versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Acte legislative

Legea privind secretul de stat. Documentul stabileşte cadrul juridic de protecţie a secretului de stat în scopul asigurării intereselor şi/sau securităţii Republicii Moldova. Sistemul naţional de protecţie a secretului de stat include totalitatea organelor de protecţie a secretului de stat, a metodelor şi mijloacelor utilizate de protejare a informaţiilor şi a purtătorilor materiali de informaţii atribuite la secret de stat, precum şi a măsurilor întreprinse în acest domeniu.

Notă ADEPT: Anterior, mai multe organizaţii neguvernamentale locale şi internaţionale au atenţionat asupra deficienţei unor prevederi din proiect, care vor afecta transparenţa informaţiilor publice^[1].

Legea cu privire la securitatea hemotransfuzională. Sînt reglementate relaţiile sociale din sfera donărilor de sînge/componente sanguine, autoasigurarea serviciului hemotransfuzional cu componente sanguine şi utilizarea eficientă a acestora; normele de asigurare a calităţii şi securităţii donării, prelucrării şi utilizării sîngelui şi a componentelor sanguine.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative în domeniul salarizării. Conform modificărilor, unităţile economice şi partenerii sociali vor avea autonomie mai largă în organizarea salarizării angajaţilor, în funcţie de posibilităţile lor financiare, renunţînd parţial la actualul sistem tarifar de salarizare. În sectorul real al economiei, unităţile economice vor aplica pentru organizarea salarizării sisteme tarifare şi/sau netarifare de salarizare, competenţa alegerii revenindu-i angajatorului, după consultarea reprezentanţilor angajaţilor.

Legea pentru ratificarea Convenţia contra dopajului şi Protocolului adiţional la aceasta. Convenţia are menirea de a garanta buna desfăşurarea a manifestărilor sportive, cât şi protecţia sănătăţii celor care participă la ele, promovând cooperarea între statele-părţi în vederea eliminării dopajului în sport.

Proiectul legii cu privire la Curtea de Conturi. Documentul are drept scop declarat racordarea legislaţiei din domeniul managementului finanţelor publice la standardele internaţionale de audit al finanţelor, precum şi îmbunătăţirea activităţii Curţii de Conturi. Obiectivul principal al documentului este trecerea de la activitatea de control financiar la cea de audit public extern. Se prevede şi o nouă procedură de alegere a membrilor Curţii de Conturi.

Proiectul legii pentru modificarea Codului penal. Conform modificărilor propuse, pedepsele aplicate pentru infracţiuni vor fi micşorate, termenul maxim al închisorii fiind redus de la 25 de ani la 20 de ani, iar detenţia pe viaţă ar putea fi înlocuită cu închisoare pentru 35 de ani. Conform Ministerului Justiţiei (autorul proiectului), scopul noilor modificări este de a diminua numărul deţinuţilor din penitenciare. Proiectul a fost elaborat la iniţiativa şefului statului, care a propus acum un an ca sistemul pedepselor penale să fie optimizat.

1.3. Control parlamentar. Declaraţii

Audieri

Preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) a răspuns interpelării privind corespunderea legislaţiei şi Codului electoral a emisiunii "În profunzime", difuzată de postul de televiziune PRO TV, la care au participat Vasile Botnaru şi Igor Boţan. CCA a constatat că informaţia şi comentariile despre sondaje nu pot fi calificate drept agitaţie electorală, iar Codul audiovizualului nu conţine nici o prevedere care s-ar referi la difuzarea publicităţii electorale sau agitaţie electorală din cadrul programelor televizate sau radiofonice făcute înainte de începerea sau după finisarea campaniei electorale şi, respectiv, nu este stipulată nici o formă de sancţionare.

Ministerul Economiei şi Comerţului a informat despre executarea Hotărîrii Curţii de Conturi privind raportul asupra controlului gestionării patrimoniului public şi măsurile întreprinse de minister: – schimbarea managementului unor întreprinderi; – acceptarea unor investiţii; – iniţierea proceselor de judecată; – perfecţionarea auditului intern ş.a.

Întrebări. Interpelări

Reprezentanţi ai fracţiunii AMN au prezentat interpelări, prin care:

• se solicită Guvernului să comunice despre existenţa unei scrisori a Preşedintelui RM, prin care se solicită modificarea reglementărilor din sfera serviciilor rituale şi dacă modificările respective au fost coordonate cu Mitropolia Moldovei.
  Notă ADEPT: Serviciile de presă ale Preşedinţiei şi Guvernului au infirmat existenţa respectivei indicaţii scrise, fără a oferi detalii. Ulterior, procuratura a anunţat iniţierea unei anchete vizînd "utilizarea de către S.Urechean a unor documente falsificate";
• se atenţionează asupra politizării activităţii unor organe de drept, invocînd scrisoarea-explicaţie adresată de un comisar de poliţie Preşedintelui RM;
• sînt solicitate informaţii despre interesele economice ale unui deputat PCRM, care protejează activitatea unor întreprinderi private ce admit încălcări ale legislaţiei;
• se solicită informaţii despre existenţa unui proces penal pornit sau dosar operativ în privinţa jurnalistei Lorena Bogza, care ar permite efectuarea acţiunilor operative de investigaţie (filare, interceptarea convorbirilor şi corespondenţei);
• a fost cerută informaţie despre legalitatea privatizării întreprinderilor din subordinea "Moldova-Film".

Deputatul Valentina Cuşnir a solicitat Guvernului informaţii despre executarea Legii cu privire la restituirea averii fostelor victime ale represiunilor comuniste şi problemele existente în domeniu.

