versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Anul politic 2008, Igor Boţan
Retrospective economice pentru 2008, Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

La finele sesiunii, Parlamentul a procedat la examinarea şi adoptarea în regim de urgenţă a unor acte legislative de maximă importanţă şi a unor proiecte care anterior erau considerate controversate şi imperfecte. Procesul respectiv nu s-a desfăşurat cu transparenţa necesară, chiar dacă opoziţia şi organizaţiile societăţii civile au atenţionat asupra acestor practici abuzive. Astfel, mai multe documente au fost examinate în continuare cu încălcarea evidentă şi chiar intenţionată a prevederilor Legii privind actele legislative, ale Regulamentul Parlamentului şi a prevederilor Concepţiei privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă. Această activitate legislativă pripită, pe lîngă faptul că a diminuat încrederea şi cooperarea firavă, stabilite anterior între Parlament şi ONG-uri, se va solda pe viitor şi cu o serie de alte probleme mai serioase, cum ar fi: deficienţe de aplicare şi interpretare a legislaţiei, demararea unor reforme insuficient gîndite, ce ar putea afecta rezultatul acestora; lipsa condiţiilor sociale şi economice pentru realizarea unor reglementări etc. Este important de menţionat că majoritatea parlamentară a procedat în maniera respectivă imediat după adoptarea Legii privind transparenţa în procesul decizional, care deşi nu a intrat încă în vigoare, însă impune deja o conformare la spiritul şi principiile sale. De asemenea, poate fi enunţat aparte faptul că după doi ani de aplicare a Concepţiei privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă nu a mai fost respectată nici condiţia formală de organizare a conferinţei anuale pentru evaluarea gradului de cooperare şi pentru a decide asupra unor noi direcţii de cooperare între Parlament şi organizaţiile societăţii civile. În aceste condiţii, coroborate cu evenimentele nocive legate de abuzurile organelor de drept şi ale unor instituţii publice, societatea civilă probabil că a avut tot temeiul să-şi reorienteze pentru o perioadă priorităţile şi să treacă de la colaborarea legislativă la cea de monitorizare mai activă a guvernării în campania electorală şi la acţiuni de protest şi atenţionare a opiniei publice locale şi internaţionale asupra încălcărilor şi derapajelor de la standarde democratice.

1.1. Acte legislative

Legea cu privire la Curtea de Conturi. Conform noii reglementări, membrii Curţii de Conturi nu vor mai fi aleşi după principiile stabilite în urma consensului politic parlamentar din 2005, conform căruia opoziţia deţine majoritatea. Pe viitor, membrii organului suprem de control financiar vor fi numiţi în funcţie la propunerea Preşedintelui Curţii de Conturi, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Codul învăţămîntului. Documentul a fost iniţiat de către şeful statului şi reglementează aspecte vizînd: doctrina educaţională; principiile, funcţiile sociale, obiectivele şi organizarea generală a învăţămîntului; priorităţile de bază şi garanţiile statului în domeniul învăţămîntului etc. Sistemul de învăţămînt va fi structurat pe niveluri, trepte şi cicluri: educaţie timpurie şi învăţămînt preşcolar; învăţămînt primar; învăţămînt gimnazial; învăţămînt liceal; învăţămînt vocaţional/tehnic (şcoala profesională şi colegiu); învăţămînt superior: studii superioare de licenţă; studii superioare de masterat; doctorat şi postdoctorat. Sistemul de învăţămînt va include şi alte subsisteme: învăţămînt extraşcolar, de recuperare, instituţii de arte şi sport, profesionale şi de formare continuă.

Notă ADEPT: Codul a fost promovat într-o manieră pripită şi chiar abuzivă, fără discuţii publice adecvate şi dezbateri suficiente, ceea ce a atras critici întemeiate din partea partidelor parlamentare şi extraparlamentare, din partea experţilor în domeniu, a organizaţiilor societăţii civile, a reprezentaţilor sistemului de învăţămînt, a studenţilor etc. Printre obiecţiile expuse figurează şi cele că documentul nu asigură ralierea sistemului educaţional la standardele europene; introduce inconsecvenţă şi incertitudine în sistemul învăţămîntului; promovează interese restrînse (departamentale) ale exponenţilor Academiei de Ştiinţe a Moldovei; prevede o multitudine de acte normative subordonate, elaborarea, adoptarea şi aplicarea cărora va dura un termen îndelungat, iar aplicarea practică a Codului nu va fi astfel posibilă, ceea ce va periclita funcţionarea sistemului de învăţămînt.

Legea privind statutul juridic al adopţiei. Documentul reglementează raporturile juridice privind protecţia drepturilor copilului prin adopţie; stabilirea statutului juridic al adopţiei; cooperarea autorităţilor administraţiei publice cu organizaţiile neguvernamentale şi cooperarea internaţională în domeniul protecţiei copilului prin adopţie. Necesitatea elaborării şi adoptării acestei legi a fost determinată de Consiliul Suprem de Securitate, care la o şedinţă de la începutul anului 2005 a decis că sînt necesare intervenţii în domeniul respectiv. Documentul conţine mai multe interdicţii la adopţia copiilor: – neadmiterea adopţiei între fraţi; – interzicerea adopţiei unui copil de către mai multe persoane, cu excepţia cazului în care aceasta se face de către soţ şi soţie simultan sau succesiv; – limite de vîrstă minimă şi maximă etc.

Legea cu privire la procuratură. Documentul adoptat în redacţie nouă este promovat prin necesitatea executării recomandărilor Consiliului Europei şi conţine o serie de novaţii importante: crearea unui Consiliul Superior al Procurorilor (organ de autoadministrare a procurorilor), Colegiile disciplinar şi de calificare; răspunderea patrimonială a procurorilor; drepturile şi garanţiile sociale etc.

Notă ADEPT: Deşi anunţat drept realizare majoră în scopul ralierii la standarde internaţionale, proiectul a fot criticat de către opoziţia parlamentară şi experţi independenţi, principalele obiecţii vizînd: păstrarea posibilităţilor de influenţă politică; reglementarea neadecvată a mecanismelor pentru asigurarea independenţei procurorilor; – crearea unui sistem paralel de autoadministrare în condiţiile cînd există Consiliul Superior al magistraturii etc.

Legea privind verificarea titularilor şi candidaţilor la funcţii publice. Sînt stabilite principiile, scopurile, procedura, formele şi metodele de verificare a informaţiilor referitoare la cetăţenii Republicii Moldova care deţin sau candidează la funcţii publice. Verificarea se va efectua de către Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS), în scopul prevenirii, identificării şi excluderii unor factori de risc: – activităţi contrare intereselor funcţiei publice, conflict de interese; – tolerarea actelor de trădare de patrie, spionaj, terorism, diversiune, a chemărilor la răsturnarea sau schimbarea prin violenţă a orînduirii constituţionale sau la încălcarea prin violenţă a integrităţii teritoriale, propaganda directă sau indirectă a războiului şi a altor activităţi extremiste; – exercitarea activităţilor prin care se realizează funcţia publică în detrimentul Republicii Moldova, autorităţilor publice, societăţii, drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; dezvăluirea, contrar prevederilor legale, a unei informaţii ce constituie un secret ocrotit prin lege. Vor fi verificaţi titularii şi candidaţii la funcţiile de demnitate publică; funcţiile publice corespunzătoare categoriilor înalţilor funcţionari publici şi funcţiile publice de conducere; funcţiile ocupate de către militarii prin contract sau alte persoane cu statut special în autorităţile publice în care este prevăzut serviciul militar sau special; funcţiile ocupate de persoanele delegate în misiune diplomatică sau consulară. După primirea avizului SIS, autoritatea publică va decide asupra compatibilităţii/incompatibilităţii titularului (candidatului) la funcţia publică cu interesele acestei funcţii şi va putea decide suspendarea titularului sau concedierea acestuia.

Notă ADEPT: În opinia unor experţi independenţi, promovarea proiectului nu este suficient argumentată conform legislaţiei în domeniu, iar extinderea verificării şi aplicarea noii legi asupra titularilor de funcţii publice este neconstituţională, din moment ce poate constitui o limitare neîntemeiată a dreptului la muncă şi la exercitarea funcţiei publice pentru care titularul deja a îndeplinit toate procedurile legale.

