autorităţile transnistrene nu vor discuta iniţiative noi cu autorităţile moldoveneşti

Liderul transnistrean Igor Smirnov s-a întîlnit la 10 noiembrie 2008 cu ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Valerii Kuzimin. Smirnov i-a explicat ambasadorului rus că întîlnirea preconizată pentru 6 noiembrie 2008 cu Preşedintele Voronin nu a avut loc fiindcă autorităţile moldoveneşti au înţeles greşit mesajul autorităţilor transnistrene şi că de fapt Tiraspolul s-a pronunţat în favoare desfăşurării întîlnirii. De asemenea, liderul transnistrean a subliniat că nu va discuta nici un fel de iniţiative noi cu autorităţile moldoveneşti pînă cînd acestea nu vor da un răspuns la propunerile din 11 aprilie 2008 de a semna un acord de prietenie şi cooperare cu Transnsitria. Acelaşi lucru a fost reiterat o zi mai tîrziu în cadrul întîlnirii oficialilor transnistreni cu ambasadorul cu misiuni speciale al OSCE, Heikki Talvitie. Acesta din urmă a declarat că ar fi dorit să-şi facă o impresie clară despre punctele de vedere ale Chişinăului şi Tiraspolului privind reluarea negocierilor. Potrivit lui clarificările sînt necesare în ajunul summit-ului ministerial anual al OSCE, care se va desfăşura la Helsinki în perioada 4–5 decembrie 2008 şi în cadrul căruia, oricum, va fi discutată problema transnistreană.

Sovietul suprem de la Tiraspol declară că Moldova destabilizează economia Transnistriei

La 13 noiembrie 2008 Sovietul suprem de la Tiraspol a emis o declaraţie în care se afirmă că Republica Moldova destabilizează situaţia economică din Transnsitria prin impunerea impozitării duble pentru agenţii economici transnistreni. Acest lucru are loc ca urmarea a introducerii cu începere de la 3 martie 2006 a controlului vamal pe segmentul transnistrean a hotarului moldo-ucrainean. În această ordine de idei deputaţii transnistreni au cerut: ca administraţia lui Igor Smirnov, pînă la 1 decembrie 2008, să examineze situaţia creată pentru a adopta măsuri adecvate în vederea minimizării efectelor dublei impozitări; să fie examinată posibilitatea unei adresări către observatorii EUBAM de a nu admite pătrunderea pe teritoriul controlat de regimul Transnistrean a obiectelor cu circuit limitat de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv a drogurilor (este o aluzie la faptul că Republica Moldova ar fi un coridor de tranzit pentru traficul cu droguri, iar misiunea EUBAM ar fi inutilă); elaborarea măsurilor care să nu admită degradarea măsurilor de încredere între părţile conflictului transnistrean.

Sovietul suprem transnistrean combate miturile pe care le-a inventat

La 14 noiembrie 2008 comisia pentru relaţii externe a Sovietului suprem transnistrean a lansat o broşură cu caracter propagandistic prin care doreşte să combată 10 mituri despre Transnistria. Broşura a fost lansată după ce la 3 noiembrie 2008 liderul transnistrean Igor Smirnov în cadrul întîlnirii sale cu reprezentantul comisie pentru securitate, Oleg Gudîmo, a constat că munca propagandistică e de calitatea foarte proastă.