Deputatul Dumitru Braghiş a solicitat Guvernul?? informaţii despre cele circa 150 mii locuri de muncă vacante, care ar fi vacante în prezent în Republica Moldova.

Declaraţii

Deputatul Vladimir Filat a dat citire unei declaraţii prin care a cerut Parlamentului să abroge legea care interzice mai multor categorii de persoane cu funcţii de răspundere să aibă dublă cetăţenie. Filat a menţionat că recent CCEDO a decis că respectiva lege încalcă dreptul fundamental al persoanelor de a alege şi de a fi ales şi şi contravine normelor internaţionale privind discriminarea.

Deputatul Vitalia Pavlcenco a prezentat o declaraţie prin care î-ţi exprimă indignarea în legătură cu faptul că radiodifuzorul public "Moldova-1" nu reflectă campania electorală a alegerilor parlamentare din România.

Fracţiunea AMN a prezentat declaraţii privind:

• starea deplorabilă la capitolul combaterea corupţiei;
• abuzurile guvernării, manifestate prin încălcarea drepturilor constituţionale ale deputaţilor din opoziţie, ale aleşilor locali şi ale cetăţenilor.

Deputatul Dumitru Braghiş a dat citire unei declaraţii prin care a informat despre intenţiile de renovare şi consolidare ale Partidului Social Democrat (PSD), cu scopul de a cîştiga alegerile din 2009. Braghiş a mai spus că PSD "nu va discuta cu nimeni pe marginea problemei de creare a alianţelor", conformîndu-se ulterior doar voinţei alegătorilor.

Guvern

2.1. Numiri. Demisii

Urmare a şedinţei Consiliului Suprem de Securitate, la care au fost discutate aspecte vizînd plata şi rambursarea TVA, Guvernul a decis eliberarea din funcţii a lui Sergiu Puşcuţă, directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) şi a Tatianei Loghin, şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Ambii funcţionari au fost concediaţi cu aceeaşi formulă oficială "la cerere". Ulterior, director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a fost numit Sergiu Burduja, ex-vicedirector al Serviciului de Informaţii şi Securitate.

În funcţia de viceministru al Administraţiei Publice Locale este numit Radu Căruţă, fost şef de direcţie în cadrul aceluiaşi minister.

În funcţia de Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lîngă Consiliul Europei a fost numită Eugenia Chistruga, acutalmente viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

Lucia Gavriliţă este numită consilier pe probleme sociale al Primului-ministru.

Viorica Dumbrăveanu este numită în funcţia de viceministru al Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului.

Radu Mudreac este numit în funcţia de director general al Agenţiei sanitar-veterinare pentru siguranţa produselor de origine animală.

Andrei Pogurschi este eliberat din funcţia de viceministru al Afacerilor Interne, în baza cererii depuse.

Prin hotărîri de Guvern:

• Ion Ababii este confirmat în funcţia de rector al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testimiţanu!";
• Veaceslav Manolachi este confirmat în funcţia de rector al Universităţii de Stat de Educaţie Fizică şi Sport.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la privire la Consiliul Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale. Este aprobată componenţa nominală a Consiliului, în atribuţiile acestei structuri intrînd: avizarea Strategiei naţionale de dezvoltare regională; aprobarea criteriilor de evaluare a discrepanţelor din dezvoltarea regională şi priorităţile naţionale ale dezvoltării regionale; aprobarea finanţării din Fondul naţional pentru dezvoltare regională etc.

Notă ADEPT: Conform Legii privind dezvoltarea regională în Republica Moldova, componenţa Consiliului respectiv trebuia aprobată de Guvern pînă la mijlocul lunii aprilie 2007.

Hotărîrea privind crearea Consiliului Naţional de combatere a criminalităţii şi corupţiei. În componenţa Consiliului au intrat vicepremierul Valentin Mejinschi, Procurorul general, directorul SIS, Ministrul Justiţiei, ministrul afacerilor interne, directorul general al Serviciului Vamal, directorul general al Serviciului Grăniceri şi preşedintele Curţii de Conturi. Consiliul va coordona acţiunile anticorupţie ale organelor de drept, activităţile de asigurare a legalităţii şi respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, menţinerea ordinii publice, traficul de fiinţe umane, şi prevenirea migraţiei ilegale. Consiliul va conlucra cu organizaţiile neguvernamentale care activează în domeniile respective. Guvernul consideră că formarea respectivului Consiliu oferă posibilităţi de coordonare, implementare a acţiunilor de prevenire şi combatere a criminalităţii şi corupţiei, asigurînd continuitatea implementării planurilor, stategiilor şi acordurilor internaţionale în domeniu.

Notă ADEPT: Conform Hotărîrii Parlamentului nr.421 din 16.12.2004, Consiliul coordonator în problemele combaterii corupţiei şi criminalităţii, creat pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova urma să coordoneze implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei şi alte măsuri în domeniu, însă, de la formarea respectivului Consiliu prin Decretul Preşedintelui nr.57-III din 28.05.2001, practic nu se cunosc detalii referitor la activitatea desfăşurată de acesta.

Hotărîrea privind comasarea Centrului de chirurgie a inimii şi Institutului de cardiologie. Instituţiile sînt comasate în scopul economiei de mijloace, iar măsura respectivă va permite diagnosticarea şi tratamentul maladiilor cardiovasculare în cadrul unei structuri integre.