Legea privind azilul în Republica Moldova. Este stabilit statutul juridic al străinilor care solicită o forma de protecţie în Republica Moldova, statutul juridic al beneficiarilor unei forme de protecţie, procedura de acordare, încetare şi anulare a unei forme de protecţie în Republica Moldova. Legea acoperă şi aspecte vizînd statutul refugiaţilor în Moldova, abrogînd reglementarea anterioară în domeniu.

Legea privind constituirea Rezervaţiei istorico-culturale şi natural-peisagistice "Orheiul Vechi". Proiectul de lege prevede constituirea Rezervaţiei istorico-culturale şi natural-peisagistice "Orheiul Vechi", în defileul rîului Răut, microzona satelor Trebujeni, Butuceni şi Morovaia din raionul Orhei. Pentru rezervaţie se atribuie circa 500 ha de teren, asupra acestora fiind extins un statut special. Activitatea rezervaţiei urmează să fie finanţată prin alocaţii de la bugetul de stat, din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, din mijloacele deţinătorilor funciari, din mijloace speciale, donaţii ale persoanelor fizice şi juridice.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei. Conform noilor reglementări, cererea de renunţare la cetăţenia Republicii Moldova se va putea depune numai de către persoanele care îşi au reşedinţa obişnuită peste hotare, iar cererea să fie preluată doar de către reprezentanţa diplomatică sau instituţia consulară a Republicii Moldova.

Notă ADEPT: Necesitatea restricţiilor este determinată de faptul că în ultima perioadă s-a înregistrat o creştere considerabilă a numărului de persoane care renunţă la cetăţenia Republicii Moldova, în raport cu numărul solicitanţilor de cetăţenie moldovenească. Autorităţile consideră că situaţia creată este dezavantajoasă pentru Republica Moldova şi deoarece nu prea au reuşit să găsească alte metode de convingere a cetăţenilor să nu-şi părăsească patria, au decis să restricţioneze renunţarea la cetăţenie, asigurînd astfel mai mult forţat păstrarea legăturii juridice cu statul.

Legea privind asigurarea construcţiei Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie. Prin derogare de la prevederile Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, se permite, cu titlu de excepţie, trecerea în proprietate privată a imobilelor şi terenului cu suprafaţa de 2,0261 ha pe care este amplasat Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie. Ministerul Sănătăţii va organiza un concurs public, în conformitate cu Legea privind achiziţiile publice, pentru selectarea investitorilor, care vor asigura construcţia "la cheie" a Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie cu capacitatea de 210 de paturi, inclusiv dotarea spitalului cu utilaj tehnologic, medical şi mobilier, în schimbul dobîndirii dreptului de proprietate asupra imobilelor sus-numite. Dreptul de proprietate şi de posesiune asupra imobilelor va putea fi transmis investitorului în termen de 3 luni după finalizarea construcţiei şi recepţionarea finală a Spitalului Clinic de Traumatologie şi Ortopedie.

Legea cu privire la construcţia unui cămin pentru Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport. Prin derogare de la prevederile Legii învăţămîntului se permite, cu titlu de excepţie, construcţia unui cămin, cu capacitatea de 420 locuri, din mijloacele propriii ale investitorului, cu acoperirea cheltuielilor de construcţie prin transmiterea în proprietatea investitorului selectat, după recepţionarea finală a lucrărilor de construcţie a căminului studenţesc.

Notă ADEPT: Şi în cazul acestuia proiect opoziţia parlamentară şi experţii independenţi au sesizat o serie de deficienţe normative, precum şi promovarea unor interese ce nu corespund interesului public.

Legi privind ratificarea/aderarea la acte internaţionale:

• Convenţia privind succesiunea statelor la tratate
• Convenţia pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian internaţional (încheiată la Montreal, 1999);
• Convenţia privind admiterea temporară (adoptată la Istanbul, 1990);
• Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Austria cu privire la cooperarea de dezvoltare; Acordul de finanţare (împrumut şi grant) între Republica Moldova şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD) în scopul implementării în Moldova a Programului de Servicii Financiare Rurale şi Marketing;
• Hotărîrea Consiliului şefilor de state ale C.S.I. referitor la Concepţia privind colaborarea statelor-membre ale Comunităţii Statelor Independente în combaterea terorismului şi altor manifestări violente de extremism (semnată la Kazan, 2005);
• Hotărîrea Consiliului şefilor de state ale C.S.I. cu privire la Programul de colaborare al statelor-membre ale C.S.I. în combaterea terorismului şi altor forme violente de manifestare a extremismului pentru anii 2008–2010 (semnată la Duşanbe, 2007);
• Decizia Consiliului şefilor de state ale CSI privind Consiliul interstatal al conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele-membre ale CSI.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (privind organizarea şi funcţionarea sistemului judecătoresc). Legea prevede schimbarea modalităţii de formare a Consiliului Superior al Magistraturii (din 5 judecători, 4 profesori titulari şi 3 membri din oficiu: ministrul justiţiei, Procurorul General şi Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie); a modalităţii de înaintare repetată de către CSM a candidaturii respinse de puterea politică (doar cu votul a 2/3 din numărul membrilor CSM); a principiilor de constituire a Colegiului de calificare şi a componenţei Colegiului disciplinar a judecătorilor (să includă majoritatea din partea profesorilor titulari în materie de drept).

Notă ADEPT: Practic, noua lege, iniţiată şi promovată în regim de urgenţă de către Preşedintele Republicii Moldova, anulează principiile reformei efectuate în baza consensului politic parlamentar, stabilit în urma alegerilor din 2005 şi reinstituie posibilităţi de control politic asupra puterii judecătoreşti prin intermediul CSM şi organele acestuia, în care majoritatea o vor deţine persoane susţinute şi promovate de alte ramuri ale puterii (executivă şi parlamentară). Statutul CSM ca organ de autoadministrare judecătorească este şi el ştirbit în această situaţie, deoarece administrarea devine "externă" şi în atare situaţii independenţa judecătorilor, care şi aşa era slab consolidată, poate redeveni o problemă majoră.

Hotărîrea pentru aprobarea Strategiei dezvoltării societăţii civile în anii 2008–2011. Documentul stabileşte priorităţile, principiile şi valorile cooperării, precum şi relaţiile dintre administraţia publică şi societatea civilă. Priorităţile strategiei includ:

• instituţionalizarea cadrului de consultanţă, monitorizare şi evaluare a politicilor publice;
• crearea unui cadru legal şi fiscal favorabil dezvoltării durabile a sectorului asociativ;
• dezvoltarea spiritului activ civic şi al voluntariatului.

Guvernul, în cooperare cu organizaţiile neguvernamentale, urmează să elaboreze şi să aprobe în termen de 4 luni un plan de acţiuni pentru implementarea Strategiei, iar anual să prezinte Parlamentului un raport despre executarea prevederilor ei.

Hotărîrea privind aprobarea Strategiei Sistemului naţional de referire pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane. Un sistem special în domeniu este necesar deoarece, cel existent nu este parte al sistemului de stat al protecţiei sociale şi statul nu poartă pentru el nici o răspundere. Strategia va constitui un instrument de bază pentru implementarea Legii privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane.

Hotărîrea privind completarea Registrului monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat. Registrul monumentelor ocrotite de stat a fost completat cu obiecte construite în perioada sovietică (anii 50–80 ai sec. XX) şi evocînd anumite evenimente controversate ale istoriei: Monumentul lui Grigore Kotovski; Monumentul eroilor comsomolişti; Monumentul luptătorilor pentru puterea sovietică; Monumentul lui Serghei Lazo; Monumentul eliberatorilor de sub ocupaţia fascistă.

Guvern

2.1. Numiri. Demisii

Ghenadie Cosovan este numit viceministru al Afacerilor Interne. Anterior Cosovan a activat în calitate de şef al Departamentului servicii operative din cadrul MAI.

Valeriu Mironescu este numit inspector şef al Inspectoratului general de stat de supraveghere fitosanitara şi control semincer. Anterior Mironescu a activat în calitate de director general al Agenţiei agroindustriale Moldova-Vin", fiind eliberat din funcţie cu formularea "în baza cererii depuse".

Gheorghe Raţă este numit în funcţia de şef al Direcţiei teritoriale control administrativ Ungheni, a Ministerului Administraţiei Publice Locale.

Alexei Vîrlan este eliberat din funcţia de viceministru al Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor pe, în legătură cu lichidarea ministerului.

Notă ADEPT: Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor a fost desfiinţat prin Legea nr. 162-XVI din 09.07.2008 şi Guvernul trebuia să întreprindă toate măsurile de rigoare pînă la finele lunii octombrie 2008.