Nota ADEPT: Majoritatea din cele 10 mituri par a fi inventate pentru a avea, în aparenţă, pretexte de a le combate cu uşurinţă. Adevăratele mituri despre Transtistria sînt cu totul altele ;i ele nu sînt combătute în nici un fel. De exemplu, mitul despre existenţa în Transnsitria a trei limbi oficiale. Daca deputaţii transnistreni ar încerca sa răspundă la întrebări simple, precum: care este proporţia ziarelor, cărţilor şi producţiei audiovizuale care apar în limbile moldovenească şi ucraineană în raport cu cea rusă; vorbesc oare funcţionarii de rang înalt din Transnsitria în egală măsură toate cele trei limbi declarate oficiale sau contribuabilii transnistreni sînt forţaţi să vorbească o singură limbă, care convine acestor funcţionari; sînt traduse şedinţele Sovietului suprem în celelalte limbi oficiale aşa cum se face în Republica Moldova; se tipăresc toate actele normative în toate cele trei limbi oficiale; cîte site-uri în limba moldovenească şi ucraineană există în Transnistria etc, ori moldovenii şi ucrainenii din Transnsitria sînt incapabili să creeze vreun web site? Un alt mit răspîndit în Transnsitria şi necombătut este cel privind "dreptul poporului transnistrean la autodeterminare". Regimul din Transnsitria în mod deliberat şi-a ales denumirea de Republică Moldovenească Nistreană, însemnînd că în stînga Nistrului s-a autodeterminat poporul moldovenesc, nu transnistrean, care locuieşte şi pe malul drept al Nistrului. Dovadă este şi faptul că municipiul Bender, situat pe malul drept al Nistrului, este considerat a fi transnistrean. Al treilea mit necombătut este cel care afirmă că "Transnistria este pămînt rusesc". Combaterea acestui mit ar trebui să intereseze mult Ucraina. Elitele ucrainene ar trebui să încerce să înţeleagă cum de ţara lor a devenit o discontinuitate între teritoriul Rusiei propriu-zise şi "pămîntul rusesc din Transnistria" şi dacă nu cumva regimul transnistrean doreşte eliminarea discontinuităţii. S-ar putea ca clarificările pe marginea acestui mit să aibă impact major asupra existenţei regimului din Transnsitria.

Situaţia social-economică

Din cauza crizei financiare internaţionale volumele exporturilor principalelor unităţi economice transnistrene – Uzina Metalurgică, Fabrica de ciment din Rîbniţa, întreprinderile producătoare de textile et., sînt în scădere. Inflaţia în primele nouă luni ale anului 2008 a depăşit cifra de 25%. Preţurile au continuat să galopeze: la carne preţurile au crescut cu 74%, la lapte – 30%, la orez – 300%, mărfurile industriale – 14%, servicii – 22%, etc. În anul curent, în regiunea transnistreană, s-a înregistrat un număr de şomeri cu aproximativ 4000 de persoane mai mic decît în anul precedent. Acest fenomen nu este datorat creşterii numărului ofertelor de muncă, ci exodului tot mai pronunţat a forţei de muncă din regiune. În prezent indemnizaţia lunară pentru şomeri în Transnistria este de aproximativ $35, iar salariul mediu în sfera bugetară este de aproximativ $117. Din cauza salariilor mici, cetăţenii preferă să nu se încadreze în cîmpul muncii sau să se înregistreze în calitate de şomeri, ci să plece la munci în afara regiunii Transnistrene unde sînt plătiţi de cel puţin două ori mai bine.

La începutul lunii noiembrie liderul transnistrean Igor Smirnov a vizitat Moscova pentru a cere ajutor economic şi financiar autorităţilor ruseşti în legătură cu criza financiară internaţională. Cu această ocazia ministrul de externe ad-interim, Vladimir Yastrebceac a dezvăluit un adevăr şi anume că: "Transnistria are experienţă în primirea ajutorului din partea Rusiei". În acest context, presa de opoziţie din Transnsitria, în special "Novaya Gazeta", ironizează pe seama umblatului oficialilor transnistreni cu mîna întinsă pe la Moscova după ajutoare, după ce o bună parte a ajutoarelor precedente au dispărut fără urme, fiind furate. De fapt, adevărul exprimat mai explicit este că regimul transnistrean supravieţuieşte de-a lungul anilor datorită suportului Rusiei.

Relaţii externe

Integrare Europeană

Reuniunea a VI-a Subcomitetului de Cooperare UE-Republica Moldova pentru Comerţ şi Investiţii

La 13 noiembrie 2008, la Bruxelles a avut loc cea de-a 6 reuniune a Subcomitetului de Cooperare UE-RM pentru Comerţ şi Investiţii la care au fost discutate subiecte legate de situaţia climatul investiţional în Moldova şi a comerţului extern, bilateral, precum şi în cadrul aranjamentelor regionale.