Hotărîri pentru aprobarea unor reglementări:

• Regulamentul Departamentului instituţiilor penitenciare;
• Regulamentul cu privire la modul de acumulare şi de utilizare a mijloacelor pentru finanţarea lucrărilor de constituire a bazei normative în construcţii;
• tarifele pentru serviciile cu plată prestate de Ministerul Finanţelor şi Regulamentul privind utilizarea mijloacelor financiare astfel acumulate;
• Planul naţional de armonizare a legislaţiei pentru anul 2009.

Hotărîrea cu privire la stabilirea conţinutului minim al truselor şi prim ajutor medical din dotarea autovehiculelor. Este aprobat conţinutul minim de ustensile, materiale şi preparate medicale ce trebuie să le conţină trusele medicale şi se stabileşte obligativitatea dotării cu aceste truse a tuturor automobilelor, începînd cu luna februarie 2009.

Notă ADEPT: Experţii remarcă faptul că Hotărîrea Guvernului nu menţionează sancţiunile ce vor putea fi aplicate pentru lipsa respectivelor truse medicale sau pentru lipsa din acestea a unor preparate sau materiale obligatorii, fapte care poate determina nerespectarea noilor reglementari, dar şi comiterea unor abuzuri din partea organelor cu drept de control (poliţia rutieră)

Hotărîri privind aprobarea unor proiecte de lege:

• privind azilul în Republica Moldova;
• cu privire la Procuratură;
• privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii.

Şedinţa Comisiei pentru elaborarea Strategiei Securităţii Naţionale

La şedinţă au fost abordate chestiuni ce ţin de completarea proiectului strategiei şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia. S-a declarat, că proiectul Strategiei urmează să fie consultat cu societatea civilă, iar obiecţiile acesteia să fie luate în consideraţie. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în comun cu celelalte autorităţi publice vizate, urmează să organizeze evenimente (conferinţe, mese rotunde, seminare, prezentări) cu participarea reprezentanţilor cercurilor academice, ai societăţii civile şi mijloacelor de informare în masă.

Suport prin Programul Compact

Prim-ministrul Moldovei şi vicepreşedintele Corporaţiei Provocările Mileniului (CPM) au semnat Memorandumul de înţelegere privind acordarea de suport în lansarea Programului Compact. Valoarea totală a împrumutului nerambursabil este de circa 12 milioane de dolari, aceştia fiind destinaţi realizării studiilor de fezabilitate, tehnice, de mediu şi sociale pentru proiectele investiţionale de reabilitare a drumurilor naţionale şi de tranziţie la agricultură performantă.

Locuinţe pentru tinerii specialişti de la sate

Circa 600 de tineri specialişti care vor lucra în instituţiile bugetare de la sate conform repartizării după absolvirea instituţiei de învăţămînt vor primi locuinţe gratuite. Pentru implementarea programului, în bugetul de stat pentru anul 2009 au fost prevăzute 60 milione de lei. Beneficiari ai programului vor fi tineri absolvenţi ai instituţiilor de învăţămînt superior şi ai studiilor postuniversitare de rezidenţiat, care activează la sate în sfera pedagogică, medicină, cultură şi asistenţă socială. Locuinţele vor fi date în folosinţă tinerilor specialişti pe un termen de 5 ani, după care vor fi transmise cu titlu gratuit în proprietate, în baza unui contract de donaţie. Costul unei locuinţe va constitui în jur de 100 mii de lei şi nu prevede cofinanţarea din partea beneficiarului.

Întrevedere cu liderii sindicatelor

Primul-ministru a avut o întrevedere cu membrii Biroului Executiv al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Republica Moldova, în cadrul căreia au fost punctate subiectele care urmează a fi discutate la începutul lunii decembrie, în cadrul unei şedinţe în format extins. Reprezentanţii sindicatelor s-au referit la problemele stringente, semnalate din cadrul organizaţiilor primare: – povara fiscală a salariaţilor; – economia tenebră; – tarifele înalte la servicii; – protecţia socială în cadrul procesului de privatizare; – accidentele de muncă; – situaţia dificilă în agricultură; – consecinţele care pot afecta economia în legătură cu criza financiară mondială. Premierul a menţionat că acţiunile Guvernului vor rămîne în continuare axate pe realizarea obiectivelor Programului său anunţat la începutul mandatului şi nu va face promisiuni populiste, iar toate deciziile vor fi adoptate după o analiză prealabilă profundă, pentru ca acestea să fie ulterior realizabile.

Îngrijorări repetate privind securitatea circulaţiei rutiere

La o nouă şedinţă convocată de Prim-ministru s-a decis reexaminarea Regulamentului Consiliului Naţional pentru Securitatea Circulaţiei Rutiere şi crearea unui grup de lucru, care ?? identific? problemele existente în domeniul prevenirii situaţiilor accidentare, combaterii încălcărilor de circulaţie rutieră şi educaţiei conducătorilor auto şi a pietonilor. La şedinţă a fost remarcat faptul, că situaţia în domeniu rămîne îngrijorătoare, în 10 luni ale anului 2008 fiind înregistrate 2449 accidente rutiere, în care au decedat 393 de persoane, iar alte peste 3030 au fost traumatizate. Printre măsurile care urmează să fie îndeplinite în cel mai scurt timp, Prim-ministrul a menţionat eficientizarea activităţii Poliţiei Rutiere, revizuirea legislaţiei ce sancţionează încălcările în domeniu, revizuirea procesului de instruire şi certificare a candidaţilor pentru conducători auto. Responsabil de domeniul respectiv şi preşedinte al Consiliului Naţional pentru Securitatea Circulaţiei Rutiere va fi numit viceprim-ministrul Valentin Mejinschi.