Andrei Pogurschi este numit în funcţia de director general al Agenţiei Sportului. Anterior, Pogurschi a fost viceministru al Afacerilor Interne.

Victor Coadă este numit în funcţia de director general al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Anterior Coadă a activat anterior în calitate de şef de secţie în cadrul Direcţiei generale control şi revizie a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea pentru aprobarea regulamentului privind semnalarea şi monitorizarea nivelului corupţiei în autorităţile publice. Conform mecanismului aprobat, participanţi la procedura de semnalare vor fi: instituţia monitorizată, monitorul (un institut ştiinţific, agenţie sociologică sau un ONG specializat), funcţionarii publici, precum şi cetăţenii. Procedura de semnalare va fi internă şi externă şi se va face prin intermediul completării unor formulare de raportare în anonimat de către angajaţii instituţiei sau de persoanele din afară beneficiare de serviciile ei, cu respectarea confidenţialităţii. Potrivit noilor reglementări, formulare de raportare urmează să fie editate şi instalate cutii speciale pentru acestea. Începînd cu anul 2010 mecanismul urmează a fi implementat în toate autorităţile administraţiei publice centrale şi subdiviziunile teritoriale ale acestora.

Hotărîri pentru aprobarea unor regulamente:

• cu privire la vînzarea-cumpărarea terenurilor aferente;
• privind realizarea achiziţiilor publice dintr-o singură sursă;
• cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora.

Hotărîrea cu privire la Serviciul informaţional al rapoartelor financiare de pe lîngă Biroul Naţional de Statistică. Crearea Serviciului este argumentată prin implementarea Legii contabilităţii, în noua structură cu atribuţii de colectare şi prelucrare a rapoartelor vor intra 56 de persoane, 40 dintre care vor activa în unităţile administrativ teritoriale de nivelul doi.

Hotărîrea cu privire la zilele de muncă şi de odihnă din lunile ianuarie-martie 2009. Guvernul a declarat zilele de 2, 5, 6 şi 9 ianuarie 2009 – zile de odihnă, astfel că vacanţa de iarna va cuprinde perioada 1–11 ianuarie 2009. Zilele de sîmbătă, 17 şi 31 ianuarie, 21 februarie şi 14 martie 2009 vor fi zile lucrătoare.

Hotărîri pentru aprobarea unor planuri, strategii, programe:

• Planul Naţional de armonizare a legislaţiei pentru anul 2009;
• Programul naţional privind crearea sistemului integrat de servicii sociale pe anii 2008–2012;
• Planul de dezvoltare a contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ pe anii 2009–2011;
• Strategia Naţională de tineret pentru anii 2009–2013.

Hotărîri privind aprobarea unor proiecte de lege:

• Codul de procedură fiscală;
• privind protecţia moralităţii;
• privind rectificarea legii bugetului de stat pe anul 2008;
• Codul subsolului;
• Codul funciar;
• cu privire la energia electrică;
• privind regimul străinilor în Moldova.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Aviz negativ depolitizării funcţiei de Preşedinte al Moldovei

Guvernul a avizat negativ iniţiativa legislativă privind incompatibilitatea între calitatea de preşedinte al statului şi apartenenţa la un anumit partid, sub pretextul că ar îngrădi drepturile constituţionale oferite cetăţenilor de a se asocia liber în partide şi de a participa la activitatea lor. Executivul mai consideră că Preşedintele ţării este obligat să respecte Constituţia şi legile ţării, să apere democraţia, drepturile şi libertăţile omului, ceea ce presupune obligaţia de a fi echidistant în raport cu partidele politice şi cu toţi cetăţenii "excluzînd posibilitatea legală de a promova, în mod părtinitor, interesele unui anumit partid".

Notă ADEPT: De notat că, Guvernul nu a dat o apreciere situaţiei altor persoane care deţin funcţii publice şi cărora legislaţia le interzice să fie concomitent şi membri de partid şi nu a prezentat argumente în favoarea unui astfel de tratament diferenţiat al funcţionarilor publici.

Acorduri de finanţare cu UE

Au fost semnate trei acorduri de finanţare în contextul Instrumentului de Parteneriat şi Vecinătate Europeană, proiectele referindu-se la 1) co-finanţarea proiectului de reabilitare a Spitalului Clinic Republican; 2) reabilitarea drumurilor; 3) implementarea Programului operaţional comun Republica Moldova – România – Ucraina 2007–2013. Pentru primele două componente vor fi primite granturi de respectiv 3 milioane euro şi 12 milioane euro, iar bugetul total al programului operaţional comun Republica Moldova – România – Ucraina 2007–2013 este de 137.4 mil. euro. Fondurile sînt destinate autorităţilor publice locale, asociaţiilor obşteşti, universităţilor, instituţiilor de cercetare etc., care urmează să contribuie la proiect cu o co-finanţare în mărime de 10%.

Noi adresări către bancheri

Ca şi predecesorul său în funcţia de Prim-ministru, Zinaida Greceanîi a îndemnat comunitatea bancară "să susţină sectorul real al economiei". În cadrul întrevederii cu membrii Asociaţiei Băncilor din Moldova, Prim-ministrul i-a informat despre indicatorii macroeconomici, realizarea cărora ar crea condiţii favorabile pentru activitatea sectorului bancar. Premierul s-a indignat însă de faptul că unele bănci comerciale majorează în continuare nivelul dobînzilor la credite, ceea ce ar afecta stabilitatea economică. A fost făcut apel către sistemul bancar să susţină sectorul real al economiei care se confruntă cu dificultăţi în accesul la finanţare.

Întîlniri cu sindicaliştii şi patronatul

Prim-ministrul s-a întîlnit cu reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, în format extins, subiectul principal al discuţiei constituindu-l necesitatea impulsionării activităţii Comisiei tripartite în problemele muncii şi social-economice. În acest context, s-a menţionat importanţa examinării în comun a proiectelor şi iniţiativelor ce vizează reformele economice şi sociale, în special în domeniul protecţiei sociale, precum şi soluţionarea de comun acord a conflictelor colective de muncă la nivel naţional, eficientizarea sistemului de negocieri şi parteneriat social. Liderii sindicali au apreciat activitatea Guvernului, dar şi-au exprimat şi îngrijorarea privind eventualele consecinţe ale crizei pentru Republica Moldova, arătîndu-se convinşi că soluţionarea problemelor respective necesită o abordare complexă şi implicarea tuturor factorilor competenţi. Premierul a menţionat că acţiunile Executivul care au permis diminuarea inflaţiei şi creşterea PIB spre finele anului au contribuit la crearea condiţiilor favorabile pentru examinarea oportunităţilor de majorare a salariilor şi îndemnizaţiilor sociale, dar "nu trebuie să fie admise declaraţii populiste în acest sens".

La întrevederea cu membrii Consiliului Confederaţiei Naţionale a Patronatelor (CNPM), Prim-ministrul a făcut o trecere în revistă a activităţilor de ordin social-economic, întreprinse de Guvern în ultima perioadă şi a menţionat că sectorul real al economiei deja a resimţit urmările crizei mondiale, iar anul 2009 poate fi şi mai complicat în acest sens. Subliniind importanţa consolidării eforturilor în aceste condiţii, Premierul Zinaida Greceanîi a reiterat intenţia executivului de a-şi orienta activitatea spre asigurarea stabilităţii social-economice, mai ales în legătură cu apropiatele alegeri parlamentare. Reprezentanţii CNPM au remarcat printre reuşitele anului 2008 promovarea modificărilor legislative în domeniul salarizării şi organizarea mai multor întruniri cu reprezentanţii Guvernului, în cadrul cărora au putut înainta propuneri ce au fost luate în consideraţie la elaborarea politicilor de guvernare. Reprezentanţii patronatelor ramurale au solicitat să fie dispusă coordonarea obligatorie a proiectelor de acte legislative şi normative în domeniul social-economic cu patronatele la nivel ministerial. Prim-ministrul a declarat că proiectul unei asemenea dispoziţii deja există şi va fi semnat în cel mai scurt timp, iar executarea dispoziţiei respective va fi monitorizată riguros, dar conlucrarea trebuie să se realizeze pe principii de reciprocitate.