Experţii europeni au apreciat rezultatele obţinute de Republica Moldova în domeniul achiziţiilor publice, în rezultatul adoptării noului cadru legislativ, în implementarea standardelor europene în domeniile vamal, protecţiei proprietăţii intelectuale şi valorificarea Preferinţelor Comerciale Autonome. De asemenea, a fost menţionată creşterea ponderii UE ca principal partener comercial al Republicii Moldova. În acelaşi timp, experţii europeni au atenţionat că Moldova urmează să depună eforturi consolidate de reformare a domeniilor legate de standardele sanitare şi fitosanitare şi concurenţa.

Facînd referinţă la viitorul relaţiilor moldo-comunitare, partea europeană a reafirmat disponibilitatea Comisiei Europene de a negocia cu Moldova, în viitorul apropiat, un Acord de Liber Schimb aprofundat. Acesta va fi precedat de un studiu de fezabilitate, rezultatele căruia vor fi prezentate în al doilea trimestru al anului 2009. (potrivit comunicatului MAEIE)

Şedinţa responsabililor de integrare europeană din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale

Pe 6 noiembrie 2008 a avut loc şedinţa responsabililor de integrare europeană din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale (APC). Întrunirea a avut drept scop stabilirea parametrilor comunicării dintre autorităţile APC în vederea eficientizării şi fortificării schimbului de informaţie şi realizări privind implementarea Agendei de Integrare Europeană. În cadrul şedinţei a fost anunţată crearea Secretariatului Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană. Secretariatul va funcţiona pe lîngă Direcţia coordonarea politicilor şi asistenţei externe din cadrul Aparatului Guvernului.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – Rusia

Relaţiile bilaterale moldo-ruse continuă să se dezvolte pe cale ascendentă, iar vizita oficială a prim-ministrului Federaţiei Ruse Vladimir Putin la Chişinău din 14 noiembrie doar a dat un nou impuls acestor relaţii. În cadrul vizitei, care a avut loc în paralel cu participarea premierului rus la lucrările Summit-ului şefilor de guvern CSI, Vladimir Putin s-a întîlnit cu preşedintele Republici Moldova, Vladimir Voronin şi prim-ministrul moldovean, Zinaida Grecianîi.

Prim-miniştrii moldovean şi rus au semnat cîteva acorduri de colaborare bilaterală, printre care un Program de cooperare economică bilaterală pentru anii 2009 – 2020, un acord de colaborare în sfera tehnologiilor informaţionale şi un acord de colaborare în domeniul culturii şi turismului. Totodată, întreprinderea Inter RAO ES şi Moldelectrica au semnat, în prezenţa prim-miniştrilor celor două ţări, un acord de funcţionare în regim comun cu sistemul energetic al României a cîtorva blocuri energetice de la Centrala electrică de sistem de la Cuciurgan. Acest acord urmează să sporească exporturile de energie electrică în România.

În cadrul discuţiilor cu Zinaida Grecianîi, prim-ministrul rus a abordat subiecte ce ţin de investiţiile în infrastructura energetică din R. Moldova, gazificarea R. Moldova, facilitarea comerţului cu mărfuri pe piaţa rusă şi căile de extindere a acestuia etc. Deşi Vladimir Putin a remarcat tendinţele pozitive în relaţiile bilaterale moldo-ruse, totuşi, potrivit acestuia, relaţiile economice moldo-ruse necesită o structură mult mai diversificată şi modernă.

Un prim pas în crearea acestei structuri a fost făcut în aceeaşi zi, pe 14 noiembrie 2008, prin deschiderea Reprezentanţei comerciale a Rusiei în Republica Moldova, la care au participat copreşedinţii comisiei interguvernamentale moldo-rusă pentru cooperare economică, Igor Dodon, prim vice-prim ministru, ministrul economiei şi comerţului al R.Moldova şi Andrei Fursenco, ministrul învăţămîntului din Federaţia Rusă.