Doar 7 partide cu acte verificate

Conform unui comunicat al Ministerului justiţiei, doar şapte partide din 28 existente s-au conformat noii Legi cu privire la partidele politice şi şi-au adus documentele de constituire în conformitate cu prevederile acesteia. Încă 7 seturi de acte se află în examinare, iar unui partid i s-a refuzat înregistrarea modificărilor statutare. Ministerul Justiţiei preconizează să purceadă la verificarea actelor celorlalte 13 formaţiuni politice, pentru a vedea dacă ele corespund noii Legi a partidelor. În acelaşi comunicat, Ministerul Justiţiei respinge învinuirile aduse privind obstacolele puse la înregistrarea partidelor politice sau a modificărilor în statutele acestora, afirmînd că la examinarea cererilor de înregistrare a partidelor politice sau a modificărilor în statutele acestora, ministerul se ghidează de prevederile legislaţiei în vigoare şi asigură transparenţa necesară în domeniu.

Notă ADEPT: Într-o recentă Declaraţie comună, şefii Misiunilor Statelor Membre ale UE, Delegaţia Comisiei Europene şi Biroul Reprezentantului Special al UE au atras atenţia Ministerului Justiţiei al RM să asigure că procedurile pentru înregistrarea partidelor şi a mişcărilor politice vor fi aplicate într-un mod transparent, corect şi la timp. Reacţia oficială a Ministerului Justiţiei la respectiva declaraţie a provocat critici dure din partea opoziţiei parlamentare. Notăm că şi studiul "Contextul electoral-2009", recent lansat în cadrul Coaliţiei pentru alegeri libere şi corecte Coaliţia-2009, printre principalele îngrijorări legate de campania electorală a menţionat anume tendinţele de împiedicare a înregistrării/reînregistrării partidelor politice şi a recomandat că Ministerul Justiţiei să procedeze în cadrul acestui proces într-o manieră tolerantă şi neabuzivă.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Andrei Neguţa a fost rechemat din funcţia de Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lîngă Consiliul Europei şi numit în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Federaţia Rusă. Concomitent, lui Neguţa i-a fost conferit rangul diplomatic de Ambasador.

• Distincţia "Ordinul Republicii" a fost conferită lui Anatolie Popuşoi, directorul general al Agenţiei pentru Silvicultură "Moldsilva".
• "Ordinul de Onoare" este conferit lui Vladimir Suetnov, preşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii Comerciale "Banca Socială" S.A.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Nemulţumiri de activitatea CCCEC

Preşedintele Republicii Moldova l-a prezentat colectivului pe Sergiu Burduja, noul director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. La întîlnirea cu şefii de subdiviziuni şeful statului a menţionat că nu s-a reuşit a fi realizate în măsura cuvenită sarcinile trasate la crearea CCCEC, iar aportul Centrului la contracararea infracţiunilor este nesemnificativ. Voronin a mai declarat că în activitatea CCCEC predomină metodele poliţieneşti, nu se manifestă iniţiativă în perfecţionarea cadrului legislativ necesar pentru prevenirea crimelor economice şi corupţiei, nu a fost asigurată activitatea analitică şi de prevenire a infracţiunilor. În rezultatul activităţii ineficiente a CCCEC statul suportă pierderi şi este necesară revizuirea organigramei Centrului, reatestarea efectivului, introducerea obligativităţii testării la poligraf. Noului director al CCCEC îi revine sarcina de realizare a complexului de acţiuni necesare în vederea asigurării unei funcţionări efective a instituţiei, conform priorităţilor stabilite la instituirea acesteia.

Construcţia şi renovarea drumurilor naţionale şi locale

Vladimir Voronin a prezidat o şedinţă la tema construcţiei şi renovării drumurilor naţionale şi locale, la care au fost discutate chestiuni legate de procesul de implementare a proiectelor de reabilitare a infrastructurii drumurilor naţionale, precum şi de lansare a unor proiecte noi de modernizare a căilor de comunicaţie pentru anul 2009. Conform comunicatului oficial de presă, a fost discutat în detaliu fiecare segment de drum în parte. În context, şeful statului a subliniat necesitatea respectării de către întreprinderile de construcţie a normelor şi standardelor de calitate înaltă în domeniu, iar mecanismul de selectare a antreprenorilor trebuie să devină mai rigid. S-a mai menţionat că în viitorii trei ani urmează să fie renovate sau construite o mie de kilometri de drumuri naţionale, în conformitate cu standardele internaţionale în domeniu.

Politici economice

1. Macroeconomie

Creşterea internă vs. consecinţe externe…

Recent, autorităţile au făcut declaraţii precum că creşterea economică pentru cele nouă luni ale anului curent a fost de 7,7%, cu toate ca aceste date încă nu sunt făcute publice de statistica oficială. Totodată, mai multe instituţii internaţionale cum ar fi FMI, BERD, EIU s-au data cu părerea privitor la evoluţia principalilor indicatori economici, unele din acestea declarînd că creşterea va încetini. Totuşi, creşterea declarată de oficialii guvernamentali este oricum surprinzătoare, mai ales că în ultimii doi ani aceasta a încetinit substanţial. Surpriza e şi mai mare cu cît cifrele se referă la o perioadă a anului în care agricultura, unul dintre principalele sectoare ale economiei moldoveneşti, nu prea a intrat în calcule. Totuşi, în pofida intemperiilor din acesta vară, sectorul agricol a avut o contribuţie destul bună la creşterea PIB. O contribuţie importantă la avansul PIB a fost ca urmare a creşterii consumului public cît şi celui privat, contribuţia sectorului serviciilor care este de peste 60% ca pondere în PIB, precum şi veniturile obţinute din impozitarea mărfurilor, produselor şi serviciilor (chiar rapoartele Ministerului Finanţelor arată ca peste 60% din veniturile acumulate la visteria statului sînt "stoarse" din impozitele indirecte, adică TVA, accize, taxe vamale).