Conferinţa de presă a Primului-ministru

La 16 decembrie Zinaida Greceanîi a convocat o conferinţă de presă, la care a prezentat informaţii despre activitatea Guvernului pe parcursul anului. Premierul s-a referit asupra aspectului economic, activităţilor pe plan extern şi realizarea principalilor indicatori din Planul de activitate al Guvernului. Reperele principale prezentate de Greceanîi au vizat: – PIB-ul a crescut în primele 9 luni ale anului cu 7,6%; – în luna mai inflaţia pe 12 luni constituia 16,9%, iar în luna noiembrie a căzut pentru prima dată sub 10%, pînă la 8,5%; – investiţiile străine directe au crescut în primul semestru cu peste 70%, iar stocul acestora a depăşit 2,2 mlrd. dolari; – rata şomajului s-a redus de la 5,1% în trimestru III al anului 2007, la 3,6% în anul 2008, numărul şomerilor constituind circa 48,7 mii persoane, la oficiile forţei de muncă fiind înregistraţi 38,8 mii de persoane; – valuta naţională a marcat o apreciere în termeni nominali faţă de dolarul SUA cu 9,0% şi faţă de euro – cu 24,0%; – în ianuarie-noiembrie 2008 BNM a efectuat cumpărări nete de valută străină pe piaţa valutară interbancară în sumă de 222 milioane dolari SUA; – activele valutare de rezervă au constituit la finele lunii noiembrie 2008 suma de 1,6 miliarde de dolari SUA; – evoluţia balanţei comerciale continuă să îngrijoreze, deficitul acesteia constituind în perioada ianuarie-octombrie 2008 suma de 2,7 miliarde de dolari SUA, crescînd cu cca 900 milioane dolari faţă de aceiaşi perioadă a anului 2007.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Preşedintele Republicii Moldova a decretat numirea domnilor Mihail Bodean şi Alexandru Luncari în funcţii de directori adjuncţi ai Serviciului de Informaţii şi Securitate.

Sergiu Puşcuţă este numit în funcţia de consilier al Preşedintelui Republicii Moldova în probleme financiare, funcţie special creată cu această ocazie.

Nota ADEPT: Anterior, Puşcuţă a activat în calitate de director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC) şi şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Urmare a şedinţei Consiliului Suprem de Securitate din 19 noiembrie 2008, Guvernul a decis eliberarea lui Sergiu Puşcuţă din funcţia de director al CCCEC, operîndu-se cu formula oficială "la cerere". Puşcuţă a mai activat în funcţie similară de consilier prezidenţial în problemele economiei şi finanţelor, pe timpul mandatului Preşedintelui Petru Lucinschi.

Nicolae Gumenîi este numit Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Ucraina, iar Eugenia Kistruga este numită Ambasador, Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lînga Consiliul Europei.

Andrei Neguţă este numit Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Federaţia Rusă.

Serghei Sîrbu este numit în funcţia de şef adjunct al Direcţiei drept şi relaţii publice a Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova, iar Mariana Săcăreanu se numeşte în funcţia de şef adjunct al Serviciului acte ale Preşedintelui al Direcţiei drept şi relaţii publice a Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova.

Preşedintele Republicii Croaţia, Stjepan Mesic a fost decorat cu "Ordinul Republicii" – distincţia supremă a Republicii Moldova.

Decrete privind conferirea Ordinului "Gloria Muncii":

• lui Valeriu Sava, ministru consilier, însărcinat cu afaceri ad-interim al Ambasadei Republicii Moldova în Federaţia Rusă;
• lui Constantin Andreev, directorul Întreprinderii de Stat Editura "Universul".

Nataliei Moldovanu, vicepreşedinte al Curtii Supreme de Justiţie, i-a fost conferit titlul onorific "Om Emerit".

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Îngrijorări pentru securitate şi ordine publică

Preşedintele Republicii Moldova a convocat conducătorii unor organe de forţă şi de drept în şedinţă de lucru la tema eficientizării activităţilor de asigurare a securităţii statale şi ordinii publice, în context fiind invocat exemplul depistării în oraşul Comrat a arsenalului de arme, muniţii şi substanţe explozive. Şeful statului a menţionat inactivitatea şi lipsa de vigilenţă manifestate în acest caz de către organele abilitate din teritoriu şi a subliniat că asemenea acţiuni ale grupărilor criminale reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale şi agravează situaţia infracţională. Vladimir Voronin a cerut să fie întreprinse măsuri de rigoare în vederea identificării cît mai grabnice şi pedepsirii adecvate, conform legii, a persoanelor implicate în cazul depozitării arsenalelor ilicite de arme şi muniţii din Comrat, precum şi în scopul prevenirii pe viitor a unor asemenea manifestări criminale.

Îngrijorări privind situaţia economico-financiară

La şedinţă au fost prezentate şi discutate aspecte ale situaţiei existente, în contextul crizei financiar-economice mondiale, precum şi complexul de măsuri care ar putea fi utilizate în cazul unei evoluţii pesimiste a evenimentelor pentru Republica Moldova. Preşedintele ţării a subliniat necesitatea menţinerii unei stricte monitorizări a situaţiei economico-financiare şi a celei de pe pieţele din ţările vecine şi mai îndepărtate, pe calea instituirii unei strînse interacţiuni dintre blocul economic al Guvernului şi Banca Naţională a Moldovei. Vladimir Voronin a accentuat imperativul îndeplinirii stricte şi econome a cheltuielilor bugetare prevăzute pentru anul 2009, atenţia principală urmînd a fi acordată realizării programelor social-umanitare, funcţionării domeniilor ocrotirii sănătăţii, învăţămîntului, protecţiei sociale, precum şi asigurării continuităţii implementării proiectelor investiţionale de modernizare a infrastructurii.

Reforme urgente privind administrarea sistemului judiciar

În cadrul şedinţei convocate la Preşedinţie a fost efectuat un schimb de opinii privitor la modalităţile de îmbunătăţire a activităţii instanţelor judecătoreşti, de sporire a responsabilităţii judecătorilor pentru deciziile adoptate şi asigurare a corectitudinii procesului judiciar în ansamblu. Au fost formulate diverse propuneri privind măsurile necesare pentru ameliorarea situaţiei existente în sfera dată.

Notă ADEPT: La scurt timp după şedinţă, fără dezbateri publice sau specializate şi fără a oferi detalii despre studiile efectuate şi deficienţele concrete depistate în funcţionarea justiţiei, Preşedintele ţării a semnat iniţiativa legislativă ce reformează reformeze modul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, a Colegiului de calificare şi atestare a judecătorilor şi a Colegiului disciplinar al judecătorilor, propunînd reducerea considerabilă a ponderii magistraţilor în aceste organe şi acordînd posibilităţi suplimentare de influenţă din partea puterii executive şi legislative.

Întîlnire cu ambasadorii acreditaţi la Chişinău

La doar cîteva zile după ce a declarat public că agenda sa nu prevede întîlniri cu reprezentanţii misiunilor diplomatice, Preşedintele Republicii Moldova s-a întîlnit cu ambasadorii ţărilor membre ale UE, SUA, Turciei, Comisiei Europene, Consiliului Europei şi OSCE, tema întrevederii fiind "schimbul de opinii pe marginea ultimelor evoluţii şi perspectivelor de dezvoltare a colaborării". Vladimir Voronin a dat o apreciere înaltă relaţiilor de cooperare cu statele membre ale UE, OSCE, CoE, cu SUA în sferele politică, comercial-economică şi culturală.

În special, a fost calificat drept înalt nivelul dialogului dintre Republica Moldova şi UE, Voronin afirmînd că priorităţile vizează implementarea angajamentelor anterioare, negocierea şi încheierea unui nou acord de cooperare, lansarea dialogului privind liberalizarea vizelor şi a unui Acord de liber schimb care ar oferi posibilităţi suplimentare agenţilor economici din Moldova, de rînd cu posibilităţile oferite de Preferinţele Comerciale Autonome.

Cu referire la reglementarea transnistreană Vladimir Voronin a relevat despre activităţile desfăşurate de către Republica Moldova în vederea asigurării sprijinului internaţional pentru promovarea propunerilor "în pachet" privind soluţionarea problemei şi a reconfirmat că formula de bază a negocierilor trebuie să fie formatul "5+2".

Preşedintele Moldovei a informat ambasadorii despre situaţia social-economică şi politică din Moldova, relevînd că rezultatele pozitive se datorează stabilităţii politice. În contextul apropiatei campanii electorale, Vladimir Voronin a subliniat că autorităţile moldoveneşti vor face tot posibilul pentru a organiza un scrutin bazat pe principiile de drept, în deplină conformitate cu normele europene, vor fi invitaţi observatori ai UE, OSCE, organizaţiilor specializate pentru a efectua observarea procesului electoral pe tot parcursul campaniei şi nu doar în preajma alegerilor.