Deschiderea Reprezentanţei comerciale a Rusiei la Chişinău a fost precedată de lucrările celei de-a 10-a şedinţă a Comisiei mixte moldo-ruse pentru colaborare economica, desfăşurate pe 7 noiembrie la Moscova. Şedinţa s-a încheiat cu semnarea unui protocol în care sunt abordate următoarele subiecte:

• propunerea Moldovei de a deschide ce de-al doilea punct vamal pentru exportul producţiei agricole moldoveneşti (suplimentar la "ghişeul unic" existent);
• propunerea Moldovei de permite importul pe piaţa rusă a cărnii de porcine moldoveneşti;
• posibilitatea majorării de către partea rusă a autorizaţiilor pentru transportul auto marfar pe anul 2009;
• situaţia privind datoriile "Moldovagaz" catre "Gazprom" şi modalitate de restructurare a datoriilor pentru gazele naturale prin transferul datoriei ce revine părţii din stînga Nistrului de la balanţa întreprinderii "Moldovagaz" la balanţa administraţiei transnistrene;
• propunerea Moldovei de a majora tariful de transportare a gazului rusesc spre tarile balcanice, efectuat prin teritoriul Republicii Moldova.

Notă ADEPT. Se vehiculează tot mai des ideea că actuala apropiere moldo-rusă este animată de actuala guvernare comunistă, care speră la suportul rusesc în apropiatele alegeri parlamentare.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Decizii ale CEDO

În perioada vizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în următoarele cauze: Tudor-Comerţ c. Moldovei, Pânzari c. Moldovei, Boboc c. Moldovei, Malai c. Moldovei şi Russu c. Moldovei. Curtea a condamnat Republica Moldova în toate cauzele, constatînd încălcarea dreptului la un proces echitabil, la un recurs efectiv, la interzicerea torturii, la motivarea detenţiei. Suma totală a despăgubirilor pe care Moldova urmează să le acorde reclamanţilor se ridică la 12000 euro cu titlu de daune morale şi 3775 cu titlu de costuri şi cheltuieli.

Republica Moldova-CSI

Pe 14 noiembrie, la Chişinău şi-a desfăşurat lucrările summit-ul Consiliului şefilor de guvern a statelor CSI. La reuniune a lipsit Georgia, care anunţase anterior că părăseşte CSI după conflictul cu Federaţia Rusă din august 2008, iar Uzbekistanul a fost reprezentat de un vice-premier. Agenda de lucru a summit-ului a conţinut 35 de proiecte de documente, dintre care au fost aprobate 34. Documentul principal semnat a fost Strategia de dezvoltare economică a CSI pînă în anul 2020. Acesta prezintă principalele direcţii prioritate de dezvoltare a cooperării statelor CSI, în domeniul economic, transportului, financiar-monetar, energetic etc. De asemenea, strategia îşi propunere pînă în 2020 să încheie formarea unei zone de liber schimb în cadrul CSI şi să institui premisele necesare pentru crearea unui spaţiu economic unic etc.

În plus, au fost semnate documente ce ţin de direcţiile de cooperare prioritară pentru dezvoltarea transporturilor, asigurarea securităţii alimentare, coordonarea politicilor migraţioniste, de reglementare valutară şi în domeniul agricol etc.

Summit-ul a marcat şi începutul prezidării de către Republica Moldova a Consiliului şefilor de guvern CSI, iar începînd cu 1 ianuarie 2009, Republica Moldova va prelua preşedinţia în toate structurile CSI.

Studii, analize, comentarii

Summit-ul CSI – un pretext pentru o campanie propagandistică?
Igor Boţan, 15 noiembrie 2008

În perioada 13–14 noiembrie 2008 la Chişinău şi-a desfăşurat lucrările Summit-ul şefilor de guverne din ţările CSI. Despre această organizaţie regională s-a scris mult, deşi nu merită decît să se facă anumite constatări

»»»