Cu toate acestea, mai mulţi economişti susţin că creşterea economică va încetini ca urmare a consecinţelor crizei economice. Totuşi, ca aceasta să se producă ar trebui, de exemplu, să avem o criză în sistemul bancar, care să provoace daune colaterale mari economiei reale. Este foarte improbabil ca sistemul bancar local să cunoască o astfel de criză în viitorul prefigurabil – în pofida gradului înalt de dolarizare şi euroizare a împrumuturilor. Mai sînt modificări importante în preţurile relative la produse de bază (energie şi unele alimente), creşterea costului creditului (în condiţiile crizei financiare internaţionale), care antrenează costuri suplimentare mari pentru majoritatea agenţilor economici – ceea ce diminuează din marjele de profit şi poate antrena o debandadă a costurilor în lanţ. Este adevărat că aceste şocuri s-ar putea să fie sînt severe şi că ele se vor simţi în timp în activitatea firmelor, punînd totodată presiune pe salarii. Dar este greu de crezut că toţi aceşti factori ar putea provoca o cădere a ritmului activităţii economice, astfel încît să anuleze orice creştere economică.

Referitor la deficitele externe, o scădere importantă a trimiterilor de bani de afară ar reduce din importuri, din consum. Dar nu credem că ar putea afecta într-atît consumul intern, încît să-l diminueze în termeni absoluţi. Mai dur ar putea fi efectul unei diminuări a liniilor de finanţare pentru unele bănci din Moldova precum şi sistarea creditării din partea donatorilor externi. Dar şi aici avem dubii că vom asista la o tăiere drastică. Mai degrabă văd o scădere graduală a ritmului de creditare. Destul de frecvent în ultimul timp se aud tot mai multe voci "strigătoare la cer" legate de imensitatea deficitului comercial şi de gravitatea deficitului de cont curent, pe de o parte. Însă, pe de altă parte, trebuie să menţionăm că contul curent şi alte componente ale balanţei de plăţi, cum este balanţa comercială, sînt structurale şi atît timp cît acestea sînt completate (în mare parte din remitenţele valutare şi parţial prin investiţii străine directe) nu vedem o problemă în acest sens. Poate fi o situaţie absolut firească o dată ce în ţară există un excedent de valută şi trebuie redirecţionat de unde a venit asta o demonstrează şi valoarea înaltă a importurilor. Mai mult ca atît, ar trebui să se uite şi la structura importurilor. Or, în situaţia cînd 23% din importuri sînt pe seama produselor minerale (inclusiv a gazelor naturale) pentru care preţurile de import au fost majorate de peste 2 ori, atunci este şi normal ca deficitul comercial să urce vertiginos. În plus, sînt factori incontrolabili cum ar fi creşterea preţurilor pentru gazele naturale importate din Rusia, creştere care inevitabil duce la avansarea deficitelor externe.

În cele din urmă, ar fi posibilă o diminuare a ritmului de creştere a activităţii economice. Dacă execuţia bugetară publică va fi chibzuită şi vom reuşi să folosim banii instituţiilor creditoare pentru dezvoltarea infrastructurii, efectele de antrenare vor putea compensa parţial deteriorarea mediului internaţional – ceea ce ar permite menţinerea unui ritm de creştere de aproximativ jur de 5–6% anual.

2. Sectorul real

Volumul producţiei industriale a crescut cu doar 2%…

În perioada ianuarie-octombrie a. c. întreprinderile industriale din Moldova au fabricat producţie în valoare de cca 24,5 miliarde lei (cca 2,4 miliarde USD) sau cu 2% mai mult comparativ cu aceiaşi perioadă a anului trecut. Majorarea producţiei în ansamblu, pe parcursul perioadei în cauză, a fost generată, în particular, de creşterea producţiei la întreprinderile din industria alimentară şi a băuturilor cu cca 8%, precum şi din sectorul energetic cu 5%. La sporirea volumului producţiei industriale au contribuit mai semnificativ întreprinderile cu activităţi principale în fabricarea vinului, a băuturilor alcoolice distilate, fabricarea zaharului, produselor lactate, prelucrarea şi conservarea cărnii şi produselor din carne, fabricarea mobilei, etc.

De asemenea, creşteri ale volumului de producţie s-au înregistrat la întreprinderile din industria metalurgică, la cele specializate în fabricarea medicamentelor şi produselor farmaceutice, a lacurilor şi vopselelor, maşinilor-unelte, prelucrarea lemnului şi fabricarea articolelor din lemn s.a. În acelaşi timp, a avut loc o reducere a volumului producţiei la întreprinderile specializate în fabricarea îmbrăcămintei, a hîrtiei şi cartonului, prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor, fabricarea uleiurilor şi a grăsimilor, produselor din tutun, fabricarea sticlei si articolelor din sticla, etc.