Şeful statului a accentuat că autorităţile Moldovei pledează pentru o libertate deplină a mass-media şi că asupra jurnaliştilor "care activează legal" nu au fost şi nu vor fi efectuate presiuni. La concret, a fost invocată recenta decizie a Consiliului Coordonator al Audiovizualului despre instituirea unui moratoriu asupra anunţării concursurilor pentru licenţele care expiră pînă la sfîrşitul campaniei electorale din 2009, Voronin menţionînd aparte că nici licenţa PRO TV Chişinău nu va fi scoasă la concurs pînă la finalizarea campaniei electorale. În final, Preşedintele RM a reiterat disponibilitatea fermă a conducerii statului de a urma cu stricteţe legislaţia naţională şi experienţa avansată a ţărilor democratice în ceea ce priveşte tratamentul egal al tuturor participanţilor la procesul electoral şi asigurarea şi protecţia libertăţii mass-media.

Politici economice

1. Preţurile şi inflaţia

Inflaţia se încadreaza "perfect" în prognozele Guvernului…

Potrivit statisticii oficiale pentru noiembrie 2008 preţurile medii de consum au rămas la nivelul celor din luna octombrie 2008. Acestea au fost influenţate de o descreştere la produsele nealimentare – cu 0,6%, precum şi de creşterea tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei – cu 1,1%, preţurile medii la produsele alimentare au rămas la nivelul lunii octombrie. Respectiv, pentru cele 11 luni ale anului inflaţia a constituit 7,5%.

În luna de analiză a fost înregistrată reducerea preţurilor la principalele produse alimentare: ulei vegetal – cu 14,1%, orez – cu 5,1%, fructe proaspete – cu 3,3% (citrice-cu 10,5%, mere – cu 6,3%), cartofi şi carne de oaie – cu cîte 3,1%, carne de porc – cu 2,3%, zahăr – cu 2,4%, făină de grîu – cu 2,2% şi peşte proaspăt – cu 2,0%. Descreşterea în luna de analiză a preţurilor la produsele alimentare a fost generată de apariţia produselor din roada anului curent.

La mărfurile nealimentare în perioada de raport scăderea preţurilor a fost marcată la: carburanţi pentru transport – cu 12,1%, gaze naturale ambalate în butelii – cu 8,8%, medicamente – cu 0,7% şi materiale pentru construcţie – cu 0,5% etc. Totodată, în luna noiembrie 2008 a fost înregistrată creşterea tarifelor la serviciile prestate populaţiei pentru: asigurarea cu agent termic pentru încălzirea centralizată a caselor de locuit a populaţiei (mun. Bălţi şi or. Ungheni) – cu cca 21% care în mare parte au influenţat indicile genarl al preţurilor.

Deci, în mare parte inflaţia pentru acest an va fi mai mica de 10%, nivel care se încadrează perfect în prognozele guvernamentale. Nu este exclus ca aceasta a fost "trasă de aţă", avem în vedere imixtiunea statului in plafonarea unor tarife sau preţurile administrative. În plus, trebuie să mai specificăm aici şi aprecierea leului, care în pofida faptului că bate direct în exportatori şi producătorii locali, mai "pune umărul" la reducerea inflaţiei.

2. Moneda

Presiuni asupra leului venite din afară…

Recent, guvernatorul BNM, a declarat că spre deosebire de ţările vecine, în Moldova are loc întărirea leului urmare a relaţiilor de piaţă şi nu există premise pentru slăbirea cursului leului. Acesta a spus că BNM cumpără valută pe piaţă în limita a 60 milioane USD, iar în ultima perioadă banca centrală nu prea cumpără atît de multă valută doar cîte 50% din volumul zilnic existent. Guvernatorul a mai spus că BNM nu poate evita aprecierea leului, deoarece există o presiune externă majoră asupra cursului leului. Mai mulţi economişti susţin că întărirea leului este influenţată de banca centrală şi mai puţin de cererea şi oferta de pe piaţă. Totuşi, guvernatorul a menţionat că cursul se stabileşte de cerere şi ofertă pe piaţă. "La noi nu există un curs de schimb fixat, nu a fost şi nici nu va fi", a declarat acesta.

Totodată ministrul Economiei şi Comerţului a menţionat că asupra cursului valutei naţionale influenţează volumul de valută prezent la moment pe piaţă. Principalele surse de intrare a valutei în ţară sînt exporturile, investiţiile străine, remitenţele. Totuşi, moldovenii au trimis acasă în octombrie cu 17 milioane USD mai puţin decît în septembrie. Potrivit BNM în octombrie 2008, volumul remitenţelor de peste hotare, transferate prin băncile comerciale a constituit 139,4 milioane USD. Chiar dacă va exista o reducere uşoară a intrărilor de valută în 2008 faţă de 2007, concomitent va scădea preţul la importul unor produse, la resursele energetice, la gaze. Adică, se va utiliza mai puţină valută pentru import, fapt ce creează un anumit echilibru chiar şi în această situaţie. De aceea, şi în opinia celor de la FMI, şi în opinia BNM, la etapa actuala, nu există factori care ar influenţa asupra situaţiei pe piaţa valutară a Moldovei, similare cu cei din Ucraina sau Rusiei, sau României. În orice caz, în funcţie de ce se va întâmpla pînă în februarie-martie, atunci vom vorbi despre alte prognoze.

Pentru 2009 politica BNM este ţintită pe o inflaţie de 9%…

Politica monetară şi valutară a Băncii Naţionale a Moldovei va fi axată pe asigurarea şi menţinerea ratei anuale a inflaţiei la nivelul de 9% către finele anului 2009, cu o deviere posibilă de +/- 1 p.p. Aceasta este elaborată în baza creşterii PIB cu 6% în termeni reali, o creştere a exportului de bunuri şi servicii cu 19%, iar a importurilor 24%. "Ritmurile de creştere a agregatelor monetare vor fi sub nivelul anului 2008", se spune în document.

Banca centrală anunţă că în 2009 rata dobînzii de bază va fi menţinută la un nivel real pozitiv, iar stabilirea normei rezervelor obligatorii se va efectua în funcţie de nivelul inflaţiei, aşteptările inflaţioniste, situaţia economică şi condiţiile pieţei monetare interne. Va continua optimizarea instrumentelor politicii monetare în scopul eficientizării operaţiunilor de piaţa deschisă. Monetizarea economiei va fi suficientă pentru asigurarea creşterii economice planificate. Va fi menţinut regimul cursului de schimb valutar flotant.

În anul 2009 Banca Naţională a Moldovei va continua realizarea Planului de Acţiuni cu privire la implementarea strategiei de ţintire a inflaţiei, în care se prevede optimizarea operaţiunilor de politică monetară a Băncii Naţionale, crearea bazei de date centralizate, precum şi a cadrului de analiză, modelare şi prognoză, elaborarea şi perfecţionarea metodelor de informare a publicului larg odată cu întreprinderea măsurilor pentru majorarea gradului de încredere a societăţii civile faţă de politica monetară promovată de către Banca Naţională a Moldovei. Banca Naţională a Moldovei anunţă că va stabili rata de bază, menţinând-o la un nivel real pozitiv, în funcţie de realizarea obiectivului fundamental, situaţia pe piaţa monetară, valutară şi de credit, evoluţia economiei naţionale, situaţia pe plan mondiale, aşteptările şi prognozele în economia ţării.

3. Sectorul real

Elementele creşterii economice…

Potrivit statisticii oficiale, în ianuarie-septembrie 2008 PIB în valoare nominală a constituit cca 47,15 miliarde lei, în creştere cu 7,6% comparativ cu aceiaşi perioadă a anului trecut. Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de bunuri a crescut cu 11,2% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent şi a influenţat cu cca 3% sporirea reală a PIB-ului. Creşterea a fost condiţionată de majorarea semnificativă a valorii adăugate brute produsă în agricultură – cu cca 24%, atunci cînd în ianuarie-septembrie 2007 acest indicator a înregistrat o scădere de peste 32% în raport cu ianuarie – septembrie 2006.

Valoarea adăugată brută, produsă în sectorul de servicii a contribuit la formarea PIB-ului în proporţie de peste 62% faţă de 61,0% în perioada respectivă a anului precedent, pe cînd ritmul de creştere s-a diminuat de la 110,3% în ianuarie-septembrie 2007 la 106,4% în ianuarie-septembrie 2008. Aceasta s-a întîmplat, îndeosebi, din cauza diminuării semnificative a ritmului de creştere pentru construcţii – de la peste 127% în ianuarie-septembrie 2007 la 108% în ianuarie-septembrie 2008.