3. Moneda şi piaţa valutară

Visteria băncii centrale s-a redus…

În ultimele trei luni activele oficiale de rezervă ale BNM s-au redus cu cca 188,7 milioane USD, preponderent ca urmare a fluctuaţiei ratelor de schimb ale valutelor în care sînt păstrate rezervele şi care au avut mai mult un caracter volatil, în special în ultima perioadă de timp. Fluctuaţiile ratelor au avut o influenţă semnificativă asupra rezervelor în USD în totalul celorlalte valute din rezerve.

Într-un comunicat al BNM se arată că deprecierea cursului de schimb al valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu USD a dus la diminuarea rezervelor în ultimele trei luni cu 136,6 milioane USD. Alţi factori, inclusiv şi vînzările pe piaţa valutară internă (cca 60,6 milioane USD neto sau 3,4% din rezerve) au influenţat rezervele valutare într-o proporţie mai mică. Efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutară în perioada menţionată a condus la echilibrarea pieţei valutare, neadmiţînd fluctuaţii excesive ale cursului de schimb. În plus, asupra nivelului rezervelor valutare internaţionale influenţează şi alţi factori, ca plăţile externe ale BNM şi Ministerului Finanţelor (29,82 milioane USD în ultimele trei luni).

La sfîrşitul lui noiembrie a.c. activele oficiale de rezervă constituiau cca 1,59 miliarde USD, în scădere cu cca 188,7 milioane USD faţa de sf. lunii august cînd acestea au atins nivelul de cca 1,78 miliarde USD. Rezervele valutare ale BNM sînt menţinute în mai multe valute şi sînt exprimate în USD, dat fiind faptul că această valută are ponderea cea mai mare pe piaţa valutară a Republicii Moldova (între 60–70%).

4. Sistemul bancar

Banca centrală reduce cu 1,5% dobînda de politică monetară…

Decizia respectivă a fost luată în şedinţa din 27 noiembrie a Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale. Totodată, a fost adoptată decizia de a diminua cu aceeaşi mărime – 1,5 p.p. norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase de către bănci în lei moldoveneşti şi valută neconvertibilă, precum şi din mijloacele atrase în valută liber convertibilă. Micşorarea normei rezervelor obligatorii va duce la restituirea de către Banca Naţională a lichidităţilor, ce aparţin sistemului bancar, în mărime cca 232 milioane lei, precum şi 8,8 milioane USD şi 9,8 milioane Euro.

Nivelul inflaţiei de 9,8% pentru ultimele 12 luni, înregistrat la sf. lui octombrie 2008 faţă de luna octombrie 2007 se încadrează în limita obiectivului BNM aprobat pentru anul 2008. Inversarea trendului inflaţiei şi tendinţa continuă a reducerii inflaţiei înregistrată pe parcursul perioadei mai – octombrie 2008 este o dovadă fermă a corectitudinii politicii monetare promovate de Banca Naţională, susţinută prin politica bugetar-fiscală a guvernului. Totuşi, reducerea inflaţiei a fost posibilă şi prin intervenţia directă a statului asupra preţurilor administrate.

5. Piaţa muncii

OIM prognozează scăderi a salariilor…

Organizaţia Internaţională a Muncii prognozează pentru 2008 o creştere a salariilor de 0,8% în ţările dezvoltate şi de 1,7% în lume. Totodată, în 2009 salariile reale se vor reduce cu 0,5% în ţările dezvoltate şi vor creşte cu 1,1% în lume. Potrivit raportului OIM, în timp ce salariile reale în lume vor avea tendinţa de creştere, în unele ţări acestea vor scădea. Potrivit OIM, În unele ţări, preţurile la produsele alimentare vor fi atât de înalte încât vor lovi foarte puternic veniturile angajaţilor. În absenţa unor măsuri rapide in partea guvernelor, inflaţia la produsele alimentare ar putea conduse la reducerea nivelului de trai. Astfel, în 2008–2009 va creşte ponderea din venituri alocată pentru produsele alimentare. În special, aceasta va fi mai mare pentru populaţia săracă şi cu venituri scăzute din ţările în curs de dezvoltare.

Astfel, potrivit datelor OIM, în ultimii ani, 75% din veniturile păturilor sărace din Moldova sunt alocate pentru produsele alimentare. Într-un top alcătuit de OIM la acest indicator, Moldova este urmată doar de România – cu 78%, Armenia – 81% şi Nigerul cu 83%. Potrivit OIM, creşterea cheltuielilor pentru mîncare, în timp ce salariile nu vor creşte prea mult, va reduce din cheltuielile familiilor pentru celelalte necesităţi, precum serviciile şi alte bunuri necesare pentru un trai decent. Drept rezultat, OIM avertizează că s-ar putea înrăutăţi starea sănătăţii a copiilor, femeilor gravide şi celor ce alăptează.

Transnistria

Formatul "5+2" – cel mai adecvat

La 24 noiembrie ambasadorul SUA în Republica Moldova, Asif Chaudhry, a efectuat o vizită la Tiraspol unde a avut întrevederi cu oficiali transnistreni. Potrivit agenţiei "Olvia-press", diplomatul american a împărtăşit interesul ţării sale de a contribui la dezvoltarea infrastructurii regionale prin intermediul proiectului corporaţiei "Provocările mileniului", în special la reconstruirea a două porţiuni a celui de al noulea coridor European de tranzit, care traversează teritoriul din stînga Nistrului. Fiind solicitat să-şi expună punctul de vedere faţă de soluţionarea conflictului transnistrean, ambasadorul american a menţionat că: soluţionarea trebuie să aibă loc în baza integrităţii teritoriale a Republicii Moldova; formatul de negocieri "5+2" este cel mai adecvat pentru găsirea unei soluţii optime; retragerea forţelor militare ruse din regiunea transnistreană reprezintă un moment esenţial în soluţionarea conflictului.