Cu toate că cota impozitelor pe produs şi import în PIB s-a majorat de la peste 17% în ianuarie-septembrie 2007 la 18% în ianuarie-septembrie 2008, ritmul de creştere a acestora s-a diminuat de la 124,2% în ianuarie-septembrie 2007 la 110,4% în ianuarie-septembrie 2008. Aceasta s-a datorat deprecierii dolarului american faţă de moneda naţională (cursul mediu al dolarului american faţă de moneda naţională a diminuat de la 12,4 lei în ianuarie-septembrie 2007 la 10,4 lei în ianuarie-septembrie 2008), pe de o parte, şi majorării indicelui de preţ la bunurile importate (de la 109% în ianuarie-septembrie 2007 la 120% în ianuarie-septembrie 2008), pe de altă parte.

Creşterea PIB pe elemente de cheltuieli a fost condiţionată, preponderent, de majorarea formării brute de capital fix cu 9,3% faţă de perioada similară a anului precedent, asigurînd creşterea reală a PIB-ului cu 2,4%. Contribuţia acestui element la formarea PIB a constituit, în perioada de referinţă, 27,6% faţă de 25,4% în perioada respectivă a anului precedent. Sub influenţa creşterii investiţiilor, rata de investiţie (formarea brută de capital fix raportată la valoarea adăugată brută) s-a majorat de la peste 30% în ianuarie-septembrie 2007 la peste 33% în ianuarie-septembrie 2008.

Consumul final, un alt element important de utilizări al produsului intern brut, a crescut cu 7,3% faţă de perioada respectivă a anului precedent. Creşterea s-a datorat, îndeosebi, consumului final al gospodăriilor, care a sporit cu peste 8% în raport cu perioada corespunzătoare a anului precedent. Volumul total al cererii interne (consumul final şi formarea brută de capital) a fost distribuit, în perioada de referinţă, în proporţie de 78,8% pentru consumul final şi 21,2% pentru acumulări faţă de 79,1% şi 20,9% în perioada similară a anului anterior.

Sinteze economice ale lui 2008 ale Guvernului…

Conform datelor macroeconomice în anul 2008 bugetul public naţional a înregistrat o creştere cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007. Rata inflaţiei în 11 luni ale anului curent a reuşit să fie menţinută la nivelul de 7,5% iar PIB-ul pentru 9 luni fiind de 7,6%. Guvernul a apreciat rezultatele macroeconomice drept "foarte bune". Aceste rezultate, în opinia oficialilor, se datorează scăderii pe parcursul anului a preţurilor la unele produse şi politicilor eficiente implementate de Guvern, fapt confirmat şi de FMI.

Investiţiile străine directe au cunoscut anul acesta o dublare comparativ cu anul precedent. Doar în primul semestru al anului 2008 investiţiile au ajuns la suma de peste 307 milioane USD, în timp ce pe parcursul întregului an 2007 au fost acumulate 500 milioane USD.

Exporturi. În anul 2008 produsele autohtone au fost orientate preponderent către statele UE – 51,4%, în ţările CSI – 39,3% şi 9,3% alte ţări, exportîndu-se în special materiale textile – 19,7%, produse alimentare – 10,4%, produse ale regnului vegetal – 11,6%, maşini şi echipamente electronice – 10,9% etc.

Importurile agenţilor economici din Republica Moldova sînt efectuate preponderent din UE -44%, CSI – 39,3% şi 21,3% din alte ţări. Moldova a importat în primul rînd produse minerale 22,5% (gaze naturale, combustibili etc.), maşini şi echipamente electronice – 15,8%, produse chimice – 8,5%, mijloace şi materiale de transport – 8,1% etc.

La capitolul resurse umane în anul 2008 – 1,36 milioane persoane au fost declarate apte de munca din care 49 mii sînt şomeri, astfel rata şomajului este de 3,6% comparativ cu cea de 6% din perioada precedentă. De asemenea în planul de acţiuni pentru anul 2009 sînt prevăzute majorări de salariu.

In pofida rezultatelor pozitive obţinute pe parcursul anului 2008 ministrul economiei a declarat: "Guvernul este pe deplin conştient de provocările care vor parveni în Republica Moldova în primele luni ale anului 2009. În acest sens sînt elaborate proiecte necesare în scopul întimpinării acestor situaţii de criză."

4. Poziţia economică externă

FMI ne "netezeşte pe creştet"…

O misiune a Departamentului European al Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Graeme Justice, s-a aflat la Chişinău în perioada 4–15 decembrie, 2008. Scopul de bază al misiunii a fost evaluarea a cincea a rezultatelor programului susţinut prin mecanismul de finanţare pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei (PRGF). În pofida mai multor critici şi obiecţii din ultima perioadă la adresa politicilor guvernamentale, recenta misiune a FMI a dat calificative bune şi chiar foarte bune politicilor economice ale guvernului, spre exemplu cum acesta gestionează potenţiale efecte ale crizei financiare, în particular apreciind că sistemul financiar din Moldova este rezistent faţă de criza globală.

Misiunea a remarcat cu satisfacţie performanţa bună în cadrul programului, reducerea ratei inflaţiei sub 10% şi creşterea economică robustă. Reformele prevăzute în cadrul programului au fost realizate – cu unele excepţii – în termenele stabilite. Sistemul financiar a fost rezistent faţă de criza financiară globală. Totodată, misiunea împărtăşeşte îngrijorările Guvernului privind impactul reducerii ritmurilor creşterii economice pe plan regional şi a discutat acţiunile adecvate în promovarea politicilor pentru aplanarea impactului asupra Moldovei. Misiunea a accentuat importanţa sporită a promovării unor politici macroeconomice prudente în anul 2009. Acest fapt a fost reflectat în Memorandumul actualizat privind Politicile Economice şi Financiare (MPEF) pentru 2009. Acordul, ca de obicei, va fi revizuit de conducerea FMI şi apoi va fi prezentat spre examinare Consiliului de Directori Executivi al FMI.

PRGF este mecanismul de creditare al FMI cu regim preferenţial pentru statele cu venit mic. Rata dobânzii pentru creditele în baza PRGF constituie 0,5%. Creditele se oferă pe un termen de 10 ani, cu o perioada de graţie de 5,5 ani. Programul PRGF cu Republica Moldova presupune acordarea unui credit de cca 168 milioane USD, din care au fost deja debursate cca 133 milioane USD. Acordarea următoarei tranşe a FMI va fi aprobată la începutul anului 2009, iar următoarea misiune a FMI în cadrul Programului PRGF este programată preliminar pentru finele lunii februarie 2009.

5. Prognoze pentru 2009

Ritmul de creştere economică va încetini în anul 2009…

Nivelul creşterii economice a Republicii Moldova va încetini de la 6,5% in anul 2008 la 4% anul viitor. La acelaşi nivel se va menţine şi în anul 2010. Potrivit raportului Perspective Economice Globale 2009 al Băncii Mondiale (BM), aceasta este cea mai mică creştere printre ţările CSI. Potrivit raportului PIB în anii 2009–2010 deficitul de cont curent se va reduce brusc la 4,4% din PIB anul viitor şi la 5,8% din PIB în 2010. Se menţionează o încetinire a ritmului de creştere economică pînă la 4,1% şi, respectiv, 4% în anul 2009, prognozează şi Banca Europeana pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Economist Intelligence Unit.

Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă la o creştere economică în Moldova de cel puţin 6,5%, şi o rată a inflaţiei de 9% la sfîrşitul anului 2008. Deocamdată "criza economică nu a afectat Republica Moldova care, datorită integrării reduse în pieţele financiare internaţionale şi politicilor promovate de Guvern, are o performanţă destul de bună", a declarat recent Graeme Justice, seful misiunii Departamentului European al FMI. Analiştii BM constată că Republica Moldova ar putea să cîştige în urma reducerii preţurilor la petrol cca 2,5% din PIB. Scăderea preţurilor la mărfuri, care se aşteaptă în anul 2009, va conduce la o reducere bruscă a corelaţiei între preţurile de export şi import. Cca 30 de ţări, printre care şi Moldova, vor avea de cîstigat de la ieftinirea petrolului.

Transnistria

Reuniunea ministerială anuală a OSCE

În perioada 4–5 decembrie 2008 la Helsinki a avut loc cel de-al 16-lea Consiliu Ministerial al OSCE. În cadrul reuniunii dl Andrei Stratan, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a ţinut un discurs în care s-a referit la reglementarea transnistreană şi rolul OSCE:

• OSCE trebuie să-şi demonstreze viabilitatea, contribuind efectiv la soluţionarea paşnică a conflictelor cu respectarea suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a frontierelor internaţional recunoscute ale statelor;
• alimentarea artificială a conflictelor regionale şi tergiversarea proceselor de soluţionare a acestora, inclusiv a conflictului transnistrean, sînt reprobabile şi contraproductive;
• eşecul eforturilor Republicii Moldova poate fi explicat, în primul rând, prin lipsa voinţei politice adecvate din partea unor actori implicaţi, precum şi prin caracterul eminamente geopolitic al problemei transnistrene;
• pe parcursul ultimilor doi ani Republica Moldova a promovat în mod consecvent o abordare complexă "în pachet" a tuturor problemelor legate de conflict – politice, economice, sociale şi umanitare, cu luarea în considerare a intereselor tuturor părţilor interesate;
• strategia propusă de autorităţile moldave include elaborarea şi adoptarea în cadrul formatului de negocieri "5+2" a statutului juridic special al regiunii transnistrene în componenţa Republicii Moldova; consolidarea statutului de neutralitate şi retragerea trupelor străine de pe teritoriul ţării; recunoaşterea drepturilor de proprietate şi oferirea unor garanţii sigure pentru populaţia din regiune;
• contingentele militare introduse în zona de conflict în conformitate cu prevederile Acordului moldo-rus privind încetarea focului din 1992 demult şi-au îndeplinit sarcinile puse în faţa lor.
• este necesară înlocuirea actualei operaţiuni din regiunea transnistreană cu o misiune multinaţională civilă cu mandat internaţional;
• autorităţile moldoveneşti apreciază înalt implicarea directă a Uniunii Europene în depăşirea sfidărilor la adresa securităţii în regiune, în special activitatea Misiunii UE de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina care îşi aduce o contribuţie valoroasă la securizarea frontierei de stat moldo-ucrainene, îndeosebi pe segmentul transnistrean al acesteia;
• Republica Moldova împărtăşeşte pe deplin îngrijorările exprimate în legătură cu situaţia critică a Tratatului FACE Adaptat, pe care îl consideră ca fiind o piatră unghiulară a securităţii europene;
• retragerea trupelor militare şi a muniţiilor ruse din Moldova, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Summit-urilor OSCE, trebuie să se producă în mod necondiţionat, complet şi transparent. (potrivit www.mfa.md)

Întrevederea Voronin-Smirnov din 24 decembrie 2008

La 25 decembrie 2008, la Tiraspol, Preşedintele Vladimir Voronin a avut o întîlnire cu liderul transnistrean Igor Smirnov. Potrivit unui comunicat de presă difuzat de ministerul Reintegrării prin intermediul agenţiei "Moldpres" în cadrul întîlnirii au fost discutate:

• perspectivele reluării negocierilor în formatul "5+2", paşii care urmează a fi întreprinşi în vederea activizării grupurilor de lucru privind întărirea încrederii şi securităţii;
• măsurile de asigurare a condiţiilor pentru libera circulaţie a persoanelor şi mărfurilor dintre cele două maluri ale Nistrului;
• continuarea dialogului şi consultărilor în format "2+1" (Rusia, Transnistria, Republica Moldova) cu scopul reluării depline a negocierilor în vederea soluţionării definitive a problemei transnistrene.

O zi mai tîrziu, liderul transnistrean Igor Smirnov a declarat că, de fapt, există o singură soluţie pentru reglementarea transnistreană – recunoaşterea independenţei regiunii separatiste, iar demnitarii moldoveni au revenit la retorica privind negocierea soluţiei doar în format "5+2".

Evoluţiile economice

În cel de al patrulea semestru volumul producţiei industriale s-a micşorat cu 20–30%, iar realizările acesteia s-a micşorat cu 40–60%. În consecinţă s-au redus defalcările bugetare cu 20–30%. Cele mai îngrijorătoare evoluţii au loc în cazul uzinei metalurgice şi fabricii de ciment de la Rîbniţa. De exemplu, volumul producţiei uzinei metalurgice a scăzut de două ori, iar realizările de patru ori. Aceasta va avea impact asupra bugetului regiunii pentru anul 2009. În aceste circumstanţe, Sovietul Suprem de la Tiraspol s-a adresat autorităţilor Federaţiei Ruse pentru ajutor financiar. În acelaşi timp, a fost adoptat bugetul regiunii: venituri în sumă de ~ $132 milioane, cheltuieli ~ $234 milioane, deficit ~ $102 milioane (care, probabil, va fi acoperit cu ajutorul Federaţiei Ruse).

Percepţia situaţiei din Transnsitria de către locuitori

Ziarul "Novaiya Gazeta" a făcut publice datele sondajul de opinie efectuat în cel de al patrulea trimestru în regiunea transnistreană de către centrul analitic "Novyi Vec" atestă cp deja se fac resimţite efectele crizei financiare. Doar 3,6% din respondenţii transnistreni consideră că situaţia economică în regiune este satisfăcătoare. În privinţa veniturilor populaţiei: ¼ afirmă că nu le ajunge nici pentru strictul necesar; 47% – le ajunge numai pentru strictul necesar; 23,4% – le ajunge pentru un trai decent, fără a-şi putea permite obiecte de lux; 3,8% – îşi pot permite şi obiecte de lux. În 2008 pentru 40% din populaţia Transnistriei nivelul de viaţă a scăzut, iar pentru 26,6% – a scăzut simţitor. În acelaşi timp, 20% consideră că nivelul lor de viaţă nu s-a schimbat, pentru 8% – a crescut, iar pentru ~1% – a crescut simţitor. Climatul general ce domină în regiunea transnistreană este pesimist – 35,7% din respondenţi nu văd perspective pentru îmbunătăţirea situaţiei economice din regiune, iar 37,9% consideră că situaţia foarte proastă urmează a fu redresată prin schimbări radicale şi doar 10% sînt siguri că lucrurile se vor îmbunătăţi în timpul apropiat.

Îngrijorările sindicaliştilor

La începutul lunii decembrie 2008, reprezentanţii sindicatele cadrelor didactice din Transnistria s-au întrunit într-o adunare plenară pentru a discuta problema părăsirii masive a sistemului de învăţămînt de către profesori. Datele statistice sînt într-adevăr îngrijorătoare, în 2008 şcolile oraşului Tiraspol au fost părăsite de 412 profesori, Rîbniţa – 346, Dubăsari – 142. Cauză acestui fenomen este – remunerarea proastă a cadrelor didactice. Sindicaliştii afirmă că profesorii cu o vechime de muncă mai mare de 15 ani şi o sarcină maximală primesc un salariu de aproximativ $180. În acelaşi timp, salariu minimal din sfera nebugetară este de aproximativ $200. Dificultăţile economice indică că în 2009 situaţia profesorilor nu se va schimba spre bine, de aceea mulţi se hotărăsc să părăsească sistemul de învăţămînt.

Relaţii externe

Integrare Europeană

Comisia Europeană lansează Concepţia Parteneriatul Estic

La 3 decembrie 2008, la Bruxelles a făcut publică Concepţia Parteneriatul Estic – o nouă iniţiativă a Comisiei Europene de aprofundare a relaţiilor politice şi economice cu 6 ţări vecine ex-sovietice: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina. Această iniţiativă prevede un nivel mai înalt de angajare politică a statelor vizate, inclusiv semnarea unor Acorduri de Asociere cu UE, o integrare progresivă în economia UE, facilitarea călătoriilor cetăţenilor din această regiune către UE, cu condiţia îndeplinirii anumitor cerinţe de securitate, stabilirea unor modalităţi mai concrete de asigurare a securităţii energetice, care să fie avantajoase pentru toate părţile implicate şi creşterea nivelului de asistenţă financiară din partea Uniunii Europene. Toate aceste beneficii vor fi acordate diferenţiat, în dependenţă de succesele şi cerinţele specifice ale fiecărei ţări. Parteneriatul Estic prevede stimularea reformelor interne a ţărilor vizate prin crearea a 4 platforme politice multilaterale privind democraţia, buna guvernare şi stabilitatea; integrarea economică şi convergenţa cu politicile UE; securitatea energetică; precum şi contactele interpersonale în vederea sprijinirii suplimentare a eforturilor individuale de reformă ale partenerilor. În plus, Uniunea Europeană va sprijini dezvoltarea socială şi economică a celor 6 ţări prin intermediul a 5 iniţiative (programul integrat de gestionare a frontierelor; facilitatea pentru IMM-uri; promovarea pieţelor regionale de energie electrică, a eficienţei energetice şi a surselor de energie regenerabilă; dezvoltarea coridorului energetic sudic şi cooperarea privind prevenirea, pregătirea şi răspunsul în cazul dezastrelor naturale şi al celor provocate de om). Uniunea Europeană va aloca 350 milioane de euro pentru finanţarea acestei iniţiative în perioada 2010–2013 şi va redirecţiona alte 250 milioane de euro alocate în cadrul programelor regionale ale Politicii Europene de Vecinătate (PEV). Parteneriatul Estic urmează a fi lansat în primăvara anului 2009.