Problema transnistreană va fi discutată la summit-ul ministerial anual al OSCE

La 29 noiembrie Secretarul general al OSCE, Marc Perrin de Brichambaut, acompaniat de şeful Misiunii OSCE din Republica Moldova, Philip Remler, a vizitat la Transnistria. Scopul vizitei este informarea privind procesul de negocieri în vederea soluţionării conflictului, întrucît în cadrul summit-ului ministerial din perioada 4–5 decembrie le la Helsinki va fi dezbătută şi problema transnistreană. În cadrul vizitei a avut loc o întîlnire cu liderul transnistrean Igor Smirnov, care a vorbit despre întîlnirile pe care le-a avut cu preşedinţii Voronin, Iuşcenco şi Medvedev pe parcursul anului curent. În ultima vreme, reprezentanţii OSCE s-au referit cu diferite ocazii la necesitatea reluării negocierilor în format "5+2", care ar fi cel mai adecvat. Smirnov însă a reiterat poziţia Rusiei, care ar susţine orice soluţie acceptată de părţile implicate în conflict, formatul "5+2" avînd doar menirea să fixeze înţelegerile atinse în format "2+1".

Comandatul forţelor terestre ale Rusiei a inspectat pacificatorii ruşi din Transnistria

La 26 noiembrie regiunea transnistreană a fost vizitată de comandantul forţelor terestre ale Rusiei, generalul Bladimir Boldîrev. Scopul declarat al vizitei a fost să inspecteze locurile de dislocare a pacificatorilor ruşi. Potrivit agenţie oficiale de la Tiraspol "Olvia-Press" pacificatorii ruşi ar număra un efectiv de 700 de persoane. Agenţia mai afirmă că misiunea de pacificarea ar fi reglementată de Convenţia cu privire la principiile reglementării paşnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova.

Notă ADEPT: Afirmaţiile agenţiei "Olvia-press" nu corespunde adevărului În primul rînd, agenţia transnistreană schimonoseşte denumirea convenţiei. În al doilea rînd, convenţia nu se referă la misiunea de pacificare, ci la "contingente militare crete în bază de voluntariat".

Impactul crizei financiare mondiale asupra economiei Transnistriei

Potrivit estimărilor vice-preşedintelui Camerei de comerţ din Transnsitria, Yuri Ganin, volumul producţie a scăzut în ultimele luni, ca urmare a crizei financiare mondiale, cu aproximativ 20%. Potrivit sursei, pînă la declanşarea crizei Transnistria exporta lunar produce în valoare de $94 milioane, iar în octombrie costul exporturilor a scăzut pînă la $74 milioane (pe piaţa mondială, preţurile la metal şi ciment, principalele produse de export ale Transnistriei au scăzut de 2 ori). Aşteptările pentru prima jumătate a anului viitor sînt pesimiste, scăderile de mai departe a importului fiind foarte probabile. Pentru depăşirea efectelor crizei experţii Camerei de comerţ transnistrene propun măsuri, care ar cuprinde: asigurarea băncilor cu lichidităţi; combaterea inflaţiei; stimularea exportului. Însă cea mai mare speranţă în depăşirea crizei se pune pe suportul financiar al Rusiei. În estimarea sa Yuri Ganin s-a referit şi la situaţia gravă, pe care o numeşte catastrofală, din agricultura Transnsitriei. Potrivit lui, regiunea transnistreană importă 85% din produsele alimentare de care are nevoie. În prezent, volumul producţiei agricole din regiune reprezintă doar 10% din volumul anului 1991, cînd s-a destrămat URSS. Ganin consideră că actuala criză este un prilej pentru a începe redresarea economiei regiunii transnistrene şi depăşirea a trei dezechilibre:

• primul dezechilibru se referă la faptul că anual Transnistria achită pentru import cu $400 milioane mai mult decît obţine de pe urma exporturilor. Deficitul balanţei de comerţ are drept efect deficitul de valută;
• al doilea dezechilibru este cel bugetar. Din an în an cresc cheltuielile bugetare şi nu există nici o viziune strategică privind sursele de completare a cheltuielilor în afară de creşterea poverii impozitare asupra unităţilor industriale;
• al treilea dezechilibru constă în raportul dintre industrie, agricultură şi micul business. Economia Transnsitrie este bazată pe industrie, existînd vreo 10 întreprinderi care completează veniturile bugetare. Acest dezechilibru face economia transnistreană extrem de instabilă. Astfel dacă din anumite considerente şi-ar stopa activitatea Uzina metalurgică din Rîbniţa, atunci economia Transnistriei ar pierde imediat aproximativ 60% din volum. Ponderea micului business in GDP-ul transnistrean constituie doar 13%. (după agenţia "Olvia-press")

Republica Moldova recunoaşte proprietăţile Rusiei în Transnistria?

După terminarea lucrărilor Summit-ului CSI din 13–14 noiembrie 2008, premierul moldovean Zinaida Greceanîi şi cel rus, Vladimir Putin, au avut o întîlnire bilaterală în cadrul căreia au fost semnat patru documente. Unul dintre ele se referă la Centrala electrică de la Cuciurgan, amplasată pe teritoriul din sînga Nistrului, "aparţinînd investitorului rus Inter RAO EES" (Centrala electrică a intrat în proprietatea "Inter RAO EES" după ce a trecut scandalos prin mîinile altor "investitori"). Astfel, în cadrul întîlnirii Greceanîi-Putin, întreprinderea moldovenească de stat "Moldelectrica" a semnat cu Inter RAO EES un contract de utilizare a reţelelor electrice moldoveneşti pentru exportul energiei de la centrala de la Cuciurgan în România.