Notă ADEPT: Concepţia Parteneriatului Estic nu oferă univoc o perspectivă europeană pentru ţările vizate, inclusiv pentru Republica Moldova, ci doar presupune relaţii mai diferenţiate cu UE în raport cu vecinii sudici ai Uniunii Europene. Din contra, oficialii europeni au accentuat că noua iniţiativă a UE nu este un preludiu pentru o viitoare extindere a UE.

Comisia Europeană îngrijorată de situaţia libertăţii presei în Republica Moldova

Pe 12 decembrie, dna Benita Ferrero-Waldner, comisarul european pentru relaţii externe a făcut publică o declaraţie în legătură cu refuzul CCA de a prelungi licenţa de emisie a postului TV Pro TV Chişinău. Comisarul european îşi exprimă îngrijorarea faţă de decizia CCA şi atenţionează că libertatea presei este unul din principiile democraţiei eficiente, pe care autorităţile moldoveneşti trebuie să-l respecte, în special în ajunul alegerilor parlamentare din primăvara anului 2009.

Şedinţele Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană

Pe 3 şi 25 decembrie 2008 s-au desfăşurat şedinţele ordinare ale Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană. Şedinţele au fost prezidate, ca de obicei, de preşedintele ţării, Vladimir Voronin. În cadrul şedinţei din 3 decembrie 2008 au fost discutate rezultatele înregistrate de Republica Moldova în colaborarea cu UE şi procesul de integrare europeană, în special:

• Rezultatele şedinţei Sub-Comitetului de Cooperare Republica Moldova-Uniunea Europeană nr. 1 "Comerţ şi Investiţii" din 12 noiembrie şi ale Grupului Regional de Lucru Troica COEST;
• Rezultatele înregistrate în procesul de aderare al Republicii Moldova la Tratatul Comunităţii Energetice;
• Acţiunile întreprinse pentru asigurarea condiţiilor instituţionale şi financiare necesare implementării standardelor europene în domeniul sanitar-veterinar;
• Prezentarea actelor legislative adoptate de Parlamentul Republicii Moldova pe parcursul anului 2008 şi a actelor legislative a căror adoptare este planificată pînă la finele anului 2008;
• Progresele înregistrate în realizarea priorităţilor Agendei de Integrare Europeană pentru anul 2008.

La şedinţa din 25 decembrie, membri Comisiei au revenit încă o dată asupra totalurilor implementării Agendei de Integrare Europeană pentru 2008 şi au discutat despre elaborarea de către Guvern a Agendei de Integrare Europeană 2009. Raportul privind implementarea Agendei 2008, precum şi noua Agendă de Integrare Europeană urmează să fie făcute publice în ianuarie 2009. Un alt subiect discutat de membrii Comisiei a fost Conceptul schemei Delegaţiei de negociatori ai RM pentru noul Acord UE-RM, elaborat în baza experienţei ţărilor Baltice, Croaţiei, ţărilor din Balcanii de Vest şi Ucraina. A fost menţionat faptul că Republica Moldova dispune de 6 luni pentru a forma şi instrui echipa de negociatori şi pentru a pregăti negocierea noului acord cu UE. Componenţa nominală a Delegaţiei de negociatori ai RM urmează a fi prezentată Guvernului spre aprobare la începutul anului 2009.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova-România

Relaţiile moldo-române nu s-au remarcat prin evoluţii calitative, evenimentele care s-au produs în relaţiile dintre cele două ţări doar au scos în evidenţă eforturile contradictorii ale oficialităţilor de la Chişinău de a anima relaţiile cu statul vecin.

Noi ambasadori străini acreditaţi la Chişinău

La 16 decembrie, preşedintele Republicii Moldova a primit copiile scrisorilor de acreditare a mai multor ambasadori străini:

• Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Australiei, E.S. dna Margaret Eileen Twomey;
• Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Arabe Egipt, E.S. dna Sanaa Esmail Atalllah Eesmail;
• Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Regatului Thailandei, E.S. dl Suphot Dhirakaosal;
• Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Irlandei, E.S. dl John Morahan;
• Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Italiene, E.S. dl. Stefano De Leo;
• Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Japoniei, E.S. dl. Tadashi Izawa
• Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Georgiei, E.S. dl Levon Metreveli.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Decizii ale CEDO

În perioada vizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în cauzele Unistar Ventures GmbH c. Moldovei, Tudor-Auto S.R.L. (nr. 1), Triplu-Tudor S.R.L. şi Tudor-Auto S.R.L. (nr. 2) c. Moldovei, Avram c. Moldovei, Levinţa c. Moldovei şi Năvoloacă c. Moldovei.

În prima cauză, Curtea a constatat, în unanimitate, violarea dreptului la proprietate, ca urmare a refuzului Guvernului Moldovei de a returna companiei reclamante suma de bani cu care aceasta a participat la formarea capitalul statutar al unei companii aeriene mixte, după ce Guvernul Moldovei a hotărît unilateral rezilierea contractului de creare a respectivei companii mixte. Curtea a acordat reclamantului 6 milioane 700 mii euro cu titlu de prejudiciu material, 3 mii euro cu titlu de prejudiciu moral şi 9 mii 855 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.

În cauzele Tudor-Auto S.R.L. (nr. 1), Triplu-Tudor S.R.L. şi Tudor-Auto S.R.L. (nr. 2) c. Moldovei, Curtea a constatat violarea dreptului la un proces echitabil, dreptului la proprietate şi la un recurs efectiv. Curtea urmează să stabilească mai tîrziu suma prejudiciului material.

În cauzele Avram c. Moldovei şi Năvoloacă c. Moldovei, Curtea a constatat violarea dreptului la un proces echitabil, acordînd doar reclamantului Năvoloacă 5 mii euro cu titlu de daune morale.

În cauza Levinţa c Moldovei, Curtea a constat aplicarea torturii şi violarea dreptului la un proces echitabil, acordînd reclamanţilor 16 mii euro cu titlu de prejudicii morale şi suma totală de EUR 2 mii euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.

Republica Moldova şi-a încheiat mandatul Preşedinţilor regionale exercitate în 2008

În decembrie 2008, Moldova îşi încheie mandatul de Preşedinte 4 aranjamente regionale: Iniţiativa Central-Europeană (ICE), Centrul pentru Cooperare în domeniul Securităţii – RACVIAC, CEFTA şi Reţeaua de Sănătate în Europa de Sud-Est (SEEHN). Cu această ocazie pe 23 decembrie 2008, Ministerul Afacerilor Externe şi a Integrării Europene a lansat rapoartele de activitate pe pagina web oficială a Preşedinţiilor Republicii Moldova la iniţiativele regionale – www.chairmanship.mfa.md.

Studii, analize, comentarii

Anul politic 2008
Igor Boţan, 26 decembrie 2008

Anul politic 2008 a fost deosebit. El a încununat, de fapt, guvernarea de opt ani a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM). Mai multe evenimente produse în 2008 vor avea impact de durată, altele pur şi simplu au impresionat. În acest sens, merită menţionate zece

»»»

Retrospective economice pentru 2008
Iurie Gotişan, 31 decembrie 2008

Din punct de vedere economic, 2008 pare a fi unul dintre cei mai buni ani ai Republicii Moldova de după 1998. Ritmul de creştere economică de cca 8% (cel puţin aşa arată statistica oficială) a făcut din 2008 un an special în dinamica economiei moldoveneşti din ultimii ani (în pofida oricăror intemperii care ne-au afectat, fie climaterice, financiare sau economice) şi orice spirit, oricît de critic ar fi, probabil trebuie să recunoască acest lucru

»»»