Nota ADEPT: Semnarea contractului dintre "Moldelectrica" şi "Inter RAO EES" în prezenţa premierilor Greceanîi şi Putin ar trebui, probabil, să însemne că Republica Moldova recunoaşte proprietatea companiei ruse asupra Centralei electrice de la Cuciurgan, deşi aceasta nu a fost privatizată în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. Este curios, că acum exact cinci ani Vladimir Putin, în calitatea sa de Preşedinte al Rusiei, trebuia să asiste, la Chişinău, la semnarea "Memorandumului Kozak", conferindu-i acestuia ponderea necesară.

Smirnov îşi pregăteşte succesorul?

Partidul Patriotic din Transnistria (PPT), condus de Oleg Smirnov, fiul liderului transnistrean, şi-a adoptat un program nou. Potrivit autorilor noului program acesta are un caracter "social-patriotic", care neagă liberalismul, întrucît acesta ar prevedea "evadarea statului din economie şi indiferenţa faţă de stratificarea socială". Programul mai prevede: trecerea la sistemul electoral proporţional; constituirea Camerei obşteşti pentru controlul autorităţilor publice; recunoaşterea Ortodoxiei drept confesie a majorităţii; introducerea măririi graduale a impozitării, în dependenţă de suma venitului; impozitarea luxului în mărime de 1–5% din costul obiectelor luxoase. Resursele acumulate de pe urma colectării ultimului impozit ar trebui să fie folosite pentru finanţarea programelor sociale. PPT îşi propune stabilirea unui parteneriat strategic cu sindicatele.

Respingerea unei iniţiative a societăţii civile

Redacţia ziarului de opoziţie "Novaya gazeta" din Bender a lansat o iniţiativă referitoare la consolidarea încrederii între cele două maluri ale Nistrului. Potrivit iniţiativei, după întîlnirea din 11 aprilie 2008 a Preşedintelui Voronin cu liderul transnistrean, Igor Smirnov, e nevoie de un forum al organizaţiilor societăţii civile de pe ambele maluri ale Nistrului care ar permite dezvoltarea unor contacte permanente ce ar putea contribui la creşterea încrederii reciproce. Agenţia oficială de ştiri din Transnistria, Olvia-press, a publicat la 20 noiembrie un amplu comentariu pe marginea iniţiativei menţionate, pornind de la constatarea că organizaţiile societăţii civile de pe malul drept al Nistrului, şi un şir de organizaţii din stînga Nistrului, sînt susţinute financiar de către instituţii occidentale. Din aceste considerente, agenţia Olvia-press trage concluzia că noua iniţiativă ar fi o emanaţie a unor instituţii occidentale care susţin reluarea procesului de negocieri în format "5+2". Caracterul persiflant al comentariului şi atitudinea de neîncredere în utilitatea acestei iniţiative este fundamentată de faptul că Rusia niciodată nu şi-a exprimat suportul pentru implicarea organizaţiilor societăţii civile în consolidarea măsurilor de încredere".

Nota ADEPT: Începînd cu 2005 Rusia a susţinut financiar, prin structurile controlate de fostul consilier prezidenţial, Modest Kolerov, finanţarea reţelei de organizaţii "Prorîv" în Transnsitria, Osetia de Sud, Abhazia, care aveau scopuri contrare celor de consolidarea a încrederii între părţile implicate în conflictele din regiunile menţionate, iar în Crimea scopul organizaţiei "Prorîv" a fost de escaladarea a unui conflict.

Relaţii externe

Integrarea europeană

La 25 noiembrie, şefii misiunilor statelor membre ale UE, Delegaţia Comisiei Europene şi Biroul Reprezentantului Special al UE au difuzat o Declaraţie comună referitoare la situaţia din Republica Moldova în preajma apropiatelor alegeri parlamentare din 2009. În cuprinsul Declaraţiei ambasadorii:

• fac apel la autorităţile Republicii Moldova să se asigure că viitoarele alegeri parlamentare se vor desfăşura în conformitate cu standardele internaţionale pentru alegeri democratice; remarcă importanţa garantării deplinului respect al principiului pluralismului politic şi exprimă îngrijorări referitoare la faptul că o serie de partide politice au reclamat dificultăţi în îndeplinirea noilor proceduri, impuse de Legea privind partidele politice;
• exprimă îngrijorări în legătură cu creşterea numărului investigaţiilor penale care au fost recent iniţiate împotriva politicienilor din opoziţie;
• consideră importantă garantarea accesului la mijloacele mass-media al tuturor partidelor participante la alegeri şi asigurarea unei acoperiri media echilibrate a procesului alegerilor;
• acordă o importanţă deosebită independenţei editoriale a mijloacelor audio-vizuale publice şi caracterului pluralist al acestora în timpul campaniei electorale, o relevanţă deosebită avînd în acest context reînnoirea licenţelor de emisie;
• solicită autorităţilor Moldovei să modifice Codul electoral, corespunzător recomandărilor OSCE/ODIHR şi ale Comisiei de la Veneţia a Consiliului Europei, şi jurisprudenţa relevantă a CEDO.